Sunteți pe pagina 1din 4

TIPURI DE RELEE

2.1.Relee electromecanice
Sfera de aplicabilitate a acestor relee a nceput sa se
reduca substantial, ca urmare a progreselor realizate n domeniul releelor
statice.
Cele mai simple relee electromecanice constau dintr-un dispozitiv
care produce forta sau cuplul activ, un element care produce cuplul
rezistent si unul sau mai multe elemente de executie (contacte electrice).
Dupa natura dispozitivului pentru producerea fortei sau a cuplului activ,
deosebim: relee electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie,
electrodinamice, termice, cu contact reed. n continuare se prezinta cteva
dintre cele mai utilizate.
Releele electromagnetice sunt aparate de protectie care asigura
protectia la curenti de scurtcircuit sau la scaderea tensiunii cu actiune
instantanee sau temporizata.
Releele electromagnetice pot functiona att n curent continu ct ai
n curent alternativ.
Ele pot fi relee electromagnetice
electromagnetice de tensiune.

de

curent

si

relee

Releeele electromagnetice mai pot fii:


Releul electromagnetic de curent maxim (RC) este constituit dintr-un
electromagnet ,pe care sunt dispuse bobinele de curent si dintr-un sistem
mobil format din armatura de fier, fixata pe un ax prevazut cu un resort
spiral, care asigura cuplul antagonisz.
Releul electromagnetic de timp (RT) este constituit dintr-un
electromagnet si un miez de fier, solidar cu surubul fara sfrsit.
Releul electromagnetic de semnalizare (RdS) are drept scop sa
semnalizeze daca protectia unui anumit circuit a actionat.
Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita
trecerea curentilor mari prin contactele sensibile ale releelor obisnuite(cum
sunt curentii bobinelor de aclansare a ntrerupatoarelor) .
Releele electromagnetice sunt constituite din electromagneti la care
atunci cnd curentul prin bobina depaseste o anumita valoare este atrasa
armatura mobila aceasta actionnd asupra unor contacte electrice, deci

functionarea releelor electromagnetice se bazeaza pe forta de atractie


a elecromagnetului (anexa 2, fig 3.).
Releele termice
La baza functionarii releelor termice sta modificarea proprietatilor
fizice ale corpurilor datorita ncalzirii. Cel mai simplu releu termic consta
dintr-un tub de sticla nchis,prevazut cu doi electrozi, n interiorul tubului
gasindu-se mercur. nchiderea contactului are loc ca urmare a dilatatiei
mercurului, n momentul n care nivelul mercurului aduce n contact electric
cei doi electrozi.
Cele mai raspndite relee termice sunt releele cu bimetal. Dupa
modul n care se realizeaza ncalzirea bimetalului se deosebesc relee cu
ncalzire
directa, indirecta si mixta. La cele cu ncalzire directa curentul electric
trece prin bimetal, iar la cele cu ncalzire indirecta bimetalul este ncalzit de
la un rezistor, prin care trece curentul electric. Releele termice sunt
utilizate,
n
special,
la
protectia
motoarelor
electrice
mpotrivasupracurentilor de durata.
Releele reed
Constau dintr-un tub de sticla nchis n care se gasesc doua lamele
elastice; n zona contactului, pe suprafata lamelelor este dispus un strat de
iridiu, platina sau aliaje ale acestora (anexa 2, fig 4.). Tubul de sticla este
vidat sau este umplut cu un gaz inert. Actionarea contactului se face cu
ajutorul unui cmp magnetic creat de o bobina parcursa de curent. Aceste
relee se realizeaza sub forma de elemente capsulate paralelipipedice, din
mase rasinoase n care se introduce tubul si bobina releului, la exterior
aflndu-se doar terminalele metalice pentru conexiuni. Releelereed au
consum neglijabil, timp de actionare mic (1 ... 2 msec), frecventa de
comutare
mare
(500comutari/sec),
durata
de
viata
ridicata
(10 8 ... 10 12 comutari).
Relee statice
Aceste relee se utilizeaza cnd este necesara o viteza de comutare
ridicata si o durata de functionare mare. Nu au piese mecanice n miscare,
elementul de executie fiind realizat cutranzistoare, tiristoare sau triace.
Realizeaza o izolare galvanica ntre circuitul de comanda si circuitul de
comutare. Pentru aceasta pot fi utilizate transformatoare de separare,
optocuploare sau relee reed. Supratensiunile sunt reduse, datorita

