Sunteți pe pagina 1din 26

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

GHID DE UTILIZARE (selecii) A PROGRAMULUI DOCLIB 38


1. Descriere generala a sistemului de lucru
1.1 Categoria informatica
Programul/Sistemul DOCLIB 38 elaborat de firma INFSERV este un produs soft din categoria
ERP (Enterprise Resource Planing) destinat societatilor comerciale cu profil de Constructii si
Instalatii.
Sistemul permite gestiunea unitara si optimizarea folosirii resurselor umane si materiale in
toate compartimentele functionale din societatea comerciala si este compus din urmatoarele
subsisteme:

Subsistemul DOCLIB - pentru Compartimentul Tehnic (Devize, pregatire, organizare


productie, grafice)

Subsistemul CONTLIB - pentru Compartimentul Contabilitate; realizeaz evidene


contabile pentru antrepriz, putnd funciona independent sau n legtur cu celelalte
programe ale sistemului informatic

Subsistemul SALLIB - pentru Compartimentul Salarizare si Resurse umane; permite


gestionarea informaiilor legate de cheltuielile de manoper ale antreprizei, iar atunci
cnd este utilizat integrat cu DOCLIB, calculul salariilor se face automat.

Subsistemul FIXLIB - gestioneaz mijloacele fixe conform reglementrilor specifice


pentru calculul amortismentelor

Pentru gestiunea unitara a entitatilor din aceste subsisteme, DOCLIB38 are un "Mediu ERP"
care contine toate entitatile comune acestor subsisteme.
Sistemul (Mediul) ERP poate functiona ca sistem integrat numai daca sunt instalate,
implementate si active cele 4 subsisteme componente: DOCLIB38 , CONTLIB, SALLIB si FIXLIB.
Ca o particularitate care il diferentiaza in raport cu alte sisteme din clasa ERP, DOCLIB38
realizeaza integrarea avand in centru Compartimentul Tehnic deoarece, in cazul societatilor
comerciale cu activitate de Constructii si Instalatii, acesta este cel care detine descrierea
tehnologica a lucrarilor care se executa.
1.2 Functiunile Sistemului ERP
Sistemul (Mediul) ERP are urmatoarele functiuni principale, functii ce sunt definitorii pentru
toate cele 4 subsisteme componente:
1. Descrierea Societatii comerciale (Firma titulara).
2. Gestiunea Nomenclatorului de Persoane juridice aflate in relatie cu Firma titular
(Furnizori,Clienti,Banci).
3. Gestiunea Nomenclatorului de Persoane fizice (Angajati ai Firmei titulare).
4. Gestiunea Nomenclatorului de Meserii si functii.

1|Page

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

5. Clasificarea resurselor materiale in "Clase de materiale" in vederea tratarii unitare in


toate subsistemele lui DOCLIB36 ERP.
6. Obtinerea Comparativelor de Resurse necesare pentru post-calcul: Comparativ de
Materiale i Comparativ de Manopera.
7. Determinarea necesarului de resurse materiale pentru Aprovizionare.
2. Descrierea soft-ului DocLib
Soft-ul DocLib a fost conceput n scopul elaborrii i gestionrii cu usurin a documentaiei
economice, att de important n procesul investiional din domeniul construciilor.
Programul de calcul DOCLIB faciliteaz n mod deosebit (dar nu numai) elaborarea devizului
ofert pentru licitarea contruciilor, asigurnd i conducerea, controlul, i urmrirea pe parcurs
a executrii lucrrilor, cu elaborarea automat a situailor de plat periodice n preuri
contractate sau preuri la zi, cu calculul valorilor suplmentare (valori acte adiionale, extrase de
devize cu cantiti rmase de executat, consumuri tehnice, programe de lucru i necesare de
resurse).
Sistemul permite folosirea unor norme de consumuri specifice, proprii utilizatorului (sau
modificarea dup necesiti a normelor editate n 1982), i mai ales introducerea unor preuri
unitare ale resurselor, diferite la fiecare deviz elaborat, fie ca preuri medii proprii utilizatorului,
fie calculate prin analiza bazei de preuri la fiecare obiect; n sistem au fost introduse preuri
unitare orientative pentru fiecare resurs coninut (materiale, transport, for de munc,
utilaje), care vor putea fi transformate n preuri medii utilizator, iar pentru materiale de mas
(produse balastier, carier, betoane i mortare proaspete i ap industrial) a cror cheltuieli
de transport i manipulare conduc la ponderi valorice importante, preuri rezultate din analiza
bazei de preuri la fiecare obiect, respectiv fiecare amplasament.
Obiectul de construcii sau partea de obiect pentru care se elaboreaz devizul estimativ/ofert,
este denumit n sistemul informatic DOCLIB, stadiu fizic.
Sistemul informatic DOCLIB a fost proiectat pe baza principiilor i necesitilor economiei de
pia, respectiv atribuirea executrii lucrrilor de construcii-montaj unor organizaii de
specialitate, numai pe baza cererii i ofertei, adic prin oferte i licitaii publice.
Devizele elaborate prin sistemul informatic DOCLIB, prezint cteva particulariti ca i
abordare i calcul a unor tipuri de cheltuieli, printer care:


Cheltuielile de transport de orice natur (de materiale sau tehnologice, inclusiv


transport de pmnt i moloz), se cuprind n preul unitar i total al materialelor cheltuieli directe, obligatoriu pentru produsele de balastier, carier, betoane i
mortare proaspete, i ap industrial, i, dup caz, n articol sau n Capitolul B al
recapitulaiei de deviz n lei/ton.

