Sunteți pe pagina 1din 190

1586

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 66
Recondiionarea protezelor totale
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1266001. Materialele utilizate la captusirile rigide sunt:
A. Materiale fotopolimerizabile
B. Materiale rigide reversibile
C. Elastomeri
D. Acrilate autopolimerizabile
E. Hidrocoloizi reversibili
(pag. 242)

S1266002. Termenul de"rebazare"se refera la:


A. Refacerea incompleta a bazei protezei cu schimbarea partiala a dintilor
B. Refacerea completa a bazei protezei cu schimbarea partiala a dintilor
C. Refacerea incompleta a bazei protezei cu schimbarea totala a dintilor
D. Refacerea completa a bazei protezei cu pastrarea totala a dintilor
E. Refacerea culorii bazei protezei
(pag. 241)

S1366003. Amprentarea functionala cu materiale reziliente in vederea captusirii se realizeaza in:


A. in timp de 2 3 minute
B. in timp de 1 ora
C. in 48 72 de ore
D. in 24 de ore
E. intr-o saptamana
(pag. 244)

S1366004. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacientii:


A. a caror mucoasa nu tolereaza contactul cu suprafata protetica dura
B. cu plagi postextractionale recente
C. necooperanti, irascibili
D. cu handicapuri fizice
E. cu mucoase groase
(pag. 244)

S1366005. Dupa turnarea modelului in vederea captusirii indirecte:


A. materialul de amprenta din proteza se indeparteaza complet
B. materialul de amprenta se indeparteaza partial lasand cateva insule de material
C. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa rece
D. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa calda
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 245)

S1366006. Elasticitatea materialului rezilient se pastreaza timp de:


A. 8 ore

1586

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1587

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

24 ore
5 zile
3 zile
1 2 saptamani
(pag. 244)

S1366007. in vederea captusirii corecte:


A. pacientul clateste gura cu apa rece
B. mucoasa campului protetic este vaselinata
C. pacientul clateste gura cu apa oxigenata 2%
D. mucoasa campului protetic este dezinfectata cu alcool
E. mucoasa campului protetic este uscata cu comprese sterile
(pag. 243)

S1366008. Termenul anglo-saxon refection reprezinta:


A. captusirea protezei prin adaugare de material
B. refacerea totala a bazei
C. captusirea marginala a protezei
D. refacerea arcadelor dentare artificiale
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 241)

S1466009. Amprentarea in vederea unei captusiri indirecte:


A. Se poate face cu materiale siliconice sau paste ZOE;
B. Se face folosind o lingura individuala din rasini acrilice;
C. Se poate face si cu o lingura standard;
D. Se face cu proteza veche, fiind o metoda comoda, deoarece medicul nu mai trebuie sa indeparteze cu
freza un strat superficial de acrilat de pe faa mucozala a protezei (manopera necesara in cazul unei
captusiri directe);
E. Presupune o modelare marginala cu gura deschisa, fara a mai fi necesara pozitionarea in intercuspidare
maxima, deoarece dintii artificiali au fost deja montati in proteza veche.
(pag. 244)

S1466010. Captusirea protezelor totale se contraindica in caz de:


A. Existenta dintilor frontali montati in afara crestei;
B. Ocluzie dezechilibrata corectata anterior;
C. Proteze cu multiple reparatii, cu baza deteriorata si impregnata;
D. Instabilitatea uneia dintre proteze (in caz de edentaie totala bimaxilara protezata);
E. tesuturi incapabile sa suporte presiunile si solicitarile protetice, necesitand o conditionare tisulara
preprotetica.
(pag. 242)

S1466011. Legat de materialele de captusire, urmatoarele afirmatii sunt false:


A. Se pot folosi materiale de captusire reziliente sau materiale dure;
B. Acrilatele termopolimerizabile se intrebuinteaza mult mai des decat cele autopolimerizabile, atunci cand se
face o captusire prin tehnica indirecta;
C. Acrilatele autopolimerizabile se folosesc atunci cand se face o captusire indirecta;
D. Acrilatul autopolimerizabil poate produce iritaia mucoasei bucale in cazul unei captusiri directe si astfel,
imediat dupa captusire, proteza are o meninere deosebit de precara;
E. Acrilatele termopolimerizabile pot produce distorsiuni ale protezei in urma tratamentului termic.
(pag. 242-244)

S1466012. Materialele de captusire definitiva rezilienta prezinta urmatoarele avantaje:

1587

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1588

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Permit obtinerea unei pelicule netede, ce nu favorizeaza colonizarea bacteriana;


Sunt usor de prelucrat si de netezit;
Nu se deterioreaza in timp, deoarece nu ab sorb apa din mediul salivar;
Permit intreinerea unei igiene riguroase;
Capata o consistenta plastica ce le permite o utilizare mai indelungata.
(pag. 248)

S1466013. Rebazarea:
A. Reprezinta refacerea fetei mucozale a protezei, in scopul imbunatatirii retentiei;
B. Reprezinta refacerea completa a bazei protezei, pastrand doar dintii artificiali;
C. Este o practica foarte frecventa;
D. Se face deoarece bazele protezelor se deterioreaza mult mai rapid ca dinii artificiali acrilici;
E. Se poate face in laboratorul de tehnica dentara sau in cabinetul stomatologic.
(pag. 241)

S1466014. Repararea protezei totale fracturate:


A. Se face intotdeauna in laborator;
B. Se face in laborator atunci cand exista fragmente pierdute, iar cele existente nu se mai potrivesc;
C. Poate interesa baza sau marginile fracturate; in cazul afectarii dintilor artificiali se indica confectionarea
unei proteze noi, repararea nemaifiind posibila fara modificarea relatiilor intermaxilare;
D. Se face intotdeauna in cabinet;
E. Se poate face atat in cabinet cat si in laborator, dar este indicata doar atunci cand fragmentele existente
se potrivesc perfect.
(pag. 240-241)

S1566015. Captusirea definitiva cu materiale reziliente se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:


A. mucoasa balanta
B. mucoasa hiperemiata
C. absenta torusului mandibular
D. creste"in lama de cuit"
E. torus mandibular proeminent si sensibil.
(pag. 248)

S1566016. Care dintre urmatoarele materiale nu are o vascozitate lent progresiva:


A. Hydro Cast
B. Coe Confort
C. Viscogel
D. Soft Oryl
E. Mollosil.
(pag. 248)

S1566017. Care dintre urmatorii factori nu reprezinta contraindicatie a captusirii:


A. dimensiunea verticala supraevaluata
B. dimensiunea verticala subevaluata
C. prezenta de dinti laterali montati in afara crestei
D. ocluzie grav dezechilibrata
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare.
(pag. 242)

S1566018. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine captusirii directe a protezelor totale:
A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala
B. fetele laterale ale dintilor se acopera cu leucoplast

1588

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1589

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. fata externa a protezei se lasa descoperita


D. vaselinarea mucoasei
E. modelarea marginala
(pag. 243)

S1566019. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine captusirii indirecte:


A. indepartarea detritusurilor de pe proteza
B. aplicarea materialului de amprenta
C. modelare functionala cu gura inchisa
D. lipsa de modelare funcionala
E. modelare functionala cu gura deschisa.
(pag. 244)

S1566020. Prin captusirea temporara cu materiale reziliente se nu se obtine:


A. adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica
B. relaxarea tesuturilor
C. stergrea vechilor reflexe
D. accentuarea vechilor reflexe
E. o amprenta foarte functionala.
(pag. 247)

S1666021. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata in cazul campului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)

S1666022. Captusirea directa presupune:


A. utilizarea de materiale cu vascozitate lent progresiva;
B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fara a se turna in prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
(pag. 243)

S1666023. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-in laborator sau in cabinet, este indicata
cand:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati in afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. 241)

S2166024. Captusirea protezelor totale este indicata n urmatoarele situatii:


A. Dinti laterali montati n afara crestei.
B. Proteze vechi cu reparatii multiple.
C. Ocluzie dezechilibrata
D. nchidere marginala pierduta prin prelucrare neatenta
E. D.V. supraevaluata.

1589

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1590

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 242)

S2266025. Indicatiile captusirii protezelor:


A. D.V. supraevaluata
B. D.V. subevaluata
C. dinti laterali montati inafara crestei
D. dinti laterali montati perpendicular pe mijlocul crestei
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare
(pag. 242)

S2266026. Acrilatele autopolimerizabile:


A. se intrebuinteaza numai la captusirile directe
B. se intrebuinteaza numai la captusirile indirecte
C. atat la captusirile directe cat si la cele indirecte
D. se intrebuinteaza mult mai putin
E. se intrebuinteaza mult mai mult
(pag. 242-243)

S2266027. La captusirea directa a protezei este necesar un timp de:


A. 1- 2 min.
B. 2- 3 min.
C. 3- 4 min.
D. 4- 5 min.
E. 5- 6 min.
(pag. 243)

S2266028. La polimerizarea indirecta a acrilatului temperatura apei adaugate este de:


A. 30 grade Celsius
B. 40 grade
C. 45 grade
D. 50 grade
E. 52 grade
(pag. 245)

S2266029. Amprenta functionala cea mai eficienta pentru conditionare este:


A. fonetica
B. Herbst
C. metoda Screinemakers
D. fonetica si functionala
E. nu se foloseste amprenta functionala
(pag. 248)

S2266030. Despre dintii artificiali se pot afirma urmatoarele :


A. nu e necesar sa realizeze o ocluzie functionala
B. nu e necesar sa aiba eficacitate masticatorie
C. e suficient un bun aspect estetic
D. nu e necesar sa aiba o rezistenta mecanica cat mai indelungata
E. sa realizeze confort privind fonatia si spatial pentru limba
(pag. 281)

S2266031. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:


A. dinti metalici

1590

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1591

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

suprafete ocluzale metalice


casete cu fatete
dinti prefabricate din portelan
doar varianta a e corecta
(pag. 283)

S2366032. Cptuirea definitiv cu materiale reziliente este indicat la pacienii:


A. a cror mucoas nu tolereaz contactul cu suprafaa protetic dur
B. cu plci postextracionale recente
C. necooperani, irascibili
D. cu handicapuri fizice
E. cu mucoase groase
(pag. 248)

S2366033. Termenul anglo-saxon refection reprezint


A. cptuirea protezei prin adugare de material
B. refacerea total a bazei
C. cptuirea marginal a protezei
D. refacerea arcadelor dentare artificiale
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 241)

S2366034. n vederea cptuirii corecte:


A. pacientul cltete gura cu ap rece
B. mucoas cmpului protetic este vaselinat
C. pacientul cltete gura cu ap oxigenat 2%
D. mucoasa cmpului protetic este dezinfectat cu alcool
E. mucoasa cmpului protetic este uscat cu comprese sterile
(pag. 243)

S2366035. Dup turnarea modelului n vederea cptuirii indirecte:


A. materialul de amprent din protez se ndeparteaz complet
B. materialul de amprent se ndeparteaz parial lsnd cteva insule de material
C. materialul de amprent se ndeparteaz cu jet puternic de ap rece
D. materialul de amprent se ndeparteaz cu jet puternic de ap cald
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 245)

S2366036. Polimerizarea acrilatului n Hydroflask se realizeaz:


A. cu ap cald la temperaturi de 60o C
B. cu ap cald la temperaturi de 40o C
C. la presiuni de 3,515 Kg/cm2
D. la o presiune de 2, 793 Kg/cm2
E. la o temperatur de 45o C i o presiune de 2,535 Kg/cm2
(pag. 245)

S2366037. Amprentarea funcional cu materiale reziliente n vederea cptuirii se realizeaz n:


A. n timp de 2 3 minute
B. n timp de 1 ora
C. n 48 72 de ore
D. n 24 de ore
E. ntr-o sptmn

1591

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1592

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 246)

S2366038. Elasticitatea materialului rezilient se pstreaz timp de:


A. 8 ore
B. 24 ore
C. 5 zile
D. 3 zile
E. 1 2 sptmni
(pag. 247)

S2566039. Care din urmtoarele afirmaii privind cptuirea direct a protezelor totale sunt corecte:
A. necesit ndeprtarea stratului superficial acrilic de pe faa oral a protezei
B. feele laterale ale dinilor i faa extern a protezei nu se acoper cu fii de leucoplast
C. mucoasa cmpului protetic se usuc bine
D. acrilatul autopolimerizabil se prepar ntr-un godeu de sticl
E. n timpul fazei de cptuire propriu-zis nu este necesar modelarea marginal
(pag. 243)

S2966040. Contraindicatiile captutirii protezei totale:


A. dintii laterali montati in afara crestei
B. coincidenta dintre IM si RC
C. proteze noi cu deficiente de adeziune
D. inchidere marginala externa deficitara la proteze cu ocluzie normala
E. DVO subevaluata
(pag. 242)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1266041. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacienti cu:
A. Mucoasa balanta
B. Mucoasa normala
C. Torus mandibular proeminent
D. Atrofie osoasa medie
E. Torus mandibular proeminent si sensibil
(pag. 248)

S1266042. Captusirea directa presupune:


A. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat termopolimerizabil
B. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat autopolimerizabil
C. indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata mucozala a protezei
D. indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata externa a protezei
E. Lifirea unei fasii de leocoplast pe fetele laterale ale dintilor
(pag. 242)

S1266043. Captusirea indirecta:


A. Se realizeaza doar de catre medic
B. Se realizeaza doar de catre tehnician
C. Se realizeaza atat de catre medic cat si de tehnician
D. Se realizeaza cu acrilat autopolimerizabil
E. Utilizeaza materiale de amprenta gen siliconi
(pag. 242-244)

1592

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1593

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1266044. Captusirea protezelor totale poate fi:


A. Partiala, interesand zonele de inchidere maarginala deficitara
B. Partiala, ineresand zonele de sprijin
C. Totala, interesand intreaga fata interna mucozala
D. Totala, interesand si dintii artificiali
E. Partiala, utilizand ceara
(pag. 241-248)

S1266045. Contraindicatiile captusirilor sunt:


A. Ocluzie echilibrata
B. DV supraevaluata
C. Proteze noi
D. Pe camp protetic cu stomatopatii
E. Dinti laterali corect montati
(pag. 242)

S1266046. Dupa rezultatul protetic obtinut, captusirile pot fi:


A. Cu caracter rigid
B. Captusire directa
C. Captusire rezilienta
D. Captusire indirecta
E. Toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 242)

S1266047. Fractura protezelor totale poate aparea la:


A. Proteze la care s-au montat dintii superiori cu diastema
B. Proteze la care s-au montat dinti la nivelul tuberculilor piriformi
C. Existenta unor antagonisti componenti ai unor proteze fixe
D. Atrofia inegala a campului protetic
E. Prognatism mandibular
(pag. 240-241)

S1266048. Materialele utilizate in cazul captusirii cu materiale reziliente sunt:


A. Materiale cu vascozitate lent progresiva
B. Acrilate autopolimerizabile
C. Acrilate termopolimerizabile
D. Plastupalasts
E. Mollosil
(pag. 247-248)

S1266049. Obiectivele captusirii partiale sunt:


A. imbunatatirea mentinerii deficitare datorita prelucrarilor neatente
B. imbunatatirea mentinerii deficitare datorita atrofiei campului protetic
C. imbunatatirea mentinerii unor proteze vechi, reparate
D. Determinarea DVO corecte
E. imbunatatirea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale
(pag. 242)

S1266050. Scopul captusirii temporare cu materiale reziliente este:


A. Conditionarea"campului protetic
B. Relaxarea tesuturilor
C. Amprentare functionala

1593

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1594

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Stergerea unor reflexe dobandite


E. Nici un raspuns nu este valabil
(pag. 247)

S1366051. Amprenta realizata in scopul captusirii indirecte se realizeaza cu:


A. pasta ZOE
B. gips
C. siliconi
D. mase termoplastice
E. alginat
(pag. 244)

S1366052. Captusirea protezei totale efectuate in mod curent presupune:


A. refacerea succiunii prin adaugare de material la zonele deficitare de inchidere marginala
B. adaugare de material pe toata fata interna, mucozala a protezei
C. adaugarea de material in anumite zone ale fetei interne a protezei
D. indepartarea materialului in exces de la nivelul bazei
E. indepartarea surplusului de material de la nivelul marginillor inalte
(pag. 241)

S1366053. Cauzele fracturarii protezei totale sunt:


A. existenta unui torus palatin proeminent
B. atrofia inegala a campului protetic
C. existenta unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixe
D. montarea dinilor inafara crestei
E. nerespectarea regulilor de igienizare
(pag. 240-241)

S1366054. Contraindicatiile captusirii sunt:


A. D. V supraevaluata
B. D. V subevaluata
C. existenta dintilor laterali montati inafara crestei
D. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare
(pag. 242)

S1366055. Imediat dupa captusirea directa se recomanda pacientului:


A. nepurtarea protezei pana a doua zi
B. spalarea protezei cu solutie de acid acetic, apa si apoi purtarea ei
C. mentinerea protezei intr-un recipient cu cloramina timp de 3 ore
D. umectarea repetata a mucoasei cu lichide protectoare
E. spalarea imediata a protezei cu pasta de dinti si purtarea ei
(pag. 244)

S1366056. Modalitatile de captusire in functie de rezultatul protetic sunt:


A. captusiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv)
B. captusiri cu caracter rigid
C. captusiri elastice
D. captusiri semielastice
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 243)

1594

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1595

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1366057. Obiectivele captusirii partiale sunt:


A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute
B. imbunatatirea sprijinului prin cresterea suprafetei de sprijin
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limitele normale
D. ocolirea cu atenie a formaiunilor mobile de la periferia campului protetic
E. refacerea culorii
(pag. 242)

S1466058. Captusirea definitiva cu materiale reziliente:


A. Foloseste materiale cu vascozitate lent progresiva ce permit o conditionare tisulara de calitate a campului
protetic;
B. Se indica la pacientii a caror mucoasa nu tolereaza in nici un chip contactul cu o suprafata protetica dura;
C. Se indica in caz de creasta balanta;
D. Se indica in caz de torus mandibular proeminent si sensibil;
E. Se indica in caz de creasta"in lama de cutit".
(pag. 248)

S1466059. Captusirea indirecta:


A. Este metoda prin care proteza capata un strat interior din acrilat autopolimerizabil;
B. Este metoda prin care proteza capata un strat interior din acrilat termopolimerizabil;
C. Spre deosebire de cea directa, nu necesita indepartarea unui strat de acrilat de pe suprafata mucozala a
protezei, este suficienta o amprentare cu ZOE, siliconi etc., dupa care proteza este trimisa in laborator;
D. in cazul folosirii metodei polimerizarii acrilatului in Hydroflask, este necesara apa la o temperatura de 50C;
E. Este contraindicata in cazul unei DV supraevaluate.
(pag. 242, 244-245)

S1466060. Captusirea prin metoda directa:


A. Presupune acoperirea bazei si marginilor cu un strat de acrilat termopolimerizabil;
B. Necesita acoperirea fetelor laterale si ocluzale ale dintilor, ca si fata externa a protezei cu leucoplast,
pentru a impiedica lipirea acrilatului de aceste zone;
C. Necesita indepartarea prealabila a unui strat de acrilat de minim 1 mm grosime cu freze de acrilat, pentru
a permite realizarea unei legaturi chimice a materialului de captusire cu acrilatul protezei;
D. Poate avea ca rezultat o iritaie a esuturilor protetice datorita temperaturii ridicate si proprietailor chimice
ale acrilatului;
E. Necesita o modelare marginala in timpul polimerizarii, precum si inchiderea gurii in intercuspidare maxima.
(pag. 244)

S1466061. Captusirea prin metoda directa:


A. Este contraindicata in cazul unei DV supradimensionate, caz in care se recomanda o captusire indirecta;
B. Este contraindicata cand se doreste o captusire rezilienta definitiva, in acest caz se face o captusire
indirecta in laborator;
C. Foloseste materiale de captusire rezilienta ca: Ortocryl, Major Resin System Reline etc;
D. Este contraindicata in cazul existenei unei montari in afara crestei a dinilor laterali;
E. Necesita vaselinarea mucoasei campului protetic, pentru a diminua actiunea iritanta a materialului de
captusire.
(pag. 242-243)

S1466062. Captusirea temporara cu materiale reziliente:


A. Urmareste conditionarea campului protetic cu materiale cu vascozitate lent progresiva;
B. Permite stergerea reflexelor dobandite care se opun acomodarii cu proteza;
C. Presupune o perioada de conditioonare tisulara de 4 5 zile;
D. Permite o amprentare facila a unor zone si detalii care nu pot fi puse in evidena cu alte materiale;
E. Permite o amprentare functionala eficienta, in special fonetica.

1595

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1596

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 247-248)

S1466063. Cauzele fracturarii protezelor totale corect confectionate sunt:


A. Caderea pe suprafete dure, mai ales la pacientii varstnici;
B. Existenta unui torus palatin de dimensiuni medii, mai ales in treimea posterioara;
C. Existenta unui torus mandibular in dreptul caruia proteza a fost subtiata in mod repetat;
D. Solicitarea asimetrica a protezei datorita unei atrofii neuniforme a campului protetic;
E. Design incorect al protezei, prezentand o zona de minima rezistenta la nivelul suprafetei mucozale
palatinale.
(pag. 240-241)

S1466064. inainte de o captusire directa se practica indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe
fata mucozala a protezei. De ce?
A. Pentru ca acrilatul nou preparat sa adere inseparabil de corpul protezei;
B. Pentru a se forma o legatura chimica intre acrilatul nou si fata mucozala a protezei;
C. Deoarece stratul superficial e impregnat cu grasimi si celule epiteliale;
D. Deoarece stratul superficial prezinta adesea depozite tartrice;
E. Deoarece stratul superficial a fost lustruit de tehnician si nu mai permite aderenta noului material de
captusire.
(pag. 243)

S1466065. Legat de captusirea protezelor totale:


A. Captusirea partiala reprezinta refacerea suprafetei mucozale a protezei totale, fara a modifica zonele de
inchidere marginala;
B. Captusirea totala intereseaza intreaga fata interna mucozala a protezei (inclusiv marginile);
C. Captusirea totala urmareste conditionarea tisulara cu ajutorul unor materiale cu vascozitate lent progresiva;
D. Captusirea pariala urmareste imbunatairea meninerii unei proteze corect confecionate, la care campul
protetic a suferit in timp o atrofie ce a dus la dispariia adeziunii si succiunii;
E. Captusirea partiala urmareste ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale, la
o proteza subextinsa.
(pag. 241-242)

S1566066. Care dintre urmatoarele cauze pot determina fractura protezei totale:
A. caderea pe suprafete dure
B. absenta parafunctiilor
C. montarea dintilor frontali superiori fara diastema
D. atrofia inegala a campului protetic
E. existenta unui torus palatin foarte proeminent.
(pag. 240)

S1566067. Care dintre urmatoarele materiale se folosesc la captusirea definitiva cu materiale reziliente:
A. Simpa
B. Coe Confort
C. Viscogel
D. Hydro Cast
E. Mollosil
(pag. 248)

S1566068. Care dintre urmatoarele materiale se folosesc la captusirile rigide:


A. Hydro Cast
B. Duracryl
C. Paladur
D. Ortocryl
E. Viscogel

1596

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1597

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 242)

S1566069. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin captusirii directe a protezelor totale:
A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala
B. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata lustruita
C. acoperirea fetelor laterale ale dintilor
D. neacoperirea feei externe a protezei
E. vaselinarea mucoasei cavitatii orale.
(pag. 243)

S1566070. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin captusirii indirecte a protezelor totale:
A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala
B. acoperirea fetelor laterale ale dintilor
C. vaselinarea mucoasei cavitatii orale
D. aplicarea in proteza a materialului de amprenta
E. modelarea functionala cu gura inchisa.
(pag. 244)

S1566071. Care sunt avantajele captusirii cu materiale reziliente a protezelor totale:


A. relaxarea tesuturilor
B. stergerea reflexelor vechi
C. accentuarea reflexelor vechi
D. obinerea unei amprente foarte funcionala
E. obtinerea unei amprente documentare foarte buna.
(pag. 247)

S1566072. in care dintre situatiile urmatoare este contraindicata captusirea:


A. dimensiunea verticala supraevaluata
B. dimensiunea verticala subevaluata
C. existenta de dinti laterali montati in afara crestei
D. prezena ulceraiilor de decubit
E. existenta de dinti laterali montati pe creasta.
(pag. 242)

S1566073. in care dintre situatiile urmatoare nu este contraindicata captusirea:


A. ocluzie dezechilibrata, imposibil de corectat
B. proteze cu reparatii multiple
C. existenta de dinti laterali montati pe creasta
D. dimensiune verticala corecta
E. absenta stomatopatiilor
(pag. 242)

S1566074. Obiectivele captusirii totale sunt:


A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute prin suprasolicitare
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect realizate dar la care campul protetic a suferit in timp atrofie
C. conditionarea tesuturilor
D. imbunatairea meninerii unor proteze vechi reparate
E. imbunatatirea stabilitatii unor proteze noi.
(pag. 242)

S1666075. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune:


A. turnarea modelului si ambalarea protezei;

1597

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1598

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

indepartarea unui strat uniform din baza protezei;


nepurtarea protezei pina a doua zi;
utilizarea acrilatului termopolimerizabil;
utilizarea acrilatului autopolimerizabil
(pag. 243)

S1666076. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:


A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;
B. intinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;
C. existenta mucoasei balante hiperemiate;
D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vascogel
E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil
(pag. 248)

S1666077. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:


A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;
B. intinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;
C. existenta mucoasei balante hiperemiate;
D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vascogel
E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil
(pag. 248)

S1666078. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt:


A. existenta unui torus palatin foarte proeminent;
B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva;
C. dimensiunea verticala supraevaluata;
D. existenta dintilor laterali montati in afara crestei;
E. existenta parafunctiilor (bruxism)
(pag. 246)

S1666079. Contraindicatiile captusirii sunt:


A. dimensiunea verticala supraevaluata;
B. ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie;
C. existenta dintilor laterali montati in afara crestei;
D. proteze cu multiple reparatii;
E. camp protetic incapabil sa suporte presiuni
(pag. 242)

S1666080. Obiectivele captusirii partiale sunt:


A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni;
B. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale;
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale, la o proteza subextinsa;
D. imbunatatirea mentinerii in cazul in care campul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii;
E. inaltarea ocluziei
(pag. 242)

S1666081. Obiectivele captusirii totale sunt:


A. ameliorarea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale;
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia campului protetic;
C. inaltarea ocluziei;
D. conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni;
E. reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnata

1598

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1599

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 242)

S2166082. Captusirea definitiva directa cu materiale reziliente se poate face cu:


A. Simpa
B. Molloplast-B
C. Mollosil
D. Silastic 390
E. Plastupalasts
(pag. 248)

S2166083. Obiectivele captusirii totale a protezei totale sunt:


A. Optimizarea mentinerii unei proteze corecte vechi
B. mbunatatirea mentinerii la o proteza scurta vestibular marginal
C. mbunatatirea mentinerii si stabilitatii la proteze vechi reparate
D. Conditionarea tesuturilor cu materiale cu vscozitate lent progresiva
E. naltarea ocluziei
(pag. 242)

S2266084. Cauzele fracturarii protezei totale sunt:


A. existenta unui torus palatin proeminent
B. montarea dintilor laterali inafara crestei
C. montarea dintilor superiori cu diastema interincisiva
D. atrofia inegala a campului protetic
E. parafunctii
(pag. 240-241)

S2266085. Captusirea protezei totale poate fi:


A. partiala- intereseaza fata interna mucozala a protezei
B. partiala- adaugare de material la zonele de inchidere marginala deficitare
C. totala- adaugare de material la zonele de inchidere marginala deficitara
D. totala- intereseaza fata interna mucozala a protezei
E. totala- doar la inchiderea marginala
(pag. 241)

S2266086. Obiectivele captusirii partiale sunt:


A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiunile
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate la care campul protetic asuferit o atrofie
C. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute
D. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor la o proteza subextinsa
E. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate
(pag. 242)

S2266087. Obiectivele captusirii totale sunt:


A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute
B. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor la o proteza subextinsa
D. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiunile si solicitarile protetice cu ajutorul unor materiale
cu vascozitate lent progresiva
E. optimizarea mentinerii unei proteze la care campul protetic a suferit o atrofie
(pag. 242)

S2266088. Contraindicatiile captusirii protezelor sunt:


A. dinti frontali superiori montati cu diastema

1599

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1600

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

dinti laterali montati perpendicular pe mijlocul crestei


dinti laterali montati inafara crestei
ocluzie dezechilibrata
proteze subextinse
(pag. 242)

S2266089. Captusirea protezelor:


A. se poate realiza numai in cabinet
B. se poate realiza numai in laborator
C. se poate realiza atat in cabinet cat si in laborator
D. are caracter rigid
E. este rezilienta
(pag. 242)

S2266090. Materiale utilizate la captusire:


A. Paladur
B. Duracryl
C. acrilate autopolimerizabile
D. acrilate termopolimerizabile
E. Palliag
(pag. 242)

S2266091. Acrilatele termopolimerizabile:


A. se intrebuinteaza mult mai des
B. se intrebuinteaza mult mai rar
C. evita distorsiunile din interiorul protezei ce rezulta in urma fierberii
D. nu evita distorsiunile din interiorul protezei ce rezulta in urma fierberii
E. se folosesc la captusirile rigide
(pag. 242)

S2266092. Captusirea directa presupune:


A. acoperirea bazei si a marginilor cu un strat de acrilat termopolimerizabil
B. acoperirea bazei si a marginilor cu un strat de acrilat autopolimerizabil
C. realizarea unei legaturi chimice
D. realizarea unei legaturi mecanice
E. realizarea unei legaturi fizico- chimice
(pag. 243)

S2266093. La captusirea directa a protezei:


A. proteza este tinuta cu o mana
B. nu se efectueaza miscari de catre operator
C. se efectueaza miscari de catre operator
D. se mobilizeaza partile moi
E. nu se mobilizeaza partile moi
(pag. 243)

S2266094. La captusirea directa a protezei:


A. pacientul inchide gura in I.M.
B. pacientul efectueaza miscari functionale
C. pacientul nu efectueaza miscari functionale
D. nu se efectueaza miscari de catre operator
E. se efectueaza miscari de catre pacient

1600

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1601

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 244)

S2266095. La captusirea directa a protezei:


A. pacientul va purta imediat proteza pentru a se obisnui
B. nu se poarta proteza pana a doua zi
C. proteza va avea o mentinere precara in gura la aplicarea imediata
D. proteza va avea o stabilitate foarte buna la aplicarea imediata
E. proteza va avea o stabilitate foarte buna la aplicarea a doua zi
(pag. 244)

S2266096. La captusirea indirecta a protezelor se folosesc ca materiale de amprentare:


A. ZOE
B. Optosil
C. Stomaflex crema
D. Xantopren
E. siliconi
(pag. 244)

S2266097. Captusirea indirecta:


A. se efectueaza in laborator
B. se efectueaza in cabinet
C. se efectueaza cu acrilat autopolimerizabil
D. se efectueaza cu acrilat termopolimerizabil
E. se efectueaza in cabinet cu acrilat autopolimerizabil
(pag. 244)

S2266098. La captusirea indirecta:


A. se modeleaza functional cu gura inchisa
B. se modeleaza functional cu gura deschisa
C. se modeleaza functional atat cu gura inchisa cat si cu gura deschisa
D. se pozitioneaza in I.M.
E. se pozitioneaza in R.C.
(pag. 244)

S2266099. La captusirea directa a protezelor:


A. imediat proteza va avea o mentinere foarte buna
B. proteza va avea o mentinere precara
C. temperatura dezvoltata este scazuta
D. temperatura dezvoltata este mare
E. reactia chimica este iritanta
(pag. 244)

S2266100. La captusirea directa a protezei


A. se reface inchiderea marginala prin adaugarea unui rulou de acrilat autopolimerizabil
B. se reface inchiderea marginala prin adaugarea unui rulou de acrilat termopolimerizabil
C. se adauga un rulou de acrilat pe o suprafata limitata a protezei
D. se adauga un rulou de acrilat pe tot conturul protezei
E. se modeleaza functional
(pag. 244)

S2266101. La captusirea indirecta:


A. dupa turnarea modelului se indeparteaza in totalitate materialul de amprenta din proteza

1601

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1602

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

se lasa pe loc cateva insule de material de amprenta


se lasa pe loc cateva insule de material de amprenta
se lasa in continuare insulele de material de amprenta dupa ambalare
se indeparteaza insulele de material de amprenta dupa care se ambaleaza
(pag. 245)

S2266102. La captusirea indirecta a protezelor, polimerizarea acrilatului in Hydroflaskse face:


A. sub presiune uniforma
B. cu alternante de presiune
C. in recipient umplut cu apa
D. in recipient cu vid
E. in recipient cu azot
(pag. 245)

S2266103. La realizarea captusirii indirecte:


A. amprenta va fi cofrata
B. amprenta nu va fi cofrata
C. se vor indeparta portiuni din materialul de amprentare din dreptul zonelor ce vor trebui despovarate
D. se va adauga material in dreptul zonelor ce urmeaza a fi despovarate
E. se va utiliza acrilat termopolimerizabil
(pag. 244)

S2266104. La captusirea indirecta:


A. polimerizarea acrilatului se face cu presiune
B. polimerizarea acrilatului se face fara presiune
C. polimerizarea acrilatului se face fara presiune
D. va necesita montarea in ocluzor
E. va fi necesara montarea in duplicator
(pag. 247)

S2266105. Captusirea cu materiale reziliente poate fi:


A. temporara
B. definitiva
C. cu materiale cu vascozitate lent progresiva
D. cu materiale fluide
E. cu siliconi
(pag. 247)

S2266106. La captusirea cu materiale reziliente acestea se aplica in interiorul protezei :


A. 1 min.
B. 2 min.
C. 3 min.
D. 4 min.
E. 5 min.
(pag. 248)

S2266107. Materialele reziliente utilizate pentru captusire:


A. au la inceput o vascozitate mare
B. au la inceput o vascozitate mica
C. vascozitatea creste treptat
D. vascozitatea descreste treptat
E. vascozitatea ramane constanta

1602

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1603

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 248)

S2266108. Captusirea temporara cu materiale reziliente:


A. presupune adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica intr-un timp relativ scurt
B. presupune adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica intr-un timp relativ lung
C. se face cu materiale cu vascozitate lent progresiva
D. se face cu ZOE
E. se face cu siliconi
(pag. 247)

S2266109. Materiale cu vascozitate lent progresiva:


A. ZOE
B. gipsul
C. Hydro Cast
D. Coe Confort
E. Optosil
(pag. 248)

S2266110. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata in caz de:


A. bruxism
B. proteze totale unimaxilare care au ca antagonisti arcade naturale integre
C. torus proeminent
D. mucoasa balanta
E. mucoasa hiperemiata
(pag. 248)

S2266111. Captusirea directa definitiva cu materiale reziliente se poate face cu:


A. Molloplast B
B. Mollosil
C. Plastupalasts
D. Silastic 390
E. Simpa
(pag. 248)

S2266112. Materialele reziliente utilizate pentru captusirea definitiva


A. au rezistenta mecanica slaba
B. au rezistenta mecanica buna
C. au un grad de porozitate
D. nu sunt poroase
E. sunt greu de prelucra
(pag. 248)

S2266113. Materialele reziliente utilizate pentru captusirea definitiva:


A. au o consistenta elastica
B. sunt greu de netezit
C. sunt usor de prelucrat
D. sunt greu de prelucrat
E. sunt rigide
(pag. 248)

S2266114. Se pot deosebi doua categorii de sisteme articulate:


A. ruptorii de forte

1603

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1604

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

amortizorii de forte
ambele categorii
nici una dintre ele
toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 248)

S2266115. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:


A. rigiditatea care se obtine prin latime si grosime adecvata
B. traiect intotdeauna vertical
C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal, papilla interdentara si mucoasa procesului alveolar
D. nu se aplica pe suprafetele onvexe vestibulare sau orale ale dintilor restanti
E. traiect totdeauna orizontal
(pag. 266)

S2266116. Conectorii secundari se pot clasifica in:


A. proximali
B. interdentari
C. ai bratelor elastice ale crosetelor divizate
D. rigizi
E. nici o varianta nu e corecta
(pag. 266)

S2266117. Seile protetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vin in contact
B. greutate crescuta
C. sa permita efectuarea captusirilor
D. conductibilitate termica redusa
E. suprafete externe bine lustruite
(pag. 271)

S2266118. Ca forme pot fi utilizate urmatoarele tipuri de sei metalice:


A. forma de plasa cu ochiuri mici si dese
B. forma de plasa cu ochiuri largi
C. forma metalica fara ochiuri
D. doar primele doua variante
E. doar variantele b si c
(pag. 275)

S2266119. In edentatiile terminale, saua metalica are urmatoarele caracteristici:


A. e realizata de obicei cu ochiuri mari
B. e realizata de obicei fara ochiuri
C. se gaseste la o distanta de creste de 1 mm
D. lungimea e 2/3 din lungimea crestei
E. lungimea e egala cu lungimea crestei
(pag. 278)

S2266120. Componenta acrilica a protezei scheletate are caracteristicile:


A. acopera saua metalica, formand saua propriu-zisa
B. se realizeaza din acrilat roz termopolimerizabil
C. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil
D. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil
E. doar primul raspuns e corect

1604

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1605

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 280)

S2266121. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:


A. dinti prefabricati din portelan
B. ti prefabricate din acrilat
C. tatete intersanjabile din portelan
D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator
E. nici un raspuns corect
(pag. 282)

S2266122. In zona laterala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:


A. dinti prefabricate din portelan sau acrilat
B. portelan ars pe schelet din cobalt-crom
C. casete cu fatete
D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator
E. dinti metalici
(pag. 283)

S2266123. In edentatiile laterale se respecta urmatoarele reguli de montare:


A. nu se realizeaza treme
B. dintii artificiali vor ocupa intreg spatiul edentat
C. montarea se face strict pe mijlocul crestei
D. volumul dintilor artificiali in sens vestibule-oral mai ales in regiunea molara inferioara trebuie sa fie mai
mare ca cel al dintilor naturali
E. relieful ocluzal se realizeaza standard indifferent de antagonisti
(pag. 284)

S2266124. In edentatiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dintilor:


A. dintii artificiali vor fi montati pe mijlocul crestei
B. latimea dintilor in sens vestibule-oral va fi proportionala cu latimea crestei
C. cu cat crestele sunt mai inguste, dintii vor fi mai lati
D. numarul dintilor artificiali nu depinde de arcada antagonista
E. intotdeauna e necesara montarea molarului trei
(pag. 284)

S2266125. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei sunt:


A. sprijinul protezei
B. stabilizarea protezei
C. tipul de lingura individuala indicate
D. tipurile de dinti artificiali indicate
E. prezenta sau absenta molaruli trei
(pag. 286)

S2266126. In edentatia de clasa I Kennedy se indica urmatoarele tipuri de sprijin:


A. mixt rigid
B. mixt elastic
C. mixt foarte elastic
D. mixt telescopat
E. mixt foarte rigid
(pag. 287)

S2366127. Cauzele fracturrii protezei totale sunt:


A. existena unui torus palatin proeminent

1605

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1606

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

atrofia inegal a cmpului protetic


existena unei arcade antagoniste integre sau cu lucrri protetice fixe
montarea dinilor nafara crestei
nerespectarea regulilor de igienizare
(pag. 240-241)

S2366128. Cptuirea protezei totale efectuate n mod curent presupune:


A. refacerea succiunii prin adugare de material la zonele deficitare de nchidere marginal
B. adugare de material pe toat fa intern, mucozal a protezei
C. adugarea de material n anumite zone ale feei interne a protezei
D. ndeprtarea materialului n exces de la nivelul bazei
E. ndeprtarea surplusului de material de la nivelul marginillor nalte
(pag. 241)

S2366129. Obiectivele cptuirii pariale sunt:


A. mbuntirea meninerii prin refacerea nchiderii marginale pierdute
B. mbuntirea sprijinului prin creterea suprafeei de sprijin
C. ameliorarea meninerii prin prelungirea marginilor pn la limitele normale
D. ocolirea cu atenie a formaiunilor mobile de la periferia cmpului protetic
E. refacerea culorii
(pag. 242)

S2366130. Obiectivele cptuirii totale sunt:


A. optimizarea meninerii unei proteze corect confecionat la care cmpul protetic a suferit o atrofie
B. condiionarea esuturilor incapabile s suporte presiuni
C. mbuntirea meninerii i stabilitii unei proteze vechi
D. nlarea ocluziei
E. nici o variant nu este corect
(pag. 242)

S2366131. Contraindicaiile cptuirii sunt:


A. D. V supraevaluat
B. D. V subevaluat
C. existena dinilor laterali montai nafara crestei
D. ocluzie dezechilibrat imposibil de corectat
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare
(pag. 243)

S2366132. Modalitile de cptuire n funcie de rezultatul protetic sunt:


A. cptuiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv)
B. cptuiri cu caracter rigid
C. cptuiri elastice
D. cptuiri semielastice
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 243)

S2366133. Amprenta realizat n scopul cptuirii indirecte se realizeaz cu:


A. past ZOE
B. ghips
C. siliconi
D. mase termoplastice
E. alginat

1606

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1607

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 244)

S2366134. Imediat dup cptuirea direct se recomand pacientului


A. nepurtarea protezei pn a doua zi
B. splarea protezei cu soluie de acid acetic, ap i apoi purtarea ei
C. meninerea protezei ntr-un recipient cu cloramin timp de 3 ore
D. umectarea repetat a mucoasei cu lichide protectoare
E. splarea imediat a protezei cu past de dini i purtarea ei
(pag. 244)

S2566135. Care sunt contraindicaiile cptuirii unei proteze totale:


A. subevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei
B. existena dinilor laterali montai n afara crestei edentate
C. proteze cu multiple reparaii
D. existena unor proteze echilibrate ocluzal
E. proteze stabile pe ambele maxilare
(pag. 242)

S2666136. Importanta pozitiei de relatie centrica (R.C), rezida din


A. R.C. este o pozitie constanta toata viata
B. R.C. este o pozitie diagnostica n unele analize diagnostice
C. R.C. este o pozitie functionala;
D. R.C este o pozitie ce poate fi determinata
E. R.C. nu este o pozitie functionala.
(pag. 30)

S2666137. Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei n R.C. sunt urmatoarele:


A. Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontale
B. Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor protetice
C. Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale n cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulare
D. La orice examen clinic stomatologic
E. n vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari protetice
(pag. 43)

S2666138. Care din conditiile de mai jos permit cumulate pozitionarea manuala a modelelor n R.C.:
A. Cnd avem Long Centric
B. Cnd avem Point Centric
C. Pozitia de intercuspidare maxima este stabila
D. Sa nu existe obstacole dentare (prematuritati si interferente)
E. Modelele de gips sa fie complete si exacte
(pag. 51-52)

S2666139. Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza ocluzia ideala:


A. ADM este morfologic integru
B. Parodontiul este integru
C. Abraziunea nu depaseste gradul 2
D. n pozitia de repaus mandibular inocluzia este generalizata
E. Subiectul nu constientizeaza functionalitatea nici unei componente a ADM
(pag. 79)

S2666140. Care din afirmatiile urmatoare infirma conceptul de ocluzie ideala:


A. Subiectul constientizeaza functionalitatea componentelor ADM

1607

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1608

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tonusul muschilor masticatori se mentine la valori electrice medii n pozitia de repaus a mandibulei
Abraziunea este absenta
Parodontiul este integru
Componentele ADM nu prezinta semne de disfunctie
(pag. 79)

S2666141. Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin:


A. Ocluzie stabila
B. Abraziunea nu depaseste nivelul specific vrstei subiectului
C. ADM este morfologic integru
D. Parodontiul este integru
E. Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiect
(pag. 80)

S2666142. Obiectivele tratamentului ocluziei de obisnuinta sunt:


A. Amendarea simptomatologiei disfunctiei cranio-mandibulare
B. Functionalitatea elementelor ADM sa nu fie perceptibila pentru pacient
C. Functionalitatea ADM sa fie satisfacatoare pentru pacient
D. Satbilitate ocluzala
E. Obtinerea integritatii parodontale
(pag. 83-84)

