Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Rolul dopaminei asupra ganglionilor bazali

Stimuleaza calea directa prin receptorii D1 si inhiba calea indirect prin rec D2.
Faciliteaza miscarea
Actiune modulatoare asupra caii cortico-striate

2. Mecanisme comune de aparitie a neuropatiilor

Mecanism autoimun, inflamator


Carential (deficit de tiamina, polineuropatia alcoolica)
Medicamentos (hidrazida, cloramfenicol)
Toxic (plumb, arsen, hidrocarburi)

3. semne generale parkinson


1. Semne clasice
a. Bradikinezia
b. Hipertonia
c. Tremor
d. Instabilitate postural
2. Alte semne clinice
a. Debut insidios (?)
b. Voce monotona
c. Tulb de somn (dissomnia, NU insomnia)
d. Depresie
e. Dureri cervicale
f. Simptome vegetative: hipersalivatie, hipersudoratie, tulb de motilitate digestive (constipatie), disurie,
retentive de urina, dermatita seboreica, hiperhidroza
g. Tulb cognitive si psihice
h. Sindrom confuzional si halucinatii

4. clase medicamente parkinson, exemple si mec de act


a. Anticolinergice: amelioreaza rigiditatea, hipokinezia, tremor
i. Trihexifenidil 6mg/zi
ii. Amantadina 100-300 mkg/zi
b. Tratament dopaminergic
iii. Levo-dopa (precursor dopaminergic, trav bariera hemato-encefalica) 300-1000 mg/zi
iv. Agonisti dopaminergici (stimuleaza receptorii dopaminergici de la niv. Striatului)
1. Bromocriptina (5-10 mg)
2. Ropinirol (Requip, 0,25-5mg)
c. Inhibitori de catecol-O-metil-transferaza (reduc metabolizarea levo-dopei si dopaminei)
v. Entacapone (200mg)
d. Inhibitori de monoamine-oxidaza B (inhib degradarii dopaminei la niv central)
vi. Selegilina (5-10mg)

5. investigatii paraclinice in porfirie


Diagnosticul se stabileste pe baza:
a) identificarii precursorilor porfirinici: acidului 1-aminolevulinic si porfirinogenul cu valori crescute in urina pe 24h (
urina recoltata in recipiente de culoare inchisa)

b)determinarii vitezelor de conducere motorie si senzoriala la nivelul neuronilor perifierici

6. medicamente ci in porfirie
MEDICAMENTE INDUCTOARE ALE CRIZEI:
fenobarbital, algocalmin, antiemetice, GTA (cred ca scrie in curs) de tip alfa-metildopa, esoprogestative de sinteza

7. dg clinic sla
curs: semne bulbare + de periferic -> electromiografie (care tine de paraclinic de fapt)
SLA este o boala degenerativa a neuronului motor cu etiologie necunoscuta.
Apare predominant la 50-60 ani, cu un prognostic infaust (max 5 ani de viata de la diagnosticare).
Debuteaza cu tulburari motorii care afecteaza miscarile fine ( deficitare cu caracter progresiv, dau tulburari de mers (
mers STEPAT).
Afecteaza atat NMC, cat si NMP.
Atrofii musculare progresive, initial de la nivelul muschilor mici ai mainii: interososi, eminenta tenara, hipotenara, apoi
toata musc mainii, antebratului, bratului, pana la membrul inferior. - caracater progresiv.
Fasciculatii musculare
La examenul obiectiv: ROT vii, reflexe patologice, afectarea musculaturii bulbare (fasiculatiile limbii, disfagie, disfonie),
pana la insuficienta respiratorie (muschi intercostali afectati).
Pacienti casectici
Diagnostic clinic: semne bulbare + de periferic
Paraclinic: EMG ( amplitudine in SLA 8-10mV, normal: 1-2mV)
RMN

