UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA I.M.S.T.

PROIECT
-Pregatirea Proceselor de Fabricatie-

Prof. Indrumator: Constantin Radu

STUDENT :
GRUPA : 631 CB

2011-2012

Tema de proiect

Sa se proiecteze procesul tehnologic de pregatire a fabricatiei pentru piesa

Stut in conditiile unui volum de productie bucati n=25000buc/an si a
lucrului intr-un schimb/zi.

Cuprins
1. Stabilirea succesiunii logice de procedee prin aschiere
2. Aprovizionarea cu materii prime,mat si SDV;
3. Determinarea sistemului de productie;
4. Determinarea numarului de masini-unelte;
5. Determinarea coeficientului de incarcare al MU;
6. Calculul lotului optim de productie;
7. Calculul duratei ciclului de productie;
8. Perioada de repetare a lotului;
9. Modul de amplasare al utilajelor in sectia de prelucrari;
10. Calculul datelor cel mai devreme (CMD);
11. Calculul datelor cel mai tarziu (CMT);
12. Stabilirea unei proceduri de lucru.

Activitile desfurate pentru pregtirea fabricaiei

Activitile desfurate pentru pregtirea fabricaiei sub aspect
organizatoric i tehnic sunt:
cerere de ofert;
documentare n vederea preofertrii;
preofert;
elaborare studiu tehnic;
ofert final;
ncheiere contract;
realizare produs;
planificare:
pentru proiectare;
pentru fabricare.

proiectare efectiv:

elaborarea
documentaiei
de
studiu;

elaborarea documentaiei tehnice

de baz;

elaborarea
documentaiei
pregtirii sumare de fabricaie
pentru prototip;

fabricare prototip;

executarea probelor.
pregtirea fabricaiei de serie zero:

elaborarea tehnologiilor pieselor

primare;

elaborarea
tehnologiilor
de
asamblare;

elaborare deviz de materiale;

elaborare deviz de manoper pe

tipuri de operaii;

analiza necesitii colaborrii l

fabricarea produsului;

lansarea seriei zero n vederea

omologrii
pregtirii
de
fabricaie:

fabricare serie zero;

omologare serie zero n vederea validrii pregtirii de
fabricaie care valideaz proiectul final.

aprovizionare:
cu materii prime;
cu servicii (colaborri la realizarea produsului pe
diverse tipuri de fabricaie, procedee).
contractare furnizori;
selectare furnizori;
contractare servicii cu furnizorii;
recepia
calitativ/cantitativ
a
serviciilor
furnizorilor.

lansare n fabricaie a produsului;

fabricarea produsului.

planificarea produciei n baza

comenzii primite;

controlul
echipamentelor,
dotrilor, utilajelor folosite n fabricarea produselor;

controlul aparatelor de msur i

control;

identificare
i
trasabilitate
conform Planului Calitii, cod PC-001.
livrare produs.
service.
control final, recepie, instruire personal pentru exploatarea corect a
ansamblului

CAPITIOLUL 1
Stabilirea succesiunii logice de procedee prin aschiere

Nr
operatie
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Denumire
operatie
Frezare
Strunjire
Strunjire
Strunjire
Frezare
Frezare
Mortezare
Tratament
termic
Rectificare
Control

Timp de
pregatire
incheiere
10
10
10
10
10
10
10
10

Norma de
timp
[min]

Retributie
[ron/ora]

Arie utilaj
[m2]

CAPITIOLUL 2
Aprovizionarea cu materii prime,mat si SDV;
n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:
- stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere
special tratate, repere normale, repere intermediare fabricate de firm;
- stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i
instalaiilor tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i
produse pentru ntreinerea acestora;
- stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze tehnologice
ale procesului de fabricare a produsului finit;
- stocurile de produse finite.
Lista materiilor prime
Materiale
Cuite de frezat de degrosare
Cuite de frezat de semifinisare
Cuite de frezat de finisare
Burghiu elicoidal ( 11)
Freza cilindro-frontal

Lista de consumabile

STAS
STAS 6377 - 80
STAS 6379 - 80
STAS 6378 - 80
STAS 9128 / 2 -77
STAS 579 - 76

Numr Buci
2
2
1
1
1

Materiale
Vopsea
Vaselina
Pensule
Usctor

Numr Buci
10 cutii (1kg)
0,5 kg
5
1
Funcie de
necesiti

Ambalaje

2. Norma tehnica de timp

Norma tehnic de timp este durata necesar pentru executarea unei operaii, n condiii
tehnico-organizatorice determinate i cu folosirea raional a tuturor mijloacelor de
producie.
Structura normei de timp NT, se determin cu relaia:
N T Tb Ta Tdt Tdo Ton

