Negru Voda e cuman.

Sintem un mare amestec de

populatii
(interviu cu Neagu Djuvara)

n 2006, Neagu Djuvara a fost decorat de preedintele Romniei Traian

Bsescu cu Ordinul Naional Servicul Credincios n grad de Mare Cruce, n semn de
nalt apreciere pentru ntreaga sa activitate pedagogic i de cercetare, pentru
talentul i druirea de care a dat dovad mbogind istoriografia mondial cu lucrri
de cert valoare, pentru naltul su spirit moral i cetenesc care l-a impus ca un
reper pentru tinerele generaii. n martie 2010, a fost decorat de ctre ambasadorul
Franei la Bucureti, Henri Paul, cu ordinul Ordinul Artelor i Literelor n grad de Ofier.
(Agerpres)
Interviu din 18 iunie 2007 realizat de Eugen Istodor.

Ce ar fi sa va injure cineva de mama si de tata?

1

De ce?

Dumneavoastra ne injurati de mama si tata neamul in ultima carte aparuta la

Humanitas, Thocomerius Negru Voda. Un voivod de origine cumana la inceputurile
Tarii Romanesti.

Sa va spun ceva. Romanii mei sint in intirziere cu aproape o suta de ani, ca

mentalitate. Fiindca noi nu vrem sa admitem, fiindca nu stim si fiindca s-a ocultat
lucrul acesta, ca nici o tara din Europa, dar nici una, nu si-a format in Evul Mediu un
nou stat pornind de la bastinasi. Dar nici unul! Primele mele lucrari le-am inceput
tardiv, date fiind razboiul, diplomatia (bun, sa nu ma pling, ca, daca nu eram trimis la
Stockholm in 23 august 1944, as fi infundat puscaria pe zece-cinspe ani plecind, am
trecut prin momente grele in strainatate). Pe la 40 de ani m-am apucat de studii, care
erau de filosofia istoriei, nu de istorie-istorie. Istorie adevarata nu am scris decit dupa
50 de ani. Cum o sa am 91 de ani peste doua luni, zic ca sint vreo 40 de ani de cind
fac istorie

Uite cum tineti sa nu fiti atacat ca v-ati apucat de istorie tirziu

Eram licentiat in istorie. Domle, aveam o obsesie: nu incep sa scriu istorie pina cind
nu ma lamuresc cum se poate scrie istoria. De aceea, am facut invers decit ceilalti
istorici, care studiaza istorie si apoi filosofia ei. Filosofia e un fel de sfirsit de cariera,
ca un fel de concluzie, semnul unui batrin intelept lasat pe lume.

Intii ati imbatrinit

Da, intii am imbatrinit bine si apoi, dupa 50 de ani, am inceput sa scriu istorie. Si ce
istorie am scris? Cum s-au occidentalizat Principatele Romane dupa 1800. Sa stiti un
lucru: ce traiam eu in Africa, efortul de occidentalizare al africanului, imi deschidea
niste orizonturi despre ce s-a intimplat la noi. Si sa nu fiti scandalizat, comparam
negrul meu cu romanul, fiindca, in astfel de momente, cind unii incearca sa-i imite pe
ceilalti, se intimpla fenomene similare si faptul ca vedeam sub ochii mei acest
fenomen am stat 23 de ani in Africa mi-a deschis un orizont spre anii 1800.
Vedeam superstitiile lor in a imbraca haina europeneasca si m-am gindit ca oarecare
dificultate a avut in sensul asta si romanul, sa treaca de la religia ortodoxa bizantina,
de la obiceiuri grecesti si turcesti, dintr-o data, la modelul francez. Miracolul la noi a
fost ca noi aveam asa o sete de occidentalizare, ca, dintre toate, Bulgaria, Rusia,
Serbia, noi am sarit cel mai repede in noul model, dar cit de adinc l-am asimilat e o
2

problema. Era cit p-aci sa fim occidentalizati, cind a venit drama comunismului, o
trauma care ne-a oprit din crestere. 45 de ani ne-a stat ceasul, a incetat evolutia
noastra normala, iar romanul, oricit de intreg e la minte, este infectat acum cu tot
felul de timpenii.

Istoriografia asta duplicitara!

Este, dar culmea este ca de 17 ani incoace nu scriem cum gindim. Nu toti, dar ne-a
intrat in reflex sa ne autocenzuram. Nu e bine! E un bumerang, tot ce facem ca sa
mistificam trecutul se intoarce impotriva noastra.