Cheltuielile de manipulare manual sau mecanic a materialelor se cuprind dup caz, n


preul unitar i total al materialelor direct n articol sau n Capitolul B al recapitulaiei de
deviz n lei/ton (nu ca n trecut n manoper sau utilaj).

Alte cheltuieli care se calculeaz prin procente i se nscriu n recapitulaia devizului,


dup necesitile utilizatorului, prin introducerea ca aa-zise tipuri de lucrri proprii (cu
cote proprii pentru cheltuieli indirecte sau beneficiu), sau direct n preul unitar al
resurselor. La devizele ce se calculeaz cu ajutorul sistemului DOCLIB, cu preuri la zi ale

2|Page

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

resurselor, acestea se vor intoduce n recapitulaie (capitolul B al recapitulaiei de


deviz).


Cheltuielile de transport pe cale ferat, auto sau cu alte mijloace, manipularea manual
i mecanic, proporional cu greutatea materialelor, prn declararea preului unitar de
transport (lei/ton).

Cheltuielile pentru aprovizionare, cota bazelor i depozitelor, proporionale cu valoarea


materialelor, prin declararea cotei (procent din valoarea materialelor, similar adaosului
comercial). Aceste date se declar la generarea sau actualizarea devizelor de ctre
elaboratorul ofertei.

Elaborarea devizelor se face innd seama de o serie de coeficieni care apar n recapitulaia de
deviz, coeficieni care variaz de la o categorie de lucrri la alta.
Tabelul 1 prezint codurile categoriilor de lucrri (selecie) care au coeficieni de recapitulaie
variabili. Acesti coeficieni ai recapitulaiei (cote pentru alte cheltuieli directe, cota cheltuieli
indirecte, cota de profit) se pot defini/modifica de catre utilizator, pentru fiecare cod de
categorie de lucrari.

Tabel 1 Codificare si denumire grupe categorii de lucrri


COD
GRUP
0110
0120
0130
0140
0141
0142
0143
0144
0200
0300
0410
0411
0412
0420
0421
0431
0432
0440
0510
0511
0520
0530
0610
0620
0710
0711
0712
0713
0720
0730
0740
0750

CONSTRUCII DE LOCUINE( EXCLUSIV INSTALAIILE AFERENTE)


CONSTRUCII SOCIAL-CULTURAL-ADMINISTRATIVE ( EXCLUSIV INSTALAIILE AFERENTE)
CONSTRUCII INDUSTRIALE I AGROZOOTEHNICE TIP INDUSTRIAL (EXCLUSIV INSTALAIILE AFERENTE)
LUCRRI DE IZOLAII
LUCRRI DE IZOLAII HIDROFUGE, TERMICE I FONICE LA CLDIRI
LUCRRI DE IZOLAII TERMICE I FRIGORIFICE LA CONDUCTE I APARATE
LUCRRI DE IZOLAII PENTRU PROTECII ANTICOROSIVE
LUCRRI DE ZIDRII REFRACTARE I AMOTRI INDUSTRIALE
CONSTRUCII AGROZOOTEHNICE ( EXCLUSIV CONSTRUCII TIP INDUSTRIAL)
CONSTRUCII METSLICE UNITARE
INSTALAII INTERIOARE DE NCLZIRE I GAZE
INSTALAII INTERIOARE DE NCLZIRE I GAZE LA LOCUINE
INSTALAII INTERIOARE DE NCLZIRE I GAZE LA CLDIRI ( EXCLUSIV LOCUINE)
INSTALAII INTERIOARE SANITARE
INSTALAII INTERIOARE ELECTRICE
INSTALAII INTERIOARE ELECTRICE LA LOCUINE
INSTALAII INTERIOARE ELECTRICE LA CLDIRI (EXCLUSIV LOCUINE)
INSTALAII INTERIOARE DE VENTILAII I CONDIIONARE A AERULUI
LUCRRI DE REPARAII CAPITALE LA CLDIRI
LUCRRI DE DEMOLRI
LUCRRI DE REPARAII CAPITALE LA INSTALAII INTERIOARE
LUCRRI DE CONSTRUCII, REPARAII, RESTAURRI MONUMENTE ISTORICE, ARHITECTONICE
REELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU AP (INCLUSIV BRANAMENTE, CAPTRI, CONSTRUCII SPECIALE)
LUCRRI DE CANALIZARE (INCLUSIV BRANAMENTE, LUCRRI SPECIFICE AFERENTE)
LUCRRI DE TERASAMENTE
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU MBUNTIRI FUNCIARE-IRIGAII
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU MBUNTIRI FUNCIARE-NDIGUIRI
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU MBUNTIRI FUNCIARE- DESECRI
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU CORECIA TORENTILOR, COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU REGULARIZRI CURSURI DE AP, APRAREMALURI, PEREURI
LUCRRI DE PLANTAII I SPAII VERZI
TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU CONSTRUCII HIDROTEHNICE PORTUARE

3|Page

curs 10

DENUMIREA GRUPEI CATEGORIEI DE LUCRRI

Suport de curs

0751
0752
0753
0754
0756
0757
0758
0759
0800
0910
0920
0930
0940
1000
1110
1120
1130
1210
1220
1310
1320
1330
1400
1410
1420
1600