S2666143. Masticatia unilaterala poate fi indusa de:


A. Dieta moale neabraziva
B. Dieta consistenta abraziva
C. Afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac imposibila masticatia pe una din parti
D. Altralgii ipsilaterale fata de partea preferata n masticatie
E. Constitutional
(pag. 105)

S2666144. Eficienta protectiei canine este sustinuta de:


A. Situatie topografica privilegiata
B. Radacina puternica
C. Os alveolar special structurat
D. Sensibilitate propioceptiva parodontala fina si specializata
E. Caninul nu se gaseste n dreptul vreunui stlp osos al maxilarului
(pag. 133)

S2866145. Captusirea protezei totale este contraindicata in:


A. dimensiunea verticala supraevaluata
B. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat
C. proteze cu multiple reparatii
D. proteze instabile
E. nici una de mai sus
(pag. 242)

S2866146. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente:


A. este indicata la pacienti cu mucoasa balanta
B. poate fi directa
C. poate fi indirecta
D. nu amortizeaza presiunile transmise campului protetic
E. aceste materiale nu favorizeaza aparitia coloniilor de candida albicans

1608

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1609

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 248)

S2866147. Cauzele fracturarii protezei totale corect confectionate sunt:


A. caderea pe suprafete moi
B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema
C. masticatie viguroasa
D. atrofia inegala a campului protetic
E. grosime uniforma a bazei protezei
(pag. 240-241)

S2866148. Obiectivele capturarii protezei totale sunt:


A. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate la care campul protetic a suferit in timp atrofie
B. imbunatatirea mentinerii unor proteze vechi reparate
C. imbunatatirea stabilitatii unor proteze vechi reparate
D. inaltarea ocluziei
E. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni cu materiale cu vascozitate lent progresiva
(pag. 242)

S2966149. Proteza totala poate suferi fracturi din urmatoarele cauze:


A. montarea dintilor superiori cu diastema
B. bruxism
C. camp protetic moale (rezilienta mare a mucoasei fixe)
D. marginea protezei e prea subtire
E. atrofia inegala a substratului osos
(pag. 240, 241)

S2966150. Obiectivele captusirii partiale a protezei totale sunt:


A. refacerea adeziunii
B. refacerea succiunii
C. refacerea mentinerii prin realizarea inchiderii marginale externe
D. refacerea marginilor la o proteza subextinsa
E. refacerea adeziunii si succiunii
(pag. 241, 242)

S2966151. Obiectivele captusirii totale a protezei totale sunt:


A. refacerea marginilor pentru imbunatatirea mentinerii
B. amortizarea presiunilor care se transmit asupra campului protetic
C. ingrosarea bazei pentru a preveni fractura protezei
D. refacerea marginilor la o proteza subextinsa
E. refacerea adeziunii si succiunii
(pag. 241, 242, 248)

S2966152. La captusirea directa a unei proteze totale cu acrilat autopolimerizabil sunt contraindicate
urmatoarele manopere:
A. indepartarea unui strat superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei in grosime de peste 1mm
B. indepartarea unui strat superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei in grosime de 2-3 mm
C. vaselinarea mucoasei inainte de introducerea in gura a protezei cu acrilatul autopolimerizabil
D. proteza poate fi scoasa din gura inaintea prizei acrilatului, pacientul va clati gura iar proteza va fi repede
reaplicata
E. dupa priza acrilatului, suprafata mucozala a protezei se va lustrui
(pag. 244)

1609

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1610

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 67
Stomatopatiile protetice la edentatul total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1267001. Reactii imediate totale aparute la purtatorii de proteze sunt
A. eroziuni in situ
B. alergice
C. hiperplazii
D. leziuni eritemato-congestive
E. ulceratii de decubit
(pag. 278)

S1267002. Reactiile imediate totale ale stomatopatiilor se declanseaza:


A. dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil
B. datorita unei realizari inadecvate a fetei interne a protezei
C. datorita conformarii improprii a marginilor protezei
D. datorita unor greseli de amprentare
E. datorita unor tehnologii necorespunzatoare in laborator
(pag. 278)

S1367003. Teoria alergica de producere a stomatopatiilor protetice sustine ca mucoasa bucala


raspunde fata de componentele acrilatului printr-o reactie de:
A. atrofie mucoasa
B. hipertrofie
C. congestie
D. edemaiere
E. hipersensibilitate
(pag. 277)

S1367004. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor, argumenteaza ca patogenia


stomatopatiilor protetice s-ar datora:
A. factorilor mecano-traumatici si alergici
B. factorilor bacterieni
C. mai multor factori ce actioneaza concomitent
D. fragilitaii capilare
E. factorilor chimici
(pag. 277)

S1367005. Conform teoriei bacteriotoxice, factorul patogen incriminat in aparitia stomatopatiilor


protetice este:
A. klebsiella
B. stafilococ auriu
C. streptococul viridans
D. streptococul mutans
E. candida albicans
(pag. 276)

1610

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1611

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1367006. Reactiile imediate ale stomopatiei protetice bazale se insotesc de:


A. tulburari vasculare
B. eroziuni cu caracter traumatic
C. iritatii traumatice
D. tulburari ce reflecta boli generale
E. hipertrofii si hiperplazii
(pag. 279)

S1467007. Dupa ENE si IONIta, stomatopatiile protetice imediate pot fi:


A. Ulceratii de decubit;
B. Hiperplazii;
C. Leziuni eritemato-congestive;
D. Eroziuni in situ;
E. Hipertrofii.
(pag. 278)

S1467008. Eroziunile in situ:


A. Reprezinta zone congestive intinse insotite intotdeauna de adenopatie;
B. Se insotesc intotdeauna de durere violenta;
C. Sunt provocate de conformarea improprie a marginilor protezei;
D. Apar cel mai frecvent la nivelul frenurilor si bridelor nedegajate si rareori la nivelul liniei oblice interne;
E. Se insotesc intotdeauna de ulceratii.
(pag. 278)

S1467009. Legat de diagnosticul diferential intre leziunile de decubit si cele maligne:


A. Este reprezentat de tabloul lui Burket;
B. Leziunile de decubit apar mai frecvent in zona canina mandibulara si in zona frontala la maxilar;
C. Leziunile de decubit de localizeaza la orice nivel;
D. Nu este necesar;
E. Nu necesita examene complementare (citodiagnostic, biopsie etc.)
(pag. 280)

S1467010. Reactiile tardive marginale:


A. Spre deosebire de cele imediate, ce sunt acoperite adeseori de false membrane, leziunile tardive se
prezinta frecvent ca zone de mucoasa hiperplazica, fibroasa;
B. Necesita diferentierea de leziunile maligne (tabloul Burket);
C. Se insotesc intotdeauna de adenopatie;
D. Ulceraiile de decubit se asociaza cu o halena fetida datorata florei bacteriene abundente;
E. Se localizeaza la orice nivel, fara zone preferentiale.
(pag. 280)

S1467011. Teoria bacteriotoxica:


A. Sustine ca etiologia stomatopatiilor protetice este combinata: microbiana (Candida Albicans) si toxica
(monomerul acrilic, colorant etc.);
B. Sustine ca etiologia stomatopatiilor protetice este combinata: microbiana (Candida Albicans) si alergica
(hipersensibilitate la monomerul acrilic, colorant etc.);
C. Incrimineaza toxinele bacteriene ale florei saprofite orale, care, in conditiile purtarii unei proteze incorect
adaptate, ce determina leziuni de decubit, devine flora patogena;
D. Susine ca stomatopatiile sunt declansate de un dezechilibru al microbiocenozei orale la purtatorii de
proteze;
E. Nu este valabila in cazul unor proteze adaptate corect.
(pag. 276-277)

1611

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1612

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1567012. Care dintre urmatoarele afectiuni nu creaza premize pentru aparitia stomatopatiilor
A. insuficienta renala cronica
B. scleroza in placi
C. diabetul zaharat
D. ateroscleroza
E. bolile vasculare.
(pag. 275)

S1567013. Care dintre urmatoarele forme clinice de stomatopatii nu reprezinta reactii tardive bazale:
A. leziunile eritemato-congestive
B. hipertrofiile
C. hiperplaziile
D. eroziunile in situ
E. ulceratiile bazale.
(pag. 278)

S1567014. Care dintre urmatoarele semne clinice nu este caracteristic leziunilor de decubit:
A. tumefactia edematoasa
B. mirosul fetid
C. flora microbiana moderata
D. adenopatia inconstanta
E. absenta diskeratozei.
(pag. 280)

S1567015. Factorul lacal care nu determina stomatopatii este:


A. igiena necorespunzatoare a pieselor protetice
B. imperfectiunile de executie a protezei
C. scaderea temperaturii locale sub piesa protetica
D. microporozitaile acrilatului
E. purtarea indelungata de proteze necorespunzatoare
(pag. 276)

S1567016. in tratamentul stomatitelor imediate totate, nu se recomanda:


A. suprimarea imediata a protezei
B. lavaj cu solutii antiseptice slabe
C. administrarea de antihistaminice
D. administrarea de beta-blocante
E. vitaminoterapie.
(pag. 279)

S1567017. Stomatopatiile tardive totale datorate bolilor generale apar mai frecvent in:
A. gastrita Menetrier
B. ulcerul gastric
C. ulcerul duodenal
D. diabet
E. scleroza in placi.
(pag. 281)

S1667018. Excesul de monomer si temperatura sunt incriminate in producerea:


A. reactiilor imediate marginale;
B. reactiilor imediate bazale;
C. reactiilor imediate totale,

1612

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1613

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. reactiilor tardive totale,


E. reactiilor bazale tardive
(pag. 279)

S1667019. in cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactii
imediate bazale:
A. hipertrofii si hiperplazii;
B. eroziuni in situ;
C. iritatii traumatice;
D. tulburari vasculare;
E. alergii
(pag. 278)

S1667020. Reactiile imediate totale se declanseaza:


A. datorita realizarii inadecvate a fetei interne a protezei;
B. datorita exostozelor campului protetic;
C. datorita structurii chimice a protezei,
D. datorita greselilor de amprentare;
E. datorita factorului microbian
(pag. 279)

S2167021. Ulceratiile de decubit provocate de protezele totale sunt:


A. Reactii imediate marginale
B. Reactii tardive marginale
C. Reactii imediate bazale
D. Eroziuni in situ
E. Eroziuni la insertia protezei
(pag. 278)

S2267022. Tratamentul hiperplaziilor consta in :


A. tratamentul afectiunilor hepatice
B. tratamentul afectiunilor renale
C. vitaminoterapie
D. interventii chirurgicale
E. eliminarea adezivilor folositi in vederea ameliorarii mentinerii protezei
(pag. 281)

S2267023. Tratamentul stomatopatiilor traumatice consta in:


A. tratamentul afectiunilor generale
B. vitaminoterapie
C. eliminarea alimentelor picante
D. tratamentul afectiunilor hepatice
E. echilibrare ocluzala
(pag. 281)

S2267024. Reactiile imediate totale ale stomatopatiilor se declanseaza:


A. dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil
B. datorita unei realizari inadecvate a fetei interne a protezei
C. datorita conformarii improprii a marginilor protezei
D. datorita unor greseli de amprentare
E. datorita unor tehnologii necorespunzatoare in laborator
(pag. 278)

1613

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1614

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2267025. Reactii imediate totale aparute la purtatorii de proteze sunt:


A. eroziuni in situ
B. alergice
C. hiperplazii
D. leziuni eritemato-congestive
E. ulceratii de decubit
(pag. 278)

S2267026. Leziunile tardive chimico- toxice se datoreaza:


A. imperfectiunilor bazale
B. necoincidentei dintre I.M. si R.C.
C. utilizarii adezivilor
D. afectiunilor renale cronice
E. afectiunilor hepatice
(pag. 281)

S2267027. In cadrul leziunilor maligne:


A. tumefactia tinde sa fie edematoasa
B. sunt mai frecvente in zona canina la maxilar
C. sunt mai frecvente in regiunea anterioara la mandibula
D. sunt localizate la orice nivel
E. este prezenta adenopatia, moderat si inconstant
(pag. 280)

S2367028. Conform teoriei bacteriotoxice, factorul patogen incriminat in apariia stomatopatiilor


protetice este:
A. klebsiella
B. stafilococ auriu
C. streptococul viridans
D. streptococul mutans
E. candida albicans
(pag. 276)

S2367029. Conform teoriei chimico toxice, factorul etiologic raspunztor de apariia stomatopatiilor
protetice este:
A. monomerul acrilic
B. coloranii
C. polimerul acrilic
D. substanele aditive
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 276)

S2367030. Teoria alergic de producere a stomatopatiilor protetice susine ca mucoasa bucal


rspunde fat de componentele acrilatului printr-o reacie de:
A. atrofie mucoas
B. hipertrofie
C. congestie
D. edemaiere
E. hipersensibilitate
(pag. 277)

S2367031. Teoria interdependenei si interconditionarii factorilor, argumenteaz c patogenia

1614

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1615

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

stomatopatiilor protetice s-ar datora:


A.
B.
C.
D.
E.

factorilor mecano-traumatici si alergici


factorilor bacterieni
mai multor factori ce actioneaza concomitent
fragilitaii capilare
factorilor chimici
(pag. 277)

S2367032. Reactiile imediate determinate de stomatopatiile protetice sunt


A. leziuni eritemato-congestive
B. eroziuni in situ
C. alergii
D. alergice si chimico-toxice
E. iritaii traumatice
(pag. 278)

S2367033. Reaciile imediate ale stomopatiei protetice bazale se nsoesc de:


A. tulburri vasculare
B. eroziuni cu caracter traumatic
C. iritaii traumatice
D. tulburri ce reflect boli generale
E. hipertrofii i hiperplazii
(pag. 279)

S2567034. Stomatita protetica este determinata de :


A. Candida albicans.
B. Traumatismul exercitat de proteza.
C. Boli sistemice ce determina fragilitate vasculara.
D. Monomerul rezidual al polimetilmetacrilatului.
E. Etiologia stomatitei protetice este plurifactoriala.
(pag. 277)

S2667035. Daca n R.C. sau I.M. exista un contact prematur iar mandibula deviaza spre anterior,
pantele care se confrunta sunt:
A. B.U L.L
B. L.U B.L
C. M.U D.L
D. B.L L.U
E. M.L D.U
(pag. 155)

S2667036. Contactele premature n R.C. pot devia mandibula spre anterior afectnd propulsia prin:
A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali
B. Afectarea parodontala a dintilor laterali
C. Hipoactivitate musculara
D. Afectare parodontala a dintilor anteriori
E. Inactivitate musculara
(pag. 158)

S2667037. Teoria gnatologica afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale:


A. Toti indivizii trebuie sa prezinte Long Centric
B. Deglutitia sa se efectueze totdeauna n intercuspidare maxima (I.M)

1615

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1616

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. n pozitia " protruziva a mandibulei sa mai existe contacte la nivelul dintilor posteriori;
D. Miscarea de lateralitate nu se face ntotdeauna cu conducere canina
E. Contactele ocluzale corespunzatoare cuspizilor de sprijin trebuie sa fie de tip tripodic
(pag. 146)

S2667038. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluziei


functionale:
A. n propulsie sa nu existe contact ntre dintii posteriori
B. n lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare
C. n lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluznd caninul
D. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 1,5 mm
E. Nu toti subiectii au Long Centric
(pag. 147)

S2667039. Care din afirmatiile referitoare la stopurile ocluzale multiple sunt adevarate:
A. Cu ct sunt mai multi dinti n contact n R.C. sau I.M. cu att presiunea suportata de fiecare dinte va fi mai
mica
B. Contactele dento-dentare multiple n R.C. sau I.M. sunt necesare pentru repartizarea uniforma a
solicitarilor pentru fiecare dinte
C. Contactele dento-dentare multiple sunt necesare pentru asigurarea unei abraziuni uniforme
D. Teoreic intensitatea maxima a contractiei musculare se considera a fi n I.M.
E. Contractia musculara e maxima n pozitia centrica musculara.
(pag. 153)

S2667040. Care din factorii enuntati mai jos nu se regasesc, dupa Korber, printre factorii ocluziei
fiziologice:
A. Factorul timp
B. Factorul descarcare
C. Factorul continuitate;
D. Factorul forma
E. Factorul protrctiei
(pag. 154)

S2667041. Cnd contactul prematur este situat n zona laterala stnga si mandibula derapeaza tot spre
stnga, versantele cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. DUML
E. BLLU
(pag. 155)

S2667042. Cnd contactul prematur provoaca deraparea anterioara a mandibulei pantele care se
confrunta sunt redate de formula:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. DUML
E. MUBL
(pag. 155)

S2867043. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatitelor sunt urmatorii cu exceptia:


A. autocuratirea

1616

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1617

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

igiena necorespunzatoare a piesei protetice


exotoze
imperfectiuni de executie ale protezei
cauze ocluzale
(pag. 275-276)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1267044. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile immediate ale
stomatopatiilor sunt
A. ulceratii de decubit
B. hipertrofii si hiperplazii
C. eroziuni la insertia protezei
D. reactii chimicotoxice
E. leziuni ertitemato-congestive
(pag. 278)

S1267045. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile tardive ale stomatopatiilor
sunt:
A. ulceratii bazale de decubit
B. iritatii chimicotoxice
C. eroziuni in situ
D. reactii alergice si chimicotoxice
E. iritatii traumatice
(pag. 278)

S1267046. Eroziunile provocate de purtarea protezelor totale se manifesta clinic prin:


A. zone congestive limitate, cu ulceratii
B. zone congestive limitate fara ulceratii
C. durere violenta
D. adenopatie
E. hiperemia campului protetic
(pag. 278)

S1267047. Factorii generali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:
A. hemopatiile
B. cauzele ocluzale
C. autocuratirea
D. aterioscleroza
E. microporozitatile acrilatului
(pag. 275)

S1267048. Factorii locali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor prottetice sunt:
A. insuficienta renala cronica
B. cresterea temperaturii locale sub placa protetica
C. hemopatiile
D. inaintarea in varsta
E. microtraumatismele
(pag. 276)

S1267049. Leziunile de decubit tardive produse de proteza totala sunt:

1617

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1618

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

mai frecvente in zona caninilor la mandibula


mai frecvente in zona caninilor la maxilar
cu miros fetid
fara miros fetid
in regiunea anterioara la mandibula
(pag. 280)

S1267050. Reactii tardive bazale aparute la purtatorii de proteze totale sunt:


A. iritatii chimicotoxice
B. leziuni eritemato- congestive
C. eroziuni in situ
D. hipertrofii
E. hiperplazii
(pag. 278)

S1267051. Reactiile tardive bazale ale protezei totale sunt consecinta


A. unor dizarmonii ocluzale
B. marginii iritante rezultate prin folieri
C. atrofiei campului protetic
D. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
E. utilizarii cronice a adezivilor in vederea mentinerii protezei
(pag. 281)

S1267052. Semnele clinice ale leziunilor maligne produse de proteza totala sunt:
A. tumefactii edematoase
B. adenopatie inconstanta
C. diskeratoza
D. adenopatie constanta
E. absenta diskeratozei
(pag. 280)

S1367053. Teoria mecano-traumatica incriminata in aparitia stomatopatiilor protetice:


A. traumatismale provocate de protezele prelucrate necorespunzator
B. traumatismele provocate de protezele adaptate necorespunzator
C. traumatismele produse de alimentele dure
D. traumatismele produse de o montare incorecta a dinilor
E. igiena necorespunzatoare a cavitatii orale si a protezelor
(pag. 276)

S1367054. Conform teoriei chimico toxice, factorul etiologic raspunzator de aparitia stomatopatiilor
protetice este
A. monomerul acrilic
B. colorantii
C. polimerul acrilic
D. substanele aditive
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 276)

S1367055. Reactiile imediate ale stomatopatiei protetice totale se caracterizeaza prin:


A. hiperemia intregului camp protetic
B. dureri difuze, continue
C. dureri vii, de tip arsura

1618

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1619

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. salivaie abundenta
E. posibil soc anafilactic
(pag. 279)

S1367056. Reactiile tardive maligne ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizeaza prin:
A. localizare la orice nivel
B. consistenta moale, elastica
C. prezenta discheratozei
D. fara miros fetid
E. flora microbiana abundenta
(pag. )

S1367057. Stomatopatiile protetice sunt clasificate dupa Clinica de Protetica Dentara din Bucuresti in:
A. marginale
B. tardive
C. bazale si totale
D. imediate
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 277)

S1467058. Clasificarea lui ENE si IONIta a stomatopatiilor protetice tine seama de:
A. Factori determinanti si favorizanti ai acestor afectiuni;
B. Aspectul microscopic al probelor recoltate de la nivelul leziunii;
C. Mecanismul de actiune;
D. Topografia leziunii;
E. Momentul aparitiei leziunii.
(pag. 278)

S1467059. Dintre factorii generali etiologici ai stomatopatiilor protetice fac parte:


A. Diabetul zaharat;
B. Bolile vasculare, arterioscleroza;
C. Hemopatiile;
D. IRA;
E. Scaderea secretiei salivare.
(pag. 275)

S1467060. Dupa ENE si IONIta, stomatopatiile protetice tardive pot fi:


A. Eroziuni in situ;
B. Tulburari vasculare;
C. Reactii tardive marginale alergice;
D. Reacii tardive totale ce reflecta boli generale;
E. Eroziuni la insertia protezei.
(pag. 278)

S1467061. Etiopatogenia stomatitelor protetice recunoaste:


A. Teoria mecano-traumatica, conform careia inflamatia cronica a mucoasei purtatorilor de proteza se
datoreaza bruxismului;
B. Teoria fragilitatii capilare;
C. O teorie conform careia stomatopatiile se datoreaza inadaptarii protezelor pe camp;
D. O teorie ce incrimineaza modificari vasculare de cauza locala si generala;
E. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor;
(pag. 276-277)

1619

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1620

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1467062. Factorii etiologici locali incriminati in aparitia unei stomatopatii protetice includ:
A. Factori legati de proteza: microporozitati, imperfectiuni de executie etc.;
B. Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica;
C. Mentinerea precara a protezei, cu modificarile inerente aparute la nivelul mucoasei;
D. Cauze ocluzale;
E. Igiena necorespunzatoare a piesei protetice.
(pag. 276)

S1467063. Reactiile imediate bazale:


A. Pot fi eroziuni in situ sau reactii alergice si chimico-toxice;
B. Se declanseaza datorita structurii chimice a bazelor protezei;
C. Se trateaza identic cu leziunile totale;
D. Sunt consecina unor erori de realizare a feei interne a protezei;
E. Sunt consecinta configuratiei neregulate a campului protetic (exostoze).
(pag. 279)

S1467064. Reactiile imediate totale:


A. Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat termopolimerizabil prin metoda directa;
B. Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil prin metoda indirecta;
C. Sunt mai degraba de natura chimico-toxica decat alergica;
D. Sunt de cele mai multe ori un raspuns alergic si doar excepional de natura chimico-toxica;
E. Intereseaza uneori mucoasa jugala, labiala, comisurala.
(pag. 279)

S1467065. Reactiile tardive bazale:


A. Sunt reprezentate de reactii alergice si chimico-toxice;
B. Sunt cauzate de igiena necorespunzatoare, porozitatile protezei;
C. Sunt reprezentate de eroziunile in situ si de ulceratiile bazale tardive;
D. Sunt cauzate de tulburari vasculare;
E. Sunt cauzate de dizarmonii ocluzale.
(pag. 281)

S1467066. Stomatopatiile tardive traumatice:


A. Se datoreaza incorectitudinii formei bazelor protezelor si mai rar problemelor de natura ocluzala;
B. Sunt generate de frictiuni intre fata mucozala a protezei si campul protetic;
C. Se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor pe campul protetic;
D. Leziunile dispar dupa echilibrarea ocluzala;
E. Leziunile dispar dupa reconformarea bazelor protezelor.
(pag. 281)

S1567067. Atitudinea terapeutica fata de eroziunile produse de protezele totale consta in:
A. marcarea zonei perilezionale
B. marcarea ulceratiei in sine
C. tratament antiinflamator local
D. lustruirea protezei
E. nelustruirea protezei.
(pag. 279)

S1567068. Care dintre urmatoarele teorii sunt incriminate in producerea stomatopatiilor protetice:
A. teoria bacterio-toxica
B. teoria fosfatazei alcaline
C. teoria fosfatazei acide

1620

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1621

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. teoria alergica
E. teoria fragilitatii capilare.
(pag. 276)

S1567069. Care dintre urmatorii factori pot contribui la producerea stomatopatiilor protetice:
A. cresterea temperaturii sub proteza
B. scaderea temperaturii sub proteza
C. imperfectiunile de executie ale protezei
D. igiena foarte buna a protezei
E. microporozitatile acrilatului.
(pag. 275)

S1567070. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati de teoria chimico-toxica in producerea
stomatopatiilor protetice:
A. Candida albicans
B. monomerul acrilic
C. colorantii
D. Streptococul mutans
E. Streptococul salivarius
(pag. 276)

S1567071. Diferentierea dintre leziunile de decubit produse de protezele totale si leziunile maligne, se
face urmarind:
A. prezenta diskeratozei
B. prezenta halenei fetide
C. consistenta leziunilor
D. marimea leziunilor
E. localizarea leziunilor.
(pag. 280)

S1567072. Eroziunile date de marginile protezelor totale se localizeaza mai frecvent la nivelul:
A. liniei oblice interne
B. crestei zigomato-alveolare
C. zonei Ah datorita lipsei gravarii
D. frenurilor nedegajate
E. bridelor nedegajate.
(pag. 278)

S1567073. Hiperplaziile marginale datorate actiunii iritative a marginilor protezelor se manifesta sub
urmatoarele forme anatomo-patologice:
A. papilm
B. sarcom
C. epulide
D. epiteliom
E. osteom.
(pag. 280)

S1567074. Leziunile de decubit produse de protezele totale se caracterizeaza prin:


A. margini indurate
B. absenta mirosului fetid
C. flora microbiana abundenta
D. frecvent diskeratoza
E. absenta diskeratozei.

1621

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1622

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 280)

S1567075. Tratamentul profilactic al stomatopatiilor protetice consta in:


A. tratamentul afectiunilor generale
B. vitaminoterapie
C. eliminarea alimentelor iritante
D. administrarea de antiinflamatorii
E. instituirea antibioterapiei.
(pag. 281)

S1667076. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma:
A. eroziunilor in situ;
B. ulceratiilor de decubit;
C. hiperplaziilor,
D. iritatiilor chimico-toxice;
E. eroziunilor la insertie
(pag. 278)

S1667077. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubit
cauzate de proteze sunt:
A. prezenta halenei fetide permanente;
B. frecvent disckeratoza;
C. tumefactie edematoasa sau ferma;
D. flora microbiana moderata;
E. localizare predilecta in zona canina la maxilar
(pag. 280)

S1667078. Eroziunile marginale imediate ca forme clinice de stomatopatii:


A. se prezinta clinic sub forma de tumefieri;
B. se prezinta clinic ca zone congestive, eventual insotite de ulceratii;
C. se insotesc de tulburari functionale;
D. pot fi insotite de adenopatie;
E. niciodata nu se insotesc cu adenopatie
(pag. 278)

S1667079. Factorii generali ce pot fi incriminati in etiologia stomatolpatiilor protetice sunt


A. diabetul;
B. enteropatiile;
C. insuficienta renala cronica;
D. afectiunile aparatului respirator;
E. bolile vasculare
(pag. 275)

S1667080. Hiperplaziile marginale tardive cauzate de protezele totale:


A. se pot manifesta sub forma papiloamelor;
B. se pot prezenta ca epulide;
C. pot avea caracteristicile epitelioamelor;
D. nu necesita alt tratament decat modificarea protezei prin captusire partiala in zona respectiva;
E. se trateaza prin vitaminoterapie (A,B,C) si ajustarea marginala a protezei
(pag. 280)

S1667081. Stomatopatiile tardive traumatice:

1622

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1623

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

apar de regula la sediul unui contact prematur;


apar de regula la distanta de sediul contactului prematur;
se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor asupra campului protetic;
se datoreaza imperfectiunilor bazale;
apar datorita utilizarii cronice a adezivilor pentru ameliorarea mentinerii protezei.
(pag. 281)

S1667082. Teoria bacteriotoxica referitoare la etiopatogenia stomatopatiilor protetice:


A. se refera strict la rolul dezechilibrarii microbiocenozei orale;
B. coreleaza dezechilibrul microbiocenozei orale existentei porozitatilor din acrilat,
C. incrimineaza rolul patogen al Candidei albicans;
D. incrimineaza monomerul acrilic rezidual;
E. subliniaza rolul patogen al colorantilor din rasina acrilica
(pag. 276)

S1667083. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales:
A. porozitatilor protezei;
B. avitaminozelor;
C. disarmoniilor ocluzale;
D. camerelor cu vid;
E. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
(pag. 281)

S2167084. n stomatopatiile protetice la edentatul total pot fi incriminati urmatorii factori generali:
A. Diabetul
B. Hemopatiile
C. Scaderea fluxului salivar
D. Cauzele ocluzale
E. Arterioscleroza
(pag. 275)

S2167085. Reactiile imediate totale sub placa protetica:


A. Apar dupa captusiri indirecte
B. Sunt n mod exceptional un raspuns alergic
C. Sunt frecvent un raspuns alergic
D. Apar dupa captusiri directe
E. Pot fi provocate de excesul de monomer liber
(pag. 279)

S2267086. In cadrul leziunilor maligne:


A. halena fetida este prezenta
B. marginile sunt indurate
C. flora microbiana este moderata
D. frecvent este prezenta diskeratoza
E. tumefactia tinde sa fie edematoasa
(pag. 280)

S2267087. In cadrul leziunilor de decubit:


A. flora microbiana este abundenta
B. nu au miros fetid
C. flora microbiana este moderata
D. adenopatie dura

1623

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1624

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. adenopatie moderata
(pag. 280)

S2267088. Ulceratiile marginale tardive:


A. se datoresc atrofiei campului protetic
B. nu sunt insotite de edem
C. sunt insotite de edem
D. nu sunt acoperite de false membrane
E. sunt acoperite de false membrane
(pag. 280)

S2267089. Hiperplaziile marginale:


A. sunt datorate actiunii iritative indelungate a marginilor protezei
B. lipsesc semnele obiective
C. se manifesta prin epitelioame
D. sunt localizate in zona canina la maxilar
E. sunt localizate in regiunea anterioara la mandibula
(pag. 280)

S2267090. Tratamentul hiperplaziilor marginale consta in :


A. biopsie
B. excizia formatiunii tumorale
C. tratamentul afectiunilor generale
D. modificarea protezei in zona respectiva
E. eliminarea alimentelor iritative
(pag. 280)

S2267091. Reactiile tardive totale datorate bolilor generale apar:


A. datorita unor dizarmonii ocluzale
B. datorita camerelor cu vid
C. in afectiuni hepatice
D. in afectiuni renale cronice
E. in diabet
(pag. 281)

S2267092. Stomatopatiile protetice tardive alergice:


A. apar in caz de necoincidenta intre R.C. si I.M.
B. este prezenta eozinofilia
C. apar leziuni de vecinatate
D. nu apar leziuni de vecinatate
E. sunt greu de diagnosticat
(pag. 281)

S2267093. Hiperplaziile marginale:


A. necesita biopsie
B. nu necesita biopsie
C. se manifesta prin epulide
D. se manifesta prin papiloame
E. se manifesta prin epitelioame
(pag. 280)

S2267094. Factorii generali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:

1624

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1625

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

hemopatiile
cauzele ocluzale
autocuratirea
aterioscleroza
microporozitatile acrilatului
(pag. 270)

S2267095. Factorii locali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:
A. insuficienta renala cronica
B. cresterea temperaturii locale sub placa protetica
C. hemopatiile
D. inaintarea in varsta
E. microtraumatismele
(pag. 276)

S2267096. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile imediate ale stomatopatiilor
sunt:
A. ulceratii de decubit
B. hipertrofii si hiperplazii
C. eroziuni la insertia protezei
D. reactii chimicotoxice
E. leziuni ertitemato-congestive
(pag. 278)

S2267097. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile tardive ale stomatopatiilor
sunt:
A. ulceratii bazale de decubit
B. iritatii chimicotoxice
C. eroziuni in situ
D. reactii alergice si chimicotoxice
E. iritatii traumatice
(pag. 278)

S2267098. Leziunile de decubit tardive produse de proteza totala sunt:


A. mai frecvente in zona caninilor la mandibula
B. mai frecvente in zona caninilor la maxilar
C. cu miros fetid
D. fara miros fetid
E. in regiunea anterioara la mandibula
(pag. 280)

S2267099. Semnele clinice ale leziunilor maligne produse de proteza totala sunt:
A. tumefactii edematoase
B. adenopatie inconstanta
C. diskeratoza
D. adenopatie constanta
E. absenta diskeratozei
(pag. 280)

S2267100. Reactiile tardive bazale ale protezei totale sunt consecinta:


A. unor dizarmonii ocluzale
B. marginii iritante rezultate prin folieri

1625

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1626

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. atrofiei campului protetic


D. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
E. utilizarii cronice a adezivilor in vederea mentinerii protezei
(pag. 281)

S2267101. Stomatopatiile tardive traumatice:


A. apar in zona unor contacte premature
B. apar la distanta de sediul contactului prematur
C. sunt datorate imperfectiunilor bazale
D. sunt datorate unor boli generale
E. sunt datorate utilizarii adezivilor in vederea mentinerii protezei
(pag. 280)

S2267102. Reactii tardive bazale aparute la purtatorii de proteze totale sunt:


A. iritatii chimicotoxice
B. leziuni eritemato- congestive
C. eroziuni in situ
D. hipertrofii
E. hiperplazii
(pag. 278)

S2267103. Eroziunile provocate de purtarea protezelor totale se manifesta clinic prin:


A. zone congestive limitate, cu ulceratii
B. zone congestive limitate fara ulceratii
C. durere violenta
D. adenopatie
E. hiperemia campului protetic
(pag. 278)

S2267104. Manifestari clinice ale reactiilor imediate totale produse de proteza totala:
A. hiperemia campului protetic
B. hiperemia mucoasei jugale, labiale
C. exceptional tablou de soc anafilactic
D. dureri moderate
E. dureri vii de tip arsura
(pag. 279)

S2267105. Stomatopatiile tardive traumatice se datoreaza:


A. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
B. afectiunilor renale cronice
C. traumatismelor cronice de mica intensitate
D. utilizarii adezivilor in vederea ameliorarii mentinerii protezei
E. imperfectiunilor bazale
(pag. 281)

S2267106. Leziunule eritemato- congestive se datoreaza


A. anemiilor
B. afectiunilor hepatice
C. avitaminozelor
D. porozitatilor protezei
E. imperfectiunilor de natura ocluzala
(pag. 281)

1626

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1627

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2267107. In cazul unui teren deficitar , pentru protezare mobilizabila, este necesar:
A. realizarea coincidentei dintre R.C. si I.M.
B. vitaminoterapie
C. eliminarea alimentelor picante
D. tratamentul afectiunilor generale
E. R.C. nu trebuie neaparat sa coincida cu I.M.
(pag. 281)

S2267108. Leziunile de decubit:


A. au consistenta dura
B. prezinta diskeratoza
C. nu prezinta diskeratoza
D. au miros fetid
E. nu au miros fetid
(pag. 280)

S2367109. Teoria mecano-traumatic incriminata in apariia stomatopatiilor protetice:


A. traumatismale provocate de protezele prelucrate necorespunzator
B. traumatismele provocate de protezele adaptate necorespunzator
C. traumatismele produse de alimentele dure
D. traumatismele produse de o montare incorecta a dinilor
E. igiena necorespunzatoare a cavitii orale si a protezelor
(pag. 276)

S2367110. Stomatopatiile protetice sunt clasificate dupa Clinica de Protetic Dentara din Bucuresti in:
A. marginale
B. tardive
C. bazale si totale
D. imediate
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 277)

S2367111. Reactii tardive determinate de stomatopatiile protetice sunt:


A. eroziuni la inseria protezei
B. ulceraii de decubit
C. hipertrofii i hiperplazii
D. ulceraii bazale tardive
E. tulburri vasculare
(pag. 278)

S2367112. Reaciile imediate ale stomatopatiei protetice marginale se nsoesc de:


A. jen dureroas
B. durere violent
C. hiposialie
D. adenopatie
E. tulburri funcionale masticatorii, fonatorii, de deglutiie
(pag. 278-279)

S2367113. Reaciile imediate ale stomatopatiei protetice totale se caracterizeaz prin


A. hiperemia ntregului camp protetic
B. dureri difuze continue

1627

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1628

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. dureri vii de tip arsur


D. salivaie abundent
E. posibil oc anafilactic
(pag. 279)

S2367114. Reaciile tardive de decubit ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizeaz prin:
A. tumefacie edematoas
B. adenopatie moderat i inconstant
C. halen fetid
D. consisten dur, margini indurate
E. absena discheratozei
(pag. 280)

S2367115. Reaciile tardive maligne ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizeaz prin:
A. localizare la orice nivel
B. consisten moale, elastic
C. prezena discheratozei
D. fr miros fetid
E. flor microbian abundent
(pag. 281)

S2367116. Stomatopatiile protetice sunt determinate de factori generali reprezenai de


A. diabet zaharat
B. ateroscleroza
C. insuficien renal cronica
D. ulcer gastro-duodenal
E. hepatit cronica
(pag. 275)

S2367117. Stomatopatiile protetice sunt determinate de factori locali reprezentai de:


A. scderea capacitaii de autocurire
B. dieta necorespunzatoare
C. microporozitile acrilatului
D. igiena necorespunzatoare a piesei protetice
E. microporozitile acrilatului
(pag. 275-276)

S2567118. La pacienii cu stomatita protetic care prezinta fenomene de intolerana subiectiv se


impune :
A. nlocuirea imediat a protezei vechi cu una noua.
B. Eliminarea tuturor factorilor etiologici presupui.
C. Cptuirea directa a protezei vechi.
D. Instituirea unui regim de igiena riguros att n ceea ce priveste piesa protetic ct i cavitatea bucala.
E. Respectarea perioadelor de relaxare a esuturilor subiacente protezei.
(pag. 278)

S2667119. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin:


A. Semnele patologice sunt mai grave n cazul pierderii molarului prim maxilar
B. Semnele patologice sunt mai usoare n cazul pierderii molarului prim mandibular
C. Semnele patologice sunt mai grave n cazul pierderii molarului prim mandibular
D. Semnele patologice sunt mai usoare n cazul pierderii molarului prim maxilar
E. Apare migrarea verticala a antagonistilor

1628

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1629

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 163-164)

S2667120. Teoria gnatologica sustine:


A. Toti indivizii fac deglutitia in R.C.
B. Toti subiectii au Long Centric
C. 87% dintre indivizi au Long Centric
D. Toti indivizii au Point Centric
E. Miscarea de lateralitate se face cu conducere canina
(pag. 146)

S2667121. Prin trauma ocluzala secundara se ntelege solicitare ocluzala:


A. Cu directie n axul lung al dintilor cu parodontiul afectat
B. Cu directie n afara axului lung al dintilor cu parodontiul afectat
C. Cu directie n afara axului lung al dintilor cu parodontiul integru
D. De prea lunga durata asupra unui parodontiu integru
E. Prea intens asupra unui parodontiu integru
(pag. 151)

S2667122. Fenomenul ielemann:


A. Este urmarea unei interferente lucratoare n propulsie
B. Este urmarea unei interferente nelucratoare n propulsie
C. Se manifesta ntotdeauna la un incisiv de pe partea opusa obstacolului
D. Este urmarea unui contact prematur lucrator n propulsie
E. Este urmarea unui contact prematur nelucrator n propulsie
(pag. 163)

S2667123. Teoria lui Jankelson sustine ca criteriile ocluziei functionale sunt:


A. Ocluzia adevarata este anterioara R.C;
B. Ocluzia adevarata se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM
C. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip tripodic
D. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip vrf cuspid-fund foseta
E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare
(pag. 148)

S2667124. Dupa L. Ene criteriile ocluziei functionale sunt:


A. Stopuri ocluzale multiple, simultane si stabile n R.C. si I.M
B. Ghidaj anterior n acord cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatiile ATM
C. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati n ocluzie
D. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati de partea nelucratoare n lateralitate
E. Absenta interferentelor pe partea lucratoare n lateralitate numai n cazul ghidajului canin
(pag. 148)

S2867125. Stomatitele protetice sunt clasificate dupa momentul aparitiei in:


A. reactii imediate
B. reactii marginale
C. reactii bazale
D. reactii secundare
E. reactii tardive
(pag. 277)

S2867126. Reactiile tardive totale in stomatopatiile protetice sunt datorate urmatoarelor afectiuni
generale:
A. avitaminoze

1629

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1630

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

anemii
afectiuni gastrice
afectiuni hepatice
afectiuni renale cronice
(pag. 281)

S2867127. Leziunile de decubit prezinta clinic:


A. flora microbiana moderata
B. adenopatie moderata si inconstanta
C. miros fetid
D. consistenta dura, margini indurate
E. prezenta diskeratozei
(pag. 280)

S2867128. Simptomatologia reactiilor imediate marginale in stomatopatiile protetice este:


A. durere ce variaza de la jena pana la durere violenta
B. nu apar tulburari masticatorii
C. nu apar tulburari fonatorii
D. apar tulburari de deglutitie
E. nu apare sialoree
(pag. 278)

S2967129. Printre factorii locali care ar putea contribui la aparitia stomatopatiilor protetice la edentatul
total se pot incrimina:
A. microporozitatile acrilatului
B. inaintarea in varsta
C. proteza totala cu arcada antagonista cu dinti naturali sau proteza fixa
D. lipsa coincidentelor dintre IM si RC
E. coincidenta intre IM si RC
(pag. 276)

S2967130. Printre factorii generali in producerea stomatopatiilor protetice la edentatul total se


enumera:
A. diabetul
B. arteroscleroza
C. ulcerul
D. hepatita
E. bolile vasculare
(pag. 275)

S2967131. In privinta etiopatogeniei stomatopatiilor protetice la edentatul total, sunt corecte


urmatoarele afirmatii:
A. stomatopatiile protetice nu sunt influentate de inaintarea in varsta
B. exista o corelatie matematica intre factorii generali si factorii locali de declansare a stomatopatiilor
C. hipersensibilitatea mucoasei se datoreste monomerului de rasina acrilica
D. hipersensibilitatea mucoasei se datoreste polimerului din RA
E. etiopatogenia stomatitei protetice poate sa fie de natura alergica
(pag. 277)

S2967132. In clasificarea formelor clinice ale stomatopatiilor protetice la edentatul total,scoala


bucuresteana include urmatorii factorii:
A. localizarea leziunii
B. tipul agentului patogen declansator al bolii

1630

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1631

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. aspectul histopatologic al leziunii


D. aspectul anatomic al leziunii
E. momentul aparitiei in raport cu durata purtarii protezei
(pag. 277)

S2967133. Din cadrul stomatopatiilor protetice la edentatul total, eroziunile marginale imediate prezinta
urmatoarele simptome:
A. durere sub forma de jena
B. durere violenta
C. tulburari de deglutitie
D. zone congestive limitate
E. ulceratii
(pag. 277)

1631

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1632

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 68
Restaurri unidentare intracoronare i extracoronare
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1268001. Realizarea coroanelor metalice stantate:
A. Impune un mare sacrificiu de tesuturi dure dentare
B. Indica prepararea coletala in prag escavat
C. Necesita o tehnologie complicata
D. Impune o slefuire de 2 mm la nivelul pantelor cuspidiene ale dintilor
E. Se face cu consum redus de material ( metal )
(pag. 227)

S1368002. Coroanele turnate cu grosime dirijata au contactul cu bontul dentar:


A. in zona coletului
B. pe fetele aproximale
C. pe suprafata ocluzala
D. pe toate feele bontului dentar
E. pe suprafata ocluzala si pe zona coletului dentar
(pag. 223)

S1368003. in cazul inlay-ului din compozit prin metoda indirect:


A. Este necesara turnarea unui model duplicat din masa refractara
B. Nu este necesara turnarea unui model duplicat din masa refractara
C. Se lucreaza direct in cavitatea bucala
D. Este necesara doar amprenta deoarece se foloseste tehnica de depunere strat cu strat
E. Se toarna un model din masa refractara pentru fotopolimerizare in cuptorul de fotopolimerizare
(pag. 196)

S1368004. in tehnica dublului inlay se utilizeaza o restaurare formata din doua componente:
A. un dispozitiv coronar si unul radicular
B. o baza metalica si un inlay adeziv de ceramica
C. un dispozitiv radicular metalic si un dispozitiv coronar ceramic
D. doua inlay-uri ceramice unite coronar
E. un inlay bifatetat
(pag. )

S1368005. Inlay-ul din sticla ceramica se confectioneaza:


A. utilizand tehnica cerii pierdute
B. prin turnare
C. prin ardere succesiva
D. prin tehnica picurarii de ceara
E. prin ardere pe suport metalic
(pag. 208)

S1368006. Sistemul In Ceram foloseste:


A. un nucleu infrastructura care se arde controlat 10 ore peste care se infiltreaza prin capilaritate matricea de

1632

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1633

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

sticla
un nucleu de ceramica putin rezistenta peste care se ard straturi succesive de ceramica dura.
ceramica zirconium
o infrastructura de ceramica ce conine particole AL2O3 si matrice de sticla
o matrice de sticla peste care se arde ceramica conventionala
(pag. 209)

S1368007. Suprafata preparata pentru fatete de compozit se va situa:


A. in grosimea dentinei
B. in grosimea smaltului
C. in smalt si in dentina
D. pe suprafeele proximale in aria de contact
E. la limita jonctiunii amelo-dentinare
(pag. 212)

S1468008. Adancimea de preparare in vederea fatetarii este de:


A. 0,3 - 0,5 mm;
B. 0,3 - 0,7 mm;
C. 0,5 - 0,7 mm;
D. 0,5 - 1 mm;
E. 0,5 - 1,5 mm.
(pag. 212)

S1468009. Care dintre urmatoarele sisteme integral ceramice nu se utilizeaza in tehnologia inlay-urilor:
A. Dicor;
B. Cerestore;
C. Solila;
D. IPS - Empress;
E. In Ceram.
(pag. 208)

S1468010. Grosimea acceptabila pentru inlay-urile ceramice este de:


A. 0,5 - 2 mm;
B. 1 - 2,5 mm;
C. 1,5 - 3 mm;
D. 2 - 3 mm;
E. 2,5 - 3,5 mm.
(pag. 203)

S1468011. Una dintre contraindicatiile coroanelor de invelis se refera la:


A. dinti cu distructii coronare intinse sau cu obturatii multiple;
B. abrazii patologice;
C. fracturi de cuspizi si pereti ai dintilor din zona de sprijin;
D. dini cu tratamente endodontice incorecte si/sau cu patologie periapicala;
E. refacerea ariilor de contact interdentar.
(pag. 222)

S1468012. Una dintre contraindicatiile incrustatiilor se refera la:


A. Elemente de agregare in edentatii reduse;
B. Pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut;
C. Molari tratati endodontic;
D. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale;

1633

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1634

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. in cavitatile de clasa a V-a.