Constantiniu, Vlad Georgescu si Istoriile lor sint bune?

Da, destul de bune, dar cind e vorba de originea lui Basarab, de exemplu, nu se
pronunta.

Habar nu au de poveste!

E, cum sa n-o stie? Iorga cade pe o carte scrisa de un englez privitor la cumani,
numiti in trei feluri diferite, polovske, chipceak, cumani. Trib destul de numeros
ce a ocupat aproape toata Ucraina de azi, plus jumatate din Romania. Noi, fiind
ultimul val al cumanilor, eram numiti cumanii negri, iar cei din Ucraina erau
albi, asta e diferenta dintre cumanii principali si cei periferici, fara conotatie
peiorativa. Cumanii albi primesc valul mongolilor. Cei negri, ai nostri, care refuzasera
crestinarea, luptindu-se cu ungurii timp de 150 de ani, au vazut victoria oamenilor lui
Genghis Han, de la 1223, si au cerut imediat crestinarea din partea regelui Ungariei.
Regele era vasalul Papei si considera o misiune sfinta crestinarea vecinilor sai. In
1227, 15.000 de osteni cumani in frunte cu conducatorii lor au fost crestinati.
Papalitatea creeaza episcopatul Milcovensis, de la Milcov.
Din pacate, asta nu dureaza decit pina la 1241, cind mongolii au venit in al doilea lor
val si cumanii au trecut in masa in Ungaria: 40.000 de corturi. Locuitorii din
Transilvania ii cunosteau pe astia ca pe niste vrajmasi, asa ca i-au primit prost.
Regele Ungariei i-a colonizat de-a lungul Tisei, iar conducatorul cumanilor a fost pus
la Buda intr-un palat. Cind au trecut mongolii Carpatii, gloatele ungare de la Buda l-au
omorit pe regele cumanilor. A fost o revolta generala in toata Ungaria si, in loc sa le
fie de ajutor ungurilor impotriva mongolilor, au generat mereu motive de neliniste.
Cumanii au plecat spre Bulgaria si abia dupa retragerea mongola au revenit la
chemarea regelui Bela al Ungariei.
3

Bun, niciodata nu au plecat cu totii in aceste dus-intorsuri, iar o parte au ramas si in

Moldova, si in Muntenia. Si au ramas nu doar cumani de rind, ci si dintre capetenii,
stramosi ai boierilor nostri. Romania e plina de toponime cumane sau
pecenege. Nu doar Comana, Peceneaga, astea ar fi simple, nu, toate localitatile ce
se termina in ui, Vaslui, Calmatui Sint nume proprii, precum Barcan, Tincaba, priviti
la satele Barcanesti, Tincabesti, astea sint localitati ce apartin unor boieri. Parerea
mea e ca, in ajunul intemeierii Tarii Romanesti, mare parte dintre virfurile ierarhiei
erau cumani.

Si Negru Voda?

Negru Voda e cuman!

Nu se poate!

Uite ce se intimpla am inceput sa va spun de Iorga. Iorga descopera aceasta carte ce

povesteste de cumani. Iorga descopera acolo o groaza de nume, precum Basaraba,
Tincaba, si zice, uite, domle, originea lor cumana. Face o comunicare la Academia
Romana in 1927 intitulata Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba. Acolo este o
fraza: Numele e cuman. Basar e aoristul unui verb, a domina, iar aba e tata.
Deci, e cuman. Si adauga: Dar numai numele?. Stia. In Istoria lui, apoi, nu mai
spune acelasi lucru.

A uitat.

Nu! Este un blocaj intelectual. Romanul nu e in stare sa accepte ca

intemeietorul lui nu e o corcitura intre Traian si Decebal. Este o timpenie!

Cum sa fie o timpenie? Am trait o viata cu o timpenie in cap?

Da! Va rog sa va lecuiti. Timp de o mie si ceva de ani nu va dati seama ce

amestec de populatii au fost pe pamintul acesta! Cine sint romanii astia? In
afara de o mica parte dintre legionari si dintre saracii din sudul Italiei, restul,
majoritatea colonistilor nu erau romani. Uitati-va la tipul fizic, asta a descoperito un Lahovary. El a comparat grupele sangvine din cataloagele de recrutare a civililor.
In 1930 se stia. Daca iei cele doua-trei judete de secuime, sint integral cu grupa B.
4

Grupa raspindita in Asia. Turanici. Sudul Transilvaniei, Oltenia, o bucatica din

Muntenia

Va rog, nu-mi distrugeti inca un mit! Va puteti face ca ati uitat. Cine il mai citeste pe
Lahovary?