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU ACUMULRI DE AP


TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU HIDROCENTRALE
TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU DRUMURI
TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU LINII FERATE
TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU DESECRI
TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU REGULARIZRI CURSURI AP
TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU IRIGAII
TERASAMENTE (DEVIZ SEPARAT) PENTRU CORECIA TORENTILOR, COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
LUCRRI HIDROTEHNICE PENTRU PORTURI MARITIME I FLUVIALE
LUCRRI DE CONSTRUCII DE HIDROCENTRALE CU CDERE MARE
LUCRRI DE CONSTRUCII DE HIDROCENTRALE N CASCAD
LUCRRI PENTRU ACUMULRI DE AP
LUCRRI DE AMENAJRI HIDROENERGETICE FLUVIALE
LUCRRI DE CONSTRUCII DRUMURI, STRZI, PISTE, PLATFORME TEREN SPORT
LUCRRI DE CONSTRUCII PODURI, PODEE OSEA, ESTACADE BETON ARMAT, LEMN
LUCRRI DE CONSTRUCII PODURI, PODEE OSEA,DIN BETON
LUCRRI DE CONSTRUCII PODURI, PODEE OSEA,DIN TABLIERE METALICE
LUCRRI DE CONSTRUCII DE LINII FERATE NORMALE I NGUSTE
LUCRRI DE CONSTRUCII DE LINII DE TRAMVAI
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU REFACERI DE LINII FERATE
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU REPARAII DE LINII FERATE
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU REPARAII DE LINII DE TRAMVAI
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU TUNELE, CONSTRUCII MINIERE N SUBTERAN
LUCRRI DE CONSTRUCII PENTRU TUNELE
LUCRRI DE CONSTRUCII MINIERE N SUBTERAN
LUCRRI DE FORAJE PENTRU ALIMENTRI CU AP

n acelai timp, n generarea devizelor se ine seama de unitatea de msur reprezentativ,


unitate de msur care se codific conform tabelului nr.2 (selecie):
Tabel 2 Codificare i denumire/simbol uniti de msur
Cod
101
104
107
110
111
112
151
161
170
201

Denumire/Simbol
G.
KG.
100KG.
10KG.
Tona
MII TONE
CMC
MC
100 MC
CM.

Cod
209
214
230
237
240
281
284
287
289
311

Denumire/Simbol
100 M
KM.
10MP.
MP.
100 MP
ORA
ZI
LUNA
AN
MP.

Cod
321
322
325
331
336
411
681
691
701
911

Denumire/Simbol
WATT
MW.
KW.
KWH
MWH
BUC.
OM ORA
OM ZI
LEI
%

Intrarea n sesiunea de lucru se face apelnd iconia de pe desktop rezultat n urma instalrii
programului. Acesta pune la dispoziie fereastra principal a programului DocLib 38 (Fig. 1),
prin intermediul creia se face legtura cu celelalte programe care fac parte din pachetul de
programe. Se selecteaz fereastra DOCLIB care deschide meniul principal de lucru (Fig. 2).

4|Page

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.1 Fereastra principal a programului DocLib 38

Fig.2 Meniul principal de lucru al Soft-ului DocLib

Navigarea n cadrul ecranului se face cu ajutorul sgeilor sau cu ajutorul mouse-lui, selectarea
unei funciunii cu ajutorul tastei [ENTER], iar anularea unei comenzi cu ajutorul tastei [ESC].

5|Page

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

3. Etapele de elaborare i gestionare a documentaiilor economice


Etapele elaborrii devizelor analitice i ofert, precum i a gestionrii automate a
documentaiei economice sunt:
0. Elaborarea/existena antemsurtorii obiectului sau prii de obiect pe categorii sau stadii
fizice.
1. Stabilirea apartenenei investitiei/devizelor ce se vor elabora, la o baz de preuri.
2. Definirea investiiei i a obiectului din care vor face parte devizele ce se vor elabora.
3. (Orientativ) Actualizarea/verificarea coeficienilor din recapitulaia devizului, conform
ncadrrii n codul grupei de categorii de lucrri (Tabel 1) se poate face:

din meniul principal (butonul/functia: Coef. recapitulatie) inainte de definirea


devizelor, pentru a putea modifica complet/total atat denumirea cat si cotele
coeficientilor recapitulatiei;

in momentul definirii devizului (etapa 4) ca si apartenenta la o grupa de categorii de


lucrari, dar avand aici posibilitatea de modificare doar a cotelor coeficientilor, nu i
a denumirii acestora.

4. Generarea devizului sau grupului de devize, pe obiect sau parte de obiect (introducerea
datelor necesare pentru elaborarea devizului).
5. Calculul devizului
6. (Optional) Editarea provizorie pe deviz sau grup de devize a devizelor si a extraselor de
resurse liste cu consumurile de resurse (materiale, transport, for de munc i utilaje),
cu preurile unitare existente n nomenclatorul de resurse (baza curenta de preturi)
echivalent etapa 9;
7. Stabilirea/verificarea/actualizarea/intretinerea individual a preurilor unitare reale ale
tuturor resurselor evideniate n listele cu consumurile de resurse.
8. Calculul devizului (recalculare) cu preurile unitare reale i la zi stabilite de utilizator.
9. Elaborarea rapoartelor (devize si extrase de resurse).
10. Vizualizare (editare/tiparire) rapoarte din baza de date.
3.1 Stabilirea apartenenei investitiei/devizelor ce se vor elabora, la o baz de preuri
Elaborarea documentaiei economice proprii unei investiii n construcii implic utilizarea unei
anumite pri de resurse din baza de date a programului DOCLIB, resurse pentru care preurile
difer de la investiie la investiie. Pentru a nu lucra cu toat baza de date, firma INFSERV
propune colectarea resurselor ce contribuie la realizarea unei investiii n aa numitele baze de
preuri. Avantajele utilizrii bazelor de preuri sunt incontestabile: pentru fiecare investiie se
genereaz o baz de preuri care va cuprinde doar resursele ce contribuie la realizarea acesteia;
astfel actualizarea informaiilor i modificarea preurilor se face cu mare uurin. Din acest
motiv, la intrarea n sesiunea de lucru cu programul DocLib, ni se cere precizarea bazei de
preuri n care vom lucra.
Asadar, programul DocLib utilizeaza preturi pentru resursele din articolele de deviz (material,
manopera, utilaj) ce pot fi salvate in mai multe baze de preturi. Acest lucru se datoreaza
faptului c o resursa poate avea preuri diferite la 2 sau mai multe lucrari/procese. Pentru
6|Page