(pag. 193)

S1468013. Una dintre indicatiile coroanelor partiale este reprezentata de:


A. dintii cu dimensiuni cervico-ocluzale reduse:
B. dintii devitalizati;
C. dintii cu distrofii;
D. element de agregare in edentaii reduse;
E. dintii cu modificari de culoare.
(pag. 215)

S1568014. Amprenta pentru realizarea unei incrustatii compozite se ia cu urmatoarele materiale:


A. alginat
B. gips
C. siliconi de condensare
D. siliconi de aditie
E. materiale termoplastice.
(pag. 195)

S1568015. Componenta fizionomica a CM trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. confera aspect estetic
B. participa obligatoriu la realizarea ariilor proximale de contact
C. in toate situatiile fetele ocluzale se realizeaza fizionomic
D. protejeaza limita cervicala a bontului
E. poate acoperii in totalitate bontul dentar.
(pag. 239)

S1568016. Contraindicatiile coroanei mixte sunt:


A. dinti oralizati
B. ocluzii adanci acoperite
C. pacienti tineri sub 20 ani
D. incongruente dento-alveolare cu inghesuire
E. frontali inferiori.
(pag. 238)

S1568017. Indicatiile incrustatiilor metalo-ceramice:


A. cavitati ocluzale
B. cavitati aproximale pe dintii frontali
C. in cavitati mari,cu distructii subgingivale
D. ca elemente de agregare
E. in scop fizionomic.
(pag. 205)

S1568018. Luciul fetei vestibulare a coroanelor Jacket din acrilat se obtine astfel:
A. introducerea in tipar a pulberii si lichidului separat
B. asezarea unei folii de celofan peste pasta acrilica inainte de inchiderea chiuvetei
C. omogenizarea perfecta a pastei de acrilat
D. prelucrarea inainte de racire
E. racirea brusca a chiuvetei.
(pag. 230)

S1568019. Retentia unei incrustatii intracoronare(inlay)se realizeaza prin:

1634

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1635

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

gravaj acid
cimentare adeziva
incastrarea incrustatiei intr-o cavitate autoretentiva
refacereastransa a punctelor de contact interdentar
brunisarea incrustatiei.
(pag. 192)

S1668020. Contraindicatiile fatetarilor ceramice sunt:


A. rezistenta la carii dentare;
B. igiena bucala buna;
C. absenta bruxismului;
D. prezenta unor mici obturatii coronare;
E. bruxismul.
(pag. 211)

S1668021. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:


A. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale;
B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali pentru a evita bimetalismul;
C. leziuni carioase multiple pe aceiasi hemiarcada;
D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coromare comform ocluziei functionale;
E. igiena deficitara.
(pag. 193)

S1668022. Fata de tehnicile directe de realizare a incrustatiilor din rasini compozite, cele indirecte,
respectiv semidirecte prezinta urmatoarele avantaje:
A. adaptare marginala satisfacatoare;
B. realizarea aproximativa a ariei de contact;
C. realizarea unei suprafete ocluzale acceptabile
D. posibilitatea unei prelucrari si lustriri optime;
E. toate avantajele enumerate mai sus.
(pag. 194)

S1668023. Indicatiile incrustatiilor sunt:


A. leziuni coronare ample, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul;
B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali, pentru a stimula bimetalismul;
C. leziuni carioase multiple pa aceiasi hemiarcada;
D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coronare comform gradului de abraziune;
E. in edentatiile partiale intinse, restaurate prin proteze fixe.
(pag. 193)

S1668024. Onlay-urile se indica in situatiile:


A. leziuni coronare intinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti;
B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular;
C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral;
D. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic;
E. in orice leziuni coronare.
(pag. 193)

S1668025. Procedeul de fatetare cu materiale compozite prezinta avantajele:


A. risc mare de iritatie pulpara;
B. efect estetic de durata;
C. efect estetic multumitor, dar nu de durata;

1635

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1636

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. risipa de tesuturi dentare;


E. elimina posibilitatea relipirii in cazul dezlipirii.
(pag. 211)

S2168026. Inlay-ul din compozit :


A. Necesit o preparaie mutilant
B. Preparaia se face cu chanfrein semirotund
C. Condiionarea se face prin gravaj acid (HF)
D. Nu necesit model din mas refractar
E. Nu necesit aplicarea unui lac transparent
(pag. 202)

S2168027. La coroana mixt la care componenta metalic este obinut prin galvanizare, aceasta are o
grosime de:
A. 0,20 mm
B. 0,30 mm
C. 0,40 mm
D. 0,50 mm
E. 0,70 mm
(pag. 239)

S2168028. Pentru cimentarea inlay-ului ceramic decontaminarea se face cu:


A. Alcool
B. Perhidrol
C. Ap oxigenat
D. Lichid pe baz de acid fosforic
E. Lichid pe baz de keton
(pag. 205)

S2168029. Una dintre contraindicaiile coroanei jacket ceramice se refer la :


A. Leziuni carioase proximale de amploare care au suferit obturaii repetate
B. Element de agregare pentru puni
C. Discromii post tratamente odontale
D. Fracturi ale marginilor incizale
E. Anomalii de poziie
(pag. 229)

S2268030. Retentia incrustatiilor intracoronare se realizeaza prin:


A. refacera stansa a punctelor de contact interdentar
B. brunisarea incrustatiei
C. gravaj acid
D. incastrarea incrustatiei intr-o cavitate autoretentiva
E. bizotarea marginilor cavitatii
(pag. 192)

S2268031. Incrustatiile sunt contraindicate in cazul:


A. pacientilor cu igiena bucala precara
B. refacerii morfologiei ocluzale functionale
C. leziunilor carioase multiple ale dintilor de pe o hemiarcada
D. puntilor frontale de intindere mica
E. tratamentului parodontopatiilor marginele prin sine fixe de imobilizare
(pag. 193)

1636

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1637

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2268032. Incrustatiile sunt indicate in tratamentul:


A. leziunilor carioase extinse
B. edentatiilor partiale intinse prin proteze fixe
C. leziunilor carioase multiple interesand dintii aceleasi hemiarcade
D. cariilor, la pacientii cu indice de intensitate a cariei crescut
E. leziunilor carioase , in scopul stimularii bimetalismului
(pag. 193)

S2268033. Dintre contraindicatiile incrustatiilor, amintim:


A. molarii tratati endodontic
B. cavitatile de clasa aIV-a
C. elementele de agragare in edentatii reduse
D. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut
E. sine de imobilizare in parodontopatiile marginale
(pag. 193)

S2268034. Incrustatiile din rasini compozite realizate prin tehnici indirecte, respectiv semidirecte,
prezinta urmatoarele avantaje fata de cele realizate prin tehnici directe :
A. posibilitatea unei lustruiri acceptabile
B. adaptare marginala satisfacatoare
C. realizarea acceptabila a ariei de contact
D. realizarea unei suprafete ocluzale functionale
E. posibilitatea unei prelucrari satisfacatoare
(pag. 194)

S2268035. Onlay-urile se indica in :


A. leziuni carioase, cu afectarea unui cuspid vestibular
B. leziuni carioase intinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti
C. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic
D. leziuni carioase reduse cu afectarea unui cuspid oral
E. leziuni carioase intinse de orice tip
(pag. 193)

S2268036. Pentru realizarea incrustatiilor compozite, amprenta se ia cu:


A. siliconi de aditie
B. gips
C. siliconi de condensare
D. materiale termoplastice
E. alginate
(pag. 195)

S2268037. Inlay-ul din compozit:


A. impune o limita cervicala subgingivala
B. necesita o preparatie mutilanta
C. nu necesita model din masa refractara
D. necesita o conditionare prin gravaj acid (HF)
E. impune etapa de glazurare
(pag. 202)

S2268038. Inlay-urile ceramice pot avea o grosime de:


A. 0,5-0,75 mm
B. 1-2,5 mm

1637

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1638

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. 2,6-2,75 mm
D. 2,75-3 mm
E. 3-3,25 mm
(pag. 203)

S2268039. Incrustatiile metalice si metalo-ceramice sunt preferate incrustatiilor ceramice:


A. in scop fizionomic
B. in cavitati de clasa a V-a
C. in cavitati mari, cu distructii subgingivale
D. in scopul protejarii mai bune a pulpei de agentii termici
E. in scopul reducerii acumularii de placa dentara
(pag. 205)

S2268040. Confectionarea inlay-ului din sticla ceramica se realizeaza:


A. prin ardere succesiva
B. prin procedeul cerii pierdute
C. prin tehnica picurarii de ceara
D. prin ardere pe suport metalic
E. prin injectare
(pag. 208)

S2268041. In tehnologia inlay-urilor nu se utilizeaza urmatoarele sisteme integral ceramice:


A. Dicor
B. Cerestore
C. IPS-Ceram
D. In-Ceram
E. Ceplatec
(pag. 208)

S2268042. Sistemul In Ceram foloseste:


A. un nucleu de ceramica magnezica
B. o capa asemanatoare foliei Ceplatec
C. o matrice de sticla peste care se arde ceramica traditionala
D. un nucleu ce contine particole fine de alumina (Al2O3)
E. un nucleu de ceramica feldspatica
(pag. 209)

S2268043. Pentru fatatarea dintilor cu fatete de compozit, adancirea de preparare este:


A. 0,20-0,25 mm
B. 0,30-0,70 mm
C. 0,90-1,10 mm
D. 1,10-1,35 mm
E. 1,35-1,50 mm
(pag. 212)

S2268044. Suprafata preparata pentru o fateta de compozit se va situa pe cat posibil:


A. in grosimea dentinei
B. la nivelul limitei amelo-dentinare
C. in grosimea smaltului
D. la nivelul cementului radicular
E. la nivelul punctului de contact cu dintele adiacent
(pag. 212)

1638

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1639

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2268045. Contraindicatiile fatetarii dintilor sunt:


A. rezistenta crescuta la carii dentare
B. bruxismul
C. prezenta unor mici obturatii coronare
D. igiena bucala satisfacatoare
E. prezenta unor fisuri amelare
(pag. 212)

S2268046. Dezavantajele fatetelor de compozit constau in :


A. imposibilitatea reutilizarii in caz de deslipire
B. necesita o slefuire accentuata a dintilor
C. prezinta un risc mare de iritatie pulpara
D. efectul estetic nu este de durata
E. retentia redusa de placa bacteriana
(pag. 211)

S2268047. Coroanele de invelis sunt contraindicate :


A. pe dinti cu tratamente endodontice incorecte si/sau cu patologie periapicala
B. pentru refacerea ariilor de contact interdentar
C. in caz de abrazii patologice
D. in caz de fracturi de cuspizi ai dintilor din zona de sprijin
E. pe dinti cu obturatii multiple
(pag. 222)

S2268048. Contactul coroanelor turnate cu grosime dirijata cu bontul dentar de realizeaza:


A. pe fetele proximale
B. pe fetele axiale
C. numai la nivelul coletului
D. pe suprafata ocluzala si pe zona coletului
E. numai pe suprafata ocluzala
(pag. 223)

S2268049. Pentru realizarea coroanelor metalice stantate:


A. este necesara o utilare moderna a laboratorului de tehnica dentara
B. sacrificiul de tesuturi dure dentare este important
C. consumul de material (metal) este mare
D. slefuirea coletala este tangentiala (fara prag)
E. pretul de cost este ridicat
(pag. 227)

S2268050. Realizarea coroanelor metalice stantate:


A. impune un mare sacrificiu de tesuturi dentare dure
B. indica prepararea coletala in prag escavat
C. necesita o tehnologie complicata
D. impune slefuirea de 2 mm la nivelul pantelor cuspidiene ale dintilor laterali
E. se face cu consum redus de material (metal)
(pag. 227)

S2268051. Containdicatiile coroanei Jacket ceramice se refera la :


A. leziuni carioase proximale obturate repetat in antecedente
B. discromii posttratamente odontale

1639

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1640

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. element de agregare pentru punti


D. fracturi ale marginilor incizale
E. anomalii de pozitie
(pag. 229)

S2268052. Pentru obtinera luciului fetei vestibulare a coroanelor Jacket din acrilat:
A. se introduce in tipar pulberea si lichidul separat
B. se omogenizeaza perfect pasta acrilat
C. se face prelucrarea inainte de racire
D. se aplica peste pasta de acrilat, inainte de inchiderea cuvetei
E. se raceste brusc cuveta
(pag. 230)

S2268053. Contraindicatiile coroanei mixte sunt:


A. ocluzii adanci acoperite
B. pacienti tineri sub 20 de ani
C. dinti oralizati
D. frontali inferiori
E. molari abrazati
(pag. 238)

S2268054. La coroana mixta la care componenta metalica este obtinuta prin galvanizare ,aceasta are o
grosime de:
A. 0,20mm
B. 0,30mm
C. 0,40mm
D. 0,50mm
E. 0,70mm
(pag. 239)

S2268055. Onlay-urile se indica:


A. cind istmul prezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala a coroanei dintelui
B. molari tratati endodontic, cu pereti vestibulari si orali sanatosi, a caror tesuturi restante trebuie protejate
C. molari cu procese cronice periapicale
D. premolari cu pereti vestibulari si orali distrusi
E. leziuni coronare reduse ale dintilor din zona laterala
(pag. 193)

S2368056. Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire contin


A. Au 40% - 60% si paladiu 9%
B. Au 15% si paladiu 75%
C. Au 50% si paladiu 45%
D. Au 9% si paladiu 50%
E. Au 20%, paladiu 20% si alte metale 20%
(pag. 192)

S2568057. Faetele vestibulare ceramice sunt contraindicate n:


A. anomalii de form
B. fisuri amelare
C. bruxism
D. nchideri de diasteme
E. anomalii de form.

1640

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1641

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 211)

S2668058. Din punct de vedere clinic semnele parodontale ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt
urmatoarele:
A. mobilitate dentara
B. deschiderea contactelor interproximale
C. fisura-Stielmann
D. frenomenul ielemann
E. rarefatici osoas periapicale
(pag. 188)

S2668059. Manifestarile clinice ale osteoartrozei la nivelul ATM sunt urmatoarele:


A. redoare
B. hiperkinezie
C. fenomenul ielemann
D. fisura Stielmann
E. fibroza articulara
(pag. 202)

S2668060. Semnul patognomonic al artritei reumatoide severe este:


A. hipokinezie
B. hiperkinezia
C. redoare artriculara
D. inocluzie verticala frontala progresiva
E. tumefactie loco-regionala
(pag. 203)

S2668061. n relatia centrica nu se realizeaza slefuirea selecticva, daca:


A. relatia R.C. coincide cu I.M.
B. existenta "wide centric"
C. R.C. este instabila
D. exista simptomatologia ATM
E. pacientul prezinta multiple focare la nivelul cavitatii bucale
(pag. 231)

S2968062. Indicatiile incrustatiilor sunt urmatoarele:


A. restaurarea dintilor cu leziuni de culoare
B. restaurarea dintilor nanici
C. restaurarea dintilor cu leziuni coronare compuse
D. restaurarea dintilor cu leziuni coronare extinse
E. restaurarea dintilor cu anomalii de pozitie
(pag. 193)

S2968063. Coroanele partiale sunt proteze unidentare care:


A. se aplica pe fata vestibulara a dintilor
B. nu pot fi element de agregare ale protezelor partiale fixe de mica intindere
C. pot fi element de agregare ale protezelor partiale fixe de mica intindere
D. necesita preparatii intempestive
E. pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui natural
(pag. 213)

1641

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1642

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1268064. Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt:
A. Estetica buna
B. Mentinere buna in timp a stopurilor ocluzale
C. Adaptare marginala buna
D. Nuantare foarte buna a culorilor
E. Nu provoaca uzura antagonistilor
(pag. 233)

S1268065. Comparativ cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile:


A. Necesita o exereza mai accentuata de tesuturi dure dentare
B. Asigura o adaptare marginala calitativ superioara
C. Permit refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale
D. Prezinta dezavantajul colorarii tesuturilor dentare
E. Permit refacerea adecvata a punctelor de contact interproximal
(pag. 192)

S1268066. Coroanele de invelis acrilice:


A. Sunt utilizate doar ca restaurari provizorii
B. Sunt bune tolerate de parodontiul marginal
C. Sufera in timp modificari cromatice
D. Pastreaza relativ bine stopurile ocluzale
E. Se descimenteaza cu usurinta de pe bont
(pag. 230)

S1268067. Coroanele metalice turnate:


A. Izoleaza termic bontul subiacent
B. Au pereti axiali subtiri
C. Prezinta un contact cu bontul, intins in suprafata
D. Prezinta dificultati in ablatie
E. Se caracterizeaza printr-o grosime uniforma a peretilor axiali
(pag. 223)

S1268068. Coroanele partiale sunt contraindicate:


A. La pacienti cu igiena bucala necorespunzatoare
B. Pe dinti cu coroane clinice inalte
C. Pe dinti devitali
D. in ancorarea protezelor mobilizabile
E. La pacienti cu rezistenta la carie
(pag. 215)

S1268069. Coroanele partiale:


A. Presupun un sacrificiu crescut de tesut dur dentar, in comparatie cu cel necesitat de o incrustatie de tip
MOD
B. Se insera cu dificultate pe bontul dentar
C. Pot reconstitui punctele de contact interproximale
D. Pastreaza vitalitatea dintelui
E. Pot constitui elementul de agregare al unei punti de intindere redusa
(pag. 215)

1642

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1643

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1268070. Coroanele turnate cu grosime dirijata:


A. Impun un consum mare de aliaj metalic
B. Au contact cu bontul la nivelul coletului
C. Transmit direct bontului dentar variatiile termice din mediul bucal
D. Au pereti laterali de grosime uniforma
E. Prezinta dificultati in ablatie
(pag. 223)

S1268071. Dezavantajele coroanelor metalice stantate sunt:


A. Pretul de cost
B. Tehnologia complicata de realizare
C. Imposibilitatea refacerii adecvate a morfologiei ocluzale
D. Redarea improprie a contururilor naturale ale fetelor axiale ale dintilor
E. Rezistenta redusa ( structural ) a suprafetei ocluzale
(pag. 227)

S1268072. Dintre avantajele coroanelor mixte amintim:


A. Indicatiile largi de utilizare ( trateaza aproape toate tipurile de leziuni coronare )
B. Rezistenta marita fata de coroanele estetice
C. Nu pretind sacrificii mari de tesuturi dure dentare
D. Agregare mai buna comparativ cu coroanele de invelis turnate
E. Pot fi utilizate si in ocluzii adanci acoperite
(pag. 238)

S1268073. in vederea realizarii coroanelor Jacket din RDC ( rasini diacrilice compozite ) trebuie:
A. Sa se asigure un spatiu ocluzal ( incizal ) de minimum 0,8 mm
B. Sa se execute pe model o macheta cat mai perfecta
C. Sa se realizeze o terminatie cervicala a preparatiei in lama de cutit
D. Sa se asigure un spatiu de 1,2 mm pe fetele axiale, vestibulara si orala
E. Sa se asigure un spatiu de 0,8 mm in zona cervicala
(pag. 231)

S1268074. Indicatiile coroanei Jacket ceramice sunt:


A. Fracturi dentare localizate in treimea mijlocie a coroanei
B. Discromii ale dintilor frontali
C. Leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor
D. Distructii ocluzale avansate la nivelul molarilor
E. Tineri cu exigente fizionomice deosebite
(pag. 229)

S1268075. Inlay- urile ceramice sunt indicate:


A. Numai pe dintii vitali
B. Cand adancimea cavitatii nu depaseste 2 mm
C. Cand antagonistii sunt restaurati cu ceramica
D. Numai in cavitati cu forma retentiva
E. Cand exista exigente estetice deosebite
(pag. 201)

S1268076. Inlay-urile integral ceramice obtinute prin sistemul In Ceram ( Vita ):


A. Prezinta o adaptare marginala calitativ superioara
B. Au calitati mecanice precare
C. Se utilizeaza numai in zona frontala

1643

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1644

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Prezinta o biocompatibilitate deosebita


E. Impun o exereza accentuata de tesuturi dure dentare
(pag. 208- 209)

S1268077. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obtinut prin urmatoarele procedee
tehnologice:
A. Sinterizare
B. Fotopolimerizare
C. Fototermobaropolimerizare
D. Turnare
E. Galvanizare
(pag. 237)

S1368078. Cimentarea adeziva a inlay-ului ceramic presupune utilizarea:


A. ciment cu umpluturi de dimensiuni cat mai mici
B. cimenturi hibride cu mici particule de sticla
C. ciment cu umpluturi mari
D. ciment compozit dual
E. compozit activat cu Silan
(pag. 205)

S1368079. Elaborarea unui inlay ceramic prin metoda clasica necesita:


A. depunerea strat cu strat a masei ceramice
B. arderea de ceramica de joasa fuziune pe un nucleu de ceramica conventionala
C. acoperirea inlay-ului metalic cu un exces de ceara de modelat
D. aplicarea de strate peliculare de masa transparenta
E. depunerea maselor opac, dentina si smalt de joasa fuziune
(pag. 204)

S1368080. Fatetele ceramice sunt indicate:


A. in anomalii de forma
B. distrofii dentare ale fetei vestibulare
C. inchiderea unei diasteme
D. prezena de fisuri amelare
E. in predispozitia la carie
(pag. 211)

S1368081. In cazul prepararilor pentru incrustatii metalice conturul marginal al preparatiei este sub
urmatoarea forma:
A. Sub forma de bizou marginal de 20 inclinare fata de axa de insertie a incrustatiei in cazul cavitatilor
aplatizate.
B. Sub forma de bizou marginal de 40 fata de axa de insertie a incrustatiei in cazul cuspizilor aplatizati.
C. Sub forma de unghi drept atunci cand divergenta peretilor este mica
D. Nu se bizoteaza
E. O preparatie in semisfera care permite o grosime mai mare a metalului.
(pag. 194)

S1368082. Printre avantajele incrustatiei ceramice se numara:


A. estetica deosebita
B. rezistenta la uzura
C. mentinerea sanatatii parodontale
D. timp de lucru suficient
E. uzura arcadei antagoniste

1644

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1645

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 202)

S1368083. Retentia coroanei partiale la substructura organica se asigura prin:


A. nervuri proximale si ocluzale
B. pinuri parapulpare
C. creerea unei rame ocluzo-aproximale care rigidizeaza constructia metalica
D. perei axiali paraleli
E. prelungiri sub forma de pinteni
(pag. 219)

S1468084. Avantajele fatetelor din compozit se refera la:


A. Economie de tesuturi dentare;
B. Risc minim de iritatie pulpara;
C. Posibilitatea de relipiri, optimizari;
D. Efect estetic mulumitor;
E. Aspect fizionomic durabil.
(pag. 211)

S1468085. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile fata de obturatiile de amalgam sunt urmatoarele:
A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului;
B. realizare clinica si tehnica facila;
C. adaptare marginala imbunatatita;
D. morfologie ocluzala funcionala;
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)

S1468086. Contraindicatiile coroanei"jacket"ceramice includ:


A. discromii post tratamente endodontale;
B. ocluzii adanci acoperite;
C. dintii scurti;
D. dini frontali cu strangulari cervicale, care nu permit conformarea corecta a pragului cervical;
E. leziuni carioase proximale de amploare.
(pag. 229)

S1468087. Coroanele turnate cu grosime totala se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. Au peretii laterali de grosime constanta;
B. Au fetele interioare in contact cu bontul dentar;
C. Variatiile de temperatura sunt transmise in totalitate bontului;
D. Ablaia se efectueaza cu dificultate;
E. intre suprafetele bontului si fetele interne ale coroanei apare frictiune.
(pag. 223)

S1468088. Dupa numarul suprafetelor coronare acoperite se diferentiaza urmatoarele tipuri de coroane
partiale:
A. 1/2;
B. 2/3;
C. 3/4;
D. 4/5;
E. 7/8.
(pag. 214)

S1468089. Incrustatiile metalice se realizeaza din:

1645

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1646

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Oteluri austenitice;
Oteluri martensitice;
Aliaje nobile;
Titan;
Aliaje Pd-Cu.
(pag. 191)

S1468090. Incrustatiile pot fi de urmatoarele tipuri:


A. Inlay;
B. Onlay;
C. Inlay-onlay;
D. Pinlay;
E. Pinlay-onlay.
(pag. 192)

S1468091. Indicatiile fatetarii (laminates, veneers) cuprind:


A. Prezenta de fisuri amelare;
B. Prezenta de obturatii coronare masive;
C. Anomalii de forma;
D. inchideri de diasteme;
E. Distrofii dentare pe fata vestibulara.
(pag. 211)

S1468092. Indicatiile onlay-urilor cuprind:


A. Leziuni carioase reduse, pe dinti laterali;
B. Leziuni coronare intinse, cu cuspizi vestibulari si/sau orali intacti;
C. Cand istmul reprezinta jumatate sau mai mult din dimensiunea coronara vestibulo-orala.
D. Leziuni coronare extinse;
E. Molari tratati endodontic, cu pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate
(pag. 193)

S1568093. Avantajele inlay-urilor ceramice:


A. estetica buna
B. pret de cost redus
C. corecturileocluzale,dupa cimentare sunt usor de facut
D. radioopacitate
E. adaptarea marginala se obtine prin brunisare.
(pag. 201)

S1568094. Caracteristicile coroanelor turnate cu grosime totala:


A. peretii laterali de dimensiuni egale
B. fetele interioare ale coroanei sunt in contact cu bontul dentar
C. stabilitatea coroanei se obtine pirn frictiune
D. ablatia coroanei se face relativ usor
E. variatiile termice sunt transmise bontului.
(pag. 223)

S1568095. Dezavantajele unei coroane Jacket din RDC:


A. duritate exagerata
B. tehnologie de laborator complicata
C. mentinetea stopurilor ocluzale in timp nu este certa
D. obligatoriu cimentarea este adeziva

1646

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1647

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. nu exista date peste 7 ani privind stabilitatea.


(pag. 223)

S1568096. In comparatie cu obturatuiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile prezinta
urmatoarele avantaje:
A. sunt mai usoare, datorita greutatii specifice a aurului
B. economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului
C. contacte interdentare, crestele marginale si ambrazurile sunt refacute perfect
D. volumul mai mic
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)

S1568097. Incrustatiile pot fi folosite in cazul:


A. dintilor laterali cu leziuni coronare reduse, pentru a evita bimetalismul
B. parodontitelor marginale, ca sine fixe de imobilizare
C. edentatiilor frontale reduse ca elemente de agregare
D. edentatiilor intercalate extinse ca elemente de agregare
E. unor pacienti cu igiena deficitara
(pag. 193)

S1568098. Indicatiile coroanei Jacket ceramice:


A. pacienti tineri din considerente fizionomice
B. discromii ale frontalilor
C. ocluzii adanci acoperite
D. anomalii de forma si pozitie cand nu poate fi aplicat tratament ortodontic
E. dinti frontali care prezinta strangulari cervicale.
(pag. 229)

S1568099. Indicatiile coroanelor partiale:


A. element de agregare in edentatiile laterale extinse
B. elemente de agregare in edentatiile frontale reduse
C. cresterea rezistentei la fracturare a dintilor prin protejare matalica a tesuturilor dentare restante
D. dinti devitali
E. dinti cu diplazii de smalt pe fata vestibulara.
(pag. 215)

S1568100. Indicatiile fatetelor vestibulare:


A. anomalii de forma
B. predispozitie la carie
C. inchideri de diasteme
D. igiena bucala defectuoasa
E. prezenta de fisuri amelare.
(pag. 211)

S1568101. Indicatiile protetice ale coroanelor de invelis:


A. abrazii patologice
B. pentru a prevenii uzura dentara datorata frictiunii exercitata de elementele de mentinere si stabilizare a
protezelor mobilizabile
C. elemente de agregare ale puntilor
D. elemente ale sinelor de contentie
E. elemente de ancorare in protezarea mobilizabila.
(pag. 222)

1647

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1648

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1668102. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt:
A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului;
B. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului;
C. imbunatatirea adaptarii marginale;
D. refacerea unei morfologii ocluzale acceptabile;
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)

S1668103. Avantajele inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt:


A. estetica deosebita;
B. necesitatea unor echipamente moderne;
C. rezistenta la uzura;
D. radioopacitate;
E. adaptare marginala buna.
(pag. 201)

S1668104. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:


A. pacienti cu indice de intensitate a cariei mediu sau crescut;
B. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut;
C. igiena satisfacatoare;
D. igiena deficitara;
E. la tineri cand exista riscul deschiderii camerei pulpare.
(pag. 193)

S1668105. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:


A. rezista la uzura;
B. timp de lucru indelungat;
C. pret de cost ridicat;
D. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste;
E. necesitatea unor echipamente speciale.
(pag. 201)

S1668106. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini


compozite fata de cele directe sunt:
A. timp de lucru scurt;
B. timp de lucru mai lung;
C. pret ridicat;
D. necesitatea unor echipamente si materiale mai scumpe;
E. calitatea adaptarii marginale.
(pag. 195)

S1668107. Indicatiile fatetarilor ceramice sunt:


A. prezenta de fisuri amelare;
B. deschideri de diasteme;
C. inchideri de diasteme;
D. distrofii dentare de pe fata vestibulara;
E. anomalii de forma
(pag. 211)

S1668108. Indicatiile incrustatiilor sunt:


A. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale;
B. elemente de agregare in edentatii redus, mai ales frontale;

1648

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1649

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. elemente de agregare in edentatii reduse, mai ales laterale;


D. elemente de agregare in edentatii ample, mai ales frontale;
E. in edentatii partiale intinse, restaurate cu proteze mobilizabile, pentru imbunatatirea conditiilor de sprijin si
stabilitate.
(pag. 193)

S1668109. Inlay-urile ceramice ofera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de rastaurari:
A. sunt mai estetice;
B. ofera rezistenta structurilor dentare subiacente;
C. reprezinta o metoda conservativa;
D. executie tehnica facila;
E. pret redus.
(pag. 201)

S1668110. Onlay-urile se indica in urmatoarele situatii:


A. molari tratati endodontic, care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate;
B. molari netratati endodontic;
C. molari cu procese periapicale cronice;
D. cand istmul reprezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala;
E. molari cu peretii vestibulari si orali distrusi
(pag. 193)

S2168111. Avantajele faetelor vestibulare din compozit (n cadrul faetrii) :


A. Economie de esuturi dure dentare
B. Riscul minim de iritaie pulpar
C. Posibilitatea relipirii
D. Efect estetic major
E. Efect estetic de durat
(pag. 211)

S2168112. Avantajele inlay-urilor ceramice:


A. Adaptare marginal bun
B. Radioopacitate
C. Timp de lucru scurt
D. Estetic deosebit
E. Pre de cost redus
(pag. 201-202)

S2168113. Coroanele turnate cu grosime dirijat :


A. Au pereii laterali de grosime uniform cca 30 m
B. Au pereii laterali de grosime uniform cca 50 m
C. Contactul cu bontul se face n zona coletului pe o nlime de 2mm
D. Contactul cu bontul se face n zona coletului pe o nlime de 4mm
E. Contactul cu bontul se face pe suprafaa ocluzal
(pag. 223)

S2168114. Grosimea minim a coroanei jacket din rini compozite este de:
A. 0,8 mm zona cervical
B. 1 mm zona cervical
C. 1,2 mm feele vestibular i oral
D. 1,5 mm feele vestibular i oral
E. 2 mm faa ocluzal

1649

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1650

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 231)

S2168115. Indicaiile inlay-urilor din rini diacrilice compozite:


A. Cavitatea s prezinte un istm > 1/3 din distana V - O cuspidian
B. Cavitatea s prezinte un istm egal cu jumtatea distanei V O cuspidian
C. S existe obturaii din compozit mai vechi care s-au uzat
D. S existe obturaii din compozit mai vechi care prezint carii secundare
E. nlocuirea din motive estetice a obturaiilor vechi din amalgam
(pag. 195)

S2168116. Puurile pentru crampoanele coroanelor pariale :


A. Sunt n numr de maximum dou
B. Au diametrul de 0,7 0,8 mm
C. Au diametrul de 2,5 mm
D. Au nlimea de 0,7 0,8 mm
E. Au nlimea de 2,5 mm
(pag. 218)

S2268117. Comparativ cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile:


A. necesita o exereza mai accentuata de tesuturi dure dentare
B. asigura o adaptare marginala cantitativ superioara
C. prezinta dezavantajul colorarii tesuturilor dentare
D. permit refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale
E. permit refacerea adecvata a punctelor de contact interproximale
(pag. 192)

S2268118. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile fata de obturatiile de amalgam sunt urmatoarele:
A. realizarea clinica si tehnica mai facila
B. adaptare marginala imbunatatita prin lustruire
C. rafacerea corecta a punctelor de contact interdentar si a ambrazurilor
D. refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale
E. nu coloreaza tesuturile dentare
(pag. 192)

S2268119. Incrustatiile pot fi:


A. inlay
B. coroana Richmond
C. onlay
D. inlay-onlay
E. pinlay
(pag. 192)

S2268120. Incrustatiile metalice se realizeaza din:


A. bronzuri
B. stelite (aliaje Co-Cr)
C. aliaje nobile
D. aliaje pe baza de Ni-Cr
E. titan
(pag. 191)

S2268121. In comparatie cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile prezinta o serie de
avantaje:
A. nu coloreaza tesuturile dentare

1650

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1651

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

pret de cost mai scazut


economie de tesuturi dentare la nivelul ismului
adaptare marginala imbunatatita prin brunisare
realizare tehnica mai usoara
(pag. 192)

S2268122. Incrustatiile se indica:


A. in tratamentul cariilor dintilor lateral , pentru evitarea bimetalismului
B. ca elemente de agragare in edentatii frontale reduse
C. pentru imobilizarea dintilor parodontotici
D. ca element de agregare in edentatii intercalate extinse
E. la pacienti cu igiena preacara
(pag. 193)

S2268123. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile, comparativ cu obturatiile din amalgam sunt:
A. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului
B. refacerea morfologiei ocluzale acceptabile
C. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului
D. lipsa de aolorare a tesuturilor dentare
E. adaptare marginala imbunatatita prin brunisare
(pag. 192)

S2268124. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:


A. pacienti cu rezistenta la carie
B. pacienti cu igiena bucala optima
C. pacienti cu predispozitie crescuta la carie
D. pacienti cu igiena nesatisfacatoare
E. tineri, cu camera pulpara mare ( evidentiata radiologic)
(pag. 193)

S2268125. Pentru realizarea unei incrustatii compozite, amprenta se ia cu:


A. polieteri
B. materiale bucoplastice
C. siliconi de condesare
D. alginate
E. siliconi de aditie
(pag. 195)

S2268126. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini


compozite fata de cele directe sunt:
A. calitatea adaptarii marginale
B. conditiile de prelucrare si lustruire
C. timp de lucru prelungit
D. pretul de cost ridicat
E. necesitatea unor materiale si echipamente mai scumpe
(pag. 193)

S2268127. inlay-urile ceramice sunt indicate in :


A. numai pe dintii vitali
B. cind adincimea cavitatii nu depaseste 2 mm
C. cind antagonistii sunt restaurati cu ceramica
D. numai in cavitati cu forma retantiva

1651

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1652

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. cind exista exigente estetice deosebite


(pag. 201)

S2268128. Avantajele inlay-urilor ceramice sunt:


A. adaptare marginala buna
B. timp de lucru scurt
C. pret de cost redus
D. estetica deosebita
E. radioopacitate
(pag. 201)

S2268129. Printre avantajele incrustatiilor ceramice se numara:


A. uzura arcadei antagoniste
B. estetica deosebita
C. rezistenta la uzura
D. necesitatea unor echipamente speciale
E. mentinerea sanatatii parodontale
(pag. 201-202)

S2268130. Dintre avantajele inlayurilor ceramica amintim:


A. estetica buna
B. pret de cost redus
C. usurinta corecturii ocluzale dupa cimentare
D. imbunatatirea adaptarii marginale prin brunisare
E. radioopacitate
(pag. 201)

S2268131. Cele mai importante avantaje ale inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt:


A. necestiatea unor echipamente speciale
B. pret de cost accesibil
C. estetica deosebita
D. radioopaciate
E. adaptare marginala buna
(pag. 201)

S2268132. Inlay-urile ceramice afera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de restaurari:
A. executie tehnica facila
B. pret de cost scazut
C. estetica mai buna
D. reprezinta o metoda conservativa
E. ofera rezistenta structurilor dure subiacente
(pag. 201)

S2268133. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:


A. timp de lucru prelungit
B. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
C. radioopacitatea
D. rezistanta la uzura
E. pret de cost ridicat
(pag. 201)

S2268134. Cimentarea adeziva a inlay-ului ceramic presupune utilizarea:

1652

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1653

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

cimenturilor cu microumpluturi
cimenturilor hibride cu mici particule de sticla
cimenturilor copmozite duale
cimenturilor cu umpluturi mari
compozitelor activate cu silan
(pag. 205)

S2268135. Elaborarea unui inlay ceramic prin metoda clasica necesita:


A. arderea succesiva pe un model refractar, a statului de opac, dentina si smalt
B. acoperirea inlay-ului metalic cu ceramica feldspatica
C. depunerea strat cu strat a masei ceramice
D. turnarea uni model din masa refractara
E. glazurarea efectuata dupa echilibrarea ocluzala
(pag. 203-204)

S2268136. Inlay-urile integral ceramice obtinute prin sistemul In Ceram (Vita):


A. prezinta o adaptare marginala calitativ superioara
B. au calitati mecanice precare
C. se utilizeaza numai in zona frontala
D. prezinta o biocompatibilitate deosebita
E. impun o exereza accentuata de tesuturi dure dentare
(pag. 208-209)

S2268137. Fatetele ceramice sunt indicate in:


A. anomalii de forma
B. in caz de bruxism
C. in prezenta unor obturatii coronare masive
D. in prezenta de fisuri amelare
E. pentru inchiderea de diasteme
(pag. 211)

S2268138. Indicatiile fatetelor vestibulare:


A. predispozitie la carie
B. inchideri de diasteme
C. caz de fisuri amelare
D. igiena bucala precara
E. anomalii de forma
(pag. 211)

S2268139. Indicatiile coroanelor partiale:


A. elemente de agregare in edentatiile frontale extinse
B. elemente de agregare in edentatiile frontale reduse
C. element de ancorare in proteza mobilizabila
D. reconstituirea contactelor proximale
E. in situatiile care reclama exigente fizionomice deosebite
(pag. 215)

S2268140. Coroanele partiale:


A. presupun un sacrificiu crescut de tesut dur dentar, in comparatie cu cel necesitat de o incrustatie MOD
B. se insera cu dificultate pe bontul dentar
C. pot reconstitui punctele de contact interproximale
D. pastreaza vitalitatea dintilor

1653

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1654

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. pot constitui elementul de agregare al unei punti de extindere redusa


(pag. 215)

S2268141. Coroanele partiale sunt contraindicate:


A. la pacientii cu igiena bucala necorespunzatoare
B. pe dinti cu coroane clinice inalte
C. pe dinti devitali
D. in ancorarea protezelor mobilizabile
E. la pacientii cu rezistenta la carie
(pag. 215)

S2268142. Retentia coroanei partiale la substructura organica se asigura prin:


A. nervuri proximale si ocluzale
B. pinuri parapulpare
C. crearea unei rame ocluzo-aproximale care rigidizeaza constructia metalica
D. pereti axiali paraleli
E. prelungiri ub forma de pinteni
(pag. 219)

S2268143. Coroanele metalice turnate:


A. izoleaza termic bontul subiacent
B. au pereti axiali subtiri
C. prezinta un contact cu bontul intins in suprafata
D. prezinta dificultati in ablatie
E. se caracterizeaza printr-o prosime uniforma a peretilor axiali
(pag. 223)

S2268144. Coroanele turnate cu grosime dirijata:


A. impun un consum mare de aliaj metalic
B. au contact co bontul la nivelul coletului
C. transmit direct bontului dentar variatiile termice din mediul bucal
D. au pereti laterali de grosime uniforma
E. prezinta dificultati in ablatie
(pag. 223)

S2268145. Dezavantajele coroanelor metalice stantate sunt:


A. pretul de cons
B. tehnologia complicata de realizare
C. imposibilitatea refacerii adecvate a morfologiei ocluzale
D. redarea improprie a contururilor naturale ale fetelor axiale ale dintilor
E. rezistenta structurala redusa a suprafetei ocluzale
(pag. 227)

S2268146. Indicatiile coroanei Jacket ceramice sunt:


A. fracturi dentare localizate in treimea mijlocie a coroanei
B. discromii ale dintilor
C. leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor
D. distructii ocluzale avansate la nivelul molarilor
E. tineri cu exigente fizionomice deosebite
(pag. 229)

S2268147. Coroanele de invelis acrilice:

1654

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1655

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

sunt utilizate doar ca restaurari provizorii


sunt bine tolerate de parodontiul marginal
sufera in timp modificari cromatice
pastreaza relativ bine stopurile ocluzale
se descimenteaza cu usurinta de pe bont
(pag. 230)