T pi
n

min

n care : Tb este timpul de baz; Ta timpul auxiliar; Tdt timpul de deservire tehnic; Tdo
timpul de deservire organizatoric; Ton timpul de odihn i necesiti; Tpi timpul de
pregtire-ncheiere.
Norma de timp la operaia 1: (frezare de degrosare)
Ta Ta1 Ta 2 min
Ta1 timpul ajuttor pentru prinderea i desprinderea piesei; T a1 = 0,30 min, ; Ta2
timpul ajuttor pentru comanda mainii la prelucrarea pe S.N. ;
Ta2 = 0,03+0,03+0,02+0,02+0,02+0,04+1,0=1,16min ; Ta3 timpul ajuttor legat de faz
la prelucrarea pe S.N.; Ta3 = 0,05+0,08+0,13+0,01=0,27min
Ta4 timpul ajuttor pentru msurtori la luarea achiei de prob la prelucrarea pe S.N.;
Ta4 = 0,22+0,24=0,46min; Ta5 timpul ajuttor pentru msurtori de control la
prelucrarea pe S.N.; Ta5 = 0,21+0,26=0,47min;
Tpi timpul de pregtire ncheiere; Tpi = 10,0min;
k
Tdt 1 ; unde: k1 = 2,0
100
k
Tdo 2 ; unde: k2 = 1,0
100

k3
; unde: k3 = 3,5
100
Timpul de baz se determin cu relaia:
Ton

Tb

l1 l p l2
lc
i
i min
vf
n f

unde: l1 este lungimea de intrare a sculei; lp lungimea de prelucrare;

l2 lungimea de ieire a sculei.
l1

ap
tg

(0,5....2) mm

l2 = (0,5.2)mm
l2 = 1,5mm
- timpul de baz la faza 1, Tb1

3,7 70 1,5
0,08653 min
790 1,1

2,1
3,6373 mm, l1 = 3,7 mm
tg 30
2,2 75 1,3
- timpul de baz pentru faza 2, Tb 2 790 1,1 0,09033 min
3,7 90 1,5
- timpul de baz pentru faza 3, Tb 3 790 1,1 0,10955 min
2,2 95 1,5
- timpul de baz pentru faza 4, Tb 4 790 1,1 0,13743 min
l1

Tb

bi

0,42384 min

Ta = 1,80 min
Tprindere = 0,6Tpi = 0,60,26 = 0,156min
Tdesprindere = 0,4Tpi = 0,40,26 = 0,104min
Te = timpul efectiv se determin cu relaia:

Te Tb Ta 0,42384 (0,26 2 1,68) 4,04384 min

k1
2
Tb
0,42384 0,0084768 min
100
100
k
1
2 Te
4,04384 0,0404384 min
100
100
k
3,5
3 Te
4,04384 0,1415344 min
100
100

Tdt
Tdo
Ton

N T 1 4,04384 0,0084768 0,0404384 0,1415344

10
4,298235 min
100

N T 2 4,30 min
N T 3 4,12 min
N T 4 4,25 min
N T 5 3,92 min
N T 6 5,24 min
N T 7 9,96 min
N T 8 10 min
N T 9 3,585 min
N T 10 4,979 min

CAPITIOLUL 3

Determinarea sistemului de productie

Prin managementul productiei se intelege totalitatea activitatilor
legate de planificare, coordonare, comanda si controlul productiei. In
definitia de mai sus se gasesc functiile managementului.
In cadrul functiei de planificare trebuie sa se faca planificarea
resurselor tehnice, de timp si umane pentru fiecare loc de munca. In
procesul de planificare a productiei reperului care face obiectul prezentului
proiect se pleaca de la datele rezultate din proiectul tehnologic sintetizate in
tabelul urmator.
Nr
operatie
1

Denumire
operatie
Frezare

Timp de
pregatire
incheiere

Norma
de timp
[min]

Retributie
[ron/ora]

Arie
utilaj
[m2]

2
3
4
5
6
7

Frezare
Frezare
Tratament
termic
Rectificare
Rectificare
Control

Sistemul de productie este un ansamblu de factori productivi

interdependenti, determinand principalele proportii de desfasurare ale
procesului de productie in spatiu si in timp, permite crearea conditiilor
materiale si tehnico-organizatorice necesare realizarii fabricatiei la
parametrii optimi de eficienta economica.
Una din metodele de fundamentare stiintifica, de estimare a
sistemului de productie este metoda coeficientului sistemului de productie.
Coeficientul sistemului de productie se determina cu relatia:
k sp

rg
t ig

unde : rg este ritmul de fabricatie al produsului

tig este norma de timp la operatia I
Daca din calcule rezulta:
- k sp 1 - productia este considerate de masa
- 1 k sp 10 - productia este considerate de serie mare
- 10 k sp 20 - productia este de serie mijlocie
- k sp 20 - productia este de serie mica
Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatia:
rmed

Fn
* 60[min/ buc]
N

unde: Fn este fondul de timp nominal,

N programa de productie (15000)
Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii
resursa de timp Fn se calculeaza cu relatia:
Fn=60*z*ks*h
unde : z este nunarul de zile lucratoare,
h este numarul de ore lucrate pe schimb;

ks este numarul de schimburi.