8. diagnostic miopatii
carte: examene paraclinice miopatii
a)CK si LDH serice pot fi crescute
dozare hormoni tiroidieni
ionograma
b)examen electric al nervilor - traseu miogen - potentiale de unitate motorie cu amplitudine scazuta, polifazice, cu
interferenta rapida si de durata scazuta
c)biopsia musculara
d)teste genetice
Diagnostic DMD - aspect clinic caracteristic, examen electromiografic, biopsie musculara, analiza genetica
Clinic: - debut 2-3ani, diagnostic inaintea varstei de 4-5 ani
-Copii nu vor achizitiona motor: mers leganat, dificultati la ridicare ( se catara pe ei insisi)
-modificarea articulatiilor ( hiperlordoza)
-imobilizare in carucior la 12 ani

-hipertrofia de moleti
-atrofii la nivelul musculaturii proximale
-in timp, merg pe varfuri - retractii
-scapule alate ( cu tendinta la departare de torace)
-cardiomiopatie
-insuficienta repiratorie - afectare muschi intercostali +diafragm
-intelectul 25-30% redus, restul - normali

9. dg paraclinic sm
1.imagistic: rmn - leziunile recente (<3 luni) capteaza mai bine subst de contrast; pe sectiune sagitala, aspect de "cresta
de cocos", si obiectiv, se folosesc criteriile McDonald ( care tin cont de nrul de leziuni de la nivel cerebral si de la nivel
medular)
2.LCR (punctie lombara) din care
a) se face raport intre Ig din LCR/Albumine LCR si Ig ser/albumine ser; va fi patologic in valori >0,7 si
b) se pot boza benzile oligoclonale
3.investigatii electrofiziologica - potentiale evocate. Cele mai frecvent alterate: cele vizuale

10. medicamente contraindicate in miastenia gravis


- Chinina

- barbiturice

- antibiotice:

- fenotiazine

- aminoglicozide,

- procainamida

- colistin,

- beta-blocante

- polimixina,

- curara

- streptomicina

- morfina

11. dg paraclinic miastenie


1 - TESTUL CU TENSILON (Edrofoniu), 1mg/iv
nu raspunde 5mg dupa 1 min. Efect diminuarea deficit in 30-60 sec, disparitia completa la 5 min. SAU MIOSTIN
2 - EMG LA STIMULODETECIE (2-3Hz): DECREMENT (15 PA)
3 - CAPACITATEA VITAL
4 - CT MEDIASTIN: HIPERPLAZIE TIMIC SAU TIMOM
5 - DOZARE AC. ANTIFIBR MUSCULAR SAU ANTIRECEPTOR ACh (50% N FORMELE OCULARE, 80-90% N FORMELE
GENERALIZATE)

12. pareza de 3 la un dz
Ptoza pleoapa sup compensator, las capul pe spate i ncreete fruntea, favorizeaza deschiderea ochiului.
Strabism divergent, cu imobilitate globi oculari n afar de abducie i micarea n jos i nafar.
La vederea binocular - diplopie heteronim

Uoar exoftalmie din cauza flaciditii musculare

13. pareza de nerv 12


Leziune unilaterala: hemiatrofie linguala +/- fasciculatii
:in situ devietie de partea sanatoasa
:in protruzie deviatie de partea leziunii
Leziune bilaterala: mucoasa plicaturata
:tulburari de deglutitie
:tulburari de fonatie-consoane linguale

14. localizare avc hemoragic la un hta


Localiz predilecta a avc hemor la hipertensivi e in ordinea urmatoare:
- ggl bazali (putamen si globus palidus)
- talamus
- piciorul puntii
- cerebel.