Domle, nu pot sa nu spun adevarul! Deci, in acele zone avem grupa A, din zona
mediteraneana. Cine au fost insa colonistii? In afara de romani, minoritari, am
avut multi arabi, Legiunea Syrica.

Sintem arabi!

Da. Eu imi aduc aminte de taranii mei de la tara. Bunicul meu adusese tarani la
munca din zone curat romanesti. Domle, sa vezi niste oameni care seamana cu
arabii, curat romaneste!

Scandalos!

Coboara din Syrica! Deci, din partea romanilor sintem foarte amestecati. Acum si
dintre daci

Nu, va rog!

Cu dacii e problema citi au mai ramas! Nu prea stim cum aratau, destul de deschisi la
culoare, precum albanezii. Slusanschi, cel mai bun indoeuropenist al nostru, e de
parere ca limba, daca nu are legatura cu cea traca

Cum, domnule Djuvara, chiar vreti sa-mi doboriti miturile?

Astea sint manii, dragul meu, niste improvizatii istorice, nu te pot lasa asa! E dovedit
ca limba traca e altceva decit cea daca. Daca e legata, da, de albaneza, dar nu
cum au crezut tot felul de minti inventive ca au fost dacii linga albanezi la un anumit
moment. Nu e adevarat! Cuvintele romanesti si cele albaneze sint mostenite din
dacomeziana, radacina comuna.
5

Acum chiar ne injurati de mama si de tata!

Hahaha, daca o interpretati asa. Sa stiti de la mine ceva: sintem un mare amestec de
populatii, ne-a unit o limba si e fantastic cum am putut sa asimilam atitea. Asta e
puterea romanului, puterea de asimilare.

Adaptarea.

Da, limba romana e un fel de melting pot. Aici, un alt lucru pe care l-am tot
ascuns amestecul cu slavii. Giurescu, batrinul, el a venit cu ideea ca slavii aveau
acelasi rol, precum germanicii in Franta.

Nu incepeti cu asta!

Domle, regatul Frantei a fost facut de germanici, iar cel al Spaniei, de vizigoti!

Al nostru, de daci si romani.

Nu! Dintr-un amestec dintre slavi si romani. Slavii s-au instalat in colonii uriase,
dovada toponimele, Ialomita, Neajlov, Bistrita, Dimbovita. Interesant insa, asta mi-a
spus-o Poghirc, ca aceste colonii erau inconjurate de fluvii cu nume stravechi dacice:
Dunarea, Oltul, Mures, Cris. Astea sint dovezi de continuitate. Slavii au patruns destul
de mult. Satele noastre erau sub un jude, denumire latina; venirea slavilor a adus
cneazul. Cele doua denumiri functionau paralel in anumite zone. Cneazul era de
origine slava. Cnejii erau niste seniori, se impuneau ca autoritate, iar juzii doar
administrau. Juzii, deci, nu au avut vocatie de a uni toata tara! Si acum, ca
originalitate din partea mea, eu cred ca nici slavii nu au avut puterea de a crea state.
Si care e dovada: nici un stat slav, nici unul!, nu s-a nascut cu aristocratie slava. Slavii
nu au venit cu intreaga armata, nu, ci ca tarani, neorganizati, dovada ca numele lor
privind sefii, ban, jupan, sint de origine avara. Cneaz chiar e germanic. La sud de
Dunare, numai protobulgarii au facut stat, or, ei erau de origine turca. Ei au venit
foarte bine organizati, foarte luptatori, i-au batut pe bizantini si i-au obligat sa le dea
o bucata de pamint. Rusii au fost facuti de varegi, de nordici razboinici. Numele de
rus Oleg, Igor sint nordice. Tara noastra facuta de cumani se numea Cumania, dar
faptul ca ei au plecat/venit a facut ca ei sa fie romanizati.

Cui ajuta zapaceala asta?

Sa stim cine sintem. Sa nu ne mai inchipuim niste basme! Si basme care nu sint
crezute de straini. De ce nu sintem cunoscuti in lume? Fiindca am mintit!

Si ne-am mintit pe noi!

Si ne-am mintit si, ce-i mai rau, am crezut minciuna. Eu consider ca fac o revolutie cu
aceasta carte!

Dar cum e sa te minti si sa si crezi?