Deci, indicele de apreciere a tipului de productie devine:
k ij

60 * z * k s * h
N j * t ij

Pentru cazul luat in considerare :

Fn=60*265*2*8=254400[min/an]
Cum N = 15000bucati pe an, rezulta
Nj=N1+N2+N3=15000+150+50=15200
Unde: N1 sunt nunarul de piese comandate,
N2 numarul de piese de schimb,
N3 este numarul de rebuturi acceptate.
rmed

254400
16.74[min/ buc ]
15200

In continuare se prezinta valorile obtinute pentru Kij la fiecare operatie:

- pentru operatia 1:
k11

r11
16.74

0.48
t11 41.007

serie de masa

pentru operatia 2:
k11

r21 16.74

1.116
t 21
15

serie mare

- pentru operatia 3:
k11

r21 16.74

1.16
t 21 14.45

serie mare

- pentru operatia 4:
k11

r41
16.74

1.071
t 41 15.629

serie mare

- pentru operatia 5:
k11

r51 16.74

5.32
t 51 3.149

serie mare

- pentru operatia 6:
k11

r61 16.74

5.41
t 61
3.1

serie mare

r71 16.74

2.87
t 71
5.84

serie mare

r91 16.74

3.67
t 91 4.564

serie mare

r101 16.74

6.7
t101
2.5

serie mare

- pentru operatia 7:
k11

- pentru operatia 9
k11

- pentru operatia 10:

k11

- pentru operatia 11 si 13:

k11

r111 16.74

1.674
t111
10

serie mare

r121
16.74

4.94
t121 3.3856

serie mare

- pentru operatia 12:

k11

Deoarece predomina seria mare se alega ca tipologie a productiei

seria mare si se va face in continuare organizarea productiei in conformitate
cu principiile de proiectare corespunzatoare caracteristicilor acestui tip de
productie.

CAPITIOLUL 4
Determinarea numarului de masini-unelte

Determinarea numarului de MU ma,i necesare executarii operatiei i,

in cadrul procesului de fabricatie a reperului j se face dupa cum urmeaza:
m a ,i

ti
rmed * k up

unde: ti este timpul necesar executarii operatiei i,

ma,i numar calculat de masini la operatia i,
kup =0.93 este coefficient de planificare utilizat,
rmed este ritmul mediu de fabricatie
Efectuand calculele poate rezulta un numar de MU necesar de
forma :
ma,i=a+b

unde: a - parte intreaga; b- zecimala

Din considerente de ordin practic numarul de MU rezultat se
majoreaza sau micsoreaza la o valoare intreaga dupa cum urmeaza:
m= a daca b<=0.15
m=a+1 daca b>0.15 deci:
m11

41.007
2.631
16.74 * 0.93

- se aleg 3 MU

m12

15
0.96
16.74 * 0.93

- se alege 1 MU

m13

14.45
0.93
16.74 * 0.93

- se alege 1 MU

m14

15.629
1.003
16.74 * 0.93

- se alege 1 MU

m15

se alege 1MU

3 .1
0.199 - se alege 1MU
16.74 * 0.93
8.7
m17
0.56 - se alege 1 MU
16.74 * 0.93
4.564
m19
0.293 -se alege 1MU
16.74 * 0.93
2 .5
m110
0.16 - se alege 1MU
16.74 * 0.93
10
m111,13
0.642 - se alege 1MU
16.74 * 0.93
3.3856

0.217 - se alege 1 MU
16.74 * 0.93
m16

m112

3.149
0.20
16.74 * 0.93

CAPITIOLUL 5
Determinarea coeficientului de incarcare al MU
Coeficientul de incarcare al MU se calculeaza cu relatia:
k in ,ci

mc ,i
mo ,i

* 100[%]

unde kin,ci este coeficientul de incarcare al masinii,

mci este numarul de masinii calculat la punctual anterior,
mo,I numarul de masii adoptat.
Facand calculele rezulta:
2.631
*100 87.7[%]
3
0.96
k12
* 100 96[%]
1
0.93
k13
* 100 93[%]
1
1.003
k14
* 100 100.3[%]
1
0.20
k15
*100 20[%]
1
0.199
k16
* 100 19.9[%]
1
k11

0.56
* 100 56[%]
1
0.293
k19
* 100 29.3[%]
1
0.16
k110
* 100 16[%]
1
0.642
k111,13
* 100 64.2[%]
1
0.217
k1,12
* 100 21.7[%]
1
k17