15. semne indirecte de avc ischemic


1.Stergerea giratiunilor unilat prin modificari ischemice
2.Efect de masa( infarct cerebral mare peste 30% din emisfer= afectat)
3.Stergerea liniei de demarcatie intre cortex si substanta alba subcorticala
4.Disparitia desenului ggl bazali (infarctul cerebral este in aceasta zona)
5.Prezenta contrastului vascular spontan (se vede acm)
6.Zone de hiperdensitate la nivelul celor de hipodensitate (avem transformare hemoragica)

16. lez acm stg


Hemiplegie completa faciobrahiocrurala si afazie (daca pac este constient)

17. complicatii hemoragie subarahnoidiana


Microinfarcte in diencefal mai ales la nivelul hipotalamusului-tulb vegetative cu instabilitate cardiovasculare, afectarea
troficitatii musculare digestive cu sangerari si modif EAB si ionic.

18. dg creutzfeldt jacob


A. tulburare cognitive rapid progresiva asociata cu mioclonii
b. sindrom cerebelos cu ataxie, hipotonie, tulb de echilibru
c. tulb de comportament, sd pyramidal si extrapiramidal, mutism akinetic
d. eeg cu traseu specific, unde ascutite sau varfuri pe fond de unde lente
e. IRM cu hiperintensitati la nivelul cortexului, ggl bazali si talamusului.
f. IRM cu semn patognomonic: semnul crosei de hochei dat de hiperintensitate la niv putamenului si capului
nucleului caudat.
g. LCR cu nivel crescut de proteina 14-3-3

19. sdr wallenberg


sd Wallenberg apare datorita ocluziei arterei cerebeloase posterioare
-de partea leziunii: anestezie termoalgica cu parestezii in hemifacies(doar in teritoriul oftalmic al trigemenului,abolirea
reflexului cornean)
- sd vestibular cu nistagmus orizontal/rotator
- tulb de deglutitie , voce bitonala(paralizie IX,X,XI)
- Sd claude-bernarde-horner
- contralateral leziunii: hemianestezie termoalgica a membrelor si corpului uneori si hemipareza

20. sdr anton babinski


- hemiasomatognozie (nu isi recunoaste membrele de o parte)
- anozognozie (nu constientizeaza boala si deficitul)
- anozodiaforie (disforie cu stare de buna dispozitie nemotivata)
- neglijarea hemispatiului contralateral leziunii
- hemipareza contralaterala.

21. petit mal


debuteaza la copil si scolar (3-10 ani)
- crize scurte 10 sec. maxim un minut cu mioclonii
putin ample ale pleoapelor, fata, membre cu frecventa
de 3 cicli/ sec
-simptomatologie motorie saraca
- debutul brusc,
- copilul i pierde contiena,
- nu cade i pstreaz tonusul,
- privirea pironit, ochii deschii n poziie n care afl,
- nu se poate comunica cu el absena tipic,

22 nevralgia de trigemen
Nevralgia esentiala
Debut n a va decad.
- raport f/m 2/1 pentru femeii.
- clinic dureri nevralgice violente sub form de crize paroxistice. Evolueaz cu paroxisme dureroase din ce n ce mai
frecvente ce pot induce mari tulburri psihice automutilri sau la suicid.
- intercritic linite complet.
- localizare, strict pe traiectul ramurilor senzitive, nedepind linia median a feei,

- declanare, spontan. Factori diveri : atingerea mecanic fa sau cavitate bucal, curent de aer rece, masticaie. Exist
zone bine delimitate (trigger zone) a cror atingere determin crize.
- n criz pot apare : fenomene reflexe motorii i vegetative, hemispasm fa, contracii clinice la nivelul muchilor
orbiculari,
- nu se deceleaz modificri obiective de sensibilitate.
Nevralgia secundara (simptomatica)
- Clinic: dureri mai puin intense ns continui. Pe acest fond apar exacerbri paroxistice scurte i violente.
Semne obiective :
*hipo-anestezie pentru toate modurile de sensibilitate,
*dispariia reflexului cornean,
*atrofia muchilor masticatori,
*simptome de suferin a nervilor nvecinai : vii, vi, viii,

23 complicatii posibile guillain barre


- hipertensiunea/hipotensiunea
- trombembolia pulmonara, pneumonii
- aritmii cardiace
- retentie urinara
- ileus intestinal
- aspiratia lichidului de varsatura
- nefropatie (in special in cazul pacientilor tineri)
- tulburari psihiatrice (anxietate sau depresie).