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

aceasta, se poate opta pentru elaborarea devizelor in baze de preuri diferite pentru ca resursa
respectiv sa aiba, in final, preuri diferite (in fiecare baza de pret, alt pret). Devizele ce sunt
elaborate in aceeasi baza de preturi au acelasi pre pentru o anumit resurs utilizat. O
modificare de pret la o resursa dintr-un deviz va conduce la modificarea pretului acelei resurse
in toate devizele in care apare. De aceea este important sa stim in ce baza de pret lucram si
daca preturile pe care le utilizam la o anumita lucrare de constructii sunt diferite/modificate
fata de alte lucrari/situatii este indicat sa se lucreze intr-o noua/alta baza de preturi.
Preturile din oricare baza de preturi se pot modifica dupa generarea devizului (pasul 4 si
respectiv 5) pentru a evidentia concret ce resurse sunt apelate prin articolele devizului
respectiv. Pe aceasta logica se poate ajunge ca fiecare deviz sa fie elaborat ntr-o proprie baz
de pre atunci cand majoritatea preurilor resurselor din cadrul articolelor de deviz difer fa
de alte situaii/ lucrri.
Dac dorim s schimbm baza de preuri a unui deviz pe care dorim sa-l elaboram, selectm din
fereastra principal (Fig.2) meniul Schimbare baz de pre curent. Precizm noua baz de
preuri i acionm butonul OK (Fig.2.1).

Fig.2.1 Fereastra Schimbare baza pret

3.2 Definirea investiiei i a obiectului de construcie


Investiiile i obiectele pot fi generate prin selectarea comenzii (funciei):
Investiii/Obiecte/GrupDev sau a comenzii Devize/Investitii/Obiecte din fereastra principal a
programului (Fig.2). Aceasta pune la dispoziie mai nti fereastra Investiiile din Colecie (Fig.3).

7|Page

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.3 Fereastra Investitii din colectie

Investiiile i obiectele sunt definite printr-un cod intern numeric (se genereaza automat, in
ordine crescatoare) n secven natural, un simbol sau cod propriu stabilit de utilizator i o
denumire. Investiia cu cod intern 9999 este rezervat normelor compuse (subdevize
repetabile cu posibiliti de actualizare). Prin acionarea tastelor [][][PgUp] i [PgDn] sau cu
ajutorul mouse-lui se mut cursorul n vederea seleciei investiiei ce urmeaz a fi
detaliat/vizulizat pe obiecte, iar prin acionarea tastei [Enter] se trece la fereastra Obiectele
din investiie. Poziionnd cursorul pe unul din obiecte i apoi prin acionarea tastei [] (sau
dublu click stanga al mouse-ului), se pun n eviden devizele ce alctuiesc obiectul respectiv.

Fig.4 Fereastra Investitii, obiecte si devize din colectie

8|Page

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Generarea unei investiii i a obiectelor corespunztoare este operaiunea care const n


adugarea de noi elemente. Pentru aceasta, cu autorul mouse-lui, cursorul se poziioneaz pe
butonul Investiie nou (conform marcajului din Fig.4). Prin apsarea butonului se va genera
fereastra Investiie nou (Fig. 5).

Fig.5 Fereastra Investiie nou

Investiia nou creat va avea un cod intern generat automat (urmtorul numr consecutiv
disponibil), iar utilizatorul va completa informaii referitoare la denumire, cod extern,
beneficiar, proiectant, antrepenor general etc. Actualizarea denumirii investiiilor sau
obiectelor se realizeaz astfel: in fereastra investiii din colecie, se poziioneaz cursorul pe
butonul Modificare investiie selectat (conform marcaj din Fig.4). Prin apsarea butonului se
va deschide fereastra Editare investiie n care se vor putea efectua modificrile dorite (fig.6).

Fig.6 Fereastra Editare investitie (pentru o investitie existenta)

9|Page

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

3.3 Actualizarea coeficienilor din recapitulaia devizului


Actualizarea/verificarea coeficienilor din recapitulaia devizului, conform ncadrrii n codul
grupei de categorii de lucrri (Tabel 1) se poate efectua:

din meniul principal (butonul/functia: Coef. recapitulatie) inainte de definirea


devizelor, pentru a putea modifica complet/total atat denumirea cat si cotele
coeficientilor recapitulatiei;

in momentul definirii devizului (etapa 4) ca si apartenenta la o grupa de categorii de


lucrari, dar avand aici posibilitatea de modificare doar a cotelor coeficientilor, nu i
a denumirii acestora.

In cele ce urmeaza se va exemplifica modalitatea de actualizare a coeficientilor (denumire si


valori) conform functiei din meniului principal.
Pentru actualizarea coeficienilor din recapitulaia devizului, se selecteaz comanda Coeficieni
Recapitulaie din fereastra principal, care ne permite alegerea opiunilor (Fig.7):

Coeficieni pe categorii de lucrri - pentru modificarea valorii coeficientilor.

U.M. unitatile de masura a resurselor utilizate in program (conform Tabel 2).