S2268148. In vederea realizarii coroanelor Jacket din rasini diacrilice compozite (RDC) trebuie:
A. sa se asigure spatiu ocluzal (incizal) de minimum 0.8mm
B. sa se execute pe model o macheta cat mai perfecta
C. sa se realizeze o terminatie cervicala a preparatiei in lama de cutit (tangentiala)
D. sa se asigure un spatiu de 1,2 mm pe fetele axiale, vestibulara si orala
E. sa se asigure un spatiu de 0,8 mm in zona cervicla
(pag. 231)

S2268149. Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt:


A. estetica buna
B. mentinere buna in timp a stopurilor ocluzale
C. adaptare marginala buna
D. nuantare foarte buna a culorilor
E. nu provoaca uzura antagonistilor
(pag. 233)

S2268150. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obtinut prin urmatoarele procedee
tehnologice:
A. sinterizare
B. fotopolimerizare
C. fototermobaropolimerizare
D. turnare
E. galvanizare
(pag. 237)

S2268151. Dintre avantajele coroanelor mixte amintim:


A. indicatiile largi de utilizare (trateaza aproape toate tipurile de leziuni coronare)
B. rezistenta marita fata de coroanele estetice
C. nu pretind sacrificii mari de tesuturi dure dentare
D. agregare mai buna comparativ cu coroanele de invelis turnate
E. pot fi utilizate si in ocluzii adanci acoperite
(pag. 238)

S2268152. Indicatiile coroanelor jacket ceramice sunt:


A. fracturi ale marginii incizale cind fizionomia si functia nu mai pot fi refacute cu materiale plastice de
restaurare coronara
B. pacienti tineri
C. discromii ale fronatlilor indiferent de etiologie
D. in ocluzii adinci acoperite
E. anomalii de forma si pozitie care nu pot fi rezolvate prin tratament ortodontic
(pag. 229)

S2268153. Contraindicatiile coroanelor jacket ceramice sunt:


A. pacienti tineri sau sportivi
B. imbunatatirea aspectului fizionomic unde metalo-ceramica nu satisface

1655

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1656

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. dinti frontali care prezinta strangulari cervicale care nu permit conformarea corecta a pragului gingival
D. discromii post tratamente endodontale
E. ca element de agregare in cazul unor proteze partiale fixe
(pag. 229)

S2268154. Avantajele coroanei jacket din compozit sunt:


A. estetica buna cu posibiliattea de reproducere a diferitelor nuante
B. mentin foarte bine in timp stopurile ocluzale
C. pret de cost mai redus decit a coroanelor integral ceramice
D. duritate exagerata care poate provoca uzura dintilor antagonisti
E. aderenta la dentina si smalt printr-o tehnica corespunzatoare de cimentare adeziva
(pag. 233)

S2268155. Aurul folosit ca si material pentru incrustatii metalice are ca si proprietati:


A. aurul este moale si ductil
B. nu poate fi turnat cu mare precizie
C. prin brunisare dupa cimentare se pate obtine o buna adaptare marginala
D. supus testelor de rezistanta aliajele de aur evidentiaza o elasticitate redusa
E. la nivelul aliajului poate aparea o deformare permanenta, dar restaurarea nu se fractureaza
(pag. 191-192)

S2268156. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile de amalgam sunt:
A. economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului
B. refacerea unei morfolgii ocluzale nefunctionale prin modelarea extrabucala
C. refacerea perfecta a zonelor de contact interdentar
D. inrautatirea daptarii marginale
E. nu coloreaza tesuturile dentare
(pag. 192)

S2268157. Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire,


A. contin un procent relativ ridicate de aur, da scazut de paladiu
B. procentul de aur variaza intre 40-60%
C. studiile clinice au evidentiat ca performantele clinice sun similare cu cele ale aliajelor cu continut mai mare
de aur
D. dezavantajul acestora consta in sensibilitatea tehnologica privind turnarea si prelucrarea
E. o incalzire prelungita duce la apritia unor modificari volumetrice
(pag. 192)

S2268158. In cea ce priveste inaly-ul sau incrustatia intracoronara, se poate afirma:


A. retentia se realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incit ea sa fie autoretentiva
B. cimetul asigura in cea mai mare parte retentia
C. cimentul impiedica percolarea fluidelor
D. cimentul perfecteaza coaptarea dintre suprafetele cavitatii si a incrustatiei
E. retentia nu se realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incit ea sa fie autoretentiva
(pag. 192)

S2268159. Indicatiile incrustatiilor


A. leziuni coronare reduse la dintii laterali pentru a evita bimetalimul
B. leziuni carioase multiple pe aceeasi hemiarcada, cind pe baza unei singure amprente se realizeaza toate
incrustatiile
C. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale
D. elemente de agregare in edentatille intinse

1656

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1657

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. elemente de agregare in edentatille reduse, mai ales laterale


(pag. 193)

S2268160. Indicatiile incrustatiilor sunt:


A. onlay-urile se indica in leziuni coronare intinse, cu cuspizi vestibulari si/sau orali intacti
B. onlay-urile se indica la molarii tratati endodontic care au pereti vestibulari si orali sanatosi
C. onlay-urile se indica cind istmul prezinta un sfert sau mai putin din dimensiunea coronara
D. pinlay-urile se indica in cavitati de clasa a V-a si a II-a
E. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut
(pag. 193)

S2268161. Contraidicatiile incrustatiilor sunt


A. pacienti cu indice de intansitate a carie crescut
B. igiena deficitara
C. la tineri cind exista riscul deschiderii camerei pulpare
D. leziuni coronare reduse
E. pacienti cu indice de intansitate a carie scazut
(pag. 193)

S2268162. Legat de etapele clinico-tehnice de realizare a incrustatiilor se poate afirma


A. prepararea cavitatii pentru incrustatie are particularitati specifice pentru fiecare tip de cavitate
B. amprentarea se realizeaza cu materiale alginice
C. adaptarea si cimentarea incrstatiei este urmata de brunisare pentru perfectarea adaptarii marginale
D. incrustatiile tolereaza relativ bine aproximatiile
E. reconstituirile cu ajutorul incrustatiilor presupun o deosebita acuratete in toate fazele clinice si tehnice
(pag. 193-194)

S2268163. Legat de incrustatiile de compozit se poate afirma ca:


A. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o adaptare marginala
imbunatatita
B. imposibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime
C. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o suprafata ocluzala
functionala
D. prezinta ca si avantaj timpul de lucru scurt
E. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o arie de contact optima
(pag. 194-195)

S2268164. Indicatiile inlay-urilor din RDC sunt:


A. cavitatea sa prezinte un istm mai mic decat o treime din distanta V-O intercuspidiana
B. cavitatea sa prezinte un istm mai mare decat o treime din distanta V-O intercuspidiana
C. existenta de obturatii din compozit ma vechi care s-au uzat sau prezinta cari secundare
D. necesitatea inlocuirii vechilor obturatii din amalgam din considerente estetice
E. cavitatea sa prezinte un istm mai mic decat o treime din distanta M-D intercuspidiana
(pag. 195)

S2268165. Indicatiile inlay-urilor ceramice:


A. leziuni carioase mici sau moderate
B. leziuni carioase mari cu margini de smalt nesustinute
C. in situatia cand dintii antagonisti nu sunt restaurati cu ceramica
D. dinti cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenta si prognosticul dintelui
E. in cavitatile in care nu se poate obtine o forma retentiva si exista imperative estetice deosebite
(pag. 201)

1657

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1658

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2268166. Avantajele inlay-urilor / onlay-urilor ceramice sunt:


A. estetica deosebita
B. mentinerea sanatatii parodontale
C. rezistenta la uzura
D. radiotransparenta
E. adaptare marginala buna
(pag. 201)

S2268167. Caracteristicele fatetelor din compozit sunt:


A. se realizeaza cu economie de tesuturi dentare
B. risc maxim de iritatie pulpara
C. posibilitatea relipirii, optimizari in caz de dezlipiri
D. efect estetic multumitor si de lunga durata
E. aspect "lipsit de viata" datorita absentei transluciditatii
(pag. 211)

S2268168. Fatetele de ceramica:


A. prezinta stabilitate cromatica
B. rezistenta la uzura este mica
C. retentie scazuta de placa bacteriana
D. nu pot mima transluciditatea dintelui natural
E. stabilitatea fatetelor de ceramica s-a imbunatatit mult odata cu adoptarea conceptului de gravare acida a
ceramicii
(pag. 211)

S2268169. Dezavantajele fatetelor de compozit:


A. modificari cromatice la nivelul marginii gingivale
B. modificari cromatice ale fatetei insasi
C. imposibilitatea deslipirii fatetelor
D. fractura la nivelul marginii incizale
E. modificari cromatice la nivelul zonei de inchidere marginala
(pag. 213)

S2268170. Pricipalele caracteristici ale coroanelor partiale sunt:


A. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare
B. pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui
C. necesita preparatii intempestive
D. permit verificarea ulterioara a vitalitatii idntelui
E. limitele marginale ale coroanei sunt plasate in zone de autocuratire
(pag. 213)

S2268171. Privitor la coroanele partiale urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. coroanele partiale 1/2 sunt specifice zonei frontale
B. coroanele partiale 3/4 acopera in totalitate suprafata vestibulara
C. coroanele partiale 4/5 au un pronuntata caracter retentiv
D. ca mijloace de retentie sunt mentionate santurile si puturile parapulpare
E. in ordinea frecventei coroana partiala se indica pe canin, incisivul central superior, premolar
(pag. 214)

S2268172. Coroanele partiale prezinta urmatoarele avantaje


A. conservarea tesuturilor dentare printr-o preparare mai economicoasa
B. cea mai mare parte a marginilor coroanei partiale se gasesc in vecinatatea imediata a santului gingival

1658

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1659

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. adaptarea pe bont, in cursul fizarii,se face cu mai multa usurinta deoarece nu apare efectul hidraulic ca si
la coroana totala
D. controlul adaptarii se poate face prin inspectie la nivelul marginilor vizibile
E. nu se poate testa vitalitatea dintelui
(pag. 214)

S2268173. Contraindicatiile coroanelor partiale sunt:


A. existenta uni indice de carie mare si /sau igiena necorespunzatoare
B. coroane cu dimensiuni cervico-ocluzale reduse
C. ca element de ancorare in cadrul unor punti reduse
D. dinti devitalizati cu modificarea cromaticii
E. conditi tehnico-materiale necorespunzatoare
(pag. 215)

S2268174. In ceea ce priveste statica ancorarii coroanelor partiale se poate afirma ca:
A. peretii axiali paraleli constitue retentie impotriva fortelor de desprinderdere orale
B. puturile parapulpare constitue retentie impotriva fortelor de desprinderdere ocluzala
C. santurile axiale, ocluzale, puturile parapulpare, pragul circular constitue retentie impotriva torsiunii
D. rama metalica de 0,5 mm pe fata vestibulara constitue retentie impotriva fortelor masticatorii
E. protejarea cu o rama a cuspizilor vestibulari (marginilor incizale) constitue retentie impotriva fortelor
masticatorii
(pag. 220)

S2268175. Indicatiile coroaneor de invelis metlice sunt:


A. ca element de agregare in proteza fixa
B. in scop de refacere morfofunctionala si profilactic ca element de ancorare ]n proteza mobilizabila
C. in abrazii patologice, pentru reconstituirea si consolidarea reliefului ocluzal
D. in scop de imobilizare (ca element ale sinelor de contentie)
E. pe dinti cu mobilitate dentara avansata
(pag. 222)

S2268176. Mentinerea indirecta in cazul edentatiei de clasa a IIa se realizeaza prin:


A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului premolar, cand edentatia e molara
B. pinten ocluzal in foseta meziala a primului premolar si pinten supracingular pe canin, cand lipsesc doar
molarii
C. croset continuu cand lipseste tot grupul de dinti laterali
D. croset continuu daca lipsesc doar molarii
E. conectori principali dento-mucozali cand situatia clinica impune un astfel de conector
(pag. 298)

S2268177. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara protezei
scheletate prin:
A. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara protezei scheletate
prin:
B. imlante aplicate distal si apoi realizarea unei punti
C. transplantarea uniu bloc dento-alveolar
D. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata unilateral
E. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral
(pag. 299)

S2268178. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral


A. jonctiunea cu conectorii principali
B. jonctiunea cu conectorii secundari

1659

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1660

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. mijlocul barei
D. primele doua variante
E. variantele b si c
(pag. 142)

S2368179. Incrustatiile se realizeaza din aliaje nobile de aur deoarece


A. aurul fiind moale si ductil poate fi turnat cu multa precizie
B. se poate brunisa dupa cimentare si se obtine astfel o adaptare marginala optima
C. aurul are o elasticitate considerabila, lucru care poate determina o deformare permanenta, dar nu
favorizeaza fractura
D. se poate face economie de tesuturi dentare la nivelul istmului, datorita rigiditatii materialului
E. aurul poate genera ioni si astfel colora tesutul dentar
(pag. 191-192)

S2368180. Incrustatiile din compozit, dupa tehnica inlay-onlay adeziv, reprezinta o optimizare a
modului de utilizare a materialului compozit deoarece prezinta urmatoarele avantaje
A. Adaptare marginala imbunatatita
B. Realizarea in conditii optime a ariei de contact
C. Realizarea de suprafete ocluzale functionale
D. Posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime
E. Pret de cost similar
(pag. 194-195)

S2368181. Sistemele inlay-onlay ceramice pot fi realizate utilizand:


A. Ceramica sinterizata
B. Ceramica turnata
C. Ceramica presata
D. Ceramica frezata
E. Ceramica polimerizata
(pag. 201)

S2368182. Fatetele ceramice sunt indicate:


A. Prezenta de fisuri amelare
B. Anomalii de forma
C. Distrofii de fata vestibulara a dintelui
D. Inchiderea diastemei
E. Predispozitie la carii
(pag. 211)

S2568183. Indicaiile coroanei Jaket ceramice sunt:


A. fracturi ale marginilor incizale
B. discromii ale frontalilor
C. dini scuri
D. anomalii de form
E. la sportivi.
(pag. 229)

S2668184. Caracteristicile durerii din disfunctia mandibulo-craniana relatate de pacienti sunt


urmatoarele:
A. durarea poate fi localizata sau iradiata
B. durarea este de obicei unilaterala
C. noaptea la caldura pernei de obicei se calmeaza
D. nu se calmeaza la analgetice obisnuite

1660

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1661

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. durerea se calmeaza la analgetice obisnuite


(pag. 182)

S2668185. Semnele radiolgice ale disfunctiei mandibulo-craniene la nivel parodontal sunt:


A. leziuni periapicale odontogene
B. rarefactie osoasa periapicala
C. modificari la nivelul laminei dura
D. ngustarea spatiului periodontal
E. resobtia limbusului alveolar
(pag. 188)

S2668186. Aspectele clinice ale semnelor articulare n disfunctia mandibulo-craniana sunt urmatoarele:
A. artralgii
B. laxiatate a ATM
C. hiperchinezia artrogena
D. hipochinezia atrogena
E. zgomote articulare
(pag. 191)

S2668187. Cauzele dentare ale DMC sunt urmatoarele:


A. cariile netratate
B. edentatiile neprotezate
C. anomaliile dento-maxilare
D. obstacole ocluzale
E. fenomenul ielemann
(pag. 193)

S2668188. Teoriile mecanismelor de actiune ale gutierelor ocluzale sunt urmatoarele:


A. teoria dezangajarii ocluzale
B. teoria dimeniunii verticale de repaus
C. teoria repozitionari mandibulo-craniene
D. sensibilizarea pacientului
E. teoria dimensiunii verticale de ocluzie
(pag. 225)

S2668189. Osteoartroza poate fi determinata de:


A. edentatia intercalata
B. Bruxism
C. masticatie unilaterala cronica
D. D.V.O. micsorata
E. D.V.O. supraevaluata
(pag. 201)

S2968190. Indicatiile pinlay-ului sunt:


A. cavitate de clasa I cu pereti inalti
B. cavitate de clasa II cand peretii nu ofera suficienta retentie prin frictiune
C. cavitate de clasa III cand peretii ofera retentie buna
D. cavitate de clasa IV cand peretii nu ofera retentie buna
E. cavitate de clasa V cand incrustatia trebuie sa acopere o suprafata mare
(pag. 193)

S2968191. Incrustatiile ceramice ofera urmatoarele tipuri de avantaje, fata de alte tipuri de restauratii:

1661

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1662

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

pot restaura dinti cu uzura exagerata


se indica in special la bruxomani
sunt mai extetice
ofera rezistenta structurilor dentare subadiacente
metoda este conservativa
(pag. 201)

S2968192. Procedeul de fatetare sau tehnica fatetelor ceramice presupune:


A. sacrificiu minim de tesut dentar sanatos
B. realizare prin tehnici directe
C. risc mare de iritatie pulpara
D. risc minim de iritatie parodontala
E. rezistenta la uzura
(pag. 211)

1662

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1663

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 69
Principiile preparrii dinilor n protezarea fix
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1269001. Dezavantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare in forma escavata chanfrein
constau in:
A. Dificultatea de realizare clinica
B. Sacrificiul mare de tesuturi dure dentare pe care il reclama
C. Conturul sters al limitei de preparatie
D. Ofera retentie redusa in cazul coroanelor dentare care au dimensiuni reduse
E. Nu ofera o grosime suficienta marginilor restaurarii
(pag. 573- 574)

S1369002. Cea mai avantajoasa preparare la colet este:


A. preparatia fara prag ( tangentiala, in muchie de cutit)
B. preparatia chanfrein
C. preparatia in prag drept
D. pragul cu bizou
E. pragul cu unghi intern rotungit
(pag. 572)

S1369003. Marginea restaurarii trebuie plasata in raport cu santul gingival:


A. la nivelul fundului santului gingival
B. la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival
C. sub nivelul crestei marginale
D. la nivelul crestei marginale
E. supragingival
(pag. 615)

S1369004. Valoarea optima a unghiului de convergenta ocluzala a peretilor opozanti externi ai bontului
este:
A. peste 6s
B. 10s
C. 5s
D. 6s
E. 2-3s
(pag. 551)

S1469005. Dezavantajele prepararii cu prag sunt:


A. Limita de preparare nu este precisa;
B. Pragul circular impune un sacrificiu mare de tesuturi dure dentare;
C. Unghiul intern de 90 nu concentreaza stresul in tesuturile dentare;
D. Pericolul de a supracontura suprafeele cervicale este mare;
E. Nu ofera tehnicianului suficient spatiu pentru componenta estetica.
(pag. 571)

1663

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1664

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1469006. Forma de stabilitate a bontului:


A. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul axului de insertie;
B. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax diferit de axul de insertie, de catre forte ce actioneaza in
sens apical sau directie oblica;
C. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul axului lung al prepararii;
D. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax paralel cu axul de inserie;
E. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax diferit de axul de insertie, de catre forte ce actioneaza in
sens ocluzal.
(pag. 548)

S1469007. Impactul alimentar este favorizat de urmatorii factori, mai putin:


A. Cuspizii plonjanti;
B. Tabla ocluzala turtita;
C. Sindromul de sept;
D. Plasarea incorecta a zonei de contact;
E. Interferentele ocluzale.
(pag. 596)

S1469008. Pentru a face profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii, se indica:


A. Exercitarea de forte mari la cimentare;
B. Stimularea neodentinogenezei;
C. Folosirea unor instrumente diamantate active, racirea cu apa nefiind obligatorie;
D. Evitarea desicarii suprafeelor dentinare;
E. inlaturarea smear layer-ului care obstrueaza orificiile canaliculelor dentinare.
(pag. 591)

S1469009. Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival este indicata:


A. Cand s-a practicat alungirea chirurgicala a coroanei clinice;
B. La dintii scurti, pentru imbunatatirea stabilitatii;
C. Pentru imbunatatirea formei de retentie;
D. Cand s-a produs o largire exagerata a sanului gingival, in cursul amprentarii;
E. Cand creasta gingiei libere se afla adiacent smaltului, santul gingival fiind ingust.
(pag. 602)

S1469010. Zona de stabilizare este:


A. Zona situata deasupra liniei tangente;
B. Zona situata sub linia tangenta;
C. Situata 2 mm sub si 2 mm deasupra liniei tangente;
D. Zona situata deasupra liniei de stabilizare;
E. Zona situata in jurul centrului de rotatie.
(pag. 556)

S1569011. Dezavantajele charfrein-ului sunt:


A. inchidere marginala deficitara
B. grosimea insuficienta a marginilor restaurarii
C. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress
D. prepararea este laborioasa
E. la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie.
(pag. 574)

S1569012. in cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda ca zona terminala a preparatiei
plasata pe suprafata radiculara sa se realizeze in:
A. muchie de cutit

1664

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1665

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

charfrein
prag cu bizou
prag inclinat
bizou.
(pag. 615)

S1569013. Marginile restaurarilor protetice trebuie plasate:


A. in santul gingival,acesta fiind"o zona lipsita de carii"
B. cat mai profund in sulcus pentru a evita inflamatiile gingivale
C. in santul gingival pentru a evita acumularea de placa
D. supragingival ori de cate ori este posibil
E. diferentiat pe fetele proximale ale aceluiasi dinte.
(pag. 612)

S1569014. Profilul de emergenta in treimea cervicala trebuie conformat astfel:


A. drept pentru a facilita accesul mijloacelor de igienizare
B. supraconturat pentru a evita depunerile de placa dentara
C. concav pe fata linguala pentru a asigura spatiul pentru limba
D. convex pe fata vestibulara pentru a nu jena contractia muschiului orbicular
E. fizionomic pe fetele vestibulare.
(pag. 609)

S1569015. Retentia unei proteze partiale fixe se bazeaza mai mult pe:
A. tipul fixarii
B. grosimea stratului de ciment
C. geometria bontului
D. materialul din care se confectioneaza restaurarea
E. numarul posibilelor axe de insertie.
(pag. 549)

S1569016. Un dinte se prepara pentru o corona de invelis ca element de agregare in urmatoarele


situatii:
A. se realizeaza o punte cu extensie meziala
B. limita cervicala a preparatiei se plaseaza subgingival
C. cand coroana partiala este contraindicata
D. pentru conservarea vitalitatii organului pulpar
E. pentru a evita sacrificiul inutil de tesuturi dure.
(pag. 546)

S1669017. Fata de axa de insertie a protezei unidentare, fiecare perete axial al bontului trebuie sa aiba
o inclinare de:
A. 3 ;
B. 6 ;
C. 10 ;
D. 12 ;
E. 15.
(pag. 551)

S1669018. Pragul cu bizou:


A. este usor de realizat;
B. este dificil de realizat;
C. faciliteaza modelarea marginilor restaurarii;

1665

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1666

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. permite plasarea supragingivala a marginii restaurarii;


E. protejeaza parodontiul marginal
(pag. 572)

S1669019. Referitor la marginile protezelor unidentare plasate subgingival, parodontologii considera


ca situatie normala la nivelul gingiei libere terminatia:
A. in " muchie de cutit";
B. chanfrein;
C. bizou;
D. prag in unghi drept;
E. prag cu bizou.
(pag. 613)

S1669020. Unghiul de convergenta optim dat de prepararea convergenta spre ocluzal a peretilor
opozanti externi ai bontului dentar trebuie sa fie de:
A. 6 ;
B. 10 ;
C. 12 ;
D. 15 ;
E. 20
(pag. 551)

S2169021. Ambrazurile dintre doi dini adiaceni :


A. Cele vestibulare formeaz un unghi ascuit
B. Cele orale formeaz un unghi obtuz
C. Cele ocluzale formeaz un unghi ascuit
D. Cele cervicale formeaz un semicerc
E. Cele cervicale formeaz un triunghi
(pag. 597)

S2169022. Contactul dintre faa distal a primilor molari i faa distal a molarilor secunzi se face:
A. La unirea 1/3 vestibulare cu 1/3 mijlocie
B. La unirea 1/3 ocluzale cu 1/3 mijlocie
C. n 1/3 ocluzal
D. n 1/3 vestibular
E. n 1/3 mijlocie
(pag. 594)

S2169023. n cadrul principiilor preparrii dinilor pentru protezare :


A. Zona terminal a coroanelor de nveli va intra n contact cu obturaii
B. Pragul conserv cel mai bine esuturile dentare
C. Chanfreinul conserv cel mai bine esuturile dentare
D. Pereii axiali opozani ai bontului vor avea o convergen cervical de 60
E. Ori de cte ori este posibil se prefer marginile subgingivale
(pag. 547)

S2169024. Stabilitatea unei coroane pe bont:


A. Este mai mare pe un bont cu diametrul mare
B. Este mai mare pe un bont cu lungimea ocluzo-gingival mare i diametrul mic
C. Este mai mare dac restaurarea este mai nalt i bontul scurt
D. Este mai mare pe un bont cu pereii axiali mai convergeni
E. Este mai mare dac se fac anuri longitudinale n form de V

1666

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1667

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 559)

S2269025. In scopul conservarii tesuturilor dure dentare, se va prefera alegerea coroanelor de invelis
ca elemente de agregare:
A. cand puntea este situata in zona frontala
B. cand edentatia este putin intinsa
C. cand coroana partiala este contraindicata
D. cand se doreste pastrarea vitalitatii dintelui stalp
E. pentru a evita sacrificiul inutil de tesuturi dure
(pag. 546)

S2269026. in cursul prepararii bonturilor, conservarea structurilor dure dentare presupune:


A. slefuirea orizontala a suprafetelor ocluzale
B. limita cervicala de preparatie sub forma de prag ferm exprimat
C. convergenta ocluzala importanta a peretilor axiali ai bontului
D. prepararea limitei cervicale sub forma de chanfrein de cate ori este posibil
E. extinderea subgingivala a preparatiei, maximum posibil
(pag. 546-547)

S2269027. Forma de stabilitate a bonturilor


A. se opune dislocarii protezei fixe de-alungul axei de insertie
B. previne dislocarea restaurarii in axul lung al prepararii dintelui
C. previne dislocarea restaurarii de catre forte ce actioneaza in sens apical sau oblic, de-alungul unui ax
diferit de cel de insertie
D. previne dislocarea restaurarii inspre ocluzal
E. previne dislocarea protezei fixe sub actiunea fortelor care actioneaza in sens ocluzal
(pag. 548)

S2269028. Retentia unei proteze fixe depinde in primul rand de:


A. geometria bontului
B. tipul fixarii
C. materialul din care este confectionata
D. numarul posibilelor axe de insertie
E. grosimea stratului de ciment
(pag. 549)

S2269029. Pentru a avea o retentie adecvata a restaurarii, peretii axiali ai bontului trebuie sa aiba
fiecare in parte, o inclinare fata de axa de insertie, de pana la:
A. 4
B. 5
C. 3
D. 6
E. 5,5
(pag. 551)

S2269030. Valoarea optoma a unghiului de convergenta a peretilor opozanti externi ai bontului, spre
ocluzal este de:
A. 8
B. 6
C. 10
D. 9
E. 12
(pag. 551)

1667

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1668

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2269031. Valoarea optima a unghiului de divergenta ocluzala a peretilor opozanti interni ai cavitatilor
pentru inlay este de:
A. 8
B. peste 8
C. 6
D. 10
E. peste 6
(pag. 551)

S2269032. Zona de stabilizare a bontului dentar este:


A. zona situata sub linia tangenta
B. zona situata deasupra liniei tangente
C. zona situata 2 mm de o parte si de alta a liniei tangente
D. zona situata deasupra liniei de actiune
E. zona situata in jurul centrului de rotatie
(pag. 556)

S2269033. Stabilitatea unei proteze fixe pe bontul dentar:


A. este mai buna cand diametrul bontului este mai mare
B. este invers proportionala cu inaltimea bontului
C. este mai mare cand peretii axiali au o convergenta crescuta spre ocluzal
D. este mai mare cand diametrul bontului este mai mic si inaltimea peretilor este mai mare
E. este invers proportionala cu retentia
(pag. 559)

S2269034. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag:


A. pericolul de a supracontura suprafetele cervicale ale restaurarii
B. nu asigura suficient spatiu pentru componenta estetica
C. nu ofera o limita de preparare cervicala precisa
D. impune un sacrificiu mai mare de tesuturi dure dentare
E. concentreaza stresul la nivelul materialului restaurarii, mai ales cand unghiul intern al pragului e bine
exprimat (90 )
(pag. 571)

S2269035. Tinand cont de principiul menajarii tesuturilor dure dentare, dar si de cel profilactic, al
asigurarii sanatatii structurilor ramase, prepararea coletala cea mai indicata este:
A. prepararea tangentiala
B. pragul cu bizou
C. prepararea cu prag clasic (90 )
D. prepararea escavata (en conge)
E. pragul cu unghi intern rotunjit
(pag. 573)

S2269036. Dezavantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare in forma escavata constau in:
A. dificultatea in realizarea clinica
B. sacrificiul mare de tesuturi dure dentare care il reclama
C. conturul sters al limitei de preparatie
D. retentia redusa oferita in cazul coroanelor dentare cu dimensiuni reduse
E. nu ofera o grosime suficienta marginilor restaurarii
(pag. 573-574)

S2269037. Pragul cu bizou:

1668

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1669

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

este usor de realizat


protejeaza parodontiul marginal
permite plasarea supragingivala a marginilor restaurarii
e greu de realizat
faciliteaza modelarea marginilor restaurarii
(pag. 572)

S2269038. Dezavantajele chanfreinu-lui sunt:


A. limita prepararii nu este precissa
B. nu asigura o grosime suficienta marginilor restaurarii
C. impune un sacrificiu mare de substante dure dentare
D. ingreuneaza refluarea cimentului in timpul agregarii restaurarii pe bont
E. duce la retentionarea placii bacteriene in zonele cu adaptare marginala deficitara
(pag. 573-574)

S2269039. Avantajele prepararii pragunuli cu bizou sunt:


A. usureaza modelarea restaurarii
B. elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
C. permite plasarea supragingivala a marginilor restaurarii
D. inlatura pericolul lezarii parodontiului marginal la prepararea acestui tip de prag
E. este usor de realizat
(pag. 572)

S2269040. Profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se asigura prin:


A. utilizarea unor instrumente diamantate active, sub racire continua cu apa
B. uscarea permanenta a suprafetei dentare
C. cimentarea sub presiune mai mare
D. stimularea medicamentoasa a reactiei pulpare fata de plaga dentinara proaspata
E. pesiuni ale instrumentului abraziv pe suprafata bontului, alternat cu pauze
(pag. 591)

S2269041. Pentru a face profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica


A. exercitarea unor forte mai mare la cimentare
B. evitarea desicarii suprafetelor dentinare
C. stimularea neodentinogenezie
D. folosirea unor instrumente diamantate cu o granulatie fina
E. clatirea periodica cu apa, pentru a asigura o racire adecvata
(pag. 591)

S2269042. Aria de contact intre fata distala a primilor molari si fata meziala a molarilor secunzi se afla:
A. la unirea 1/3 vestibulare cu 1/3 mijlocie
B. la unirea 1/3 ocluzale cu 1/3 mijlocie
C. in 1/3 mijlocie
D. in 1/3 ocluzala
E. in 1/3 vestibulara
(pag. 594)

S2269043. Factorii care nu favorizeaza impactul alimentar sunt:


A. cuspizii plonjanti
B. plasarea incorecta a zonei de contact, in raport cu fetele vestibulare si orale
C. plasarea crestelor marginale adiacente la acelasi nivel
D. tabla ocluzala aplatizata

1669

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1670

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. interferente ocluzale care deschid spatiul interdentar


(pag. 596)

S2269044. Ambraziunile dintre doi dinti adiacenti:


A. cele orale formeaza un unghi obtuz
B. cele cervicale delimiteaza o arie triunghiulara
C. cele vestibulare formeaza un unghi ascutit
D. cele ocluzale formeaza un unhghi ascutit orientat spre planul ocluzal
E. cele ocluzale formeaza un unhghi drept
(pag. 597)

S2269045. Plasarea subgingivala a marginilor restaurarii este indicata:


A. cand marginea gingiei ligere este subtire
B. cand nu se impun exigente estetice deosebite
C. pentru imbunatatirea formei de retentie a bontului coronar
D. in cazurile cu pungi parodontale adanci
E. la cei cu diferite forme de parodontopatii marginale
(pag. 602-603)

S2269046. Profilul de emergenta al bontului dentar trebuie sa fie:


A. drept pentru a asigura accesul mijloacelor de igienizare
B. convex pe fetele vestibulare, pentru a asigura protectia fata de impactul alimentar
C. concav pe fata linguala, pentru a asigura spatiu pentru limba
D. convex pe fetele proximale, pentru a micsora ambraziunea parodontala
E. convex pe fata vestiburara, pentru a nu jena contractia muschiului buccinator
(pag. 609)

S2269047. Ori de cate ori este posibuil, marginile restaurarilor protetice se vor plasa:
A. in santul gingival pentru a evita acumularea de placa
B. supragingival
C. cat mai profund in sulcus
D. subgingival, micsorand posibilitatea aparitiei cariei
E. in sulcus, pentru profilaxia parodontiului marginal
(pag. 612)

S2269048. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda ca zona terminala a preparatiei,
plasata pe suprafata radiculara sa se realizeze in:
A. muchie de cutit
B. prag inclinat
C. chanfrein
D. prag cu bizou
E. bizou
(pag. 615)

S2269049. In raport cu marginea gingiei libere, marginea restaurarilor protetice va fi plasata ori de cate
ori este posibil:
A. la nivelul fundului santului gingival
B. la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si marginea libera a gingiei
C. sub nivelul crestei gingivale
D. supragingival
E. la nivelul crestei gingivale
(pag. 612)

1670

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1671

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2569050. Retenia unei proteze fixe nu este condiionat de:


A. geometria bontului
B. obligativitatea tratamentului endodontic
C. rugozitatea suprafeei bontului
D. tipul fixrii
E. grosimea stratului de ciment.
(pag. 549)

S2669051. Referitor la zona linguala laterala a cmpului protetic edentat total:


A. permite extinderea marginii protezei;
B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal
C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial
D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma n aceasta zona
E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior
(pag. 41)

S2669052. "Nisa linguala retromolara are ca limita inferioara muschiul:


A. milohioidian
B. constrictor superior al faringelui
C. geniohioidian
D. palatoglos
E. stiloglos
(pag. 40)

S2669053. Zona tuberculului piriform:


A. este o zona de sprijin
B. este una de nchidere marginala
C. este att o zona de sprijin, ct si una de nchidere marginala
D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani
E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ
(pag. 40)

S2969054. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza


respectand urmatoarele recomandari:
A. se alege restaurarea ce necesita sacrificiul cel mai mic de substanta dentara
B. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o divergenta ocluzala minima
C. este necesara prepararea neuniforma a suprafetelor axiale ale dintelui
D. prepararea suprafetei ocluzale se face plat
E. prepararea se extinde obligatoriu in santul gingival
(pag. 546, 547)

S2969055. Prepararea corecta a suprafetei ocluzale a unui bont dentar se face:


A. cat mai putin pentru a nu afecta vitalitatea pulpara
B. cat mai mult pentru a oferi spatiu de modelare tehnicianului
C. respectand relieful dentar
D. numai daca dintele este depulpat
E. la fel pentru cuspizii de sprijin si de ghidaj
(pag. 564)

1671

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1672

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1269056. Avantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare sub forma de prag cu bizou sunt:
A. Nu lezeaza parodontiul marginal in cursul prepararii
B. Usurinta in realizare
C. Limita prepararii este neta, clara
D. Ofera tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea machetei
E. Bizotarea elimina smaltul nesustinut de la marginea cervicala a bontului
(pag. 572)

S1269057. Avantajele prepararii coletale a bonturilor dentare fara prag ( tangential ) sunt:
A. Limita precisa de preparatie
B. Sacrificiu mai redus de tesuturi dure dentare
C. Margini ale restaurarii suficient de groase
D. Evita supraconturarea protezelor fixe aferente
E. Preparare clinica simpla
(pag. 575)

S1269058. Cantitatea de caldura care ia nastere in timpul prepararii bonturilor dentare:


A. Este invers proportionala cu eficienta racirii cu apa
B. Este proportionala cu presiunea exercitata de medic
C. Nu este influentata de granulatia instrumentarului diamantat
D. Depinde de viteza de turatie a instrumentarului
E. Nu este influentata de durata contactului cu instrumentarul abraziv
(pag. 582)

S1269059. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza prin:
A. Pereti axiali opozanti ai bontului cu convergenta minima ocluzala
B. Prepararea anatomica a suprafetei ocluzale a bontului ( slefuire homotetica )
C. Slefuire coletala sub forma de prag in sfert de cerc
D. Plasarea marginilor supragingival ( cand este posibil )
E. Coincidenta intre axa de insertie a restaurarii si axul lung al dintelui
(pag. 546- 547)

S1269060. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag clasic de 90 sunt:


A. Impune un sacrificiu mare de tesuturi dure
B. Nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta
C. Creeaza pericol de supraconturare a suprafetelor cervicale ale restaurarii
D. Concentreaza stressul in tesuturile dentare
E. Orice imprecizie de adaptare a restaurarii pe bont, atrage o discrepanta jonctionala cervicala
(pag. 571)

S1269061. in cadrul principiilor de preparare a dintilor pentru aplicarea unei lucrari protetice fixe,
principiile estetice se refera la:
A. Margini subgingivale
B. Suprafete ocluzale din ceramica
C. Conservarea tesuturilor dentare restante
D. Vizibilitate minima a metalului ( cand acesta exista )
E. Integrarea ocluzala a restaurarii
(pag. 545)

1672

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1673

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1269062. in pastrarea sanatatii parodontiului marginal dupa aplicarea unei proteze fixe:
A. Cele mai importante sunt convexitatile axiale protective
B. Adaptarea marginala a lucrarii protetice este foarte importanta
C. Pastrarea unei igiene bucale riguroase este obligatorie
D. Se prefera suprafetele axiale supraconturate
E. Se considera ca suprafetele axiale subconturate sunt mai putin nocive
(pag. 601)

S1269063. Indicatiile prepararii bonturilor cu prag clasic ( 90 ):


A. Evolutia unei carii in zona cervicala
B. Pe fata vestibulara, la coroanele metalo- ceramice
C. Pentru coroanele metalice cu grosime dirijata
D. Pentru restaurari integral ceramice
E. Pentru fatetari prin metoda directa
(pag. 571)

S1269064. Pentru pastrarea sanatatii pulpei dupa actul de slefuire a bonturilor dentare:
A. Grosimea dentinei restante supraiacente pulpei trebuie sa fie de minimum 2 mm
B. Factorul termic trebuie anihilat prin slefuire cu racire
C. Trebuie stimulata neodentinogeneza
D. Se evita slefuirea aplatizata a suprafetelor ocluzale
E. Se evita convergenta exagerata a peretilor axiali
(pag. 579- 581)

S1269065. Plasarea marginilor restaurarii protetice in santul gingival este indicata:


A. Din necesitati fizionomice
B. in cazul unor afectiuni ale parodontiului marginal
C. in cazul bonturilor coronare inalte
D. in caz de carii in zona sulculara
E. Pentru marirea retentiei oferite de bontul coronar
(pag. 602)

S1269066. Prepararea suprafetei ocluzale a bonturilor dentare:


A. Va reproduce stilizat forma anatomica initiala a acestei fete
B. Este mai accentuata la nivelul cuspizilor de ghidaj
C. Nu se face prin aplatizare
D. Se face intotdeauna printr-o reducere uniforma a tesuturilor dure
E. Va cuprinde si bizotarea cuspizilor de sprijin
(pag. 564-566)

S1269067. Retentia unei proteze fixe este:


A. Influentata de rugozitatea suprafetei bontului
B. Mult influentata de suprafata ocluzala a bontului
C. Dependenta de grosimea stratului de ciment
D. Influentata de rugozitatea suprafetei interne a restaurarii
E. Dependenta de tipul fixarii
(pag. 549)

S1269068. Stabilitatea protezelor fixe unidentare:


A. Nu depinde de diametrul bontului
B. Este proportionala cu lungimea bontului
C. Creste paralel cu cresterea convergentei ocluzale a suprafetelor axiale

1673

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1674

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Creste prin plasarea unor santuri aditionale pe suprafata vestibulara a bontului dentar
E. Creste prin plasarea unor casete aditionale pe fata meziala sau distala a bontului dentar
(pag. 556- 559)

S1369069. A respecta principiul biomecanic in prepararea dentara inseamna:


A. conservarea tesutului dentar restant
B. asigurarea formei de retentie si stabilitate
C. a realiza integrarea ocluzala a restauratiei
D. a asigura vizibilitatea minima a metalului
E. protectia biologiei pulpare
(pag. 545)

S1369070. Convergenta ocluzala a peretilor axiali participa la:


A. stabilitate
B. retentie
C. rezistenta la flexie a coroanei
D. are efect antirotatoriu
E. creste suprafata de sprijin
(pag. 558)

S1369071. Elementele aditionale de retentie ( santuri, casete) ale microprotezelor la substructura


organica sunt eficiente daca:
A. au unghiuri bine exprimate
B. au peretii perpendiculari pe directia fortelor de dislocare
C. sunt plasate in axa de insertie
D. au un diametru mare orientat paralel cu axa dintelui
E. sunt plasate pe directia de rotatie a microprotezei pe bont
(pag. 559)

S1369072. Marginile supragingivale ale restauratiei poseda avantajele:


A. se prepara usor si cu precizie
B. pot fi bine finisate
C. sunt plasate in smalt dur
D. se amprenteaza usor
E. asigura un contur corect prin preparare minima
(pag. 612)

S1369073. Pentru profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica:


A. folosirea de instrumentar diamantat ascutite, sub racire cu apa
B. evitarea disecarii suprafetei dentinare
C. evitarea aplicarii de substante chimice iritante
D. aplicarea de lineri pentru obturarea canaliculilor
E. utilizarea de substante cu ph acid
(pag. 591)

S1369074. Plasarea subgingivala a marginii restaurarii este necesara:


A. din considerente estetice
B. pentru mascarea marginii protetice
C. pentru acoperirea de restauratii intratisular preexistente
D. pentru asigurarea unui contur coronar mai favorabil la dini cu furcaie interradiculara dezvelita
E. la dinti cu suport parodontal redus
(pag. 613)

1674

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1675

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1369075. Raporturile dintre restaurari si parodontiu sunt influentate de:


A. ariile de contact interproximale
B. ambrazuri
C. conturul coronar al suprafetei vestibulare in treimea cervicala a suprafetei orale
D. conturul de emergena
E. zonele de contact interdentar
(pag. 594)

S1369076. Tasarea alimentelor interdentar si sindromul de sept sunt favorizate de:


A. cuspizi plonjanti, care taseaza alimentele interdentar
B. absenta zonei de contact interdentar
C. creste marginale in planuri diferite
D. ambrazuri vestibulare in unghi obtuz
E. xxx
(pag. 596)

S1369077. Utilizarea agentilor de curatare a dentinei este indicata:


A. pentru a reduce numarul microorganismelor de pe suprafata dentinara preparata.
B. pentru a indeparta smear layer-ul
C. pentru a creste aderenta cimentului la dentina
D. pentru largirea canaliculelor dentinare
E. pentru pentru favorizarea penetrarii prin dentina a diferitelor substante utilizate in tratamentul dentar
(pag. 590)

S1469078. Bizoul cuspizilor de sprijin:


A. Asigura o grosime mai mare materialului de confectionare a coroanei, prin crearea unui plan inclinat mai
larg pe versantele orale ale cuspizilor vestibulari si versantele vestibulare ale cuspizilor linguali, la dintii
maxilari;
B. Va avea o directie paralela cu panta cuspidului antagonist;
C. Va permite obtinerea unui spatiu adecvat fata de antagonisti, insa cu un sacrificiu inutil de substanta dura
dentara;
D. Asigura rezistena restaurarii in zona cuspizilor de sprijin;
E. Se va prepara, in cazul ocluziei incrucisate, pe cuspizii vestibulari maxilari si pe cei linguali mandibulari.
(pag. 566)

S1469079. Chanfrein-ul lat:


A. Se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varf plat;
B. Realizeaza, pe langa unghiul obtuz rotunjit, si un unghi de 90 al muchiei marginale a bontului;
C. Este preferat preparatiei cu prag, in cazul restaurarilor integral ceramice;
D. Este preferat chanfrein-ului convenional in cazul restaurarilor integral ceramice;
E. Se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit.
(pag. 574)

S1469080. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza


respectand urmatoarele recomandari:
A. Se alege acel tip de restaurare, care necesita o preparare cu un sacrificiu minim de substanta dura
dentara;
B. Peretii axiali ai bontului vor fi obligatoriu paraleli;
C. Zona terminala se va termina in muchie de cutit;
D. Se recomanda extinderea prepararii in sanul gingival;
E. Se realizeaza prepararea anatomica a suprafetei ocluzale.
(pag. 546-547)

1675

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1676

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1469081. Indicatiile pragului drept sunt:


A. CMMP;
B. CMMC pe fata vestibulara si jumatatea vestibulara a fetelor proximale;
C. CMMC pe fetele orale;
D. Restaurari integral ceramice;
E. Coroane de acrilat.
(pag. 571)

S1469082. La dintii cu suport parodontal redus, se recomanda ca:


A. Zona terminala sa se prepare tangential;
B. Plasarea marginilor coroanei sa fie subgingivala;
C. Adaptarea marginala sa fie foarte precisa;
D. Zona terminala sa se prepare in chanfrein;
E. Sa se realizeze o colereta metalica lata.
(pag. 616)

S1469083. Pentru ca santurile si casetele sa fie eficiente in rezolvarea problemelor de stabilitate, ele
trebuie:
A. Sa prezinte directie perpendiculara pe axul de insertie;
B. Sa prezinte pereti perpendiculari pe directia fortelor care tind sa produca dislocarea;
C. Sa prezinte unghiuri bine exprimate;
D. Sa fie plasate pe feele vestibulare si orale;
E. Sa prezinte o directie paralela cu axul de insertie.
(pag. 559)

S1469084. Preparatia in chanfrein are urmatoarele avantaje:


A. Prepararea este relativ simpla;
B. Pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale este minim;
C. Se indica la coroanele cu dimensiuni reduse;
D. Unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stres;
E. Limita prepararii este bine definita.
(pag. 574)

S1469085. Scurtarea excesiva a bontului si/sau crearea unei convergente ocluzale exagerate a peretilor
sai axiali au urmatoarele consecinte:
A. Reduc stabilitatea;
B. Scad rezistenta structurala;
C. Reduc retentia;
D. Determina necroza pulpara;
E. Afecteaza integritatea marginala.
(pag. 546)

S1469086. Un dinte se prepara pentru coroana de invelis numai atunci cand:


A. Nu conteaza sacrificiul de substanta dura dentara;
B. Coroana partiala este contraindicata din cauza retentiei sale slabe;
C. Medicul decide acest lucru;
D. Coroana pariala este contraindicata datorita aspectului estetic necorespunzator;
E. Coroana partiala este contraindicata datorita pozitiei dintelui pe arcada.
(pag. 546)

S1569087. Avantajele pragului cu bizou:


A. usor de realizat

1676

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1677

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

parodontiul marginal este protejat in timpul prepararii bontului


limita prepararii este bine definita
bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
plasarea marginii restauratiei se poate realiza si supragingival.
(pag. 572)

S1569088. Pentru individualizarea contururilor suprafetelor vestibulare si orale se va tine seama de:
A. raporturile ocluzale cu antagonistii
B. lungimea coroanei clinice
C. exigentele fizionomice
D. arhitectura tisulara
E. conturul dintilor adiacenti.
(pag. 608)

S1569089. Prepararea bontului cu prag are urmatoarele indicatii:


A. restaurari integral ceramice
B. CMMP,pe fata vestibulara
C. CMMC,pe fata vestibulara si pe jumatatea vestibulara a fetelor proximale
D. evolutia unei carii in zona cervicala
E. fracturi coronare longitudinale cu evolutie subgingivala.
(pag. 571)

S1569090. Principiul biomecanic in prepararea dintilor se refera la:


A. conservarea tesuturilor dure restante
B. rezistenta structurala
C. mentinerea protezei pe campul protetic
D. integritatea marginala
E. incadrarea protezei in morfologia arcadei.
(pag. 545)

S1569091. Principiul de conservare a structurilor dentare inseamna:


A. evitarea prepararii exagerate a bontului
B. indepartarea unei cavitati uniforme de tesuturi dentare
C. protejarea parodontiului marginal in timpul prepararii
D. restaurarea va fi conceputa incat sa consolideze si sa protejeze tesuturile restante
E. respectarea integritatii marginale a preparatiei.
(pag. 546)

S1569092. Stabilitatea unei restaurari protetice fixe depinde de urmatorii factori:


A. topografia bontului pe arcada
B. lungimea bontului
C. diametrul bontului
D. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale
E. proprietatile fizice ale cimentului de fixare.
(pag. 556)

S1569093. Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe urmatoarele mecanisme de actiune:


A. contururi de autocuratire
B. stimulare gingivala
C. actiunea antagonica a grupelor musculare
D. libertatea de miscare a mandibulei in miscarile functionale
E. protectia marginilor gingivale.