24 def apraxia si exemple


Apraxia reprezinta incapacitatea pacientului de a executa acte motorii in absenta deficitelor motorii, de sensibilitate sau
de limbaj si in conditiile pastrarii starii de constienta si absenta tulburarilor psihice majore.
Tipuri: ideatorie, ideomotorie. Alte apraxii: oro-linguala, constructionala, de imbracare.

25. distonii si exemple


Distonia reprezinta o anomalie functionala de mentinere a tonusului muscular normal, ducand la aparitia unei contractii
musculare sustinute care imprima o miscare lenta si o postura anormala la nivelul segmentului implicat..
Exemple :

Distonia deformanta
Distonia craniocervicala:

- blefarospasm
- distonii cervicale(torticolis,laterocolis)
- hemispasmul

26. polimiozite
Raspuns imunitar anormal indreptat impotriva muschiului striat , insotit de inflamatie si mecanism celular citotoxic(prin
histopatologie se demonstreaza invazia infiltratului inflamator in fibrele muscular si la nivelul capilarelor endomisiale)
Clinic:deficit motor simetric, predominant proximal care se dezvolta pe parcursul sapt. sau lunilor si care rasp la trat. cu
corticosteroizi(asociaza o gama larga de afectiuni maligne)

27. sdr de hemisectiune


Sdr. Brown-Sequard
Cauze: compresiuni medulare, mielita, scleroza in placi, leziuni vasculare.
Ipsilateral:
1. Sdr de NMP la nivelul segmentului lezat
2. Sdr. de NMC sub nivelul leziunii ( paralizie spastica, exagerarea ROT, Babinski)
3.Anestezie cutanta la nivelul segmentului lezat (cordoane posterioare sensibilitate tactile epicritica)
4.Hiperestezie sub zona de anestezie
5.Pierderea sensibilitatii proprioceptive, vibratorie, discriminative sub nivelul leziunii
Contralateral:
1.Hiperestezie la nivelul segmentului lezat
2.Pierderea sensibilitatii termoalgice sub sediul leziunii

28. tromboza de sinus cavernos clinic


(infecii ale cavitaii nazale, abces, furuncul => tromboflebite)
- simptome caracteristice prin raporturi de vecintate cu: art carotida int, N III , IV, VI, ram oftalmica N V
ex. obstrucie unilaterala edem al orbitei uoara exoftalmie +chemosis - hiperemie conjunctivala
- paralizie de NIII, IV, VI
- anestezie in teritoriul oftalmic
- creterea presiunii intracraniene si agravarea strii bolnavului

29 sdr de paleocerebel
Apare in leziuni ale lobului anterior (=> se mai numeste si sdr. vermian anterior), se datoreaza tumorilor sau atrofiilor
cerebeloase cu predominenta vermiana.
Tulburarile predomina la nivelul mb. inferioare:
- mersul este ebrios cu baza de sustinere largita, cu tendinta de a cadea pe spate;
- dizartrie cu caracter cerebelos;
- probele apendiculare sunt normale;
- tonusul muscular este scazut.
(nu ataxie ortostatica, doar ataxia mersului; nu nistagmus; nu tremor intentional)

30. semne hemoragie pontina la un pacient in coma


coma pontin superioar
- bolnavul nu poate fi trezit (incontient),
- REM sun absente,
- reflexul corneean diminuat sau abolit,
- dispare timpul labial de deglutiie.
coma pontin inferioar
- reflexul fotomotor abolit,
- reflexul corneean abolit,
- timpul faringian ntrziat (2),
- apar tulburri de patern respirator,
- tulburri vegetative grave : hipersudoraie, tulburri de ritm cardiac, tensiune arterial oscilant.