Semnificatie coeficienti recapitulatie pentru modificarea semnificatiilor coeficientilor

Fig.7 Fereastra Coeficienti recapitulatie

Daca alegem prima optiune (Coeficieni pe categorii de lucrri Fig.7), aceasta ne pune la
dispoziie o fereastr (Fig.8) n care trebuie sa precizm:

codul categoriei de lucrri (conform Tabel 1) pentru care dorim sa vizualizam valorile
coeficientilor recapitulatiei devizului i

modul de execuie (A - dac este n antrepriz i R - dac este n regie) pentru care se
vor afia coeficienii ce vor intra n recapitulaia devizului.

10 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.8 Fereastra Intretinere coeficienti pe categorii de lucrari

Daca introducem de exemplu categoria de lucrari 110 si modul de executie A (antrepriza), se


vor prezenta coeficientii recapitulatiei de deviz pentru categoria aleasa in modul de executie
ales (Fig.9). Se pot modifica valorile coeficientilor.

Fig.9 Fereastra Intretinere coeficienti pe categorii de lucrari (categorie/mod de executie selectat)

Pentru a evidentia semnificatia coeficientilor recapitulatiei de deviz (Fig. 10), se alege optiunea
Semnificatie coeficienti recapitulatie din Fig. 7. Aici se pot modifica denumirile coeficientilor.

11 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.10 Fereastra Semnificatie coeficient

Actualizarea acestora trebuie fcut cu foarte mare atenie, innd seama de natura lucrrii
pentru care se elaboreaz devizele, de dimensiunile antreprizei de construcii, de taxele pe care
aceasta trebuie s le vireze la bugetul statului i de mrimea cheltuielilor indirecte aferente
obiectului respectiv.
Deoarece ponderea nchiderii de deviz reprezint ntre 25-50 % din totalul cheltuielilor directe,
se impune ca stabilirea coeficienilor s se fac numai n urma unei analize responsabile asupra
antreprizei i a ucrrilor pe care aceasta le execut. De modul n care se stabilesc aceti
coeficieni ine n ultim instan ctigarea sau pierderea unei licitaii.
Odat fcute modificrile asupra coeficienilor, se impune salvarea acestora prin acionarea
tastei [F5]. Ieirea din aceast fereastr se face apsnd tasta[ Esc].
4. Generarea devizelor
Generarea devizelor reprezint cea mai important etap din elaborarea i gestionarea
documentaiei economice. Antemsurtorile elaborate de proiectant trebuie s cuprind toate
aspectele tehnologice i economice specifice obiectului sau prii de obiect proiectate. Pe baza
acestora, funcie de tehnologia de execuie, utilajele folosite, amplasament, surse de
aprovizionare, preuri unitare, sau alte condiii specifice, se stabilete valoarea real a
obiectivului sau pri de obiect.
Programul de calcul DOCLIB permite folosirea a dou categorii de articole de norme de deviz:
-articole de norme de deviz elementare, corespunztoare indicatoarelor de norme de deviz
ediia 1982, cele editate de COCC i INCERC n perioada 1991-1994 si pana in 2003;
-articole de norme de deviz comasate;
Articolele de norme de deviz elementare sunt simbolizate cu caractere alfanumerice i cuprind:
1. Articole de norme de consumuri specifice de resurse (coninute n indicatoarele de norme
republicane elaborate n 1982), cu posibilitatea oricrei corectri de ctre utilizator, inclusiv
12 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

norme locale elaborate de ctre acesta i introduse n sistem ( de ex.:TSC18A1, CA01A1


etc.);
2. Articole de transporturi auto (ca resurse) pe tipuri de mijloace i distane de transport
(TRA);
3. Articole de procurare materiale ( coduri numai numerice de 7 caractere ntre 20..... i 73.....;
materialele din listele anexe de materiale neexplicitate nscrise n articole de norme de
deviz, se vor defini n deviz tot ca articole de procurare);
4. Articole de transporturi altele dect cele auto, adic norme de consumuri specifice
explicitate n deviz( for de munc i utilaje) pentru transporturi i manipulri de materiale
n antier sau n depozite intermediare, manuale sau cu mijloace mecanizate, inclusiv
ncrcri i descrcri n i din mijloace de transport ( TRB... TRI...);
5. Articole de for de munc ca resurse explicitate n deviz, pe ramuri de activitate, meserii i
categorii (NMB....);
6. Articole de mijloace de mecanizare ca resurse explicitate n deviz, pe or program, or
funcionare, transport, montare i demontare utilaj ( AUT...);
7. Articole de montare-demontare i transport a mijloacelor de mecanizare necesare
executrii lucrrilor de construcii (MDT....);
8. Articole de diferene de pre sau cheltuieli suplimentare cu preuri unitare pentru resurse
(materiale, transporturi, for de munc sau utilaje) pentru nscrierea n devize a unor
diferene de preuri ce nu au putut fi cuprinse n preurile unitare ale acestora sau alte
cheltuieli similare.
Articolele de norme de deviz comasate reprezint o grupare de articole elementare cu acelai
numr curent, n care primul articol este articolul de baz (obligatoriu un articol de norma de
deviz elementar), iar celelalte, articole ajuttoare. De exemplu, turnarea de beton la care se
ataeaz prepararea betonului i apoi transportul lui, avnd acelai numr de ordine, reprezint
un articol de norme de deviz comasat:
5.

CA 01 A1

100mc

5.

CZ 01 02 A1

101mc

5.

TRA 06 A 05

223 t

n forma comasat a devizului analitic, articolele ajuttoare ale normei comasate nu apar
explicit, ele fiind cuprinse n preurile unitare ale articolului de baz.
Generarea devizului se efectueaz exclusiv conversaional, cu nscrierea datelor de apartenen
ale devizului, a datelor pentru recapitulaia acestuia, precum i a articolelor elementare
stabilite.
Accesul la generarea devizelor se face prin apelarea comenzii Devize/Investiii/Obiecte din
fereastra principal (Fig.2) si apelarea functiei Deviz Nou (conform marcaj din Fig.4) care ne
pune la dispoziie fereastra cu informaiile generale ale devizului (Fig.11).