principiului de functionare, curentii si tensiunile trec periodic prin zero. Au


un consum redus de energie si pot fi cuplate cu circuite integrate.
Schema de principiu a unui releu static este data n anexa 5, figura 9.
Dispozitivul optocuplor este compus n dioda LED, D2 si
fototranzistorul T1, ncapsulate ermetic. n serie cu dioda D2, sunt
conectate rezistenta R1 pentru limitarea curentului si dioda deprotectie D1,
pentru protectia la polarizari inverse. Un curent mic, (circa 1 mA) pentru
LED este suficient pentru a comanda releul static; circuitul comandat (T2,
T3, etc.) este alimentat separat, prin surs de putere. Intrarea releului este
compatibila cu circuitele TTL, (Uc = 5 V). Comutarea sarcinii n circuitul de
iesire este asigurata de triacul T4 sau de doua tiristoare conectate
antiparalel.
n paralel cu iesirea releului este conectat un circuit RC (R6, C1) care
permite comutarea sarcinilor inductive si atenueaza tensiunile tranzitorii.
Cnd se aplica tensiunea de comanda Uc, se amorseaza tiristorul
auxiliar, T3, acesta asigura la rndul sau amorsarea triacului, T4 si deci
aplicarea tensiunii pe sarcina. Dupa ntreruperea tensiunii de comanda,
curentul continua sa treaca prin sarcina, pna la trecerea prin zero a
tensiunii de retea. n continuare triacul T4 ramne blocat, pna la aplicarea
unei noi comenzi.
Triacul T4 se amorseaza numai la trecerea prin zero a tensiunii de
retea si conduce unnumar ntreg de semiperioade. n absenta tensiunii de
comanda Uc , fototranzistorul T1 este blocat. Tranzistorul T2 este n
conductie si circuitul nu mai poate furniza curentul de poarta necesar
amorsarii tiristorului T3 . n aceasta situatie triacul T4 este blocat si deci
sarcina nu primeste tensiune de la retea.
La aplicarea tensiunii de comanda pot aparea doua situatii
corespunzatoare momentului care se aplica n raport cu un timp t . Acest
timp reprezinta momentul deschiderii fototranzistorului T1, care este
alimentat cu tensiunea redresata dubla alternanta; este de valoare mica n
raport cu perioada tensiunii de retea conform caracteristicii statice i = f(V
, i ).
Cele doua situatii sunt:
a) daca tensiunea de comanda se aplica nainte de momentul t , ca
urmare a deschiderii fototranzistorului T1, scade curentul de baza al
tranzistorului T2 pna la blocarea acestuia. Se amorseaza tiristorul T3 si
triacul T4 . Conductia acestora continua pna n momentul trecerii prin zero
a semialternantei tensiunii de retea corespunzatoare ncetarii tensiunii de
comanda.

b) daca tensiunea de comanda se aplica dupa momentul t ,


tranzistorul T2 continua sa se afle n conductie, deoarece curentul de baza
are valori mai mari, ca urmare a cresterii tensiunii de alimentare, Ec .
n aceasta situatie circuitul nu mai poate furniza curentul de poarta
necesar pentru amorsarea tiristorului T3, acesta ramne blocat ca si triacul
T4 pna la terminarea semialternantei tensiunii de alimentare.
Daca comanda persista, dispozitivele T3 si T4 se deschid la nceputul
semialternantei urmatoare ca la punctul a.
n concluzie, daca tensiunea de alimentare se aplica mai trziu de
momentul t deschiderea releului static se produce cu o ntrziere, care se
poate apropia de durata unei semiperioade, a tensiunii de alimentare.
n comparatie cu releele electromecanice, releele statice sunt mult
mai robuste. Durata de viata a releelor statice este mult mai mare,
deoarece n timpul functionarii lor nu apar arcuri electrice, ca la releele
electromecanice. n plus, absenta acestor arcuri electrice, nu mai creeaza
probleme de interferente cu alte instalatii nvecinate.
Releele statice pot comanda sarcini rezistive sau inductive. n cazul
sarcinilor rezistive, curentul comutat creste sinusoidal, de la zero. Deci
regimul tranzitoriu este redus la minim. Aceasta calitate se mentine si daca
sarcina este constituita din lampi de iluminat cu filament. n aceasta situatie
curentul initial este de 5 ori mai mare dect valoarea de regim permanent
fata de o crestere de 11 ori pentru alte tipuri de relee sau comutatoare.
Sarcinile inductive, comandate de releele statice, sunt de mai multe ti
puri:
a) Transformatoare - cnd este conectat un transformator apare un
supracurent, a carui valoare depinde de defazajul dintre tensiune si curent,
si de structura circuitului magnetic. Aceasta valoare poate fi de 50 ori mai
mare dect cea de regim permanent. Desi acest curent scade ntr-un timp
foarte scurt, trebuie tinut seama de el la dimensionarea releului static.
b) Dispozitive actionate magnetic - acestea sunt reprezentate de
contactoare, ventile magnetice, cuplaje magnetice, etc. n cazul acestor
sarcini supracurentul initial nu depinde de defazajul dintre curent si
tensiune. n plus, valoarea supracurentului initial este substantial mai mica
dect n cazul transformatoarelor si se amortizeaza n cteva
semiperioade. De exemplu, n cazul contactoarelor, acest supracurent este
de 6 ori mai mare fata de valoarea de regim permanent. Din acest motiv si
problemele de dimensionare a releului static sunt mai usoare.