E un blocaj psihologic. Oamenii inteligenti isi fac autocenzura. Nu merg mai departe,
ca nu place poporului. Ghinionul nostru a fost ca am intrat in concertul
european cu mare intirziere din cauza ocupatiei turcesti. Abia in veacul 19
intram in Europa. Atunci a fost un moment in care fiecare a vrut sa se arate
mai sus decit era.

Balcescu, Kogalniceanu, ei sint de vina!

Toti!

Nu era momentul!

Bine, dar ei stiau multe lucruri! De ce a ascuns Iorga? Despre Basaraba stia ca e
cuman. A scris-o in articole, nu a spus-o in cartile mari. Stia si de taica-su. Ticalosia de
unde a inceput? De la filius Thocomerii, tradus imediat ca Tihomir. E o mica
ticalosie intelectuala. S-au repezit sa gaseasca un slavo-roman.

Il stiu pe Tihomir, e ca un frate pentru mine, am crescut cu el!

E, l-ai invatat? Dezvata-l. De 50 de ani, un mare savant, Decei, si unul maghiar au

spus ca acest nume este unul cunoscut, cuman, care inseamna fier calit. Deci, pe
7

tatal lui Basarab il chema Thocomer. Deci, era cuman! Numele tatalui si fiului erau
cumane. Argumentul principal era ca ei erau catolici, iar singurii catolici erau acesti
cumani, care cu o suta de ani inainte fusesera crestinati. Nu doar domnitorul era
cuman, ci si cei din jur, un sfert dintre boierii importanti erau cu nume
cumane.

Va faceti boierii Djuvara cumani?

Eu sint din sudul Dunarii, s-ar putea sa fiu in afara cumanitatii, dar familia mea din
partea mamei s-ar putea sa fie de origine cumana! Uite, am facut un tabel de
ascendenta de partea mamei. Stiti ce am descoperit acolo?

Ca nu sinteti din Djuvara cu Gradisteanu!

Hahaha, nu asta, fiindca daca mergi pe linia mamei esti mai sigur. Nu, am descoperit
ca mama cobora de 12 ori din Basarab.

De 12 ori? Sinteti cuman! Sinteti mindru?

Foarte! Astia erau barbati luptatori. Sa stiti ca o parte dintre cumani au plecat spre
Africa ei sint mamelucii care stapinesc Egiptul de sute de ani.

Are legatura faptul ca ati calarit camile si ati iubit prin Africa cu faptul ca aveti curaj
sa ne faceti cumani?

Hahahaha! Nici o legatura! Putin imi pasa de injuraturile unora si altora, de conexiuni
din astea fanteziste, fiindca eu stiu ca spun adevarul, iar cind voi fi in Iad sau in Rai,
peste vreo 50 de ani, teoria mea va fi studiata in manualele scolare.

Pot sa va intreb lucruri simple ce e viata, domnule Djuvara?

Poftim? Domle, s-o iei asa cum vine. Eu cred ca am avut un noroc fantastic in viata!
Am avut fel de fel de tragedii, dar dupa ele am trecut ca prin foc! Fa-ma, mama, cu
noroc si arunca-ma in foc!, cum e vorba aia. M-am nascut in 1916, la putin timp dupa
8

aceea a trebuit sa fugim in Moldova. La virsta de un an am strabatut toata Rusia ca sa

ajungem in Franta si am fost opriti in Petrograd, in plina Mare Revolutie Socialista, din
cauza guvernantei cu nume germanic, si am scapat. Nu se numeste noroc? Pe urma,
am plecat din Bucuresti in 23 August 1944, altfel infundam puscaria cine stie cit. Asta
da noroc! Si am crescut fara tata. Mama fusese saracita prin expropriere. Dar am fost
fericit in copilarie.

A lipsit modelul barbatesc?

Nu am avut nevoie de autoritate ca sa fiu copil cuminte. Eram o natura buna! Eram
ascultator, prea de tot. Eram fricos de superiori!

Moartea cum o vedeti?

Senin. Pe masura ce imbatrinesc, mi-e tot mai putin frica de ea. Nu as vrea sa sufar
fizic! Nu mi-e frica de momentul acesta.

Ce prindeti? Paradis, Iad?

Nu prea cred in ele, desi sint foarte credincios. Dar nu sint sigur ca exista. Eu cred ca
Raiul si Iadul sint pe Pamint. Nu stiu ce e dincolo, dar s-ar putea sa fie ceva, altfel
mintea noastra nu poate concepe un necunoscut. Principalul e sa scriu, sa scriu, sa
scriu.