Coeficientul de incarcare a liniei de fabricatie se calculeaza cu relatia:

n

k in , L

m
i 1
n

m
i 1

c ,i

*100

8.354
*100 59.79[%]
14

a ,i

CAPITIOLUL 6

Calculul lotului optim de productie

Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie
mare se realizeaza numai pe loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta
in minimizarea cheltuielilor de productie pe unitatea de obiect al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:
nopt

2N j * D
(C m A) * * n

unde Nj = 15200[buc/an] este volumul de productie,

D cheltuieli dependente de marimea lotului;
Cm cheltuieli materiale;
A cheltuieli independente de marimea lotului,
n= 0.2 coef de cuantificare a pierderilor
Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:
D=B+B[lei/lot]
Unde B reprezinta cheltuieli cu pregatirea incheierea fabricatieila locul de
munca. Cheltuielile B se determina cu relatia :
n

B
i 1

t pi ,i
60

* s mi * mi [lei / lot ]

unde tpi- timp de pregatire incgeiere;

mi=nr de masini unelte;

smi= salariu pe ora al muncitorului

B=0.16*3*38500+0.16*1*38500*4+0.16*1*35000*4+0.16*1*40000+0.16
*1*45000+0.16*1*48000=12320+24640+22400+6400+7200+7680=8674
0[lei/lot]
Cheltuielile B se determina cu relatia:
B'

p
20
*B
* 86740 17348
100
100

unde p reprezinta un procent ce tine cont de cheltuielile cu pregatirea

administrative a lotului si p=20
D=B+B=86740+17348=104088[lei/lot]
Cheltuielile materiale se determina cu relatia:
Cm=ms*Csf-md*Cd
Unde ms = masa semifabricatuluiin kg;
Csf =40000 costul unui kg de piesa turnata;
md=3.5 kg si reprezinta masa deseurilor;
Cd=10000lei/kg cost kg deseu
Cm=69.5*40000-3.5*10000=2745000
Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:
A=Cm+Cs+Cind+Cif [lei/buc]
unde: Cif este cheltuiala cu intretinarea si functionarea utilajului pe durata
timpului de lucru efectiv;
Cind cheltuieli indirecte;
Cs cheltuieli salariale
Cs

1 n
t opt * s mi [lei / buc]
60 i 1

Cs=0.016*(41.007*38500+15*38500+14.45*38500+15.629*38500+3.149
*
38500+3.1*35000+5.84*35000+4.564*35000+2.5*35000+10*40000+2.0
89*
48000+10*45000)=0.16*(3435548+560140+400000+450000+100272)=0.
16* 4540960=72655.36[lei/buc]
Cheltuielile indirecte se determina cu relatia:
C ind C S *

Rf
100

[lei / buc] 72655.36 *

250
181638.4
100

unde Rf este regia de fabricatie a sectiei

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului
de lucru efectiv se determina cu relatia:
n

C if
i 1

t ui
* a i * mi
60

Cif=0.16*(41.007*20000*2+15*20000+14.45*20000+15.629*20000+3.14
9*
20000+3.1*18000+5.84*18000+4.564*18000+2.5*18000+10*20000+2.0
89*
22000+10*18000)=0.016*(1640280+300000+289000+312580+62980+55
800+105120+82152+45000+200000+180000+45958)=53101.92[lei/buc]
unde ai reprezinta cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea
utilajului la operatia I
Inlocuind rezultatele in relatia de mai sus rezulta:
A=2745000+72655.36+181638.4+53101.92=3052395.68
Coeficientul i se dermina cu relatia :
1
rj

in care i este un coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pt diverse

forme de organizare a productiei. Deoarece productia este de serie mare se
aplica organizarea in paralela fara respectarea principiului
proportionalitatii.
n

s t ui
i 1

unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea operatiei I

s 41.007

2.45
rj
16.74

ne

2 * 15200 *104088
33.37
( 2745000 3052395.68) * 2.45 * 0.2

Se adopta nec= 40[buc/lot] si se determina:

n

15200
380
40

CAPITIOLUL 7
Calculul duratei ciclului de productie
Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se
face cu relatia:
n

Tc t ui (n 1)(t u ) max 127.038 (40 1) * 41.007 1726.311 [min/lot]

i 1

CAPITIOLUL 8
Perioada de repetare a loturilor
Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa
lansarea in productie la un anumit stadiu de prelucrare doua loturi
succesive de obiecte ale muncii de acelasi fel.
Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu relatia:
Rc

Fn 254400

669.47[min] 11.15[ore ] : 12 0.93[ zile]

L
380

unde L reprezinta numarul de loturi care se lanseaza in fabricatie in

perioada de timp considerate.
Se adopta Rc =1 zi lucratoare, adica fiecare lot se executa in tr-o zi
lucratoare.

CAPITIOLUL 9
Modul de amplasare al utilajelor in sectia de prelucrari

CAPITIOLUL 10