1677

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1678

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 606)

S1569094. Unghiul de convergenta ocluzala in cazul unor restaurari ample are urmatoarea valoare:
A. valoarea medie este de 10 la frontali
B. valoarea medie este de 5 la frontali
C. valoarea optima este de 6
D. valoarea medie este de 10 la molari
E. valoarea medie este de 22 la molari.
(pag. 553)

S1569095. Urmatorele afirmatii referitoare la ambrazuri sunt adevarate:


A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz
B. ambrazurile ocluzale formeaza un unghi ascutit
C. rezulta din curburile adiacente ariilor de contact a doi dinti vecini
D. ambrazurile cervicale au forma triunghiulara
E. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit.
(pag. 597)

S1669096. Chanfrein-ul:
A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui;
B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit cu axul lung al dintelui;
C. ofera o inchidere marginala insuficient de buna;
D. ofera o grosime suficienta marginilor;
E. in cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare.
(pag. 573-574)

S1669097. in cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:


A. prepararea in unghi drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara;
B. prepararea in chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara;
C. plasarea marginilor restauratiei supragingival sau la nivelul crestei gingiei libere;
D. plasarea subgingivala a marginilor;
E. preparatia in unghi drept bizotat.
(pag. 615-616)

S1669098. La refacerea morfologiei coronare prin proteze unidentare trebuie sa se ia in considerare


faptul ca:
A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi ascutit;
B. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz;
C. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit;
D. ambrazurile orale prezinta un unghi obtuz;
E. ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis.
(pag. 597)

S1669099. Pentru conservarea structurilor dure dentare la prepararea unui bont se va tine seama de
faptul ca:
A. se indica o coroana de invelis total numai cand coroana partiala este contraindicata;
B. chamfrein-ul este mai conservativ decat pragul;
C. se prefera plasarea subgingivala a marginilor;
D. axa de insertie sa nu coincida niciodata cu axul lung al dintelui;
E. suprafata ocluzala se prepara anatomic.
(pag. 546-547)

S1669100. Pragul cu bizou:

1678

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1679

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

are rol estetic;


are rolul de a compensa contractia metalului in cursul turnarii;
realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 ;
realizeaza un unghi de 75 al marginii restaurarii;
permite o buna inchidere marginala.
(pag. 572)

S1669101. Prepararea cu prag in unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele:


A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale;
B. limita de preparare insuficient de precisa;
C. este traumatizanta pentru pulpa dentara;
D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului;
E. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii
(pag. 571)

S1669102. Referitor la marginile supragingivale ale restauratiilor unidentare, care dintre urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. se prepara mai precis decat cele subgingivale;
B. sunt mai greu de finisat;
C. de multe ori nu pot fi plasate in smalt dur;
D. sunt mai greu de amprentat;
E. pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice.
(pag. 612)

S1669103. Referitor la retentia unei proteze fixe:


A. depinde mai multe de geometria bontului decat de adeziunea cimentului de fixare;
B. depinde in primul rand de proprietatile adezive ale cimentului de fixare;
C. conteaza mai ales zonele in care cimentul este supus la forte de forfecare;
D. conteaza mai ales zonele in care cimentul este supus la forte de tensiune;
E. nu depinde de materialul din care este confectionata restaurarea.
(pag. 549-550)

S1669104. Se indica plasarea subgingivala a marginilor protezelor unidentare:


A. din considerente estetice;
B. din considerente tehnice, pentru usurarea amprentarii;
C. cand aria de contact proximala se gaseste in apropierea suprafetelor ocluzale;
D. cand aria de contact proximala se localizeaza in vecinatatea marginii gingivale;
E. pentru ameliorarea retentiei
(pag. 612)

S1669105. Stabilitatea protezei unidentare pe bont depinde de:


A. lungimea bontului;
B. diametrul bontului;
C. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale;
D. biocompatibilitatea cimentului de fixare;
E. materialul din care se realizeaza proteza.
(pag. 556)

S2169106. Avantajele marginilor supragingivale ale restaurrii :


A. Se prepar mai uor
B. Se prepar cu mai mare precizie
C. Se pot finisa foarte bine

1679

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1680

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Asigur fizionomie reconstituirii


E. Asigur o retenie mai bun reconstituirii
(pag. 612)

S2169107. Folosirea exclusiv a rcirii cu aer n timpul lefuirii:


A. Crete temperatura n camera pulpar cu 5,80C ntr-un minut
B. Crete temperatura n camera pulpar cu 8,80C ntr-un minut
C. Leziunea tipic de arsur la nivelul pulpei este necroza de coagulare
D. Leziuni de arsur pot apare i n partea opus a camerei pulpare
E. Pentru ca s apar leziuni de arsur sunt necesare 11 secunde de folosire a turbinei fr rcire cu ap
(pag. 588)

S2169108. n cazul dinilor cu suport parodontal redus :


A. Exist o alungire a coroanei clinice
B. Exist o modificare a morfologiei dentare cervicale
C. Exist o mrire a diametrului radicular
D. Zona terminal va fi plasat pe suprafaa radicular
E. Zona terminal va fi preparat n chanfrein
(pag. 615)

S2169109. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cursul protezrilor fixe se refer
la :
A. Hiperplazie gingival persistent
B. Inflamaie gingival persistent
C. Sensibilitate dureroas a gingiei la stimuli mecanici
D. Retracie gingival
E. Formare de pungi
(pag. 605-606)

S2169110. Modificri pulpare involutive aprute odat cu naintarea n vrst :


A. esutul pulpar este mai srac n odontoblati
B. Scade numrul fibrelor de colagen
C. Fibrele de colagen sunt mai subiri
D. Pulpa are un volum mai redus
E. esutul pulpar prezint zone de calcificri difuze
(pag. 579)

S2169111. Pentru profilaxia afeciunilor pulpare n timpul protezrii se indic :


A. Folosirea unor instrumente diamantate mai puin active
B. Evitarea desicrii suprafeelor dentinare
C. Folosirea turaiilor reduse n timpul preparrii
D. Prepararea s se fac sub rcire continu cu ap
E. nchiderea orificiilor canaliculelor dentinare cu nitrat de argint i hidrochinon
(pag. 591)

S2269112. Principiile biomecanice in prepararea dintilor se refera la:


A. rezistenta structurala
B. asigurarea formei de retentie si stabilitate
C. protectia psihicului pacientului
D. grosimea maxima a materialului de placare
E. conservarea structurilor dentare restante
(pag. 545)

1680

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1681

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2269113. principiile biomecanice in cadrul prepararii dintilor pentru aplicarea protezelor fixe vizeaza:
A. protectia parodontiului marginal
B. conservarea structurilor dentare restante
C. asigurarea formei de retentie si stabilitate
D. protectia biologiei pulpare
E. asigurarea vizibilitatii minime a metalului
(pag. 545)

S2269114. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bontului se realizeaza prin:
A. slefuire colectata cu prag in sfert de cerc
B. convergenta minima ocluzala a peretilor axiali opozanti ai bontului
C. slefuirea homotetica a suprafetei ocluzale
D. plasarea subgingivala a limitei cervicale a preparatiei
E. alegerea tipului de restaurare indicat cazului dat, care necesita cea mai mica exereza de tesuturilor dure
(pag. 546-547)

S2269115. In cursul prepararii bonturilor dentare, conservarea structurilor dure se reazileaza prin:
A. pereti axiali opozanti ai bontului cu convergenta minima ocluzala
B. prepararea anatomica a suprafetelor ocluzale a bontului
C. slefuire coletala sub forma de prag in unghi de 90
D. plasarea marginilor supragingival
E. coincidenta intre axa de insertie a restaurarii si axul lung al dintelui
(pag. 546-547)

S2269116. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza


respectand urmatoarele recomandari:
A. se alege acel tip de restaurare care necesita o preparare cu un sacrificiu minim de substanta dura dentara
B. se recamanda extinderea prepararii in santul gingival
C. se realizeaza prepararea anatomica a suprafetei ocluzale
D. peretii axiali ai bontului vor fi obligatoriu paraleli
E. se alege chanfreinul de cate ori este posibil
(pag. 546-547)

S2269117. Un dinte se prepara pentru coroana de invelis numai atunci cand:


A. coroana partiala este contraindicata datorita retentiei sale mai reduse
B. sacrificiul de substanta dura dentara nu are nici o importanta
C. inclinarea dintelui depaseste 30
D. coroana partiala este contraindicata datorita aspectului estetic nesatisfacator
E. medicul decide acest lucru
(pag. 546)

S2269118. Scurtarea excesiva a bontului si /sau crearea unei convergente ocluzale exagerate a
peretilor sai axiali:
A. reduc stabilitatea restaurarii
B. ingreuneaza insertia protezei fixe
C. reduc retentia bontului
D. scad rezistenta protezei fixe
E. pot produce intimp afectiuni inflamatorii pulpare
(pag. 546)

S2269119. Principiul conservarii structurilor dure dentare presupune:


A. evitarea conicizariiexagerate a bontului

1681

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1682

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

protejarea parodontiului marginal in timpul prepararii bontului


incadrarea protezei fixe in principiile ocluziei functionale
alegerea unei axe de insertie care sa conincida cu axul lung al dintelui
protejarea partilor moi invecinate
(pag. 546-547)

S2269120. Pentru conservarea structurilor dure dentare la preapararea unui bont se va tine seama de
urmatoarele aspecte:
A. chainfrain-ul este mai conservativ decit pragul
B. plasarea subgingivala a marginilor preparatiei este de preferat
C. se indica o coraona de invelis total numai cand coroana partiala este contraindicata
D. axa de insertie sa fie diferita de axul lund al dintelui
E. se respecta in slefuire forma anatomica a fetei ocluzale
(pag. 546-547)

S2269121. Retentia protezei fixe este:


A. dependenta de grosimea peliculei de ciment
B. influentata de rugozitatea suprafetei bontului
C. mult influentata de suprafata ocluzala a bontului
D. puternic influentata de configuratia limitei de preparatie cervicala
E. dependenta de tipul fixarii
(pag. 549)

S2269122. Stabilitatea protezelor fixe unidentare:


A. nu depinde de diametrul bontului
B. este proportionala cu inaltimea bontului
C. creste paralel cu cresterea convergentei ocluzale a suprafetelor axiale
D. creste prin plasarea unor santuri aditionale pe suprafata ocluzala
E. creste prin plasarea unor casete aditionale pe fata meziala sau distala a bontului dentar
(pag. 556-559)

S2269123. Convergenta ocluzala a peretilor axiali ai bontului:


A. influenteaza stabilitatea
B. influenteaza retentia
C. scade rezistenta protezei fixe la flexiuni
D. influenteaza plasarea liniei tangente
E. nu trebuie raportata la inaltimea bontului (lumgimea sa)
(pag. 558-559)

S2269124. Elementele aditionale de tipul santurilor si casetelor -menite sa sporeasca stabilitatea


protezelor fixe -sunt eficiente daca:
A. au directie paralela cu axul de insertie
B. se plaseaza mai ales pe fata vestibulara
C. au unghiuri bine exprimate
D. au pereti perpendiculari pe directia fortelor dislocatoare
E. se plaseaza de preferinta pe fetele orale ale bonturilor
(pag. 559)

S2269125. Pentru ca santurile si casetele aditionale sa fie eficiente in rezolvarea problemelor de


stabilitate ele trebuie:
A. sa prezinte directie perpendiculara pe axul de insertie
B. sa prezinte pereti perpendiculari pe directia fortelor care tind sa produca dislocarea
C. sa prezinte unghiuri bine exprimate

1682

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1683

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. sa fie plasate pe fetele meziale sau distale ale bonturilor


E. sa fie plasate pe fetele vestibulare ale bonturilor
(pag. 559)

S2269126. Stabilitatea unei proteze depinde de:


A. topografia bontului pe arcada
B. lungimea bontului
C. convergenta ocluzala a suprafetei axiale
D. diametrul bontului
E. proprietatile fizice ale cimentului de fixare
(pag. 556)

S2269127. In cadrul restaurarii ample, unghiul de convergenta ocluzala poate avea valori pina la :
A. 16 grade la frontali
B. 22 de grade la molari
C. 10 grade la frontali
D. 14 grade la frontali
E. 24 de grade la molari
(pag. 553)

S2269128. Stabilitatea protezei fixe unidentare pe bont depinde de:


A. diametrul bontului
B. biocompatibilitatea cimentului de fixare
C. materialul din care este efectuata proteza fixa unidentara
D. lungimea bontului
E. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale
(pag. 556)

S2269129. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag clasic de 90 de grade sunt:


A. impune un sacrificiu mare de tesuturi dure
B. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o lucrare corecta
C. creeaza pericol de supraconturare a suprafetelor cervicale ale restaurarii
D. concentraza stess-ul in tesuturile dentare
E. orice imprecizie de adaptare a restaurarii pe bont, atrage o discrepanta jonctionala cervicala
(pag. 571)

S2269130. Prepararea suprafetei ocluzale a bonturilor dentare :


A. va reproduce stilizat forma anatomica initiala a acestei fete
B. este mai accentuata la nivelul cuspizilor de ghidaj
C. nu se face prin aplatizare
D. se face intotdeauna printr-o reducere uniforma a tesutrilor dure
E. va cuprinde si bizotarea cuspizilor de sprijin
(pag. 564-566)

S2269131. Indicatiile prepararii bonturilor cu prag clasic de 90 de grade:


A. evolutia unei carii in zona cervicala
B. pe fata vestibulara, la coroanele metalo-ceramice
C. pentru coroanele metalice cu grosime dirijata
D. pentru restaurari integral ceramice
E. pentru fatetari prin metoda directa
(pag. 571)

1683

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1684

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2269132. Indicatiile prepararii bontului cu prag clasic de 90 de grade:


A. CMMP
B. CMMC pe fata vestibulara si jumatatea vestibulara a fetei proximale
C. CMMC pe fetele orale
D. restaurari integral ceramice
E. coroane de acrilat
(pag. 571)

S2269133. Prepararea cu prag in unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele:


A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale
B. limita de preparare insuficient de precisa
C. este traumatizanta pentru pulpa dentara
D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului
E. nu ofera tehnicianuli spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii
(pag. 571)

S2269134. Avantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare sub forma de prag cu bizou suntt:
A. nu lezeaza parodontiu marginal in cursul prepararii
B. usurinta in realizare
C. limita prepararii este neta, clara
D. ofera tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea machetei
E. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la marginea cervicala a bontului
(pag. 572)

S2269135. Avantajele pragului cu bizou:


A. usor de realizat
B. parodontiul marginal este protejat in timpul prepararii bontului
C. limita prepararii este bine definita
D. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
E. plasarea marginii restaurarii se poate face supragingival
(pag. 572)

S2269136. Preparatia in chanfraein are urmatoarele avantaje:


A. prepararea este relativ simpla
B. pericolul de supraconturare a suprafetelor cervicale este minim
C. poate fi indicata la coroanele cu dimensiuni reduse
D. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stess
E. limita prepararii este bine definita
(pag. 574)

S2269137. Chanfrein-ul:
A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 135 de grade cu axul lung
al dintelui
B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui
C. nu ofera o inchidere marginala suficient de buna
D. ofera o grosime suficienta marginilor
E. ofera cimentului posibilitati de refluare in cursul agregarii restauratiei pe bont
(pag. 573-574)

S2269138. Pragul cu bizou:


A. are rol estetic
B. are rolul de a compensa contractia metalului in cursul turnarii

1684

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1685

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 grade


D. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 75 grade
E. permite o buna inchidere marginala
(pag. 572)

S2269139. Avantajele prepararii coletale a bonturilor dentare fara prag sunt:


A. limite precise de preparatie
B. sacrificiu mai redus de tesuturi dure dentare
C. margini ale restaurarii suficient de groase
D. evita supraconturarea protezelor finite aferente
E. preparare clinica simpla
(pag. 575)

S2269140. Chanfrein-ul lat:


A. se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu virf plat
B. realizeaza pe linga unghiul obtuz rotunjit si un unghi de 90 de grade al muchiei marginale a bontului
C. este preferat preparatiei cu prag in cazul restaurarilor integral ceramice
D. este preferat chanfrein-ului conventional in cazul restaurarilor integral ceramice
E. se prapara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu virf rotunjit
(pag. 574)

S2269141. Pentru pastarea sanatatii pulpei dupa actul de slefuire a bonturilor dentare:
A. grosimmei dentine restante supraiacente pulpei trebuie sa fie de minimum 2 mm
B. factorul termic trebuie anihilat prin slefuire cu racire
C. trebuie stimulata neodentinogeneza
D. se evita slefuirea aplatizata a suprafetelor ocluzale
E. se evita convergenta exagerata a peretilor axiali
(pag. 579-581)

S2269142. Cantitatea de caldura care ia nastere in timpul prepararii bonturilor dentare:


A. este invers proportionala cu eficienta racirii cu apa
B. este proportionala cu presiunea exercitat de medic
C. nu este influentata de granulatia instrumentarului diamantat
D. depinde de viteza de turatie a instrumentarului
E. nu este influentata de durata contactului cu instrumentarul abraziv
(pag. 582)

S2269143. Modificarile pulpare involutive aparute odata cu inaintarea in virsta constau in :


A. tesutul pulpar e mai sarac in odontoblasti
B. scade numarul fibrelor de colagen
C. fibrele de colagen sunt mai subtiri
D. pulpa are un volum mai redus
E. tesutul pulpar prezinta zone de calcifieri difuze
(pag. 579)

S2269144. Pentru profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica:


A. aplicarea unui liner pentru a inchide orificiile canaliculelor dentinare
B. utilizarea unor substante cu ph puternic alcalin
C. evitarea desicarii suprafetei dentinare
D. folosirea instrumentelor diamantate active,sub racire continua cu apa
E. alegerea unui material de cimentare biologic
(pag. 591)

1685

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1686

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2269145. Raportul dintre restaurari si parodontiu sunt influentate de :


A. conturul coronar al suprafetei vestibulare in treimea mijlocie
B. conturul de emergenta
C. ariile de contact interproximale
D. ambrazuri
E. conturul coronar al suprafetelor orale in treimea ocluzala
(pag. 594)

S2269146. In cadrul asa numitului "sindrom de sept"impactul alimentar este favorizat de:
A. cuspizi antagonisssti plonjanti
B. fata ocluzala cu relief sters
C. plasarea incorecta a zonei punctului de contact
D. spatiul larg deschis dintre dintii adiacenti
E. disparitia ambrazurilor ocluzale ( datorita abraziei)
(pag. 596)

S2269147. In pastrarea sanatatii parodontiului marginal dupa aplicarea unei proteze fixe:
A. cele mai importante sunt convexitatile axiale protective
B. adaptarea marginala a lucrarii protetice este foarte importanta
C. pastrarea igienei bucale riguroase este obligatorie
D. se prefera suprafetele axiale supraconturate
E. se considera ca suprafetele axiale subconturate sunt mai putin nocive
(pag. 601)

S2269148. Plasarea marginilor restaurarii protetice in santul gingival este indicata :


A. din necesitati fizionomice
B. in cazul unor afectiuni ale parodontiului marginal
C. in cazul bonturilor coronare inalte
D. in caz de carii in zona sulculara
E. pentru marirea retentiei oferite de bontul coronar
(pag. 602)

S2269149. Axa de insertie / dezinsertie a protezelor fixe


A. este linia imaginara de-a lungul careia se adapteaza sau se indeparteaza restaurarea de pe bont, fiind
stabilita de catre medic dupa prapararea dintilor
B. axele de insertie a tutror bonturilor trebuie sa fie paralele
C. axa de insertie se va orienta dupa axul lung al dintelui aliniat corect pe arcada
D. in plan mezio-distal trebuie sa fie paralela cu zonele de contact ale dintilor adiacenti
E. axa de insertie se considera dupa doua planuri: vestibulo-oral si ocluzo-gingival
(pag. 561-562)

S2269150. Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele criterii:
A. sa asigure o grosime suficienta a materialului din care se confectioneaza restaurarea
B. sa conserve pe cit posibil structurile dure dentare, chiar in detrimentul celorlalte criterii
C. jonctiunea gingi-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de medic si pacient, preferabil
supragingival
D. sa permita o adaptare marginala precisa a restaurarii
E. sa fie usor de preparat
(pag. 568)

S2269151. Prepararea cu prag are urmatoarele caracteristici:


A. limita de preparare este precisa cu vizibilitate buna

1686

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1687

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

prepararea pragului circular impune un sacrificu minim de tesuturi dure dentare


ofera tehnicianulu spatiu suficient pentru prelucrare corecta
unghiul intern bine exprimat, de 90 grade, concentreaza stressul in tesuturile dentare
nu sunt dificultati de refluare a cimentului de fixare
(pag. 571)

S2269152. Pragul cu bizou:


A. limita prapararii nu este bine definita
B. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
C. este usor de realizat, nefiin pericol de lezare a parodontiului marginal
D. are ca si avantaj plasarea marginii resturarii in santul gingival
E. este indicat in zona vestibulara si partial proximala a CMMC si CMMP
(pag. 572)

S2269153. Prepararea escavata, chanfrein-ul, are caracteristicile:


A. chanfrein-ul este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 60 grade
B. nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare
C. chanfrein-ul ofera o inchidere marginala buna si o grosime suficienta marginilor restaurarii
D. prepararea este dificil de realizat
E. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stres
(pag. 573-574)

S2269154. Prepararea fara prag, (tangentiala, in muchie de cutit):


A. se obtine in urma prepararii bontului dentarcu instrumente foarte efilate "in flacara"
B. necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare
C. limita de preparare este imprecisa atit pe bont cit si pe model
D. este indicata la suprafetele linguale ale dintilor laterali inferiori
E. nu se indica in cazul restaurarilor metalice turnate
(pag. 574-575)

S2269155. Adaptarea restaurarilor protetice in relatiile ocluzale:


A. in PIM restaurarea trebuie sa realizeze contact ocluzala simultan cu ceilalti dinti
B. contactul cu duntii antagonisti trebuie sa se fac astfel incit vectorii fortelor ocluzale sa se transmita
perpendicular pe axul lung al dintilor
C. restaurarile care prezinta supraconturari vor creea contacte premature in ocluzia centrica
D. in miscarile de lateralitate tipul de ghidaj existent se poate modifica prin protezare
E. in cazul restaurarii caninului trebuie refacut ghidajul canin, daca acesta a existat in prealabil
(pag. 577)

S2269156. Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionata de :


A. grosimea dentinei restante
B. nu depinde de vibratie si de desicarea dentinei
C. traumatismul termic
D. nu depinde de prezenta "smear layer-ului"
E. actiunea substantelor astringente si hemostatice pentru largirea temporara a santului gingival
(pag. 578-579)

S2269157. Amenintarea vitalitatii bontului poate surveni la:


A. demineralizarea sau gravarea acida a suprafetelor dentinare
B. cimentarea protezei fixe
C. modelarea necorespunzatoare a suprafeteie ocluzale a restaurarii de durata, care poate provoca
microtraumatisme

1687

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1688

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. calitatea inchiderii marginale nu poate influenta vitalitatea bontului


E. faza de amprentare este lipsita de riscuri asupra vitalitatii bontului dentar
(pag. 579)

S2269158. Impactul alimentar:


A. este favorizat de cuspizi plonjati care taseaza alimente in spatiul interdentar antagonist
B. este favorizat de interferente ocluzale care duc la distalizarea ultimului molar
C. se realizeaza cu mai multa usurinta in caz de contacte strinse decit in caz de contacte laxe
D. se previne conform regulilor lui Vest prin realizarea a doua coroane unitare atunci cind spatiul dintre dinti
este sub 2 mm
E. se previne conform regulilor lui Vest prin realizarea unei coroane unitare atunci cind spatiul dintre dinti este
peste 2 mm
(pag. 596)

S2269159. Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival:


A. se indica in caz de inlocuire sau acoperire a unei restaurari intratisulare existente
B. nu este indicat in caz de carie sau fractura in zona sulculara
C. se indica pentru imbunatatirea formei de retentie a bontului coronar
D. nu este indicat la dintii cu furcatiile dezvelite
E. se indica din considerente estetice
(pag. 602-603)

S2269160. Argumente care contrazic conceptia "convexitatilor protectoare":


A. consistenta alimentelor si marimea fortelor masticatorii creeaza premise fizice pentru impactul alimentar
intrasulcular
B. fata de alimentele dure protectia se realizeaza cu ajutorul proprieceptorilor
C. la bonturi cu suprafete plana nu apare impact si gingivita
D. in cursul masticatiei bolul alimentar este directionat de muschi si deseori ajunge sub treimea ocluzala a
coroanei
E. fluidul sulcular are capacitatea sa elimine corpii straini care au patruns in santul gingival
(pag. 607)

S2269161. Normele de orienare pentru modelarea protezelor fixe in conformitate cu teoria accesului
pentru igienizare sunt:
A. se vor evita convexitatile si /sau concavitatile abrupte ale suprafetelor axiale
B. suprafat a restaurarilor sa fie in continuitatea suprafetei gingiei
C. profilul de emergenta al restaurarilor din santul gingival este plan sau usor convex
D. conturul subgingival sa sustina gingia libera
E. aceste norme sunt valabile doar in cazul protezelor unitare nu si al elementelor de agregare ale protezelor
partiale fixe
(pag. 608)

S2269162. Marginile supragingivale ale protezelor fize unitare prezinta avantajele:


A. se prepara mai usor si cu mai mare precizie
B. sunt plasate adesea in dentina dura
C. pot fi amprentate mai usor
D. se prepara fara traumatiza tesuturiel parodontale
E. se evalueaza mai dificil la controalele periodice
(pag. 612)

S2269163. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:


A. plasarea supragingivala a marginilor restaurarii sau la nivelul crestei gingiei libere
B. plasarea subgingivala a marginilor restaurarii

1688

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1689

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. adaptarea marginala foarte precisa a restaurarii


D. marginea resataurarii trebuie sa continue directia profilului de emrgenta radicular
E. restaurarea nu trebuie sa refaca profilul anatomic al coroanei clinice preexistente
(pag. 616)

S2269164. Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe mecanismele:


A. protectia marginilor gingivale
B. actiunea maselor musculare
C. stimulare gingivala
D. mecanismul convexitatilor protectoare
E. contururi de autocuratire
(pag. 606)

S2269165. Raspunsul la extinderea marginilor restaurarii in spatiul biologic al zonei subsulculare


depinde de:
A. numarul, densitatea si directia fibrelor conjunctive interdentare dispuse coronar de creasta osoasa
B. densitatea trabeculelor din osul adicant
C. dimensuinea vaselor sangvine
D. interactiune imunologica individuala organismului gazda cu bacterile
E. nu depinde de localizarea vaselor sangvine, in speciel in ceea ce priveste emergenta lor la nivelul crestei
osoase
(pag. 605)

S2269166. Manifestarile clinice ale patrunderii in spatiul subsulcular in cursul protezarii fixe sunt:
A. sensibilitate dureroasa a gingiei la stimului mecanici
B. retractie gingivala
C. formare de pungi gingivale
D. inflamatie gingivala persistenta
E. sensibilitate dureroasa tip pulpita acuta
(pag. 606)

S2269167. Situatii clinice care favorizeaza traumatizarea spatiului subsubsulcular


A. prelungirea marginii restaurarii pentru a acoperi o obturatie care se intinde in santul gingival
B. prepararea subgingivala a bontului pentru a obtine o lungime necesara retentiei in caz de coroana clinica
scurta
C. tehnici chirurgicale de alungire a coroanei clinice
D. tehnici de lergire temporara a santului gingival
E. conturul festonat al marginii gingivale
(pag. 606)

S2269168. In realizarea preparatiilor dentare se urmaresc urmatoarele principii:


A. conservarea tesuturilor dure dentare restante este un principiu biologic
B. integrarea ocluzala a restaurarii este un principiu biologic
C. vizibilitatea minima a metalului este un principiu biologic
D. realizarea de suprafete ocluzale din ceramica este un principiu estetic
E. asigurarea formei de retentie si stabilitate este un principiu biomecanic
(pag. 545)

S2269169. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza


respectind:
A. principiul conform caruia un dinte se prepara pentru o coroana de invelis numai atunci cind coroana
partiala este contraindicata
B. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o convergenta ocluzala maxima

1689

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1690

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. ca zonele terminale ale coroanelor de invelis sa intre in contact cu tesuturi dentare sanatoase, nu cu
suprafata unor restaurari
D. alegerea ori de cite ori sete posibil se prefera marginile subgingivale
E. restaurarea va fi conceputa astfel incit sa consolideze si sa protejeze smaltul si dentina restanta
(pag. 547-548)

S2269170. Factorii care conditioneaza retentia unei proteze fixe sunt:


A. paralelismul sau gradul de convergenta ocluzala ai peretilor axieli opozanti
B. marimea suprafetei bontului nu are nici o semnificatie
C. numarul posibilelor axe de insertie
D. rugozitatea suprafetei bontului
E. grosimea stratului de ciment nu influenteaza retentia
(pag. 549)

S2269171. Stabilitatea unei proteze fixe depinde de:


A. lungimea, diametrul bontului, fara a fi influentata de convergenta ocluzala a suprafetelor ocluzale
B. proprietatile fizice ale cimentului de fixare
C. diametrul bontului influenteaza invers proportional stabilitatea
D. un bont scurt cu diametru mic ofera o stabilitate mai precara decit un bont cu diametru mai mare, de
aceeasi lungime
E. alungirea chirurgicala a coroanei clinice are un efect favorabil asupra stabilitatii
(pag. 556-557)

S2569172. Principiile biologice de preparare a dinilor sunt:


A. conservarea esuturilor dentare apicale
B. integritatea marginal
C. integrarea ocluzal a restaurrii
D. protecia biologic a pulpei dentare
E. rezistena structural a materialului protezei dentare.
(pag. 545)

S2669173. Caracteristicile zonei linguale centrale, de care trebuie sa se tina seama n realizarea lingurii
individuale sunt:
A. marea mobilitate a genioglosului
B. dificultatile n realizarea nchiderii marginale n pozitia de repaus si n miscarea de protractie a limbii
C. mobilitatea mica a genioglosului
D. generarea de forte mici de catre genioglos asupra marginilor lingurii individuale
E. exercitarea de forte mari din partea genioglosului asupra marginii respective a lingurii individuale
(pag. 42)

S2669174. Zonele functionale ale cmpului protetic edentat total mandibular sunt:
A. 3 pereche
B. 2 nepereche
C. 4 pereche
D. 1 nepereche
E. n total 5
(pag. 39)

S2669175. Regulile lui Jores, referitoare la conditionarea evolutiei osului n functie de interactiunea
proteza-cmp protetic, sunt:
A. presiunea continua moderata impulsioneaza osteogeneza
B. presiunea discontinua, cu intervale de repaus scurte, favorizeaza osteogeneza
C. presiunea discontinua, cu intervale de repaus foarte scurte, favorizeaza rezorbtia

1690

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1691

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. presiunea continua determina rezorbtie osoasa


E. presiunea discontinua, cu intervale de repaus mai lungi, favorizeaza osteogeneza
(pag. 20)

S2669176. Care dintre urmatorii muschi au rol favorizant de mentinere si stabilitate a protezei totale:
A. buccinatorul
B. orbicularul buzelor
C. marele zigomatic
D. mentonier
E. triunghiularul buzei inferioare
(pag. 30-32)

S2669177. Punga lui Eisenring:


A. are ca limita posterioara tuberozitatea maxilara
B. are ca limita posterioara santul pterigomaxilar
C. este limitata vestibular de muschiul maseter
D. se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
E. se micsoreaza pe masura atrofiei osului alveolar
(pag. 36)

S2669178. Referitor la frenul bucal din spatiul vestibular lateral al cmpului protetic edentat total
maxilar:
A. se evidentiaza prin tractiunea obrazului n afara
B. se evidentiaza prin tractiunea n jos a obrazului
C. se evidentiaza prin ridicarea obrazului cu oglinda
D. trebuie ocolit de catre marginea protezei
E. trebuie sectionat chirurgical
(pag. 36)

S2669179. Spatiul vestibular labial (frontal, sau anterior) al cmpului protetic edentat total maxilar se
caracterizeaza prin:
A. frenul buzei superioare l mparte n 2 portiuni ntotdeauna simetrice
B. creasta este acoperita de o mucoasa de cele mai multe ori ferma si aderenta de os
C. de cele mai multe ori creasta la acest nivel prezinta o mucoasa glisanta
D. evidentierea limitei de reflexie a mucoasei se face prin tractiuni energice ale buzei superioare
E. grosimea protezei la acest nivel este dictata de considerente estetice
(pag. 37)

S2669180. n zona vestibulara centrala (labiala) a cmpului protetic edentat total mandibular:
A. muschiul patrat al buzei inferioare are o actiune stabilizatoare
B. tonicitatea orbicularului buzei are totdeauna actiune de mentinere si stabiliate
C. datorita atrofiei, succiunea este numai externa
D. frenul buzei inferioare este un element inconstant
E. frenul buzei inferioare se sectioneaza chirurgical, nainte de nceperea tratamentului
(pag. 41)

S2669181. n zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de:


A. muschiul buccinator
B. muschiul genioglos
C. fibre tendinoase din muschiul temporal
D. fibre ale muschiului maseter
E. muschiul palatoglos

1691

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1692

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 40)

S2669182. n zona distala a cmpului protetic edentat total maxilar:


A. exista o slaba nchidere marginala
B. este prezenta numai nchiderea marginala externa
C. valul palatin cu nclinatie oblica este favorabil
D. pozitia orizontala a valului este favorabila
E. este o " zona cheie a cmpului protetic
(pag. 37-38)

S2669183. Torusul palatin este:


A. acoperit de o mucoasa groasa, cheratinizata
B. acoperit de o mucoasa subtire si sensibila
C. un element de stabilitate a protezei totale
D. important mai ales ca forma si marime
E. important mai ales ca localizare
(pag. 22)

S2669184. Mucoasa pasiv mobila a cmpului protetic edentat total:


A. se delimiteaza prin coloratie
B. poate fi mobilizata de catre medic
C. este foarte aderenta de periost
D. nu aluneca pe planul osos
E. favorizeaza succiunea cnd zona este mai ngusta
(pag. 25)

S2969185. Stabilirea buna a unui bont este data de:


A. lungimea mare a bontului
B. lungimea mica si diametrul mic
C. lungimea mica si diametrul mare
D. unghi mic de convergenta ocluzala
E. unghi mare de convergenta ocluzala
(pag. 556, 558)

S2969186. Prepararea bontului cu chanfrein prezinta urmatoarele aspecte:


A. limita prepararii este neclara
B. limita prepararii este bine definita
C. necesita sacrificiu mare de tesut dentar
D. nu necesita sacrificiu mare de tesut dentar
E. ofera tehnicianului suficient spatiu pentru mocelarea marginilor restaurarii
(pag. 573)

S2969187. Cauzele secundare ce conditioneaza pierderea vitalitatii pulpare dupa prepararea bonturilor
pentru o proteza fixa sunt:
A. crearea unei placi dentinare extinse
B. lezarea termica a tesutului pulpar
C. desicarea dentinei
D. efectul anestezicelor locale
E. materiale si tehnici de cimentare
(pag. 578, 579)

1692

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1693

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 70
Planul de tratament n protezarea maselor edentate
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1370001. Clasa I Kennedy cuprinde:
A. arcade edentate terminal unilateral
B. arcade edentate termino-terminal
C. arcade edentate lateral intercalat
D. arcade edentate frontal
E. arcade edentate terminal cu brese intercalate
(pag. 425)

S1370002. Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca dinte stalp este:
A. 1/1
B.
C. 1/3
D. 2/3
E.
(pag. 436)

S1470003. Cand un dinte frontal este pulpectomizat si prezinta pierderi mai de substanta dura dentara,
se recomanda:
A. DCR;
B. Coroana de substitutie, daca dintele are gabarit coronar mare;
C. Coroana integral ceramica;
D. Coroana pariala;
E. Coroana de acrilat.
(pag. 476)

S1470004. Daca dintii frontali cu malpozitii discrete sunt utilizati ca stalpi, se recomanda:
A. Acoperirea lor cu coroane de invelis;
B. Utilizarea coroanelor partiale, pinledge-uri, pinlay-uri;
C. Redresare ortodontica;
D. Amputaie coronara si realizare unui DCR angulat;
E. Extractia si inserarea unui implant imediat.
(pag. 477)

S1470005. Edentatia clasa a IV-a Kennedy:


A. Cuprinde arcade cu edentatii uni- sau bilaterale, limitate atat mezial, cat si distal de dinti;
B. Cuprinde arcade cu edentatii in zona frontala, marginite doar distal de dinti;
C. Cuprinde arcade cu edentatii in zona frontala, marginite atat mezial, cat si distal de dinti;
D. Poate cuprinde pana la patru modificari;
E. Poate prezenta maximum o modificare.
(pag. 426)

S1470006. Gradul I de mobilitate dentara decelata clinic reprezinta:

1693

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1694

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Mobilitate fiziologica;
Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens mezio-distal si vestibulo-oral;
Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens vestibulo-oral, ce nu depaseste 1 mm;
Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens mezio-distal si vestibulo-oral;
Mobilitate in sens vestibulo-oral, mezio-distal si axial.
(pag. 444)

S1470007. in urmatoarele situatii, raportul coroana-radacina mai mare de 1/1 poate fi considerat
normal, mai putin una:
A. Cand dintii antagonisti sunt reprezentati de proteza partiala fixa;
B. Cand dintii anagonisti sunt reprezentati de proteza partiala mobilizabila;
C. Cand dintii antagonisti au parodontiu integru si sanatos;
D. Cand dinii antagonisti sunt mobili, afectai parodontal;
E. Cand arcada antagonista este reprezentata de o proteza totala.
(pag. 437)

S1470008. Solutia optima traditionala de rezolvare a edentatiei de canin superior si a vecinilor sai
mezial si distal este:
A. PPF implanto-purtata;
B. PPF cu 3 elemente de agregare si 4 intermediari;
C. PPF cu 2 elemente de agregare si 3 intermediari;
D. PPF cu 4 elemente de agregare si 3 intermediari;
E. PPF agregata adeziv, in conditiile existentei unui ghidaj de grup in miscarea de lateralitate.
(pag. 470-471)

S1570009. Clasificarea lui Eichner pune accent pe urmatoarele aspecte:


A. topografia breselor edentate
B. valoarea de suport a dintilor stalpi
C. raportul dintre bresele edentate si dintii restanti pe arcada
D. rapoartele ocluzale ale dintilor restanti cu antagonistii
E. modalitatea de restaurare protetica a edentatiei.
(pag. 427)

S1570010. in cazul solutiilor de tratament hibride transmiterea presiunilor masticatorii,substratul osos


se poate face astfel:
A. numai prin intermediul dintilor si parodontiului
B. numai prin intermediul mucoasei crestei alveolare
C. prin intermediul implantelor osteotolerate
D. prin mijloace de mentinere,sprijin si ancorare
E. prin intermediul mucoasei crestelor alveolare si prin intermediul dintilor si parodontiului.
(pag. 414)

S1570011. in functie de topografia zonei in care sunt inserate restaurarile protetice fixe sunt:
A. RPF la maxilar
B. RPF intrcalate
C. RPF continua
D. RPF cu extensie distala
E. RPF demontabile.
(pag. 482)

S1570012. in protetica implantologica suprastructurile se fixeaza predominant prin:


A. culisare
B. telescopare

1694

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1695

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. insurubare
D. cimentare
E. lipire.
(pag. 497)

S1570013. Restaurarea protetica a unei edentatii totale mandibulare printr-o proteza partiala fixa
sprijinita pe implante presupune:
A. amplasarea a 4 implante intraosoase in zona caninilor si a molarilor
B. utilizarea cel mult a 3 aliaje metalice pentru implante si suprastructura
C. realizarea suprafetei ocluzale din acrilat cu polimerizare lineara pentru amortizarea suprafetelor ocluzale
D. aplicarea a 6-8 implante in zona interforaminala
E. este obligatorie fixarea provizorie.
(pag. 489)

S1570014. Restaurarile protetice fixe din zona laterala maxilara trebuie sa corespunda urmatoarelor
A. mentinere stopurilor ocluzale si DVO
B. mentinerea pozitiei initiale a dintilor stalpi
C. refacerea fonatiei
D. consolidarea substratului intraalveolar al dintilor stalpi
E. prevenirea atrofiei osului alveolar la nivelul crestei edentate.
(pag. 455)

S1670015. Cand se poate folosi periotestul?