13 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.12 Fereastra Deviz nou

Pentru a genera un deviz nou, trebuie sa fim cu cursorul in prealabil pe investitia, respectiv
obiectul pentru care vrem sa atasam devizul nou creat. Dupa introducerea codului devizului
nou (format din 6 caractere), se deschide fereastra Deviz Nou, conform Fig. 13

Fig.13 Fereastra Generare deviz

Daca se doreste modificarea unui deviz existent se merge cu cursorul/mouse-ul pe denumirea


devizului respectic si se executa [Enter] sau click cu mouse-ul. Se deschide fereastra Modificare
deviz (Fig.14).

14 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.14 Fereastra Modificare deviz existent

Partea fix a devizului conine urmtoarele cmpuri de informaii ce trebuie completate:


1. Elemente identificare deviz:

Cod deviz - un grup de 6 caractere alfanumerice, din care ultimul trebuie s fie
obligatoriu 0,8 sau 9, funcie de forma de redactare a devizului;

Denumire deviz - se introduce denumirea devizului, printr-un ir de maxim 32 caractere;

2. Apartenente deviz:

Cod Investiie - se introduce un cod format din maxim 4 cifre, care semnific investiia
de care aparine devizul; (acest cod al investitiei trebuie sa existe intrucat arata
apartenenta devizului curent la o investitie existenta); daca a fost selectata in prealabil
investitia pentru care se doreste generarea noului deviz, acest cod apare trecut implicit,
cu posibilitate de modificare.

Cod Obiect - se introduce un cod format din maxim 4 cifre , care semnifica obiectul de
care aparine stadiul fizic; (acest cod al investitiei trebuie sa existe intrucat arata
apartenenta devizului curent la o investitie existenta); daca a fost selectat in prealabil
obiectul pentru care se doreste generarea noului deviz, acest cod apare trecut implicit,
cu posibilitate de modificare.

3. Elemente referitoare la contractare:

Categoria de Lucrri - se introduce un cod de maxim 4 caractere numerice


corespunztor categoriei de lucrri n care a fost ncadrat stadiul fizic (conform Tabel1
ce cuprinde codificarea categoriilor de lucrri).

Mod de execuie - se specific modul de execuie: A - n antrepriz sau R - n regie.

Rand in devizul general conform incadrarii in structura devizului general, subcapitole


posibile: 1.3; 2.0; 4.1; 4.2; sau 5.1.1.

15 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Cod Executant - reprezint un cod numeric de maxim 4 caractere, ce asigur legtura cu


programul de salarii SALLIB; (doar daca este definit in SALLIB); pentru elaborarea
devizelor estimative, nu se completeaza.

Calitate executant cu cele 3 optiuni: Lider, Asociat, Subcontractant; este o informatie


cu scop descriptiv; pentru elaborarea devizului estimativ nu este relevanta (se refera
doar pentru devize oferta).

4. Cheltuieli:

Cheltuieli Transport Auto + (eventual) C.F. - n cazul n care preul materialelor din baza
de date nu include i transportul acestora cu autovehicule sau pe cale ferat, se
precizeaz costul acestuia; valoarea se va aplica asupra totalului greutii materialelor
transportate, greutatea fiind exprimat n tone; rezultatul se evideniaz n recapitulaia
devizului analitic; (se aplica doar in cazuri bine fundamentate).

Manipulare Manual - se precizeaz o valoare care se aplic asupra totalului greutii


materialelor transportabile, greutatea fiind exprimat n tone; (se aplica doar in cazuri
bine fundamentate).

Manipularea Mecanic - se precizeaz o valoare care se aplic asupra totalului greutii


materialelor transportabile, greutatea fiind exprimat n tone; (se aplica doar in cazuri
bine fundamentate).

Cota de aprovizionare - se introduce cu un procent din valoarea materialelor, valoarea


fiind mai mic dect 0.99; (se aplica doar in cazuri bine fundamentate).

5. Sporuri procentuale - n elaborarea devizelor se pot utiliza trei sporuri cu cotele


corespunztoare (introduse de la tastatura); tipul sporului poate fi: fara spor, pentru material,
pentru manoper; pentru utilaj si combinatiile posibile intre aceste 3 tipuri de resurse.
Terminarea introducerii datelor din partea fix determin intrarea n fereastra corespunztoare
prii variabile a devizului (Fig.15), n care se introduc articolele:

Fig.15 Fereastra Introduce date (articole) deviz

Introducerea articolelor const n definirea unui numr curent, a simbolului acestora i a


cantitilor de lucrri calculate n antemsurtori.
16 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Programul verific automat dac articolul introdus necesit resurse nscrise n listele anexe de
materiale neexplicitate. n acest caz, solicit alegerea acestuia din lista afiat. De cele mai
multe ori cutarea prin apsarea tastelor [] i [] este dificil. Din acest motiv, programul d
posibilitatea cutrii materialului dorit prin specificarea denumirii lui, sau numai a unei pri din
aceasta. Prin tastarea primului caracter i apoi a testei [ENTER] se va deschide o fereastr care
d posibilitatea cautrii prin denumire a articolelor din indicator, materialelor sau calculaiile
BILL (Fig.16).
Calculatii Bill
Reprezinta o forma de descriere a unei tehnologii, cu sau fara schita, parametrata sau nu. In
calculatia BILL utilizatorul declara resursele primare (materiale, manopera, utilaje). La fiecare
resursa primara, utilizatorul indica cantitatea totala din aceasta resursa necesara pentru
realizarea acestei calculatii BILL (si NU cantitatea pentru o unitate de masura a calculatiei BILL adica nu o definim prin consumuri specifice cum se proceda in retetele din indicatoare). In acest
mod putem descrie o tehnologie, o lucrare, in alt mod, asa cum se lucreaza in toata lumea si nu
prin articole de indicator cu consumuri specifice la o unitate de masura a articolului de
indicator. Transportul se poate declara punctual pentru fiecare material, centralizat in baza de
pret pentru toate BILL-urile GrupDev-ului, iar in calculatia BILL pentru situatii speciale. Resursele
se pot incarca din norme compuse, norme comasate (UP) cu cod si parti de deviz (comasate fara
cod). Consumurile resurselor pe unitatea de masura a calculatiei BILL pot fi multiplicate cu
ajutorul factorului de multiplicare.

Fig.16 Fereastra Cautare prin denumire

Pentru cutarea materialului se poziioneaz cursorul pe butonul Materiale i se apas tasta


[ENTER]. n fereastra nou deschis (Fig.17) se va introduce denumirea materialului sau o parte
din denumirea acestuia. Cutarea se poate face n baza de date a utilizatorului, n
nomemclatorul de materiale COCC sau n site-urile furnizorilor de materiale.
Cutarea articolelor prin denumire este similar cu cea a materialelor (Fig.18). Aceasta se poate
face dup simbolul articolului sau dup denumirea articolului (complet sau o parte a
denumirii). Cutarea se poate face n lucrrile proprii, n indicatoarele republicane, n normele
de deviz cu tehnologii noi (INFSERV) etc.
17 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.17 Fereastra Cautare materiale

Fig.18 Fereastra Cautare articole (Intretinere norme de deviz)

n cazul n care devizul al crui cod a fost introdus n cmpul Cod Deviz exist n baza de date,
pe ecran se afieaz mesajul Modificare. n aceast situaie toate cmpurile din partea fix a
devizului pot fi modificate, cu excepia cmpurilor Cod investiie i Cod Obiect, care rmn
aceleai.
n partea variabil a devizului, modificrile constau n adugarea sau tergerea unui articol, ori
n schimbarea cantitii de lucrare aferente unui articol. Adugarea unui articol se face prin
apsarea tastei [INSERT]. Pentru tergerea unui articol, vom aciona tasta [Del] care va conduce
la afiarea unei ferestre prin care ni se cere confirmarea aciunii. Modificarea cantitii unui
articol se face prin poziionarea cursorului n dreptul acesteia i apoi prin introducerea noii
cantiti. Salvarea devizului generat sau modificat se face prin apsarea comenzii Salvare.
18 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

5. Calculul devizului
Dup generarea sau modificarea unui deviz urmeaz etapa de calcul a acestuia. Calculul
devizului se realizeaz prin acionarea comenzii Calcul Deviz din fereastra principal (Fig.2).
Aceasta ne pune la dispoziie o alt fereastr (Fig.19) n care vom preciza dac calculm devize
individuale sau toate devizele unui obiect, dup care trecem n fereastra de calcul devize n
care specificm codul devizului (Fig.20).

Fig.19 Fereastra Clacul deviz grupuri de devize (GRUPDEV)

Fig.20 Fereastra Calcul deviz Selectie a devizului/devizelor pentru calcul

Urmtoarea fereastr (Fig.21) permite selectarea datei cursului valutar si modul de calcul
pentru costul de transport.
19 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.21 Fereastra pentru Informatii calcul deviz

Putem introduce oricte devize pentru calcul sau putem alege un obiect ntreg din colecia de
devize pentru care facem calculul. Pentru un calcul insumat de mai multe devize, putem alege
daor devize care sunt din acelasi grup de devize.
n funcie de categoria de lucrri declarat n partea fix a devizelor i de preurile unitare ale
resurselor aferente se efectueaz calculul, rezultnd valoarea total.
Cu aceast ocazie, se face i transmiterea tuturor resurselor n baza de preuri declarat la
intrarea n sesiune sau schimbat pe parcurs, permind n acest fel controlul preurilor
acestora.
7. Stabilirea/verificarea/actualizarea/intretinerea individual a preurilor unitare reale ale
tuturor resurselor evideniate n listele cu consumurile de resurse.
Corectitudinea valorii devizelor const att n alegerea articolelor de deviz ct i, mai ales, n
utilizarea unor preuri care s reflecte realitatea. Din acest motiv, programul DOCLIB ne pune la
dispoziie o serie de faciliti deosebit de puternice pentru ntreinerea preurilor.
Prin calculul devizului toate resursele aferente sunt incluse n baza de preuri declarat
anterior. ntreinerea acestora se face fie prin acionarea din meniul principal (Fig.2) a comenzii
Preuri la furnizori, fie prin acionarea comenzii Preuri la lucrri (GrupDev-uri).
Alegerea comenzii Preuri la lucrri ne pune la dispoziie fereastra corespunztoare ntreinerii
preurilor resurselor (Fig.22).
Din fereastra Preturi la lucrari (Fig.22) se poate alege in special:

optiunea Lucrarea curenta, urmand sa se afiseze distinctiv resursele ce sunt utilizate in


cadrul devizului curent;

optiunea Pret si furnizor direct din site-ul distribuitorului;

optiunea Preturi de la alti utilizatori Doclib

20 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.22 Fereastra Preuri la lucrri

Se mai pot efectua urmtoarele aciuni:


- Cutarea unei resurse prin accesarea comezii Selectare linie curent (cutare)
- Modificarea datei n care s-a acinat asupra preurilor resurselor
- Schimbarea preului unei resurse prin precizarea valorii acesteia
- Schimbarea preului unei resurse prin procent fa de valoarea afiat
- Precizarea furnizorilor de materiale prin codul alocat acestora
Preurile resurselor astfel actualizate sunt folosite la toate devizele care au ca apartenen baza
de preuri precizat. Revenirea n fereastra principal se face prin apsarea tastei [Esc].
Similar se poate opta pentru functia Preuri la furnizori.
8. Calculul devizului (recalculare) cu preurile unitare reale i la zi stabilite de utilizator.
Dup ntreinerea preurilor din baza de preuri, urmeaz din nou calculul devizului, cu preurile
modificate.
9. Elaborarea rapoartelor (devize si extrase de resurse).
Programul DOCLIB permite elaborarea unei multitudini de rapoarte, prin acionarea comenzii
Rapoarte din fereastra principal (Fig.2). Prin intermediul ei se pune la dispoziie fereastra
Rapoarte DOCLIB din care urmeaz sa ne alegem categoria dorit.

21 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Fig.23 Fereastra Rapoarte

n cele ce urmeaz vom prezenta doar aciunile ce ne permit elaborarea rapoartelor privind
devizele analitice i extrasele de resurse, elemente eseniale ce stau la baza documentaiei
economice.
9.1 Devizul analitic (devizul estimativ sau devizul oferta)
Elaborarea devizului analitic se face prin acionarea comenzii Anexe pentru ofertare i licitare.
n fereastra nou aprut (Fig.24) se selecteaz: F3- Lista cu cantiti de lucrri pe categorii de
lucrri (deviz oferta).

Fig.24 Fereastra Rapoarte Anexe pentru Ofertare - Licitare

Indiferent de forma n care se realizeaz raportul, la acionarea comezilor prezentate,


programul DOCLIB ne pune la dispoziie o suit de ferestre n care vom preciza caracteristicile
acestuia.
22 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Prima fereastr (Fig.25) ne solicita s stabilim numele fiierului n care vor fi stocate
informaiile.

Fig.25 Fereastra (I) optiuni Intocmire Formular F3 (deviz oferta)

Urmeaz apoi precizarea modului de prezentare a acestuia(Fig.26): identificarea devizului dupa


cod deviz sau cautarea acestuia (calea de apartententa la investitie/obiect/si selectare deviz
pentru care se doreste elaborarea raportarii obtinerea formularului tip).

Fig.26 Fereastra (II) optiuni Intocmire Formular F3 (deviz oferta)

In Fig. 27 sunt prezentate optiunile de redactare/formare a formularului F3 (deviz oferta).


23 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

1.

Sem.1, 2013/2014

Fig.27 Fereastra (III) optiuni Intocmire Formular F3 (deviz oferta)

9.2 Extrase de resurse (listele cu consumurile de resurse)


Pentru elaborarea extraselor de resurse se acioneaz comanda Extras de resurse din fereastra
Rapoarte (Fig.23) sau comanda Extrase de resurse din fereastra Anexe pentru ofertare si
licitartie (Fig.24). La fel ca la elaborarea rapoartelor privind devizele analitice, pe ecran va fi
afiat o succesiune de ferestre n care vom preciza condiiile de realizare a extraselor de
resurse. Se alege devizul pentru care se doreste intocmirea formularelor de extrase de resurse
(Fig.28).

Fig.28 Fereastra Optiuni Intocmire Formulare Extrase de resurse (Formulare liste consumuri de resurse)

24 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Programul genereaz extrasele de resurse n patru fiiere distincte cu extensiile:


.mat - pentru materiale (Formular C6)
.man- pentru manoper (Formular C7)
.uti - pentru utilaje (Formular C8)
.tra - pentru transporturi (Formular C9)
Dup selectarea devizului sau a devizelor pentru care se calculeaz extrasul de resurse se va
deschide fereastra Parametri pentru extrasul de resurse (Fig.29) .

Fig.29 Fereastra Parametri pentru extrasul de resurse

n aceast fereastr se va introduce numele comun pentru cele 4 rapoarte.


Prin acionarea comenzii OK se va afia unul dintre cele 4 rapoarte calculate n ordine
aleatoare.
Analiza acestor rapoarte va permite utilizatorului luarea unor decizii privind modificarea sau
actualizarea preurilor n baza de pre aferent devizului sau completarea devizului cu articole,
astfel nct valoarea obinut s reflecte realitatea concret a lucrrii.
10. Vizualizare (editare/tiparire) rapoarte din baza de date.
Editarea i tiprirea rapoartelor se poate face acionnd comanda Editare/Tiprire rapoarte din
fereastra principal (Fig.2). Se deschide fereastra de optiuni privind modul de editare/tiparire
rapoarte (Fig. 30).
Selectand unul din modurile propuse pentru deschiderea Rapoartelor, se pot vizualiza in
folderul in care au fost salvate, toate rapoartele intocmite, prin selectarea fisierului respectiv.
Devizele sunt salvate cu extensiile:
.O60 (format landscape) si
.lst (format portret).
25 | P a g e

curs 10

Suport de curs

Management in constructii

Sem.1, 2013/2014

Extrasele de resurse au extensiile:


.mat - pentru materiale (C6)
.man- pentru manoper (C7)
.uti - pentru utilaje (C8)
.tra - pentru transporturi (C9)

Fig.30 Fereastra Selectie mod editare/tiparire rapoarte

Formularele pot fi ulterior exportate inclusiv in Word (Pachetul Office) unde pot fi editate
suplimentar.

26 | P a g e

curs 10