A. in toate tipurile de procese periapicale acute;
B. in traumatismele acute;
C. in cazul implantelor endo-osoase in faza de vindecare in primele doua trei luni de la inserare;
D. cand se doreste masurarea cantitativa a sarcinilor ocluzale;
E. cand dispozitivul periotestului nu este franat in contact cu dintele.
(pag. 446)

S1670016. Caracteristicile pozitiei de intercuspidare maxima sunt:


A. condilii articulari au o pozitie superioara si posterioara in cavitatea glenoida;
B. sunt prezente contacte ocluzale tip cuspid-foseta;
C. sunt contacte maxime intre cele doua arcade;
D. aceasta coincide cu RC in aproape 85% dintre indivizi;
E. foarte rar gasim long-centric-ul, la aproximativ 15% dintre indivizi.
(pag. 419)

S1670017. Caracteristicile restaurarilor protetice fixe sunt:


A. se realizeaza dupa tehnici indirecte;
B. integrarea in cadrul ADM este mai indelungata;
C. solicita dintii stalpi prin trasmiterea presiunilor masticatorii in afara axului dintelui;
D. restabilirea ocluziei este relativa;
E. eficienta masticatorie redusa.
(pag. 482)

S1670018. Etiologia mobilitatii dentare reversibile are mai multe cauze. Acestea pot fi:
A. bruxismul;
B. insuficienta parodontala;
C. mobilitate dentara de origine inflamatorie datorita acumularilor de placa dentara;
D. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar;
E. ocluzie traumatica ce genereaza procese de liza desmo-osoase.

1695

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1696

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 445)

S1670019. Mobilitatea patologica dentara are la origine mai multe cauze dintre care amintim:
A. dinti supusi unor tratamente ortodontice;
B. dinti supusi unor inteventii de chirurgie parodontala si periapicala;
C. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar;
D. dinti vecini cu o extrctie laborioasa;
E. ancorarea de crosete cu epuizare parodontala asupra dintilor stalpi.
(pag. 444)

S2170020. Condiii care trebuie s le ndeplineasc restaurrile fixe totale :


A. Terminaiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate de obicei subgingival
B. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact n semia
C. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact n a
D. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact linear
E. Ambrazurile cervicale vor fi mai puin accentuate
(pag. 491)

S2170021. Limea medie a spaiului periodontal n funcie de vrst este (dup Coolidge):
A. ntre 32 50 ani = 0,15 mm
B. ntre 32 50 ani = 0,16 mm
C. ntre 32 50 ani = 0,17 mm
D. ntre 51 67 ani = 0,15 mm
E. ntre 51 67 ani = 0,16 mm
(pag. 451)

S2170022. Leziunile de furcaie sau interradiculare:


A. Se ntlnesc mai frecvent la nivelul premolarilor superiori
B. Se ntlnesc mai rar la nivelul premolarilor superiori
C. Se ntlnesc mai frecvent la nivelul molarului de minte mandibular
D. Se ntlnesc mai rar la nivelul primului molar mandibular
E. Cnd leziunea este de gradul II (leziune parial) sonda nu ptrunde interradicular
(pag. 450)

S2170023. Rdcinile primului molar permanent superior :


A. Toate cele trei rdcini sunt drepte
B. Rdcinile vestibulare sunt convergente una fa de cealalt
C. Rdcinile vestibulare sunt curbate reciproc spre apex
D. Rdcinile vestibulare sunt curbate divergent spre apex
E. Confer acestui dinte o slab valoare protetic
(pag. 434)

S2270024. Numarul elementelor de agregare depinde de:


A. intinderea bresei edentate
B. topografia bresei edentate
C. numarul dintilor stalpi
D. tipul de proteza partiala fixa realizata
E. doleantele pacientului
(pag. 475)

S2270025. Restaurarile protetice fixe au urmatoarele caracteristici:


A. sunt elastice si deformabile

1696

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1697

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

transmit presiunile masticatorii osului alveolar prin intermediul corpului de punte


volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dintilor naturali
se realizeaza prin tehnici directe
se ancoreaza la dintii stalpi prin intermediul crosetelor turnate
(pag. 482)

S2270026. Restaurarile protetice fixe totale se realizeaza in urmatoarele situatii clinice:


A. edentatii frontale intinse cu lipsa de substanta osoasa
B. edentatii laterale intinse
C. prezenta pe arcada a minimum 4-6 dinti restanti cu dispozitie topografica favorabila si implantare buna
D. edentatii biterminale
E. edentatii termino-laterale
(pag. 488)

S2270027. Restaurarile protetice fixe totale realizate in scop de imobilizare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. terminatiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate de obicei subgingival
B. fetele axiale sa fie conturate astfel incat sa nu traumatizeze parodontiul marginal
C. intermediarii vor realiza cu creasta un contact in suprafata
D. ambrazurile cervicale sa fie sterse
E. relief ocluzal accentuat pentru a asigura o eficienta masticatorie sporita
(pag. 489)

S2270028. Bresele edentate pot fi mai reduse sau mai intinse in raport cu:
A. topografia breselor
B. frecventa breselor
C. numarul dintilor absenti
D. latimea crestelor edentate
E. etiologia edentatiei
(pag. 413)

S2270029. Solutiile protetice hibride se caracterizeaza prin:


A. existenta mai multor brese edentate tratate prin restaurari protetice fixe
B. existenta mai multor brese edentate tratate prin restaurari fixe agregate pe implante
C. tratamentul protetic al unei edentatii printr-o restaurare protetica mobilizabila cu sprijin mixt
D. tratamentul protetic al unei edentatii printr-o restaurare protetica mobilizabila cu sprijin muco-osos
E. coexistenta pe campul protetic al aceluias pacient a doua sau chiar trei tipuri de proteze
(pag. 414)

S2270030. Implantarea dintilor depinde de urmatorii factori:


A. numarul radacinilor
B. lungimea radacinilor
C. topografia dintelui pe arcada
D. aria radiculara utila(lungimea radacinii inclusa in osul alveolar)
E. orientarea radacinilor
(pag. 417)

S2270031. Point Centric-ul se gaseste la un procent din totalul pacientilor de:


A. 11%
B. 12%
C. 13%
D. 14%

1697

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1698

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. 15%
(pag. 419)

S2270032. Long Centric-ul consta dintr-o usoara alunecare a mandibulei din pozitia de intercuspidare
maxima in relatie centrica de:
A. 0,2-1,25 mm
B. 0,2-1,45 mm
C. 0.2-1,65 mm
D. 0,2-1,75 mm
E. 0,2-1,85 mm
(pag. 419)

S2270033. Edentatia subtotala consta in:


A. absenta de pe arcada a 1-4 dinti
B. persistenta pe arcada a 1-4 dinti
C. persistenta pe arcada a 1-5 dinti
D. persistenta pe arcada a 1-6 dinti
E. absenta de pe arcada a 1-2 dinti
(pag. 424)

S2270034. Configuratia radiculara a dintilor stalpi se evalueaza radiographic, cel mai bine cu:
A. ortopantomografii
B. radiografii panoramice unimaxilare
C. radiografii cu film muscat
D. radiografii defilate
E. radiografii retroalveolare
(pag. 434)

S2270035. Valoarea minima a raportului coroana-radacina acceptata pentru un viitor dinte stalp, in
conditii normale, este de:
A. 1/1
B. 1/2
C. 2/3
D. 1/1,5
E. 3/4
(pag. 437)

S2270036. Fortele ocluzale dezvoltate in cazul unor antagonisti artificiali reprezentati de proteze
partiale mobilizabile sunt in valoare de:
A. 8,11 kgf
B. 11,8 kgf
C. 24,7 kgf
D. 42,7 kgf
E. 68,1 kgf
(pag. 437)

S2270037. Devitalizarea in scop protetic a viitorilor dinti stalpi poate fi impusa de:
A. motive de paralelism
B. migrari dentare
C. particularitatile tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare
D. existenta unor radiotransparente periapicale
E. existenta unor simptome de imflamatie pulpara

1698

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1699

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 439)

S2270038. Leziunile de furcatie sau interradiculare se intalnesc mai frecvent la nivelul:


A. primilor molari maxilari
B. primilor molari mandibulari
C. molarilor secunzi mandibulari
D. molarilor secunzi maxilari
E. primilor premolari maxilari
(pag. 450)

S2270039. Clasa I Kennedy cuprinde:


A. arcade edentate termino-terminal
B. arcade edentate uniterminal
C. arcade edentate lateral intercalat
D. arcade edentate terminal, cu brese intercalate
E. arcade edentate frontal
(pag. 425)

S2270040. Edentatia Kennedy clasa IV cuprinde


A. arcade cu edentatie in zona frontala marginita si mezial si distal de dinti
B. arcade cu edentatie in zona frontala marginita doar mezial de dinti
C. arcade cu edentatie in zona frontala marginita doar distal de dinti
D. pana la patru modificari
E. arcade edentate lateral, marginite doar mezial de dinti
(pag. 426)

S2270041. Clasificarea lui Eichner pune accent pe :


A. topografia breselor edentate
B. elaborarea planului de tratament al edentatiei
C. starea de sanatate parodontala a dintilor restanti
D. rapoartele ocluzale ale dintilor restanti cu antagonistii
E. marimea breselor edentate
(pag. 427)

S2270042. In cazul R.P.F. mobilizabile se utilizeaza mai ales sisteme de culise in forma de :
A. U
B. V
C. Y
D. T
E. H
(pag. 494)

S2270043. Reconstituirile protetice fixe demontabile:


A. pot fi inserate si indepartate de pe campul protetic de catre pacient
B. solidarizarea partilor componente se face cel mai des prin surub cu sau fara piulita
C. se utilizeaza des in protetica traditionala
D. se utilizeaza mai rar in protetica implantologica
E. suruburile pot solidariza elementele de agregare la dintii stalpi
(pag. 495)

S2270044. Perioada contemporana a protezelor cu sprijin implantar se mai numeste:


A. perioada osteosintezei

1699

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1700

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

perioada osteogenezei
perioada osteointegrarii
perioada osteoblastica
perioada osteocitica
(pag. 496)

S2270045. In protetica implantologica suprastructurile se fixeaza predominant prin:


A. insurubare
B. cimentare
C. lipire
D. insurubare si cimentare
E. insurubare si lipire
(pag. 497)

S2570046. Restaurrile protetice fixe prezint urmtoarele caracteristici :


A. sunt proteze pariale deformabile
B. volumul lor este mai mare ca cel al dinilor naturali
C. designul suprafeelor axiale nu corespund cu cele ale dinilor pe care se sprijin
D. sunt fixate pe dinii stlpi prin cimentare
E. axele lor de inserie nu corespud cu cele ale dinior pe care se sprijin
(pag. 482)

S2670047. Mucoasa rezilienta necesita:


A. amprentare cu orice material
B. amprentare de despovarare si materiale fluide
C. amprentare compresiva
D. amprentare cu materiale termoplastice
E. amprentare cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S2670048. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta n:


A. nu se ndeparteaza niciodata chirurgical
B. se amprenteaza cu alginat
C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie
D. se amprenteaza cu ghips
E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S2670049. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta n:


A. nu se ndeparteaza niciodata chirurgical;
B. se amprenteaza cu alginat;
C. se amprenteaza cu alginat;
D. se amprenteaza cu ghips;
E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S2670050. Constatarea la examenul clinic al edentatului total a existentei unor asimetrii, sau pareze
faciale ridica probleme:
A. n determinarea relatiei centrice;
B. de alegere a formei dintilor artificiali;
C. n orientarea planului de ocluzie;
D. n modelarea versantelor vestibulare ale protezei;

1700

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1701

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. de adaptare a lingurii individuale.


(pag. 45)

S2970051. Care din urmatoarele carecteristice sunt proprii restaurarilor protetice fixe?
A. sprijin muco-osos
B. sprijin mixt (dento-parodontal si muco-osos)
C. sprijin dentar
D. sprijin mixt (dento-parodontal si implantar)
E. sprijin intramucos
(pag. 414)

S2970052. Care sunt clasificarile edentatiei partiale elaborate de autori straini care au devenit
consacrate pe plan mondial?
A. Cummer
B. Kennedy
C. Wild
D. Lentullo
E. Korber
(pag. 425)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1270053. Avantajele puntilor monbile sunt:
A. sunt mai igienice
B. pot fi reoptimizate in cazul accidentelor
C. sunt mai ieftine
D. sunt mai estetice
E. sunt mai usor de realizat tehnic
(pag. 491)

S1270054. Contraindicatiile puntilor adezive sunt


A. suprafete de smalt reduse
B. prezenta diastemelor
C. prezenta tremelor mari
D. absenta unui incisiv central maxilar
E. absenta unui incisiv lateral maxilar
(pag. 496)

S1270055. Edentatia de canin si premolar prim de pe aceeasi hemiarcada se restaureaza corect prin
proteza partiala fixa agregata pe:
A. incisiv lateral de partea edentatiei, premolarul second si molarul prim de partea edentatiei( trei dinti stalpi)
B. incisivul central si lateral de partea edentatiei, premolarul secund si molarul prim de partea edentatiei(patru
dinti stalpi)
C. incisivul lateral si premolarul secund de partea edentatiei( solutie privuita cu reserve)
D. implante dentare
E. premolarul secund si molarul prim cu extensie meziala
(pag. 470)

S1270056. Edentatia de molar prim superior ( clasaIII Kennedy)se restaureaza corect prin proteza
partiala fixa agregata pe:
A. premolarul si molarul secund
B. molarul secund si molarul de minte, cu extensie meziala( in mod exceptional)

1701

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1702

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. implant dentar
D. premolarul prim si premolarul second, cu extensie distala
E. molarul secund cu extensie meziala
(pag. 456)

S1270057. Edentatia de premolar secund si molar prim superior( clasa III Kennedy)se restaureaza
corect prin proteza partiala fixa sprijinita pe:
A. premolarul prim si molarul secund
B. premolarul prim . molarul secund si molarul de minte( daca exista si are un ax de implantare normal)
C. implante dentare
D. molarul secund si molarul de minte ( cand exista si are un ax corect de implantare) cu extensie meziala
E. canin, premolarul prim si molarul secund
(pag. 457)

S1270058. Edentatia incisivului central superiorse restaureaza corect prin protezare partiala fixa
agregata pe
A. implant dentar
B. incisivul central din hemiarcarda opusa si incisivul lateral de partea edentatiei
C. incisivul central din hemiarcada opusa si incisivul lateral de partea edentatiei, prin punte adeziva, daca
dintii limitanti ai bresei edentate sunt integri
D. incisivul central din hemiarcada opusa, cu extensie
E. incisivul central din hemiarcada opusa, incisivul lateral si caninul de partea edentatiei
(pag. 463)

S1270059. Edentatia premolarului secund superior( clasa III Kennedy)se restaureaza corect prin
proteza partiala fixa agregata pe:
A. premolarul prim si molarul prim
B. molarul prim si secund, cu extensie meziala
C. implant dentar
D. molarul prim, cu extensie meziala
E. caninul si premolarul prim, cu extensie
(pag. 458)

S1270060. Modificari ale dintilor cu hipofunctie sau care nu participa deloc la realizarea functiilor ADM
sunt urmatoarele:
A. numarul si grosimea trabeculelor osoase sunt reduse
B. atrofia ligamentului parodontal
C. ingustarea spatiului ligamentar
D. reducerea numarului fibrelor, a densitatii lor si dispunerea lor paralela cu suprafata radacinii
E. migrari verticale si orizontale ale dintilor
(pag. 452)

S1270061. protectia parodontiului marginal se asigura ideal de urmatoarele elemente de agregare:


A. coroane partiale cu prag
B. coroane turnate cu prag
C. incrustatii
D. coroane de invelis terminate subgingival prin preparatie tangentiala
E. coroane de sustitutie
(pag. 478)

S1270062. Protezele partiale demontabile se caracterizeaza prin:


A. se pot demonta pentru indepartare de pe campul protetic numai de catre medic
B. se pot insera pe campul protetic de catre medic sau pacient

1702

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1703

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. se pot indeparta de catre pacient in vederea igienizarii


D. se solidarizeaza partile componente prin sistem cu surub sau surub si piuluta
E. suruburile, pivotii sau clavetele pot solidariza intermediarii la elementele de agregare sau chiar
intermediarii intre ei
(pag. 495)

S1270063. Puntea cu crosete are urmatoarele caracteristici:


A. sunt restaurari protetice hibride
B. pot fi utilizate ca restaurari provizorii sau restaurari provizorii de lunga durata
C. inlocuiesc absenta 1-2 dinti
D. pot inlocui 1-3 dinti absenti
E. intermediarii sunt de obicei dinti tubulari din ceramica, materiale composite sau acrilate( rar)
(pag. 494)

S1270064. Restaurari protetice fixe dintr-o bucata monobloc au urmatoarele avantaje:


A. scurtarea numarului de etape clinico-tehnice
B. consum mai redus de materiale
C. prt de cost mai redus
D. eficienta mai mare a echipei medic-tehnician
E. adaptarea de maxima precizie la nivelul stalpilor
(pag. 480)

S1270065. Restaurarile protetice fixe totale au urmatoarele avantaje:


A. nu favorizeaza retentia de placa dentara si alimente daca sunt corect realizate
B. nu irita parodontiul marginal
C. refac protetic corespunzator edentatiile partiale
D. au efect profilactic
E. se pot igieniza mai usor decat protezele mobilizabile
(pag. 489)

S1370066. Alegerea solutiei terapeutice trebuie sa tina cont starea generala a pacientului, care poate
influenta:
A. tensiunea arteriala
B. greutatea
C. debitul salivar
D. suportarea unor sedine lungi
E. echilibrul psihic
(pag. 431)

S1370067. Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri:


A. procese apicale acute
B. procese apicale cronice
C. carii profunde cervicale
D. traumatisme acute
E. implante in primele 2-3 luni de la aplicare
(pag. )

S1370068. Evaluarea starii de sanatate a gingiei se face apreciind:


A. gradul de mobilitate dentara
B. culoarea gingiei
C. textura suprafetei
D. tendina la hemoragie

1703

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1704

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. conturul gingival
(pag. 441)

S1370069. In cazul absentei a patru incisivi mandibulari se poate alege urmatoarea solutie terapeutica
definitiva:
A. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini
B. proteza Kemmeny
C. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini si cei doi premolari unu
D. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini, si pe toi premolarii
E. patru implante
(pag. 474)

S1370070. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de:


A. numarul de dinti restanti
B. lipsa spasmelor musculare
C. distributia dintilor restanti pe arcada
D. stopurile ocluzale
E. statusul parodontal
(pag. 415)

S1370071. Raportul coroana-radacina influenteaza alegerea dintilor stalpi si se modifica functie de


varsta astfel:
A. la copii marginea gingivala este la nivelul jonctiunii smalt-cement
B. la adultii tineri este la nivelul smaltului
C. la adultii tineri este la jonctiunea smalt-cement
D. la maturitate apare o usoara recesiune gingivala
E. la pacientii de varsta a treia retractia gingivala este redusa, iar uzura dentara absenta
(pag. 436)

S1370072. Restaurarile protetice fixe au urmatoarele caracteristici:


A. eficienta masticatorie asemanatoare cu a arcadelor naturale
B. sacrificiu de tesuturi dure dentare redus
C. posibilitati de igienizare facile
D. realizeaza si menin o ocluzie stabila
E. adaptare psihica indelungata
(pag. 414)

S1370073. Restaurarile protetice fixe mobilizabile se recomanda in urmatoarele situatii:


A. situatii clinice in care este necesara supravegherea
B. existenta unor leziuni ale mucoasei subiacente (leucoplazii, lichen plan)
C. camp protetic cu pierderi mari de substanta
D. paralelismul dinilor stalpi
E. spatiu protetic mare
(pag. 491)

S1370074. Restaurarile protetice fixe monobloc au castigat mult teren deoarece:


A. modelarea machetei din ceara este mai facila
B. se scurteaza numarul etapelor tehnologice
C. consumul redus de materiale
D. eficiena crescuta a echipei medic-tehnician
E. pret de cost ridicat
(pag. 479)

1704

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1705

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1370075. Restaurarile protetice fixe prezinta urmatoarele caracteristici:


A. sunt proteze partiale rigide, deformabile
B. se realizeaza prin tehnici indirecte
C. transmit presiunile masticatorii la creasta edentata prin intermediul corpului de punte
D. volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dinilor stalpi
E. sunt fixate pe dintii stalpi prin cimentare, lipire, insurubare
(pag. 482)

S1370076. Valoarea biomecanica a dintilor stalpi depinde de:


A. vitalitatea dintilor
B. varsta pacientului
C. pozitia dintilor stalpi
D. morfologia coronara a dinilor stalpi
E. starea generala a pacientului
(pag. 476-477)

S1370077. Valoarea functionala a dintilor stalpi depinde de urmatorii factori:


A. morfologia radiculara
B. implantarea dintilor
C. stabilitatea ocluziei
D. varsta
E. profesie
(pag. 418)

S1470078. Avantajele RPF lipite sau sudate fata de RPF monobloc sunt:
A. Scurtarea numarului de etape clinico-tehnice;
B. Consum redus de materiale;
C. Eficienta crescuta a echipei medic-tehnician;
D. Posibilitatea verificarii adaptarii elementelor de agregare pe campul protetic;
E. Nu reclama confectionarea unui model cu bonturi mobile.
(pag. 479-480)

S1470079. in cazul protezelor partiale fixe mobilizabile, intermediarii pot fi solidarizati la dintii stalpi
prin mai multe sisteme:
A. Culisare;
B. Lipire cu loturi;
C. Incrustatie in incrustatie;
D. Supraturnare;
E. Telescopic.
(pag. 492)

S1470080. Indicatiile RPF mobilizabile si demontabile sunt:


A. Existenta unor zone de mucoasa subiacente intermediarilor care prezinta leucoplazii;
B. Protetica implantologica, insa destul de rar;
C. Lipsa moderata de paralelism a dintilor stalpi;
D. Igiena precara;
E. Campuri protetice cu pierderi mari de substanta osoasa.
(pag. 491)

S1470081. Restaurarile protetice fixe cu extensii se pot utiliza in urmatoarele situatii:


A. Edentatie de incisiv lateral superior;
B. Edentatie de premolar prim superior;

1705

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1706

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Edentatie de canin superior;


D. Edentaie de premolari superiori;
E. Edentatie de molar prim superior.
(pag. 487)

S1470082. Restaurarile protetice fixe totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. Terminatiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate subgingival;
B. Relieful ocluzal se va modela dupa criteii anatomice;
C. Intermediarii vor realiza cu creasta un raport in semisa;
D. Intermediarii vor realiza cu creasta un raport punctiform sau liniar;
E. Ambrazurile cervicale trebuie sa permita o igienizare corecta.
(pag. 489)

S1470083. Restaurarile protetice fixe:


A. Transmit presiunile masticatorii osului doar prin intermediul dintilor naturali si parodontiului;
B. Transmit presiunile masticatoriis substratului osos, fie prin intermediul mucoasei crestelor alveolare, fie
prin intermediul dintilor, parodontiului, cat si muco-osos.
C. Presiunile masticatorii sunt transmise fie prin intermediul dintilor naturali si parodontiului, fie prin
intermediul implantelor osteotolerate si parodontiu.
D. Au un volum ce se inscrie in cel al arcadelor dentare;
E. Se pot agrega atat pe dinti naturali, cat si pe implante.
(pag. 414)

S1470084. Valorile mobilitatii fiziologice ale dintilor sunt:


A. 0,10 mm la monoradiculari;
B. 0,15 mm la pluriradiculari;
C. 0,10 mm la pluriradiculari;
D. 0,15 mm la monoradiculari;
E. 0,10 mm atat la mono-, cat si la pluriradiculari.
(pag. 443)

S1570085. Contraindicatiile restaurarilor protetice fixe cu agregare adeziva sunt:


A. in zonele de sprijin
B. la pacientii tineri din cauza volumului mare al camerei pulpare
C. bruxism
D. eruptia incompleta a dintilor stalpi
E. suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi.
(pag. 496)

S1570086. Criteriile pe care ar trebui sa le indeplineasca o clasificare a formelor de edentatie sunt:


A. topografia si intinderea breselor edentate
B. dorinta pacientului de a i se realiza o restaurare protetica fixa sau mobilizabila
C. relatiile de ocluzie
D. valoarea functionala a dintilor restanti
E. pretentiile estetice ale pacientului referitoare la viitorea restaurare protetica.
(pag. 428)

S1570087. Devitalizarea dintilor stalpi se realizeaza in urmatoarele situatii:


A. dinti cu coafaje pulpare in antecedente
B. pentru asigurarea linistii in momentul prepararii dintilor stalpi
C. pentru rezolvarea lipsei de paralelism a dintilor stalpi
D. pentru ca dintii devitali asigura un prognostic sigur si favorabil puntii

1706

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1707

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. datorita particularitatilor tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare.


(pag. 439)

S1570088. Indicatiile restaurarilor protetice fixe mobilizabile sunt:


A. in protetica implantologica
B. in cazul puntilor cu extensie
C. in cazul lipsei de paralelism a unor dinti stalpi valorosi
D. dinti stalpi cu coroana clinica scurta
E. cand corpul de punte acopera zone de mucoasa cu leucoplazii.
(pag. 491)

S1570089. Indicatiile restaurarilor protetice mobilizabile sunt:


A. edentatii frontale intinse asociate cu lipsa de substanta osoasa
B. edentatii subtotale
C. gingivite acute
D. disfunctii ocluzale
E. dinti cu coroane clinice scurte.
(pag. 430)

S1570090. Mobilitatea patologica a dintilor afectati parodontal este determinata de:


A. modificari fizico-chimice locale in cadrul terapiei cu hormoni
B. diabet
C. inflamatia acuta a tesuturilor periapicale
D. sarcina
E. bruxismul.
(pag. 444)

S1570091. Raportul coroana-radacina creste in urmatoarele situatii:


A. expunere radiculara excesiva
B. uzura ocluzala
C. resorbtia osului alveolar
D. cand procesele patologice periapicale sunt rezolvate pe cai conservatoare
E. in cazul transfixatiilor dentare.
(pag. 436)

S1570092. Restaurarile protetice fixe totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. conturarea fetelor axiale trebuie realizata astfel incat sa nu permita acumularea de placa
B. obligatoriu se realizeaza dintr-o bucata,astfel aliajul de lipitura va respecta spatiul papilei interdentare
C. ambrazurile cervicale trebuie sa permita o igienizare corecta
D. intermediarii vor realiza un contact cat mai redus cu creasta
E. suprafata ocluzala nu se va realiza din ceramica,aceasta marind presiunile ocluzale transmise dintilor
stalpi.
(pag. 489)

S1570093. Urmatoarele afirmatii privind restaurarile protetice fixe sunt adevarate:


A. se sprijina pe dinti naturali
B. se sprijina pe dinti naturali si implante dentare
C. adaptarea psihica a pacientilor cu astfel de proteze ests mai dificila
D. posibilitatile de compensare a pierderilor de substanta sunt usor de realizat
E. posibilitatile de igienizare sunt facile.
(pag. 414)

1707

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1708

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1670094. Caracteristicile restaurarilor protetice mobilizabile sunt:


A. integrare in cadrul ADM indelungata
B. eficienta masticatorie asemanatoare arcadelor naturale daca DVO a fost determinata corect;
C. restabilirea ocluziei este usor de efectuat si intotdeauna se obtine o ocluzie stabila;
D. termoreceptia, fonatia si perceptia gustativa sunt perturbate;
E. posibilitatile de individualizare si compensare a pierderilor de substanta sunt usor de realizat.
(pag. 414)

S1670095. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe


urmatorii factori:
A. pacientul este tanar;
B. nu exista radiotransparente periapicale;
C. pacientul este asimptomatic;
D. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase;
E. chiar daca exista sensibilitate la prepararea dintelui, aceasta va disparea odata cu aplicarea lucrarii
protetice in cavitatea bucala.
(pag. 439)

S1670096. Dupa topografia zonei in care sunt inserate restaurarile protetice fixe (RPF) se pot clasifica
in:
A. RPF la maxilar si mandibula;
B. RPF continue;
C. RPF laterale;
D. RPF extinse fronto-laterale;
E. RPF fixate.
(pag. 483)

S1670097. Edentatia de molar prim superior implica urmatoarea conduita terapeutica:


A. daca a survenit in adolescenta nu se efectueaza nici un act terapeutic pana la 18-20 ani, cand va erupe
molarul 3 si va inchide bresa;
B. este urgenta stomatologica;
C. daca asurvenit la varsta timpurie bresa se inchide prin deplasarea dintilor limitrofi;
D. realizarea unei lucrari protetice fixe de pe molarul 2 cu o extensie meziala;
E. realizarea unei lucrari protetice fixe pe molarul 3, molarul 2 permanent cu un intermediar sub forma de
extensie meziala.
(pag. 456)

S1670098. in etapa de elaborare a planului de tratament al unui edentat partial ne intereseaza


urmatoarele pozitii mandibulare:
A. propulsie pana la pozitia cap la cap;
B. pozitia de repaus mandibular;
C. lateralitate dreapta si stanga;
D. pozitia de intercuspidare maxima;
E. ocluzia din relatie centrica.
(pag. 419)

S1670099. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de:


A. conditii generale;
B. necesitatile fizionomice ale pacientului;
C. numarul dintilor restanti;
D. statusul parodontal al dintilor restanti;
E. morfologia dintilor restanti.
(pag. 415)

1708

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1709

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1670100. Restaurarile fixe la mandibula au urmatoarele caracteristici:


A. prin stopurile ocluzale stabilizeaza ocluzia in pozitia de relatie centrica;
B. o restaurare fixa extinsa la mandibula are sanse mari de descimentare de pe dintii stalpi distali;
C. edentatiile intinse contraindica restaurarile fixe totale;
D. in comparatie cu zona frotala superioara, in zona frontala inferioara nu primeaza cerintele fonetice si
estetice ci doar cele de rezistenta
E. in zona frontala mandibulara dintii sunt doar partial vizibili.
(pag. 473)

S1670101. Semnele radiologice caracteristice alveolizei verticale sunt:


A. apare in directie oblica;
B. sept osos interradicular compact;
C. pierdere osoasa de-a lungul radacinii dintelui;
D. spatiu periodontal cu raditransparenta uniforma;
E. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma.
(pag. 449)

S1670102. Valoarea parodontala a dintilor stalpi, la un edentat partial este dependenta de mai multi
factori:
A. de pozitia de intercuspidare maxima;
B. de morfologia radiculara;
C. de depulparea dintilor;
D. de gradul de uzura a dintilor;
E. de profesie, varsta, sex.
(pag. 418)

S2170103. Existena tendinei la carie se poate stabili prin prezena :


A. Cariilor multiple
B. Obturaiilor multiple
C. Complicaiilor pulpare sub obturaii
D. Edentaiilor
E. Cariilor secundare
(pag. 478)

S2170104. Indicaiile restaurrilor fixe mobilizabile i demontabile:


A. Leucoplazii, lichen plan pe mucoasa subiacent intermediarilor
B. n protetica implantologic
C. n situaii de spaiu protetic diminuat
D. n cmpuri protetice cu pierdere mare de substan osoas
E. Cnd exist dini stlpi ct mai paraleli
(pag. 491)

S2170105. Modificrile observate de Shugars i Bader pe durata de 6,9 ani de la instalarea unei
edentaii :
A. Distana dintre dinii limitrofi breei 2 mm
B. Distana dintre dinii limitrofi breei 1 mm
C. Extruzia dinilor antagoniti a fost 2 mm
D. Extruzia dinilor antagoniti a fost 1 mm
E. Cantitatea de os alveolar pierdut adiacent dinilor limitrofi breei 1 mm
(pag. 499)

S2170106. Restaurarea unei edentaii totale printr-o protez fix sprijinit pe implante:

1709

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1710

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A.
B.
C.
D.

La mandibul zona cea mai sigur de inserare a implantelor este cea interforaminal
n zona interforaminal se inser 2 4 implante
n zona interforaminal se inser 6 8 implante
Protezarea este bine s se fac pe patru implante : cte unul n dreptul caninilor i cte unul n zona
molar
E. Protezarea se poate face printr-o restaurare fix pe implantele interforaminale cu extensii distale
(pag. 489)

S2170107. Restaurrile protetice fixe cu agregare adeziv :


A. Sunt rezervate pentru breele edentate delimitate de dini integri
B. Sunt indicate pentru breele n care creasta edentat prezint o rezorbie exage-rat
C. Sunt indicate cnd diametrul mezio-distal al breei depete cu mult volumul normal al viitorului
interemediar
D. Sunt indicate n cazul prezenei diastemelor i tremelor nari
E. Sunt indicate n cazul n care nclinaia dinilor stlpi nu depete 150
(pag. 496)

S2170108. Sistemul telescopic :


A. Se poate realiza prin telescopare cilindric
B. Se poate realiza prin telescopare conic
C. Marginea cervical a coroanelor turnate ptrunde n anul gingival
D. Este indicat numai n breele cu dini stlpi paraleli
E. Este utilizat frecvent n supraprotezarea total pe implante
(pag. 492)

S2270109. Edentatia de premolar secund superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin
proteza partiala fixa agregata pe:
A. canin si premolar prim cu extensie distala
B. premolar prim si molar prim
C. molarul prim si molarul secund cu extensie meziala
D. in mod exceptional molarul prim cu extensie meziala
E. implant endoosos
(pag. 457-458)

S2270110. Edentatia de premolar prim superior (clasa III Kennedy) se poate restaura prin proteza
partiala fixa astfel:
A. agregata pe canin si premolarul secund
B. agregata pe premolarul secund cu extensie meziala
C. agregata pe premolarul secund si molarul prim cu extensie meziala
D. restaurare adeziva agregata pe canin si premolarul secund (la copii si adolescenti)
E. implant endoosos(dupa 18-20 ani)
(pag. 458)

S2270111. Edentatia incisivului central superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin proteza
partiala fixa agregata pe:
A. incisivul central de pe hemiarcada opusa si incisivul lateral de pe partea edentatiei
B. incisivul central de pe hemiarcada opusa si incisivul lateral de pe partea edentatiei, prin punte adeziva,
daca acestia sunt integrii sin u exista diastema
C. incisivul lateral de pe partea edentatiei cu extensie
D. incisivul lateral de pe hemiarcada opusa cu extensie
E. implant endoosos
(pag. 463)

1710

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1711

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2270112. Edentatia de incisive lateral superior (clasa III Kennedy) se poate restaura prin proteza
partiala fixa agregata pe:
A. canin cu extensie meziala
B. canini si premolar prim (afectat de carii) cu extensie meziala
C. incisiv central cu extensie distala
D. incisiv central si canin
E. implant endoosos
(pag. 464)

S2270113. Edentatia ambilor incisive centrali superiori (clasa IV Kennedy) se poate restaura prin
proteza partiala fixa agregata pe:
A. incisivii laterali (daca au valoare parodontala corespunzatoare)
B. canini si incisivii laterali
C. punte adeziva (la tineri, in anumite conditii)
D. doua implante endoosose
E. se poate restaura doar prin proteza mobilizabila
(pag. 464-465)

S2270114. Edentatia de canin superior se poate restaura prin proteza partiala fixa agregata pe:
A. primul premolar cu extensie meziala
B. ambii premolari cu extensie meziala (la pacientii cu conducere de grup)
C. incisivul lateral si primul premolar
D. implant endoosos (la tineri peste 18 ani)
E. ambii premolari cu extensie meziala (la pacienti cu conducere canina)
(pag. 465-466)

S2270115. In cazul edentatiei de patru incisive mandibulari (clasa IV Kennedy) se poate opta pentru
urmatoarea solutie protetica de durata:
A. proteza partiala fixa, de obicei metalo-ceramica, agregata pe cei doi canini
B. proteza partiala fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini si pe toti premolarii
C. proteza partiala fixa metalo-ceramica agregat pe cei doi canini si pe premolarul unu
D. patru implante endoosoase (in anumite conditii)
E. proteza Kemmeny
(pag. 474)

S2270116. Elementele de agregare in cadrul unei proteze partiale fixe au urmatoarele roluri:
A. sa acopere preparatia
B. sa protejeze pulpa dentara
C. sa protejeze parodontiul marginal
D. sa preia fortele ce se aplica pe ele si pe intermediari
E. sa refaca morfo-functinalitatea arcadei dentare
(pag. 475)

S2270117. Alegerea elementelor de agregare :


A. este facuta intotdeauna de medic
B. poate fi facuta de medic in colaborare cu pacientul (cand sunt mai multe variante)
C. poate fi facuta de medic in colaborare cu tehnicianul dentar
D. poate influenta rezistenta protezei partiale fixe
E. poate influenta longevitatea protezei partiale fixe
(pag. 475)

S2270118. Elementele de agregare in regiunea frontala :


A. trebuie sa indeplineasca exigente mecanice

1711

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1712

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

trebuie sa asigure stopuri ocluzale


trebuie sa asigure ghidaje fiziologice de durata
pot fi coroane partiale sau chiar inlay-uri
pot fi D.C.R.-uri acoperite de coroane mixte
(pag. 475)

S2270119. Elementele de agregare in regiunea laterala:


A. trebuie sa asigure stopurile ocluzale
B. trebuie sa aiba o rezistenta mecanica deosebita
C. trebuie sa participe la indeplinirea functiei fonetice
D. se prefera coroanele de invelis turnate si mixte
E. se pot utiliza si coroane partiale si incrustatii(in edentatii unidentare, cel mult bidentare)
(pag. 475)

S2270120. In edentatiile mai intinse, pe dintii stalpi meziali nu se recomanda folosirea elementelor de
agregare de tipul:
A. coroane mixte
B. coroane partiale
C. incrustatii simple
D. coroane din doua bucati
E. D.C.R.-uri acoperite cu coroane mixte
(pag. 476)

S2270121. Valoarea biomecanica a dintilor stalpi depinde de:


A. pozitia dintilor
B. sex
C. morfologia coronara
D. starea generala a pacientului
E. vitalitatea dintilor
(pag. 476-477)

S2270122. Avantajele restaurarilor protetice fixe monobloc fata de restaurarile protetice fixe lipite sau
sudate sunt:
A. scurtarea numarului de etape clinico-tehnice
B. consum redus de materiale
C. pret de cost mai redus
D. posibilitatea verificarii adaptarii elementelor de agregare pe campul protetic
E. nu necesita confectionarea unui model de lucru cu bonturi mobile
(pag. 479-480)

S2270123. Dupa topografia zonei in care sunt inserate, restaurarile protetice fixe sunt:
A. R.P.F. la maxilar si/sau la mandibula
B. R.P.F. intercalate
C. R.P.F. frontale
D. R.P.F. laterale
E. R.P.F. extinse fronto-laterale
(pag. 482-483)

S2270124. Restaurarile protetice fixe totale realizate si in scop de imobilizare reprezinta:


A. mijloace fixe provizorii de imobilizare
B. una din etapele incipiente ale tratamentului parodontitelor marginale
C. mijloace fixe permanente de imobilizare

1712

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1713

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. una din etapele finale importante ale tratamentului parodontitelor marginale


E. o metoda suficienta de tratament a parodontitelor marginale
(pag. 489)

S2270125. Restaurarile protetice fixe mobilizabile si demontabile sunt indicate in urmatoarele situatii:
A. mucoasa subiacenta intermediarilor prezinta leziuni de tipul leucoplaziei, lichen plan, etc.
B. campuri protetice cu pierderi mari de substanta ce pot fi rezolvate prin procedee de augmentare
C. dintii stalpi paraleli
D. spatiu protetic diminuat
E. protetica implantologica
(pag. 491)

S2270126. Sistemul telescopic poate fi utilizat in cadrul R.P.F. mobilizabile in urmatoarele situatii
clinice:
A. brese edentate la care dintii stalpi sunt paraleli
B. edentatii insotite de lipsa de substanta a crestelor
C. in tehnologia protezelor chirurgicale
D. pe dinti stalpi dupa rezectie apicala
E. in edentatii ce au necesitat interventii chirurgicale asupra substratului osos (regularizari ale crestelor
alveolare)
(pag. 492)

S2270127. In cadrul tratamentului protetic al unui pacient, specialistul trebuie sa ia in considerare


urmatorii factori:
A. biomecanic
B. parodontal
C. estetic
D. financiar
E. psihic
(pag. 413)

S2270128. Protezele partiale fixe se pot sprijini pe:


A. dinti naturali
B. crestele alveolare
C. implante dentare
D. dinti naturali si implante dentare
E. bolta palatina
(pag. 414)

S2270129. Restaurarile protetice fixe se caracterizeaza prin:


A. sprijin dento-parodontal
B. inscrierea volumului lor in cel al arcadelor dentare
C. sprijin muco-osos
D. sprijin mixt
E. volumul lor depaseste cu mult pe cel al arcadelor dentare
(pag. 414)

S2270130. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de:


A. numarul dintilor restanti
B. dispozitia topografica a dintilor restanti pe arcada
C. stopurile ocluzale pe care dintii restanti le realizeaza cu antagonistii
D. inaltimea coroanei anatomice a dintilor restanti
E. statusul parodontal al dintilor restanti

1713

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1714

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 415)

S2270131. Modelele pe care se face cel mai bine vizualizarea reliefului ocluzal trebuie sa posede
urmatoarele conditii:
A. amprenta se va lua cu alginate de buna calitate
B. modelele vor reproduce cu precizie forma arcadelor dentare
C. se ofera cele mai precise detalii privind relieful ocluzal
D. conservarea atenta a suprafetelor ocluzale printr-o depozitare adecvata
E. sa fie turnate din ghipsuri obisnuite
(pag. 417)

S2270132. In etapa de elaborare a planului de tratament al unui edentate partial ne intereseaza


preponderant urmatoarele pozitii mandibulare:
A. pozitia de deschidere larga a gurii
B. pozitia de repaus mandibular
C. pozitia de intercuspidare maxima
D. ocluzia de relatie centrica
E. pozitia de propulsie maxima
(pag. 419)

S2270133. Criteriile unei ocluzii fiziologice (dupa Korber) ar fi urmatoarele:


A. stabilirea simultana a stopurilor ocluzale
B. solicitarile ocluzale sa se distribuie uniform la toti dintii laterali, dupa o directie apropiata de axul lor lung
C. fortele ocluzale sa se distribuie la toti dintii frontali
D. absenta breselor edentate
E. dintii frontali sa asigure dezocluzia sectoarelor laterale in miscarile excentrice ale mandibulei
(pag. 420)

S2270134. Starea psihica a unui pacient edentate partial poate influentata de :


A. imposibilitatea de a efectua o masticatie normala
B. alterarea fizionomiei
C. schimbarea vocii
D. diminuarea auzului
E. alterarea starii generale
(pag. 425)

S2270135. Clasificarea edentatiei partiale dupa Kennedy:


A. tine cont de intinderea breselor edentate
B. tine cont de topografia breselor edentate
C. imparte edentatiile in patru clase
D. imparte edentatiile in sase clase
E. tine cont de starea de sanatate parodontala a dintilor restanti
(pag. 425)

S2270136. Pentru a fi utila in elaborarea unui plan terapeutic, o clasificare a edentatiei partiale trebuie
sa cuprinda urmatoarele criterii:
A. topografia si intinderea breselor edentate
B. valoarea functionala a dintilor restanti
C. particularitatile relatiei ocluzale
D. statusul parodontal al dintilor restanti
E. date privind starea articulatiilor temporo-mandibulare
(pag. 428)

1714

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1715

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2270137. Alegerea dintilor stalp in cazul unei restaurari protetice fixe trebuie sa tina cont de:
A. statusul coroanelor dentare
B. morfologia radiculara
C. statusul endodontal
D. doleantele pacientului
E. implantarea dintilor
(pag. 433)

S2270138. In evaluarea gradului de igiena orala, pentru detectarea placii bacteriene se pot utiliza solutii
revelatoare de genul:
A. negru de fum
B. albastru de metilen 2%
C. solutie iodoiodurata (LUGOL)
D. solutie de fluoresceina DC galben nr.8
E. produse tipizate de tipul Ceplac
(pag. 441)

S2270139. Cauzele fiziologice ale augmentarii tranzitorii a mobilitatii dentare pot fi:
A. dezocluzia prelungita (din timpul somnului)
B. ciclurile menstruale
C. dinti vecini cu o extractie laborioasa
D. dinti supusi unor tratamente ortodontice
E. sarcina
(pag. 444)

S2270140. Cauzele iatrogene ale mobilitatii dentare tranzitorii pot fi:


A. dinti vecini cu o extractie laborioasa
B. dinti supusi unor interventii chirurgicale parodontale si periapicale
C. dinti supusi unor terapii ortodontice
D. dinti stalpi in cursul elaborarii unor restaurari protetice de amploare
E. dezocluzia prelungita (in timpul somnului)
(pag. 444)

S2270141. Mobilitatea dentara patologica poate fi determinate de:


A. insuficienta parodontala
B. abrazie patologica
C. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, etc.)
D. bruxismul
E. boli cardio-vasculare
(pag. 444-445)

S2270142. Aparatul Periotest de determinare a mobiltatii dentare nu trebuie utilizat in urmatoarele


cazuri:
A. in toate tipurile de procese periapicale cornice
B. in traumatismele acute
C. in traumatismele cornice
D. implantele endoosoase in perioada de vindecare in primele 2-3 luni de la inserare
E. in toate tipurile de procese periapicale acute
(pag. 447)

S2270143. Semnele radiologice in cazul unui dinte stalp sanatos sunt urmatoarele:
A. largirea spatiului periodontal

1715

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1716

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

continuitatea septului osos alveolar


radiotransparenta periapicala
compacta osoasa alveolara continua
camera pulpara cu radiotransparenta uniforma
(pag. 449)

S2270144. Gradul I leziune incipienta de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin:
A. usoara alveoliza in zona furcatiei
B. leziunea depaseste 1/3 din spatial interradicular in sens V-O
C. sonda paodontala nu patrunde interradicular
D. examen radiografic neconcludent
E. deschiderea furcatiei este vizibila clinic
(pag. 450)

S2270145. Gradul II leziune partiala de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin:
A. alveoliza mai avansata
B. leziunea nu depaseste 1/3 din spatial interradicular in sens V-O
C. sonda parodontala patrunde interradicular
D. sonda parodontala nu ajunge pe partea opusa
E. radiografic se observa o radiotransparenta crateriforma
(pag. 450)

S2270146. Gradul III leziune completa de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin:
A. osul interradicular lipseste
B. furcatia acoperita vestibular si oral de tesut gingival
C. furcatia poate fi observata clinic
D. sonda parodontala patrunde dintr-o parte in cealalta a spatiului interradicular
E. radiografic se observa o radiotransparenta crateriforma
(pag. 450)

S2270147. Fibrele Sharpey ce formeaza ligamentul parodontal se impart in urmatoarele grupe:


A. transseptale
B. alveolare crestale
C. radiculare
D. apicale
E. orizontale
(pag. 451)

S2270148. Functiile ligamentului parodontal sunt:


A. transmitere de socuri
B. absorbant de forte
C. formare si remodelare
D. nutritiva
E. senzoriala
(pag. 451)

S2270149. In limite fiziologice, ligamentul parodontal se poate adapta unor cresteri ale functiei
ocluzale prin:
A. amplificarea latimii
B. amplificarea lungimii
C. marirea numarului fibrelor Sharpey
D. subtierea fibrelor

1716

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1717

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. ingrosarea fibrelor
(pag. 452)

S2270150. In cazul dintilor cu hipofunctie sau care nu participa deloc la realizarea functiilor, la nivelul
parodontiului se produc urmatoarele modificari:
A. se atrofiaza ligamentul parodontal
B. se largeste spatial ligamentar
C. fibrele sunt reduse ca numar si densitate
D. fibrele isi pierd orientarea
E. fibrele vor fi dispuse in final perpendicular cu suprafata radacinii
(pag. 452)

S2270151. Imbatranirea ligamentului parodontal determina:


A. o scadere a numarului fibrelor elastice
B. scaderea vascularizatiei
C. scaderea numarului fibrelor de colagen
D. cresterea numarului tulburarilor aterosclerotice
E. atat reducerea cat si cresterea grosimii ligamentului parodontal
(pag. 452)

S2270152. Edentatia de molar prim superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin proteza
partiala fixa agregata pe:
A. molarul secund cu extensie meziala
B. cei doi premolari cu extensie distala
C. molarul si premolarul secund
D. in mod exceptional molarul secund si cel de minte cu extensie meziala
E. implant endoosos (dupa 18-20 ani)
(pag. 456)

S2270153. Edentatia de premolar secund si molar prim superior (clasa III Kennedy) se restaureaza
corect prin proteza partiala fixa agregata pe:
A. premolarul prim si molarul secund
B. implante endoosoase
C. molarul secund si molarul de minte cu extensii meziale
D. premolarul prim, molarul secund si molarul de minte (daca exista si are un ax normal de implantare)
E. canin, premolar prim si molar secund pentru a asigura un sprijin cat mai solid
(pag. 457)

S2270154. Sistemele de culisare utilizate in cadrul R.P.F. mobilizabile se caracterizeaza prin:


A. doar intermediarii R.P.F. pot fi mobilizati
B. elementele de agregare raman fixate pe dintii stalpi
C. pot fi mobilizate atat elementele de agregare cat si intermediarii
D. culisele pot fi extra sau intracoronare
E. de obicei matricea se fixeaza la dintele stalp iar patricea la intermediari
(pag. 492)

S2270155. Puntile cu crosete:


A. sunt restaurari protetice traditionale
B. fac trecerea de la protezele fixe la cele traditionale
C. pot fi utilizate ca restaurari provizorii de lunga durata
D. pot inlocui 3-4 dinti lipsa
E. intermediarii sunt de obicei dinti tubulari din acrilat

1717

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1718

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 494)

S2270156. Indicatiile restaurarilor protetice fixe cu agregare adeziva sunt:


A. brese delimitate de dinti integrii
B. brese reduse frontale
C. brese in regiunea premolarilor
D. brese in zona de sprijin
E. brese la care creasta edentata prezinta o rezorbtie accentuata
(pag. 496)

S2270157. Restaurarile protetice fixe cu agregare adeziva:


A. reclama preparatii superficiale
B. se indica mai ales la pacientii tineri
C. se pot aplica pe dinti stalpi ai caror axe de implantare au o inclinatie >15 grade
D. se pot aplica fara probleme pe dinti mobili sau cu mobilitati diferite
E. se recomanda ca mijloace de contentie postterapeutice ortodontice sau chirurgicale
(pag. 496)

S2270158. Restaurarile protetice fixe cu agregare adeziva sunt contraindicate in urmatoarele situatii:
A. diasteme mari
B. ocluzii deschise
C. progenie adevarata
D. bruxism
E. suparfete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi
(pag. 496)

S2270159. Restaurarile protetice pe implante pot fi:


A. fixe
B. mobilizabile
C. adezive
D. mobile
E. hibride
(pag. 497)

S2270160. Temporizarea terapiei de restaurare protetica se recomanda in caz de:


A. hepatita virala
B. T.B.C. pacient BK pozitiv
C. sarcina
D. cardiopatie ischemica
E. translatia pura a molarului de 12 ani
(pag. 499)

S2270161. In conditii de stress ocluzal, implantele au o mobilitate fiziologica :


A. axiala de 5 m
B. laterala de 10-50 m
C. axiala de 10-50 m
D. laterala de 5m
E. nu au mobilitate nici axiala, nici laterala
(pag. 497)

S2270162. Atitudinea de expectativa in cazul terapiei de restaurare protetica se recomanda in cazul


pacientilor cu:
A. o bresa intercalata posterioara

1718

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1719

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

o bresa frontala
doua brese intercalate posterioare
edentatii terminale simultane pe cele doua arcade (arcade scurtate)
arcade intrerupte
(pag. 499-500)

S2270163. Radacinile primului molar permanent superior:


A. toate radacinile sunt curbate
B. radacinile vestibulare sunt curbate reciproc spre apex
C. radacinile vestibulare sunt divergente una fata de cealalta
D. radacinile vestibulare sunt convergente una fata de cealalta
E. confera acestui dinte o foarte buna valoare protetica
(pag. 434)

S2270164. O edentatie totala se poate restaura printr-o proteza fixa spijinita pe implante :
A. protezarea este suficient sa se faca pe patru implante dispuse in planuri diferite:cate unul in dreptul
caninilor si cate unul in zona laterala
B. la mandibula zona cea mai sigura de inserare a implantelor este zona interforaminala
C. in zona interforaminala se insera 2-4 implante
D. in zona interforaminala se insera 6-8 implante
E. suprastructura protetica totala pe implante este bine sa fie cimentata provizoriu pentru ca pacientul sa se
acomodeze cu ea
(pag. 489,491)

S2270165. Sistemul telescopic utilizat in cadrul R.P.F. mobilizabile:


A. marginea cervicala a coroanei turnate suprapuse patrunde in santul gingival
B. bizoul capei nu trebuie sa patrunda in santul gingival
C. exista o telescopare cilindrica
D. exista o telescopare conica
E. este indicata numai in brese edentate cu dinti stalpi paraleli
(pag. 492)

S2270166. Mobilitatea fiziologica a dintilor are urmatoarele valori:


A. 0,15 mm la pluriradiculari
B. 0,10 mm la monoradiculari
C. 0,15 mm atat la mono cat si la pluriradiculari
D. 0,10 mm la pluriradiculari
E. 0,15 mm la monoradiculari
(pag. 443)

S2570167. Planul terapeutic al unei edentaii pariale este condiionat de :


A. numrul dinilor restani
B. topografia dinilor restani pe arcad
C. stopurile ocluzale pe care dinii restani le realizeaz cu antagonitii
D. statusul parodontal
E. tonicitatea muscular
(pag. 415)

S2670168. n cadrul examiarii clinice a edentatului total, evidentierea boltii palatine n "V ofera
premizele pentru:
A. o stabilitate buna a protezei
B. o adeziune excelenta
C. o stabilitate redusa;

1719

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1720

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. un sprijin bun;
E. un sprijin deficitar
(pag. 46)

S2670169. n cadrul examinarii clinice a edentatului total purtator de proteze, pozitia de repaus a limbii:
A. se examineaza dupa ndepartarea protezelor vechi din cavitatea bucala
B. se examineaza cu vechile proteze n cavitatea bucala
C. este favorabila cnd este posterioara
D. este favorabila cnd este anterioara
E. permite protractia mai ampla cnd este posterioara
(pag. 48)

S2670170. Bolta palatina n forma de "U asigura:


A. adeziunea protezei
B. sprijin
C. stabilitate multumitoare
D. sprijin deficitar
E. stabilitate redusa
(pag. 46)

S2670171. Evidentierea unei creste moderat retentive la examinarea cmpului protetic edentat total
nseamna ca:
A. va fi favorabila mentinerii si stabilitatii protezei;
B. necesita amprentare cu materiale rigide;
C. necesita amprentare cu materiale elastice;
D. necesita corectare chirurgicala;
E. nu favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezei
(pag. 45)

S2670172. Mucoasa palida, subtire, cu rezilienta mica la nivelul cmpului edentat total:
A. este caracteristica unui cmp protetic "dur;
B. necesita amprentare de despovarare,
C. necesita amprentare compresiva;
D. reclama utilizarea unor materiale termoplastice pentru amprentare,
E. presupune utilizarea alginatului pentru amprentare
(pag. 47)

S2670173. Zona Eisenring se apreciaza:


A. cu gura pacientului larg deschisa;
B. cu gura pacientului usor deschisa;
C. privind largimea spatiului n timpul sursului fortat;
D. privind largimea spatiului balansnd mandibula;
E. privind largimea spatiului tractionnd lateral obrajii
(pag. 47)

S2670174. La edentatul total limba voluminoasa, tonica:


A. este favorabila n timpul amprentarii;
B. ridica dificultati n amprentare;
C. va contribui la mentinerea protezei;
D. are actiune dislocatoare pentru proteza totala mandibulara;
E. nu are importanta pentru amprentare
(pag. 48)

1720

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1721

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2670175. Planseul bucal:


A. este favorabil cnd are insertie joasa;
B. este favorabil cnd are insertie nalta;
C. este favorabil cnd are o tonicitate mare;
D. este favorabil cnd are o tonicitate mica;
E. nu are importanta pentru tratamentul protetic
(pag. 48)

S2970176. care sunt posibilitatile ca dintii cu insuficienta parodontala sa poata fi utilizati ca stalpi intro protezare fixa?
A. mai bine se extrag
B. cei cu anchiloza, da
C. se poate apela la depulpare
D. se poate apela la transfixatie
E. se poate apela la implante de aditie
(pag. 418)

S2970177. Ce indica asimetria miscarilor limita orizontale ale mandibulei?


A. ticuri ale pacientului
B. limitarea miscarilor de catre o mialgie
C. limitarea miscarilor de catre o artralgie
D. procese de remodelare functionala cauzate de tulburari functionale indelungate
E. evitarea unui dinte dureros
(pag. 421)

S2970178. Care sunt materialele dentare care pastreaza cu certitudine integritatea stopurilor ocluzale
in timp?
A. aliajele
B. acrilatele
C. ceramica
D. ceromerii
E. sticla polimerica
(pag. 222)

1721

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1722

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 71
nregistrarea relaiilor intermaxilarew n protezarea fix
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1371001. Hellman in 1924 considera ca in intercuspidare maxima exista
A. 140 suprafete de contact
B. 90 suprafete de contact
C. 144 suprafete de contact
D. 138 suprafee de contact
E. 100 suprafete de contact
(pag. 157)

S1371002. Plasarea Jig-ului universal creaza o dezocluzie molara de:


A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 152)

S1471003. Coincidenta dintre pozitia de intercuspidare maxima si pozitia de relatie centrica se


intalneste in urmatorul procentaj din cazuri:
A. 7 - 10 %;
B. 10 - 13 %;
C. 13 - 17 %;
D. 17 - 20 %;
E. 20 - 23 %.
(pag. 148)

S1471004. in cazul long centricului, fata de relatia centrica intercuspidarea maxima se realizeaza intr-o
pozitie mai anterioara cu:
A. 0,2 - 0,5 mm;
B. 0,5 - 1 mm;
C. 0,2 - 1, 75 mm;
D. 0,5 - 1, 5 mm;
E. 0, 5 - 1,75 mm.
(pag. 148)

S1471005. in cazul utilizarii jig-ului universal la determinarea relatiei centrice se urmareste obtinerea
unei dezocluzii molare de circa:
A. 0,5 mm;
B. 1 mm;
C. 1,5 mm;
D. 2 mm;
E. 2,5 mm.
(pag. 152)

1722

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1723

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1471006. Metoda"pivotului central de sprijin"se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. Este o tehnica de inregistrare grafica extraorala a relatiei centrice;
B. Reclama utilizarea obligatorie a unui articulator adaptabil;
C. Elimina contactele dentare necontrolabile;
D. Se utilizeaza la inrtegistrarea grafica a relaiei centrice in plan vertical;
E. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a relatiei centrice in plan sagital.
(pag. 155)

S1471007. Relatia centrica nu reprezinta:


A. O pozitie diagnostica;
B. O pozitie de referinta;
C. O pozitie ocluzala;
D. O poziie reproductibila;
E. O pozitie axial terminala.
(pag. 146-148)

S1471008. Utilizarea separatorului ocluzal la determinarea relatiei centrice se bazeaza pe principiul:


A. Homotropiei linguo-mandibulare;
B. Reflexului molar;
C. Flexiei gatului;
D. Extensiei gatului;
E. Tripodizarii mandibulare.
(pag. 153)

S1571009. Materialul cu care se inregistreaza ocluzia in protetica fixa trebuie sa prezinte urmatoarele
caracteristici:
A. o rigiditate initiala pentru a putea fi introdus cu usurinta in cavitatea bucala
B. sunt indicate pentru inregistrare materiale care se intaresc perfect
C. vascozitatea scazuta a materialului in momentul inregistrarii poate determina ghidaje fortate
D. grosimea materialului trebuie sa permita imprimarea dintilor pe o adancime de 1,5-2mm
E. priza materialului trebuie sa se produca dupa indepartarea din cavitatea bucala.
(pag. 154)

S1571010. Reperul osos in relatie centrica se refera la:


A. stabilirea unei distante convenabile Gnation-Subnazale egala cu cea a etajului mijlociu,cu corespondenta
liniei mediane a mandibulei cu linia medio-sagitala a fetei
B. plasarea centrica a condililor in cavitatile glenoide
C. condilii in relatie centrica se situeaza pe linia tragus-unghiul extern al ochiului la 13mm anterior de tragus
D. contractia echilibrata si simetrica a grupelor musculare
E. in relatie centrica condilii nu se palpeaza in conductul auditiv extern.
(pag. 148)

S1571011. Suprafetele dentare de ghidaj pe care aluneca suprafetele de sprijin in cursul miscarilor
mandibulare sunt reprezentate de:
A. versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari inferiori
B. versantii vestibulari ai cuspizilor vestibulari inferiori
C. marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
D. versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
E. versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor superiori.
(pag. 160)

S1671012. Long centric-ul:


A. este decelabil la 10-13% dintre indivizi;

1723

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1724

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

presupune alunecarea anterioara a condililor pe pantele tuberculilor articulari,


se caracterizeaza prin existenta pozitiei de relatie centrica realizata anterior intercuspidarii maxime;
se caracterizeaza prin distanta sagitala intre relatia centrica si intercuspidarea maxima de 0.2-1.75 mm
se caracterizeaza printr-o distanta sagitala intre relatia centrica si intercuspidarea maxima de maxim 1 mm
(pag. 148)

S1671013. Pozitionarea mandibulei in RC prin metoda unimanuala:


A. este descrisa de Peter Dawson;
B. se aplica pentru controlul contactelor dentare in RC;
C. se aplica pentru controlul gutierelor ocluzale,
D. este o tehnica cu trei degete;
E. necesita prezenta asistentei pentru realizarea ei
(pag. 151)

S1671014. Triunghiul lui Mario Spirgi este reprezentarea:


A. triunghiului bicondilo-simfizar;
B. situatiei de point centric;
C. situatiei de wide centric;
D. situatiei de freedom in centric;
E. situatiei de long centric
(pag. 149)

S2171015. nregistrarea ocluziei n RC cu val de cear (Bratu):


A. Folosete aboane de ocluzie
B. Se utilizeaz la pacienii care nu mai au contacte dento-dentare
C. Ceara folosit trebuie s nu aib plasticitate mare cnd este ramolit (nclzit)
D. n baza acestei nregistrri se va monta n articulator modelul superior n poziie de RC fa de modelul
inferior
E. n baza acestei nregistrri se va monta n articulator modelul inferior n poziie de RC fa de modelul
superior
(pag. 154-155)

S2171016. La pacienii cu ocluzie instabil care trebuie protezai fix se recomand (Bratu) :
A. Memorarea relaiilor intermaxilare prin restaurri provizorii
B. Prepararea seriat a dinilor i realizarea unor mici ine din acrilat autopolimeriza-bil
C. Folosirea unor abloane de ocluzie confecionate naintea preparrii dinilor
D. Efectuarea seriat a elementelor de agregare
E. nregistrarea RC n dimensiune vertical optim
(pag. 145-146)

S2271017. In cazul long-centric LC fata de RC intercuspidarea maxima se realizeaza printr-o pozitie


mai anterioara cu:
A. 0.2-0.5 mm
B. 0.5-1 mm
C. 0.2-1.75 mm
D. 0.3-1.5 mm
E. 0.3-1.75 mm
(pag. 148)

S2271018. Referitor la RC, uratoarele afirmatii sint false:


A. Nu se coreleaza cu rapoturile dento-dentare
B. Stabilizeaza condilii mandibulari fata de baza craniului
C. Este o pozitie articulara

1724

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1725

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Este o pozitie ocluzala


E. A fost denumita si pozitie ligamentara
(pag. 146)

S2271019. Plasarea Jig-ului universal creeaza o dezocluzie molara de:


A. 0.5 mm
B. 1 mm
C. 1.5 mm
D. 2 mm
E. 2.5 mm
(pag. 152)

S2271020. Coincidenta dintre PIM si RC se intilneste:


A. 7-10% din indivizi
B. 13-17% din indivizi
C. 10-13% din indivizi
D. 15-20%din indivizi
E. 13-23% din indivizi
(pag. 148)

S2271021. Metoda "pivotului central de sprijin" se caracterizeaza prin:


A. Este tehnica de inregistrare grafica exclusiv extraorala a RC
B. Elimina contactele dento-dentare necontrolabile
C. Reclama utilizarea obligatorie a unui articulator adaptabil
D. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a RC in plan vertical
E. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a RC in plan sagital
(pag. 155)

S2271022. Metoda de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta uramatoare avantaje:


A. Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate
B. Depinde de instruirea operatorului
C. Depinde de pozitia capului si fotoliului dentar
D. Da rezultatele cele mai sigure si repetabile
E. Necesita asistenta pentru realizare
(pag. 148)

S2271023. Pntru inregistrarea, reproducerea si analiza functionala in vederea unei restaurari protetice
fixe functionale de importanta covirsitoare sint:
A. PIM, RC,ORC,OH
B. numai RC si PIM
C. numai ORC si PIM
D. numai OH si ORC
E. numai RC si ORC
(pag. 142)

S2271024. Pentru obtinerea relaxarii musculare se utilizeaza stimulatorul electric care prin excitarea
nervului mandibular provoaca contractii puternice ale muschilor mobilizatori : v
A. 2,5 sec. pe o durata de 45 min., urmate de relaxare
B. 10 sec pe o durata de 45min , urmata de relaxare
C. 2,5 sec pe o durata de 10-15 min urmata de relaxare
D. 2,5 sec pe o durata de 20-30 min urmata de relaxare
E. 1 sec pe o durata de 30-35 min urmata de relaxare

1725

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1726

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 150)

S2271025. Kubein si Yahnig au prezenta un concept functional cu privirea la biomecanica ATM in anul:
A. 1980
B. 1970
C. 1982
D. 1983
E. 1975
(pag. 143)

S2271026. Referitor la RC:


A. Este o pozitie ocluzala
B. Nu este constanta toata viata
C. Nu poate fi uneori modificata de contactele dento-dentare
D. Nu se determina prin teste fonetice
E. Este o pozitie de referinta pentru principalele miscari mandibulare
(pag. 148)

S2271027. Triunghiul lui Mario Spirgi este reprezentarea:


A. Triunghiului bicondilo-simfizar
B. Situatiei wide-centric
C. Situatiei point-centric
D. Situatiei de freedom-incentric
E. Situatiei long-centric
(pag. 149)

S2271028. Pentru deteminarea RC, se obtine relaxarea musculara cu aparate de antrenament,


retruzorul Hickok si dispozitivul Cohen , dupa:
A. 5-10 minute de antrenament
B. 20-30 minute de antrenament
C. 40 min de antrenament
D. 1-2 minute de antrenament
E. Sedinte de antrenament repetate timp de 50 de minute
(pag. 150)

S2271029. In cazul utilizarii jig-ului universal la determinarea RC se urmareste obtinerea unei


dezocluzii molare de circa:
A. 0,5
B. 0,75
C. 1,5
D. 2 mm
E. 1mm
(pag. 153)

S2271030. Utilizarea separatorului ocluzal la determinarea RC se bazeaza pe principiul:


A. Homotropiei linguo-mandibulare
B. Reflexului molar
C. Flexia gitului
D. Extensia gitului
E. Tripodizarii mandibulare
(pag. 153)

S2271031. Long-centric-ul:

1726

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1727

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Nu este decelabil la 10-13% din indivizi


Presupune alunecarea anterioara a condinilor pe pantele tuberculilor mandibulari
Se caracterizeaza prin existenta pozitiei de RC realizata anterior de IM
Se caracterizeaza prin distanta sagitala dintre RC si IM de 0,2-1,75mm
Se caracterizeaza prin distanta sagitala dintre RC si IM de 0,2-1mm
(pag. 148)

S2271032. In protetica fixa , grosimea materialelor cu care se inregistreaza ocluzia trebuie sa fie:
A. 1 mm
B. 0,5 mm
C. 0,75 mm
D. 1,5-2 mm
E. 2 mm
(pag. 158)

S2271033. Conceptul de ghidaj lateral-secvential cu dominanta canina a fost denumite de:


A. Slavicek
B. Mario Spirgi
C. Kubein
D. Yahnig
E. Niciunul dintre ei
(pag. 162)

S2571034. Metoda de nregistrare grafic a relaiei centrice se bazeaz pe urmtorul principiu:


A. contracia izometric a muchilor cobortori ai mandibulei
B. relaxarea unilateral a muchilor mobilizatori ai mandibulei
C. reglarea nclinrii pantei tuberculului articular
D. nlocuirea contactelor dento-dentareantagoniste necontrolabile printr-un singur punct de sprijin
E. meninerea condililor mandibulei n poziie constant n micarea de protruzie i laterotruzie a mandibulei
(pag. 155)

S2671035. Miscarea de protractie maxima a limbii la amprentare:


A. este recomandata la toti pacientii, pentru a preveni dislocarea protezei;
B. se recomanda la pacientii cu pozitie anterioara a limbii n repaus;
C. este recomandata la pacientii cu limba retractata n repaus;
D. nu se recomanda niciodata, indiferent de pozitia limbii n repaus;
E. pozitia de repaus a limbii nu influenteaza tehnica de amprentare
(pag. 113)

S2671036. Miscarile comandate de medic pentru modelarea amprentei n tratamentul edentatiei totale:
A. se fac la amprentarile cu gura deschisa;
B. se executa la amprentarile cu gura nchisa;
C. se executa att la amprentele cu gura deschisa, ct si la cele cu gura nchisa;
D. se indica la pacientii necooperanti;
E. nu necesita n prealabil instruirea pacientului
(pag. 108)

S2671037. Care dintre urmatoarele materiale au o vscozitate medie n stare de plasticitate:


A. alginatele;
B. materialele bucoplastice;
C. pastele de eugenat de zinc;
D. kerr;

1727

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1728

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. ghips
(pag. 70)

S2671038. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare n edentatia totala se va lua n


considerare ca un cmp protetic dur permite amprentarea cu:
A. alginat;
B. ghips;
C. stents;
D. hidrocoloizi reversibili;
E. orice tip de material de amprentare.
(pag. 67)

S2671039. Amprentarea mucostatica a cmpului protetic edentat total:


A. utilizeaza ca material de amprentare stents;
B. se face sub presiune ocluzala;
C. se face sub presiune digitala;
D. se bazeaza pe aportul tonicitatii musculare n mentinerea protezei,
E. permite realizarea unor proteze cu margini scurte si subtiri
(pag. 105)

S2971040. ORC permite contacte interdentare stabile fara interferente ocluzale:


A. intotdeauna
B. uneori
C. accidental
D. intermitent
E. in mod ideal
(pag. 142)

S2971041. Pentru determinarea PIM este nevoie de:


A. toti dintii arcadelor dentare
B. un numar redus de dinti
C. un numar suficient de dinti
D. dinti situati pe o hemiarcada
E. dinti situati pe doua arcade care se intrepatrund
(pag. 142)

S2971042. Din PIM sunt posibile miscari de excursie a mandibulei cu ghidaj dentar spre:
A. anterior
B. lateral si anterior
C. lateral
D. posterior
E. toate
(pag. 142)

S2971043. In absenta stopurilor ocluzale posterioarese pot determina relatiile intermaxilare?


A. nu
B. cu mare greutate
C. foarte usor
D. accidental
E. da, dar datorita reflexelor cu coordonare centrala si periferica
(pag. 142)

1728

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1729

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1271044. Conform definitiei lui Dupas, RC este:
A. Pozitia mandibulo-craniana fiziologica
B. Raport constant al mandibulei fata de baza craniului si maxilar
C. Pozitia cea mai inalta si cea mai anterioara de contact articular
D. Mandibula se afla in RC numai la sfarsitul ciclului masticator si in timpul deglutitiei
E. Pozitia care favorizeaza rotatia condililor dupa o axa balama terminala
(pag. 147, 148)

S1271045. Dintre factorii care modifica in cursul vietii relatiile de ocluzie se numara:
A. Edentatia terminala bilaterala intinsa
B. Procese patologice acute dento-parodontale
C. Uzura accentuata a arcadelor dentare
D. Uzura redusa a arcadelor dentare
E. Tratamente protetice incorecte
(pag. 144)

S1271046. Evaluarea relatiilor de ocluzie la un pacient poate sa evidentieze:


A. Contacte interdentare stabile in PIM si o DVO incerta
B. Contacte interdentare instabile in PIM si o DVO normala
C. Contacte interdentare stabile in PIM si o DVO normala
D. Contacte ocluzale instabile in PIM si DVO incerta
E. Contacte ocluzale absente intre dintii restanti
(pag. 144)

S1271047. in practica marcarea contactelor dento-dentare presupune:


A. Utilizarea hartiei de articulare albastra pentru contactele in PIM
B. Utilizarea hartiei de articulare rosie pentru contactele in ORC
C. Coincidenta culorilor de marcare a PIM si ORC = point centric
D. Utilizarea hartiei de articulare rosie pentru contactele in PIM
E. Utilizarea hartiei de articulare albastra pentru contactele in ORC
(pag. 157)

S1271048. in RC contactele dento-dentare pot crea mai multe situatii:


A. Daca IM se realizeaza mai posterior cu 0,2 1,75 mm decit RC situatia se numeste long centric
B. Coincidenta PIM cu RC poarta numele de point centric
C. Libertatea de miscare atat in sens vertical cat si in sens sagital poarta numele de freedom in centric
D. Point centricul este decelabil la 20 % din indivizi
E. Libertatea de miscare a mandibulei in RC in sens transversal (1 mm) se numeste wide centric
(pag. 148)

S1271049. Metodele de pozitionare mandibulara in RC se pot grupa astfel:


A. Metoda unimanuala tehnica cu un deget
B. Metoda pozitionarii autoghidate tehnica Jig-ului anterior
C. Metoda bimanuala tehnica bilaterala
D. Metoda bimanuala tehnica cu separatorul ocluzal
E. Metoda miniplanului retroincisiv tehnica Jig-ului universal
(pag. 151-153)

S1271050. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:

1729

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1730

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Obtinerea stabilitatii ocluzale a la long


Functionalitatea ADM perfecta pentru pacient
Obtinerea stabilitatii ocluzale de moment
Revenirea neaparat la raporturile ocluzale initiale
Eliminarea recidivei simptomatologiei DTM
(pag. 158)

S1271051. Pentru memorarea RIM in cursul unui tratament protetic in care vor fi desfiintate temporar
stopurile ocluzale stabile se procedeaza la:
A. Folosirea unor sabloane de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor
B. Restuarari provizorii
C. Efectuarea deodata a elementelor de agregare
D. Prepararea seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia cu chei din silicon
E. Restaurari definitive
(pag. 145)

S1271052. Pentru miscarea de lateralitate fiziologica a mandibulei sunt false urmatoarele enunturi:
A. La ghidajul canin poate participa uneori incisivul lateral
B. Este ghidata exclusiv de caninii de partea lucratoare la 20 % din indivizi
C. Este ghidata de canini si premolarii de partea lucratoare
D. Pe partea nelucratoare apare dezocluzia dintilor
E. Este ghidata de canini si molarii de partea lucratoare
(pag. 161)

S1271053. Pentru miscarea de propulsie fiziologica a mandibulei sunt adevarate urmatoarele enunturi:
A. Ghidajul anterior nu determina dezocluzia dintilor posteriori
B. Este ghidata de fetele palatinale ale incisivilor si caninilor maxilari
C. Ideal este sustinuta de toti cei opt incisivi
D. Functional ghidajul anterior este sustinut de un singur dinte frontal impreuna cu antagonistii lui
E. Este ghidata de marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
(pag. 160)

S1271054. Pentru relatia centrica sunt adevarate afirmatiile:


A. Nu stabilizeaza condili mandibulari fata de baza craniului
B. Este o pozitie ocluzala
C. Nu exista fara contactele dentare interarcadice
D. Este un raport osos mandibulo-cranian dependent de ligamente
E. Nu este influentata de prezenta dintilor
(pag. 146)

S1271055. Printre cauzele care conduc la o ocluzie instabila sunt:


A. Edentatii partiale intinse
B. Activitati parafunctionale
C. Edentatii partiale reduse
D. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor
E. Insertia unor proteze mobilizabile defectuoase
(pag. 145)

S1271056. Relaxarea musculara integrala necesara pentru determinarea RC se poate realiza pe mai
multe cai:
A. Deschidere moderata a gurii
B. Retropulsie mandibulara minima

1730

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1731

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Propulsie mandubulara maxima


D. Folosirea de miorelaxante
E. Relaxarea psihologica
(pag. 150)

S1271057. Suprafetele dentare de ghidaj in cursul miscarilor mandibulare sunt reprezentate de


A. Versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
B. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari
C. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
D. Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
E. Versantii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari
(pag. 160)

S1371058. Cauzele unei ocluzii instabile sunt:


A. contractii musculare dezechilibrate
B. edentatii partiale intinse
C. migrari orizontale sau verticale ale dintilor
D. uzura exagerata a dinilor
E. insertia unor proteze corecte
(pag. )

S1371059. Cheile de ocluzie ce se folosesc in inregistrarea relatiilor intermaxilare in protezarea fixa pot
fi din:
A. ceara
B. hidrocolizi ireversibili
C. hidrocolizi reversibili
D. masa termoplastica
E. silicon cu reactie de aditie
(pag. 158)

S1371060. Diferentele in ceea ce priveste pozitia condililor in relatie centrica depinde de:
A. forma condililor
B. forma fosei glenoide
C. pozitia ramului vertical mandibular
D. starea generala a pacientului
E. forma discurilor articulare
(pag. 143)

S1371061. Factorii care determina modificari ale ocluziei din relatie centrica sunt:
A. tratamente protetice corecte
B. uzura accentuata a arcadelor dentare
C. edentatia terminala bilaterala intinsa
D. procese patologice cronice dento-parodontale
E. edentatii mici cu migrari dentare
(pag. 144)

S1371062. La pacientii care prezinta initial ocluzie stabila, dar care prin preparare devine instabila se
recomanda urmatoarele procedee de"memorare"a relatiilor intermaxilare:
A. restaurari provizorii
B. inregistrarea relatiei de ocluzie inainte de prepararea dintilor
C. prepararea seriata a dintilor
D. folosirea sabloanelor de ocluzie

1731

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1732

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. efectuarea seriata de elemente de agregare


(pag. 145)

S1371063. Metoda de conducere bimanuala a mandibulei pentru inregistrarea relatiilor intermaxilare


prezinta urmatoarele dezavantaje:
A. depinde de instruirea si indemanarea operatorului
B. depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate
C. nu depinde de pozitia capului si fotoliului dentar
D. nu depinde de capacitatea pacientului de a-si relaxa muschii masticatori
E. necesita asistenta pentru realizare
(pag. 151)

S1371064. Metoda unimanuala de determinare a relatiei centrice la edentatul partial presupune o


tehnica ce foloseste:
A. un deget
B. doua degete
C. trei degete
D. palma
E. pumnul
(pag. 150-151)

S1371065. Pe baza inregistrarii pozitiei de lateralitate se va programa pe articulator:


A. contactele de pe partea inactiva
B. amplitudinea miscarii Bennett de pe partea contralaterala
C. amplitudinea miscarii Bennett de pe aceeasi parte
D. unghiul Bennett de pe partea contralaterala
E. unghiul Bennett de aceeasi parte
(pag. 162)

S1371066. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice se permite inregistrarea:


A. diagramei miscarilor limita in plan orizontal
B. inclinarii pantei cuspizilor
C. relatiei centrice
D. poziiei neuro-musculare
E. unghiului Bennett
(pag. 156)

S1371067. Relaxarea musculara in vederea determinarii relatiei centrice la pacientii cu edentatii


partiale se realizeaza prin urmatoarele metode:
A. masaj muscular
B. relaxare farmacologica
C. stimulare electrica
D. relaxare prin exerciii
E. relaxare psihologica
(pag. 150)

S1371068. Sistemul OSU de pozitionare autoghidata a mandibulei in relatie centrica prezinta


urmatoarele caracteristici:
A. dificil pentru practician
B. sistem simplu si precis
C. stabileste si mentine dimensiunea verticala selectionata
D. faciliteaza diagnosticul
E. permite ghidarea neuro-musculara a mandibulei si inregistrarea relatiei centrice cu ajutorul suportului de

1732

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1733

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

inregistrare
(pag. 153)

S1471069. in cazul pacientilor a caror morfologie ocluzala realizeaza initial stopuri ocluzale stabile, dar
care in cursul tratamentului protetic vor fi desfiintate temporar in timpul prepararii
dintilor,"memorarea"relatiilor intermaxilare se poate realiza prin:
A. Restaurari provizorii;
B. Prepararea seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia prin mici sine de acrilat
autopolimerizabil sau chei din silicon;
C. Folosirea unor sabloane de ocluzie, confectionate inaintea prepararii dintilor;
D. Utilizarea cerii calibrate;
E. Efectuarea seriata a elementelor de agregare.
(pag. 145)

S1471070. in cursul vietii ocluzia de relatie centrica (ORC) este supusa modificarilor determinate de
mai multi factori:
A. Uzura accentuata a arcadelor dentare;
B. Edentatia terminala bilaterala intinsa;
C. Procese patologice cronice dento-parodontale;
D. Tratamente protetice incorecte;
E. Influente psihogene.
(pag. 144)

S1471071. Metoda bimanuala de determinarea a relatiei centrice prezinta urmatoarele dezavantaje:


A. Forteaza mandibula in retruzie;
B. Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate in mod egal cu cele doua maini;
C. Depinde de pozitia capului si a fotoliului dentar;
D. Nu permite ca mandibula sa fie impinsa anterior;
E. Exista pericolul crearii unui spatiu interarticular exagerat.
(pag. 151)

S1471072. Pozitia de intercuspidare maxima:


A. Corespunde unei contractii voluntare maxime a muschilor ridicatori ai mandibulei;
B. Este o pozitie diagnostica;
C. Mai poarta denumirea de pozitie de forta;
D. Este cea mai frecventa poziie funcionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar;
E. Poate avea loc si in pozitii mandibulo-craniene excentrice.
(pag. 157)

S1471073. Relatia centrica:


A. Stabilizeaza condilii mandibulari fata de baza craniului;
B. Nu se coreleaza cu raporturile dento-dentare;
C. Este o pozitie articulara;
D. Este o poziie ocluzala;
E. A mai fost denumita si pozitie ligamentara sau balama terminala.
(pag. 146)

S1471074. Relaxarea musculara in vederea determinarii relatiei centrice prezinta mai multe variante:
A. relaxarea heterotipica;
B. relaxarea psihologica;
C. relaxarea farmacologica;
D. relaxarea prin inducie;
E. relaxarea prin ultrasunete;

1733

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1734

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 150)

S1471075. Tehnica de determinare a relatiei centrice cu ajutorul miniplatoului incisiv presupune


utilizarea:
A. Localizatorului centric;
B. Jig-ului anterior;
C. Jig-ului universal;
D. Dispozitivului Pedro Saizar;
E. Riglei Woelfel.
(pag. 152)

S1471076. Urmatoarele cauze pot provoca absenta unor stopuri ocluzale stabile intre dintii antagonisti
in IM:
A. Edentatii partiale intinse;
B. Insertia unor proteze partiale fixe sau mobilizabile defectuoase;
C. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor;
D. Obiceiuri vicioase;
E. Uzura exagerata provocata de activitati parafunctionale.
(pag. 145)

S1471077. Verificarea pozitiei de relatie centrica se poate realiza prin intermediul urmatoarelor repere
A. Osos;
B. Muscular;
C. Articular;
D. Dentar ocluzal;
E. Lingual.
(pag. 148)

S1571078. Cauzele ocluziei instabile sunt:


A. alunecarea anterioara a mandibulei din RC in PIM
B. edentatii partiale intinse
C. insertia unor proteze partial mobilizabile care maresc DVO
D. bruxism
E. incongruente dento-alveolare cu inghesuire.
(pag. 145)

S1571079. in cazul pacientilor ale caror stopuri ocluzale stabile vor fi desfiintate temporar in timpul
prepararii dintilor stalpi ai unei punti totale, relatiile intermaxilare pot fi mentinute nemodificate prin
urmatoarele metode:
A. inregistrarea cu ceara de ocluzie a pozitiei de IM inaintea prepararii dintilor
B. inregistrarea pozitiei de IM inaintea prepararii dintilor cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
C. tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte cu tus de china si masurarea DVO
D. protezari provizorii
E. efectuarea seriata a elementelor de agregare.
(pag. 145)

S1571080. in RC pozitia condililor este:


A. diferita de la un pacient la altul
B. variaza pe distanta de 1mm
C. rezultatul activitatii neuro-musculare care poate sa decurga cu interferente
D. pozitia cea mai inalta si retrudata in fosa glenoida
E. influentata de forma discurilor articulare.
(pag. 143)

1734

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1735

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1571081. intr-o ocluzie habituala:


A. muschii ridicatori se pot contracta inegal si simetric
B. liniile mediane ale celor doua arcade sa nu coincida
C. cele doua arcade nu realizeaza un maxim de contacte ocluzale
D. simptomatologia subiectiva nu e demna de remarcat
E. rapoartele ocluzale se realizeaza in interiorul triunghiului lui Mario Spirgi.
(pag. 144)

S1571082. Metodele de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta urmatoarele dezavantaje:


A. necesita prezenta unei asistente
B. este obligatorie administrarea medicatiei miorelaxante
C. se incepe din pozitia de propulsie fortata
D. depinde de indemanarea operatorului
E. rezultatele inregistrarii nu sunt sigure.
(pag. 151)

S1571083. Prin metoda grafica se pot inregistra:


A. pozitia de IM
B. diagrama miscarilor limita in plan orizontal
C. RC
D. diagrama miscarilor limita in plan transversal
E. diagrama miscarilor limita in plan sagital.
(pag. 156)

S1571084. Relaxarea musculara in vederea inregistrarii RC se obtine prin urmatoarele metode:


A. utilizarea unei medicatii analgezice si sedative
B. exercitii de propulsie mandibulara maxima
C. inregistrarea se face la primele ore ale diminetii
D. pacientul sta cu capul drept, nesprijinit
E. utilizarea gutierelor ocluzale.
(pag. 150)

S1571085. Urmatoarele afirmatii privind inregistrarea grafica a RC sunt adevarate:


A. se realizeaza prin tehnici extraorale si intraorale
B. acul de inregistrare se plaseaza perpendicular pe planul de ocluzie
C. placa de inregistrare trebuie sa intrfereze ocluzia pentru a obtine inregistrari exacte
D. miscarile inregistrate vor fi miscari limita reale dupa ce se obtine relaxarea musculara
E. inregistrarea obtinuta este comuna tuturor indivizilor.
(pag. 155)

S1571086. Urmatoarele afirmatii privind PIM sunt adevarate:


A. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar
B. poate coincide cu RC
C. nu este influentata de modificarile morfologice ale arcadelor dentare in timp
D. in cazul edentatului total neprotezat este situata anterior pozitieide RC
E. PIM este o pozitie de referinta(diagnostica).
(pag. 157)

S1671087. in cursul miscarii de lateralitate (laterotruzie):


A. ghidajul de grup se constata la majoritatea indivizilor;
B. ghidajul canin determina dezocluzia imediata numai a dintilor de partea nelucratoare;

1735

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1736

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. ghidajul canin este cel mai des intalnit;


D. ghidajul canin la care participa si incisivul lateral se numeste " ghidaj lateral secvential cu dominanta
canina";
E. in cursul ghidajului canin se produce dezocluzia dintilor laterali atat pe partea lucratoare, cat si pe cea
nelucratoare.
(pag. 161-162)

S1671088. inregistrarea pozitiilor de lateralitate ale mandibulei cu ceara ajuta la programarea in


articulator a:
A. amplitudinii miscarii Bennett de aceeasi parte;
B. amplitudinii miscarii Bennett de partea contralaterala;
C. unghiului Bennett de aceeasi parte;
D. unghiului Bennett de partea opusa;
E. traiectoriei incisive
(pag. 162)

S1671089. Intercuspidarea maxima de necesitate:


A. se situeaza in interiorul triunghiului de toleranta ocluzala;
B. se caracterizeaza prin plasarea asimetrica a condililor in cavitatile glenoide;
C. se mai numeste si ocluzie traumatica;
D. se mai numeste si ocluzie habituala;
E. se mai numeste si ocluzie de convenienta
(pag. 158)

S1671090. La inregistrarea grafica a relatiei centrice, unghiul descris pe placuta mandibulara:


A. este un unghi ascutit, cu deschidere spre cavitatea bucala;
B. este unul obtuz, cu deschidere spre cavitatea bucala;
C. se numeste "unghi Bennett";
D. se numeste " unghi goniac";
E. se numeste " unghi simfizar"
(pag. 155-156)

S1671091. La inregistrarea pozitiei de propulsie a mandibulei trebuie sa se aiba in vedere ca:


A. ghidajul anterior trebuie sa fie sustinut de doi dinti frontali superiori impreuna cu antagonistii lor;
B. ghidajul anterior trebuie sa determine dezocluzia dintilor posteriori;
C. se utilizeaza pentru programarea unghiului Bennett;
D. se utilizeaza pentru programarea inclinarii pantei condiliene a articulatorului;
E. nu are valoare practica
(pag. 160-161)

S1671092. Metoda de inregistrare grafica a RC cu placa si pivot central:


A. necesita prezenta ghidajelor dentare;
B. necesita plasarea placutei strict paralel cu planul de la Frankfurt;
C. necesita plasarea placutei strict paralel cu planul lui Camper;
D. sprijina mandibula fata de baza craniului intr-un punct central, prin intermediul pivotului;
E. sprijina mandibula fata de baza craniului prin trei puncte
(pag. 156)

S1671093. Pozitia de intercuspidare maxima:


A. este o pozitie diagnostica;
B. se marcheaza cu hartie de articulare rosie;
C. situata oriunde in interiorul triunghiului lui Spirgi este considerata normala;
D. este o pozitie foarte frecventa in cursul miscarilor functionale ale mandibulei;

1736

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1737

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. se mai numeste si pozitie de forta.


(pag. 157)

S1671094. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice este posibila realizarea:


A. diagramei lui Posselt;
B. diagramei miscarilor lmita in plan frontal;
C. diagramei miscarilor limita in plan orizontal;
D. inregistrarea pozitiei neuromusculare a mandibulei fata de baza craniului;
E. inregistrarea inclinatiei pantei tuberculilor articulari
(pag. 156)

S1671095. Relatia centrica:


A. nu este o pozitie ocluzala, neavand legatura cu dintii;
B. este constanta toata viata;
C. poate fi uneori modificata de contactele dento-dentare;
D. se determina prin teste fonetice;
E. este o pozitie de referinta, dar nu are semnificatie diagnostica
(pag. 146-148)

S1671096. Sistemul OSU de pozitionare a mandibulei in RC:


A. utilizeaza jigul anterior;
B. utilizeaza jigul universal;
C. se mai numeste si " tehnica cu separatorul ocluzal";
D. utilizeaza o rigla curba progresiva;
E. permite ghidarea neuromusculara a mandibulei in RC
(pag. 153)

S1671097. Tehnica de pozitionare a mandibulei in RC prin intermediul localizatorului centric:


A. este unimanuala;
B. este bimanuala;
C. este metoda mini-planului retroincisiv;
D. este o pozitionare autoghidata;
E. necesita un dispozitiv plasat pe mentonul pacientului
(pag. 151-152)

S1671098. Utilizarea riglei curbe progresive pentru pozitionarea mandibulei in RC:


A. presupune existenta unui suport de inregistrare;
B. necesita confectionarea sabloanelor de ocluzie;
C. este o metoda de electie in edentatiile frontale intinse;
D. se utilizeaza pentru deprogramare mandibulara rapida;
E. permite pozitionarea bimanuala a mandibulei in RC
(pag. 153-154)

S2171099. Academia Internaional de Gnatologie consider c n RC condilii ocup o poziie (Bratu) :


A. Anterioar
B. Posterioar
C. Superioar
D. Median
E. Maxim
(pag. 153)

S2171100. Cu ajutorul nregistrrilor cu cear a poziiilor de lateralitate se va programa n articulator :

1737

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1738

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Amplitudinea micrii Bennett pe aceeai parte


Amplitudinea micrii Bennett pe partea contralateral
Unghiul Bennett pe aceeai parte
Unghiul Bennett pe partea contralateral
nclinarea pantei tubercului articular
(pag. 162)

S2171101. Prin metoda grafic a lui Gysi se nregistreaz:


A. Diagrama micrilor limit n plan vertical
B. Diagrama micrilor limit n plan orizontal
C. IM
D. RC
E. Micarea de lateralitate maxim
(pag. 155-156)

S2271102. Avantajele metodei bimanuale prin tehnica bil;aterala de determinare a RC sint:


A. Impune prezenta asistentei langa medic
B. Depinde de pozitia capului
C. Depinde de forte dirijate in mod egal cu ambele miini de catre operator
D. Nu permite ca mandibula sa fie impinsa anterior de pacient
E. Da rezultatele sigure si repetabile
(pag. 151)

S2271103. Urmatoarele cauze pot provoca absenta unor stopuri ocluzale stabile intre dinti antagonisti
in intercuspidare maxima:
A. Edentatii partiale intinse
B. Insertia unor proteze partiale fixe sau mobilizabile defectuoase
C. Migrari orizontale sau vericale ale dintilor
D. Obiceiuri vicioase
E. Uzura exagerata provocata de activitati parafunctionale
(pag. 145)

S2271104. Verificare pozitiei de relatie centrica se poate realiza prin intermediul unor repere :
A. Osos
B. Muscular
C. Articular
D. Dentar- ocluzal
E. Gingival
(pag. 148)

S2271105. In cazul pacientilor ale caror stopuri ocluzale stabile vor fi desfiintate temporar, in tipul
prepararii dintilor stilpi ai unei punti totale RIM pot fi mentinute nemodificate prin urmatoarele mtode:
A. Inregistrarea cu ceara de ocluzie a pozitiei de IM inainte prepararii dintilor
B. Inregistrarea pozitiei de IM inainte de prepararea dintilor cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
C. Tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte cu tus de China si masurarea DVO
D. Protezarii provizorii
E. Efectuarea seriata a elementelor de agregre
(pag. 145)

S2271106. Pentru pozitionare mandibulei in relatie centrica sint adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Metoda unimanuala-tehnica cu un deget
B. Metoda pozitionarii autoghidate-tehnica Jig-ului anterior

1738

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1739

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Metoda bimanuala-tehnica bilaterala


D. Metoda bimanuala tehnica cu separator ocluzal
E. Metoda miniplanului incisiv-tehnica Jig-ului universal
(pag. 152)

S2271107. Despre RC se pot afirma :


A. Este o poziie ocluzala
B. Nu stabilizeaza condilii fata de baza craniului
C. Exista fara contacte dentare interarcadice
D. Nu este influentaa de prezenta dintilor
E. Este raport osos mandibulo-cranian dependent de ligamente
(pag. 146)

S2271108. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sint:


A. Obtinerea stabilitatii ocluzale a la long
B. Functionalitatea ADM perfecta pentru pacient
C. Obtinerea stabilitatii ocluzale de moment
D. Revenire la raporturi ocluzale initiale
E. Eliminarea recidivei DTM
(pag. 158)

S2271109. Metode de obtinere a relaxarii musculare:


A. Retropulsie mandibulara minima
B. Deschiderea moderata a gurii
C. Propulsie mandibulara maxima
D. Folosire de miorelaxante
E. Relaxarea psihologica
(pag. 150)

S2271110. Pozitia condililor in relatie centrica poate sa depinda de:


A. Forma condililor
B. Forma fosei glenoide
C. Starea generala a pacientului
D. Pozitia ramului vertical mandibular
E. Forma discurilor articulare
(pag. 143)

S2271111. Referitor la contactele dento-dentare in relatie centrica sint adevarate:


A. Daca IM se realizeaza mai posterior cu 0.2-1.75 mm decit RC, situatia se numeste LC long centric
B. Coincidenta PIM cu RC poarta numele de point centric
C. Libertatea de miscare in sens vertical si sagital se numeste freedom incentric
D. PC este decelabil la 20% din indivizi
E. Libertatea de miscare a mandibulei in RC in sens transversal se numeste wide centric
(pag. 148)

S2271112. Pentru marcarea contactelor dento-dentare se utilizeaza:


A. Hirtia de articulare albastra pentru contacte in PIM
B. Hirtia de articulare rosie pentru contacte in ORC
C. Coincidenta culorilor de marcare a PIM si ORC=point centric
D. Hirtie de articulare rosie pentru contacte in PIM
E. Hirtie de articulare albastra pentru contacte in ORC
(pag. 157)

1739

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1740

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2271113. Cu ajutorul inregistrarilor cu ceara a pozitiilor de lateralitate nu se va programa in


articulator:
A. Aplitudinea miscarii Bennett pe aceeasi parte
B. Amplitudinea miscarii Bennett pe parte contaralaterala
C. Unghiul Bennett pe aceeasi parte
D. Unghiul Bennett pe parte contralaterala
E. Inclinarea pantei tuberculului articular
(pag. 162)

S2271114. Pentru miscarea de lateralitate fiziologica a mandibulei sint adevarate urmatoarele enunturi:
A. La ghidajul canin poate participa uneori incisivul lateral
B. Este ghidata exclusiv de caninii de partea lucratoare la 20% din indivizi
C. Este ghidata de canini si premolari de partea lucratoare
D. De partea nelucratoare apare dezocluzia dintilor
E. Este ghidata de canini si premolari de partea lucratoare
(pag. 161)

S2271115. Pentru caracterizarea miscarii de propulsie fiziologica a mandibulei urmatoarele enunturi


sint false:
A. Ghidajul anterior nu determina dezocluzia dintilor posteriori
B. Este ghidata de fetele palatinale ale incisivilor si caninilor maxilari
C. Ideal este sustinuta de toti cei opt incisivi
D. Functional ghidajul anterior este sustinut de un singur dinte frontal impreuna cu antagonistii lui
E. Ghidat de arginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
(pag. 160)

S2271116. Ocluzia instabila poate fi cauzata de:


A. Contractii musculare dezechilibrate
B. Edentatii partiale intinse
C. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor
D. Uzura exagerata a dintilor
E. Insertia unor proteze corecte
(pag. 145)

S2271117. Factorii care determina modificari ale ocluziei din relatie centrica sint:
A. Tratamente protetice incorecte
B. Uzura accentuata a arcadelor dentare
C. Edentatie terminala bilaterala intinsa
D. Procese patologiceacute dento-parodontale
E. Fracturi coronare
(pag. 144)

S2271118. In cazul unei ocluzii ce devine instabila in urma prepararii, mentinerea relatiilor
intermaxilare se realizeaza prin urmatoarele procedee de memorare a relatiilor intermaxilare:
A. Restaurari provizorii
B. Inregistrarea relatiei de ocluzie in placi de ceara calibrate, inainte de prepararea dintilor
C. Inregistrarea relatiei de ocluzie in placi de ceara calibrate, inainte de prepararea dintilor
D. Folosirea sabloanelor de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor
E. Efectuarea seriata de elemente de agregare
(pag. 145)

S2271119. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice se permite inregistrarea:

1740

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1741

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Diagramei miscarilor limita in plan sagital


Diagramei miscarilor limita in plan orizontal
Relatiei PIM
Unghiului BENETT
Relatiei centrice
(pag. 156)

S2271120. Relaxarea musculara in vederea determinarii RC la pacientii cu edentatii partiale se


realizeaza prin:
A. Masaj muscular
B. Relaxare farmacologica
C. Relaxare farmacologica
D. Relaxare prin exercitii
E. Relaxare psihologica
(pag. 150)

S2271121. Sistemul OSU de pozitionare autoghidata a andibulei in RC este:


A. Un sistem simplu si precis
B. Deficil pentru practician
C. Stabileste si mentine dimensiunea verticala selectionata
D. Faciliteaza diagnosticul
E. Permite ghidarea neuro-usculara a mandibulei
(pag. 153)

S2271122. In cursul miscarilor mandibulare, suprafetele dentare de ghidaj sint reprezentate de :


A. Versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
B. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari
C. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
D. Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
E. Versantii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari
(pag. 160)

S2271123. Dintre factorii care modifica in cursul vietii relatiile de ocluzie se numara:
A. Edentatia terminala bilaterala intinsa
B. Procese patologice acute dento-parodontale
C. Uzura accentuata a arcadelor dentare
D. Uzura redusa a arcadelor dentare
E. Tratamnete protetice incorece
(pag. 144)

S2271124. Evaluarea relatiilor de ocluzie la un pacient evidentiaza:


A. Contacte inter-dentare stabile in PIM si o DVO incerta
B. Contacte inter-dentare instabile in PIM si o DVO normala
C. Contacte inter-dentare stabile in PIM si o DVO normala
D. Contacte ocluzale instabile in PIM si o DVO incerta
E. Contacte ocluzale absente intre dintii restanti
(pag. 144)

S2271125. Pentru memorarea RIM in cursul unui tratament protetic in care vor fi desfiintate, temporar,
stopurile ocluzale stabile nu se procedeaza la:
A. Folosirea unor sabloane de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor
B. Restaurari provizorii

1741

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1742

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Efectuarea deodata a elementelor de agregare


D. Prepareare seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia cu chei din silicon
E. Restaurari definitive
(pag. 145)

S2271126. Metoda unianuala de determinarea a RC presupune tehnica ce foloseste pentru dirijarea


mandibulei:
A. Un deget al operatorului
B. Doua degete ale operatorului
C. Trei degete ale operatorului
D. Toata palma operatorului
E. Palma operatorului si ambele palme ale asistentei
(pag. 151)

S2271127. Urmatoarele afirmatii cu privirea la inregistrarea grafica a RC nu sint adevarate:


A. Se realizeaza prin tehnici extraorale si intraorale
B. Acul de inregistrare se plaseaza perpendicular pe planul de ocluzie
C. Placa de inregistrare trebuie sa interfereze ocluzia pentru a obtine inregistrari exacte
D. Miscarile inregistrate vor fi miscari limita reale dupa ce se obtine relaxarea musculara
E. Inregistrarea obtinuta este comuna tuturor indivizilor
(pag. 155)

S2271128. In inregistrarea grafica a RC unghiul descris pe placuta mandibulara:


A. Nu este un unghi ascutit cu deschidere spre cavitatea bucala
B. Este unul obtuz cu deschidere spre cavitatea bucala
C. Nu se numeste unghi Bennett
D. Se numeste unghi Goniac
E. Se numeste unghi simfizar
(pag. 155,156)

S2271129. Pentru pozitionarea mandibulei in RC, utilizarea curbei progresive are avantajele:
A. Permite ghidare bimanuala a mandibulei
B. Faciliteaza deprogramare musculara mandibulara rapida
C. Stabileste si mentine o DV selectionata
D. Poate fi aplicata numai de specialisti cu experienta
E. Permite controlul pozitionarii auto-ghidate a mandibulei in RC
(pag. 153,154)

S2271130. Relaxarea musculara in vederea inregistrarii RC se obtine prin urmatoarele metode:


A. Utilizarea unei medicatii analgezice
B. Exercitii de propulsie mandibulara maxima
C. Inregistrarea se face la primele ore ale diminetii
D. Pacientul sta cu capul nesprijinit
E. Utilizarea gutierelor ocluzale
(pag. 150)

S2271131. Tehnica de pozitionarea a mandibulei in RC prin intermediul localizatorului centric este:


A. Unimanuala
B. Bimanuala
C. Metoda miniplanului retroincisiv
D. Este o pozitionare autoghidata
E. Necesita un dispozitiv plasat pe menton

1742

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1743

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 150)

S2571132. Care din urmtoarele afirmaii privind poziia de intercuspidare maxim este corect:
A. este denumit i poziie de for
B. reprezint o potiie de referin a mandibulei fa de craniu
C. se caracterizeaz prin absena stopurilor ocluzale n zonele laterale ale arcadelor dentare
D. intercuspidarea maxim poate apare i n poziii excentrice mandibulo-craniene
E. este o poziie fr contacte dento-dentare antagoniste.
(pag. 157)

S2671133. Amprentarea preliminara n edentatia totala asigura:


A. rezolvarea integrala a sprijinului protezei;
B. rezolvarea numai a unor probleme legate de mentinere;
C. rezolvarea problemelor fonetice;
D. rezolvarea problemelor de fizionomie;
E. rezolvarea partiala a problemelor de stabilitate
(pag. 64)

S2671134. Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze o amprenta n edentatia totala, n conceptia


fratilor Green, sunt:
A. obtinerea unei corecte naltimi a marginilor si o extindere maxima a placii;
B. refacerea fizionomiei;
C. repartizarea de presiuni egale asupra partilor moi si dure;
D. respectarea libertatii miscarilor musculare si realizarea nchiderii marginale a protezei,
E. asigurarea unei fonatii ct mai apropiate de normal
(pag. 61)

S2671135. Schreinemackers stabileste limitele lingurii individuale maxilare:


A. dupa miscari test;
B. dupa repere anatomice,
C. avnd ca repere santurile retrotuberozitare;
D. avnd ca repere crestele zigomatico-alveolare;
E. utiliznd ca repere foveele palatine
(pag. 68)

S2671136. Rezolvarea problemelor de sprijin n tratamentul edentatiei totale tine de:


A. amprenta;
B. nregistrarea relatiilor intermaxilare,
C. echilibrarea ocluzala;
D. tonicitatea musculara;
E. calitatea zonei de succiune
(pag. 62)

S2671137. Amprentarea preliminara cu ghips a cmpului protetic edentat total:


A. este usor de suportat de catre pacienti;
B. necesita prepararea ghipsului ct mai fluid;
C. se face cu un ghips de consistenta untului moale,
D. permite completarea cu acelasi material a lipsurilor mici din amprenta;
E. obliga la repetarea amprentarii n cazul unor lipsuri mari.
(pag. 98)

S2671138. Alginatele:
A. sunt recomandate la pacienti cu hipersalivatie,

1743

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1744

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

sunt recomandate la pacienti cu tendinta la voma;


necesita sisteme de retentionare n lingura de amprentare;
necesita turnarea modelului n primele 8 minute de la scoaterea amprentei din cavitatea bucala;
pot determina supraextinderi ale marginilor
(pag. 99-100)

S2671139. Amprenta cu ajutorul materialelor cu vscozitate lent progresiva utilizeaza ca portamprene:)


A. linguri din placa de baza;
B. linguri individuale din acrilat, cu butoni de presiune,
C. linguri acrilice prevazute cu borduri de ocluzie;
D. o veche proteza totala;
E. o veche proteza partiala
(pag. 102)

S2671140. Tehnica mucodinamica de amprentare n edentatia totala:


A. are ca rezultat obtinerea unei proteze care se mentine n principal datorita adeziunii;
B. are ca rezultat proteze ce se mentin n principal datorita succiunii;
C. are ca principal obiectiv utilizarea factorului muscular n mentinerea protezei,
D. utilizeaza asocierea de materiale de amprentare cu consistente diferite;
E. utilizeaza o lingura individuala scurtata marginal fata de limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
(pag. 106)

S2671141. Metoda de amprentare Schreinemackers:


A. presupune amprentarea preliminara cu ghips;
B. presupune amprentarea preliminara cu alginat;
C. recurge la pastele de eugenat de zinc pentru amprentarea finala;
D. recurge la un cauciuc siliconic pentru amprentarea finala;
E. utilizeaza un cauciuc polisulfuric pentru amprentarea finala.
(pag. 112)

S2671142. Tehnica lui Pedro Saizar:


A. este o amprentare "cu gura deschisa;
B. este o amprentare "cu gura nchisa;
C. foloseste modelari functionale executate de catre pacient;
D. poate fi utilizata n cazul cmpurilor protetice dure;
E. foloseste ca materiale de amprentare cauciucurile siliconice
(pag. 117)

S2971143. Care sunt pozitiile statico-dinamice interarcadice care pot fi inregistrate, reproduse si
analizate in vederea realizarii unei restaurari protetice functionale?
A. PIM
B. RC
C. ORC
D. OH
E. SNC
(pag. 142)

1744

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1745

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 72
Adaptarea i fixarea protezelor fixe
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1472001. Cauzele in care coroana sau elementele de agregare nu se adapteaza corect pe bont se pot
datora:
A. realizarii de catre tehnician a unei turnaturi prea etanse
B. tehnicianul nu a folosit lacuri de distantare pe exteriorul machetei
C. utilizarea unor aliaje neadecvate restaurarii
D. folosirea modeluluii cu bont mobil
E. folosirea modelelor cu pinuri Dowel
(pag. 982)

S1472002. Cu cimeturi ionomere de sticla se pot lipi:


A. coroane mixte cu schelet metalic din aliaje nenobile
B. coroane mixte cu continut crescut de metale nobile
C. coroane integral ceramice
D. incrustaii ceramice
E. incrustatii din RDC datorita stratului de silan (-O-Si-) aplicat pe exterior
(pag. 995)

S1472003. in cazul in care esueaza fixarera unei PPF:


A. eroarea este de obicei irecuperabila
B. se poate remedia prin descimentarea restaurarii intr-o sedinta ulterioara
C. se analizeaza cauzele care au dus la esec si se remediaza situatia prin adaptarea ocluzala
D. se realizeaza adaptarea ocluzala chiar daca se perforeaza coroana
E. nu se poate remedia deoarece ar fi necesara sacrificarea unor tesuturi dure sanatoase.
(pag. 986)

S1472004. in cazul in care o coroana de invelis este prea scurta ea poate fi:
A. completata vestibular cu material fizionomic;
B. trebuie refacuta
C. trebuie refacuta si indicat tehnicianului sa graveze mai mult modelul de lucru
D. se poate fixa in cazul in care dintii stalpi sunt devitali
E. se poate fixa in cazul in care dintii stalpi sunt implante deoarece acestia nu pot fi afectati de carie.
(pag. 983)

S1472005. in mod traditional, calitatea contactelor interdentare se verifica prin:


A. inserarea unui fir de matase dentara
B. utilizarea unei matrici de celuloid cu grosime de 18,5 m
C. utilizarea unei benzi de hartie de articulatie cu grosime de 25 m
D. utilizarea instrumentarului de consultaie (sonda, oglida dentara)
E. utilizarea unei matrici metalice
(pag. 982)

S1472006. Un contact proximal normal:

1745

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1746

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

trebuie sa permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice sau un fir de matase dentara;
trebuie sa fie perceput ca un usor obstacol la inserarea RPF
trebuie sa fie perceput ca un obstacol depasit cu dificultate in momentul inserarii RPF
poate sa provoace senzaia de tensiune la nivelul dinilor adiaceni in momentul inserarii RPF
poate fi obtinut (in cazul in care nu exista) prin corectare cu un instrument rotativ abraziv
(pag. 982)

S1572007. Avantajele cimentului fosfat de zinc sunt:


A. poate fi preparat cu usurinta
B. adeziune buna de bont si proteza
C. lipsa solubilitatii in fluidele bucale
D. actiune antibacteriana in timp datorata oxidului de zinc
E. transluciditate in strat subtire.
(pag. 992)

S1572008. Curatirea bontului in vederea cimentarii definitive se face astfel:


A. in cazul bonturilor vitale prin utilizarea unei solutii de 10% de poli-acid acrilic
B. stergerea cu apa oxigenata 3% si ulterior cu neofalina
C. stergerea cu alcool
D. uscarea cu un jet de aer cald
E. in cazul utilizarii cimenturilor ionomer de sticla izolarea trebuie sa fie perfecta
(pag. 1001)

S1572009. Durerea care apare in timpul cimentarii PPF cu cimenturi FOZ se datoreaza:
A. refluarii cervicale a excesului de ciment
B. aciditatii cimentului
C. dilatatiei de priza a cimentului care produce inaltari de ocuzie
D. hiperesteziei dentinare
E. lipsa protezarii provizorii a bonturilor.
(pag. 992)

S1572010. Senzatia de presiune dupa cimentarea protezelor fixe se datoreaza:


A. unor contacte proximale prea stranse
B. suprafata ocluzala supradimensionata
C. resturilor de ciment ramase sub intermediari
D. contacte premature si interferente ocluzale
E. suprafata ocluzala realizata fara modelaj ocluzal.
(pag. 1007)

S1672011. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt urmatoarele:


A. cimentarea restaurarilor de mare amploare
B. cimentarea lucrarilor de mica amploare
C. cimentarea in zonele de solicitari masticatorii
D. cimentare unei lucrari in zona premolara-molara
E. cimentari provizorii
(pag. 994)

S2172012. Cimentarea unei coroane care se adapteaza perfect pe bont creaza o grosime minima de
ciment de:
A. 5 - 6 m
B. 7 - 9 m
C. 10 - 30m

1746

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1747

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. 35 - 50 m
E. 80 - 100 m
(pag. 985)

S2172013. Cimenturile ionomere de sticla nu adera la :


A. Smalt
B. Dentina
C. Metale acoperite cu un strat superficial de oxizi
D. Ceramica dentara
E. Cement radicular
(pag. 995)

S2172014. Contactul proximal corect al unei restaurari protetice fiixe cu dintele vecin trebuie sa
permita patrunderea cu dificultate minima a foliei cu grosimea de :
A. 10 m
B. 12,5 m
C. 15 m
D. 17,5 m
E. 20 m
(pag. 982)

S2172015. La adaptarea ocluzala clinica a restaurarii fixe pacientul poate sesiza deficiente minime
incepand cu :
A. 5 m
B. 8 m
C. 15 m
D. 20 m
E. 25 m
(pag. 984)

S2272016. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sint urmatoarele:


A. Cimentarea restaurarilor de mare amploare
B. Cimentarea restaurarilor de mica amploare
C. Cimentarea in zone cu solicitari masticatorii mari
D. Cimentarea unor punti adezive
E. Cimentari provizorii
(pag. 994)

S2272017. Fixarea provizori se poate face cu :


A. Cimenturi traditionale
B. Cimenturi polieectorilitice
C. Cimenturi rasini
D. Cimenturi hibride
E. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice
(pag. 989)

S2272018. Curatirea bontului in vederea cimentarii definitive se face:


A. Stergerea cu apa oxigenata 3% si ulterior neofalina
B. In cazul bonturilor vitale prin utilizarea unor solutii de 10% de poliacid acrilic
C. Stergere cu alcool
D. Uscare cu jet de aer cald
E. Spalare cu apa urmata de uscare cu jet de aer

1747

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1748

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1001)

S2272019. Cimentul policarboxilat de zinc:


A. Are calitati tixotropice
B. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 1-2 minute
C. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 4 - 6 minute
D. Este un ciment dual
E. Are o buna adeziune la aliajele de aur
(pag. 993)

S2272020. Selectarea cimentului pentru restaurari integral ceramice are in vedere:


A. Nuanta restaurarii ceramice
B. Recomandarile producatorului de masa ceramica
C. Grosimea stratului de smalt existent
D. Grosimea stratului de dentina
E. Preferintele pacientului
(pag. 1006)

S2272021. Pacientul poate sesiza prin intermediul receptorilor parodontali deficiente ocluzale minime ,
incepand cu :
A. 8 micrometri
B. 16 micrometri
C. 25 micrometri
D. 3 micrometri
E. 40 micrometri
(pag. 984)

S2272022. Verificarea proximala a adaptarii corecte a protezelor fixe pe campul protetic evidentiaza un
contact :
A. Foarte strans
B. Care poate fi depasit usor de catre firul de matase
C. Cu hartie de articulatie groasa de 22,5 micrometri
D. Decelabil cu folie de ceara calibrata
E. care poate fi deposit cu oarecare dificultate
(pag. 982)

S2272023. Amestecul proaspat de ciment fosfat de zinc are pH:


A. 1,6
B. 4
C. 5-6
D. 3
E. 7
(pag. 991)

S2272024. In mod traditional calitatea contactelor interdentare proximale se verifica prin


A. Inserarea unui fir de matase dentara
B. Inserarea unei matrici de celuloid de 0,018 mm
C. Ulilizarea unei benzi de hartie de articulatie de 25 micrometri
D. Utilizarea instrumentalului de consultatie
E. Utilizarea unei matrici metalice
(pag. 982)

S2272025. La adaptarea ocluzala clinica a restaurarii fixe, pacientul poate sesiza deficiente minime

1748

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1749

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

incepind cu:
A.
B.
C.
D.
E.

8 micrometri
50 micrometri
15 micrometri
2 micrometri
25 micrometri
(pag. 984)

S2272026. Cimentarea unei coroane care se adapteaza perfect pe bont creaza o grosime minima de
ciment de:
A. 5-6 micrometri
B. 7-10 micrometri
C. 10-30 micrometri
D. 50 micrometri
E. 60 micrometri
(pag. 985)

S2272027. Contactul proximal corect al unei restaurari protetice fixe cu dintele vecin trebuie sa permita
patrunderea cu dificultate minima a foliei cu grosimea de:
A. 15 micrometri
B. 16 micrometri
C. 13 micrometri
D. 17 micrometri
E. 12,5 micrometri
(pag. 982)

S2272028. Pentru cimentarea restaurarilor integral ceramice nu se face:


A. Gravarea cu acid fluorhidric a suprafetei interne a restaurarii
B. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica
C. Gravare cu acid fosforic a suprafetei interne dentare
D. Aplicarea unei presiuni mari pentru a preveni fracturarea
E. Aplicarea adezivului rasinii la smalt si la stratul de silan
(pag. 1006)

S2272029. Despre cimenturile diacrilice se poate afirma:


A. Asigura retentia restaurarii prin mijloace micromecanice
B. Contin particule de umplutura anorganica ce depasesc 5 micrometri
C. Asigura lipirea restaurarii prin mechanism triplu
D. Procentul umpluturii anorganice 85-86%
E. In cazul celor autopolimerizabile au un timp mediu de lucru
(pag. 996)

S2272030. Cu cimenturi ionomeri de sticla se pot lipi:


A. Coroane mixte cu continut crescut de metale nobile
B. Punti totale
C. Incrustatii ceramice
D. Coroane integral ceramice
E. proteze fixe metalice acoperite cu un strat superficial de oxizi
(pag. 995)

S2272031. Zonele proximale supraconturate ale protezei partiale fixe se corecteaza cu :


A. gume impregnate cu oxid de aluminiu

1749

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1750

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

pietre abrazive cu granulatie mare


discuri abrasive cu granulatie mare
benzi de finisare abrasive actionate manual la nivel interdentar
gume utilizate pentru lustruirea obturatiilor composite
(pag. 982)

S2272032. Avantajele cimentului fosfat de zinc sint:


A. Poate fi preparat cu usurinta cu conditia respectarii proportiei corecte pulbere\lichd
B. Adeziune buna de bont
C. Lipsa solubilitatii in fluidele bucale
D. Actiune antibacteriana in timp datorita oxidului de zinc
E. Transluciditate in strat subtire
(pag. 1003)

S2272033. Cimentul fosfat de zinc are la 24 ore dupa priza un ph de:


A. 5 - 6
B. 1,5 - 2
C. 2 - 3
D. 7 8
E. 9
(pag. 991)

S2272034. Aciditaqtea initiala a cimentului fosfat de zinc:


A. Are effect nociv asupra pulpei dentare
B. Scade dupa o ora la ph 6 -7
C. Poate fi neutralizata cu baze aplicate pe bonturi inaintea cimentarii
D. Nu are effect nociv asupra pulpei
E. Se mentine 48 de ore dupa cimentare are valoarea aprox. 4
(pag. 991)

S2272035. Senzatia de presiune dupa cimentarea protezelor fixe se datoreaza:


A. Resturilor de ciment ramase sub intermediari
B. Contacte proximale prea stranse
C. Suprafata ocluzala supradimensionata
D. Contacte premature si interferente ocluzale
E. Suprafata ocluzala fara modelaj adecvat
(pag. 1007)

S2272036. Cimentarea unei coroane perfect adaptate bontului va genera perturbari astfel :
A. In sfera ocluzala si cervicala
B. Numai in sfera proximala
C. Numai daca se utilizeaza cimenturi adezive
D. Numai cand se utilizeaza CIS
E. Numai cand se utilizeaza cimenturi hibride compomeri
(pag. 985)

S2272037. Un contact proximal normal trebuie


A. Sa fie preceput ca un usor obstacol la inserarea RPF
B. Trebuie sa permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice
C. Trebuie sa fie perceput ca un obstacol depasit cu dificultate in momentul depasirii RPF
D. Poate sa provoace senzatia de tensiune la nivelul dintilor adiacenti in momentul inserarii RPF
E. Poate fi obtinut prin corectare cu un instrument rotativ

1750

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1751

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 982)

S2272038. Pelicula de ciment dintre bontul dentar si fetele interne ale coroanei are practice o grosime
minima de:
A. 20 micrometri
B. 45 micrometri
C. 60 micrometri
D. 80 micrometri
E. 5 micrometri
(pag. 988)

S2272039. Cimenturile ionomeri de sticla comparative cu cimenturile oxifosfat de zinc au:


A. Vascozitate mai mica
B. Vascozitate mai mare
C. Rata mai crescuta de carie secundara
D. Toleranta pulpara mai redusa
E. Dimensiunea particulelor de pulbere mai mare
(pag. 995)

S2272040. Cimenturile rasini adezive sunt:


A. Autopolimerizabile sau dual autofotopolimerizabile
B. Toate fac priza numai in mediul anaerob
C. Au compozitie chimica ca si a cimenturilor diacrilice
D. Au rezistenta la tractiune mai mica decat CD
E. Se prezinta in system monocomponent
(pag. 997)

S2272041. Cimenturile rasini adezive asigura lipirea restauratiei protetice prin:


A. Dublu mechanism: chimic si micromecanic
B. Exclusiv retentie micromecanica
C. Exclusiv retentie chimica
D. Fixarea la stratul de smear layer
E. Exclusiv prin legaturi ionice
(pag. 997)

S2272042. Principalele avantaje ale cimentului ZOE modificat


A. Biocompatibil, timp de lucru prelungit, rezistenta buna
B. Utilizare in punti extinse
C. Absorbtie de apa
D. Solubilitate in mediu umed
E. Timp de lucru 0,5 1 minut
(pag. 993)

S2272043. Cimenturile ionomere modificate cu rasini CIMR au ca mechanism de intarire :


A. Exclusiv reactia acid baza
B. Exclusiv reactie de autopolimerizare
C. Exclusiv reactie de fotopolimerizare
D. 3 tipuri de reactie: acid-baza, fotopolimerizare, autopolimerizare
E. Reactie de deshidratare
(pag. 997)

S2272044. Principala precautie a cimentului policarboxilat de zinc este


A. Nu se micsoreaza raportul pulbere lichid

1751

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1752

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Se micsoreaza raportul pulbere- lichid


Utilizat pentru restaurari traditionale
Surplusul se indeparteaza inainte de priza
Poate provoca alergii
(pag. 993)

S2272045. Avantajele CIMR fata de CIS sunt


A. Tip de intarire mai scurt
B. CIMR sunt mai putin fragile
C. Aciditatea initiala este scazuta
D. Ph-ul creste rapid
E. Toate raspunsurile de mai sus corecte
(pag. 998)

S2272046. Avantajele CIMR fata de CIS sunt


A. Eliberare de ioni de fluor crescuta
B. Sensibilitate la apa scazuta
C. Solubilitate scazuta
D. Aspect estetic superior fata de CIS
E. Toate raspunsurile corecte
(pag. 998)

S2272047. Cimenturile EBA


A. Pulberea contine 20-30% oxid de aluminiu
B. Pulberea contine 10% oxid de aluminiu
C. Pulberea contine 15% oxid de aluminiu
D. Pulberea contine floruri
E. Are effect cariostatic
(pag. 993)

S2272048. Grosimea filmului de ciment EBA este


A. 40-70 microni
B. 20 microni
C. 90 microni
D. 7 microni
E. 17 microni
(pag. 993)

S2272049. Cimentul oxid de zinc\eugenol mmodificate contine particule de rasina naturala sau
sintetica in proportie de :
A. 10-40%
B. 50%
C. 4%
D. 1,4 %
E. 41 %
(pag. 992)

S2272050. Cimentul fosfat de zinc are rezistenta la compresiune la valori cuprinse intre
A. 18 Mpa
B. 8 Mpa
C. 80-110 Mpa
D. 8-11 Mpa

1752

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1753

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. 0-8 Mpa
(pag. 991)

S2272051. Cimenturile hibride sunt


A. Intre CIS si RDC
B. CIS si PCZ
C. CIS si ZOE
D. FOZ si PCZ
E. FOZ si CIS
(pag. 997)

S2272052. Cimenturile polielectrolitice au timp de lucru


A. 2,5-3,5 minute
B. 2 minute
C. 3 minute
D. 5 minute
E. 5,5 minute
(pag. 994)

S2272053. Cimenturile polielectrolitice au rezistenta la compresiune de


A. 55-85 Mpa
B. 50 Mpa
C. 80 Mpa
D. 5 Mpa
E. 15 Mpa
(pag. 994)

S2272054. Biocompatibilitatea cimenturilor polielectrolitice le indica in special pentru


A. Restaurari de mica amploare
B. Restaurari de mare amploare
C. Pentru cimentarea puntilor totale
D. Pentru cimentarea puntilor intinse
E. Nici un raspuns corect
(pag. 994)

S2272055. Timpul de priza pentru FOZ este de


A. 6-8 minute
B. 3 minute
C. 5 minute
D. 1,5 minute
E. 9 minute
(pag. 994)

S2272056. Pentru a obtine o consistenta cremoasa a CIS, raportul pulbere-lichid trebuie sa fie de
A. 1,5 -1
B. 2-1
C. 5 -1
D. 3-1
E. 7-1
(pag. 1004)

S2372057. Pentru a obtine o consistenta cremoasa a cimenturilor ionomere de sticla raportul pulbere

1753

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1754

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

lichid trebuie sa fie:


A.
B.
C.
D.
E.

1:1,5
1,5:1
1:1
2:1
1:2
(pag. 1004)

S2372058. Fixarea de durata nu se poate face cu:


A. Cimenturi traditionale:FOZ, CSF si ZOE modificate
B. Cimenturi polielectrolitice: PCZ, CIS
C. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice
D. Cimenturi rasini (acrilice, diacrilice si adezive)
E. Cimenturi "hibride" (intre CIS si RDC)
(pag. 990)

S2372059. Care din urmatoarele proprietati nu este caracteristica cimenturilor EBA ?


A. Rezistenta la compresiune este comparabila cu aceea a cimenturilor FOZ
B. Rezistenta la tractiune este mai scazuta decat a cimentului fosfat
C. Grosimea filmului este de 40-70 microni
D. Timpul de lucru este scurt
E. Raportul pulbere - lichid are o importanta deosebita pentru calitatile mecanice
(pag. 993)

S2372060. Pentru cimentul policarboxilat de Zn timpul de lucru la temperatura camerei este:


A. sub 2,5 minute
B. 2,5 - 3,5 minute
C. 3,5 - 4,5 minute
D. 6 -8 minute
E. 8 - 10 minute
(pag. 994)

S2572061. Verifcarea raporturilor ocluzale n protezarea prin punte dentar nu se face n:


A. intercuspidare maxim
B. ocluzie de relaie centric
C. micri de lateralitate
D. micri protruzive
E. poziia de repaus mandibular
(pag. 984)

S2672062. Faza clinica de determinare a relatiilor intermaxilare n edentatia totala presupune


urmatoarele operatii, enumerate n ordine ntmplatoare: 1. Determinarea DVR si a DVO; 2.
Determinarea RC; 3. Determinarea planului de ocluzie; 4. Controlul sabloanelor de ocluzie; 5.
Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 6. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si
montarea dintilor artificiali. Stabiliti ordinea corecta a acestor operatii dintre urmatoarele variante:
A. 1, 2, 3, 4, 5, 6;
B. 4, 3, 5, 1, 2, 6;
C. 5, 3, 4, 2, 1, 6;
D. 4, 5, 3, 1, 2, 6;
E. 3, 4, 5, 1, 2, 6.
(pag. 131)

S2672063. Elementele ce caracterizeaza sablonul de ocluzie sunt:

1754

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1755

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. ajuta la pozitionarea mandibulei n RC;


B. este realizat din material termoplastic sau acrilat;
C. grosimea acrilatului sau a placii de baza trebuie sa fie 3-4 mm la nivelul zonelor Einsering si 1-3 mm n
zonele linguale;
D. faza finala a daptarii sablonului de ocluzie consta n punera unui strat subtire silicon fluid pe marginile
sablonului;
E. nu este neaparat necesar cnd edentatia totala este situata la arcada superioara, iar inferior arcada este
integra.
(pag. 131)

S2672064. Orientarea, directia planului de ocluzie n regiunea laterala se face n raport cu planul lui:
A. Frankfurt;
B. Fox;
C. Camper;
D. Andersen;
E. Gysi.
(pag. 137)

S2672065. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei se poate realiza astfel:


A. n deglutitie;
B. dupa metoda Dawson;
C. dupa tehnica Neill;
D. dupa metoda Silverman;
E. dupa deglutitie.
(pag. 140)

S2672066. Metodele de conducere a mandibulei n relatie centrica sunt:


A. testul Ismail;
B. metoda Silverman;
C. electromiografie;
D. reflexul molar;
E. existenta ntre valurile de ceara ale sabloanelor a unui spatiu de 2-3 mm.
(pag. 145)

S2672067. Critica metodei Gysi de nregistrare grafica a relatiei centrice este reprezentata de:
A. derapajul anterior frecvent al sablonului inferior;
B. sabloanele, avnd greutate n afara cavitatii bucale se pot destabiliza;
C. nchiderea gurii se face mereu n aceiasi pozitie retrudata;
D. necorespondenta ntre valurile de ocluzie a celor doua sabloane;
E. DVO se poate modifica pe parcursul nregistrarii.
(pag. 148)

S2972068. Un aport proximal reusit al protezei fixe cu vecinii trebuie sa:


A. fie foarte strans
B. fie lax
C. ofere spatiu suficient pentru curatire
D. permita depasirea cu dificultate cu firul de matase dentara
E. permita depasirea usoara cu firul de matase dentara
(pag. 982)

S2972069. Fixarea protezelor fixe se face prin:


A. cimentare
B. lipire

1755

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1756

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. insurubare
D. culisare
E. toate
(pag. 984)

S2972070. Cimentarea provizorie se poate face pentru:


A. PFU
B. PPF
C. Aparate de imobilizare
D. Proteze cu sprijin implanter
E. Proteze metalo-ceramice
(pag. 988)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1272071. Alegerea cimentului pentru fixarea de durata, depinde de:
A. stabilitatea coroanei
B. forma de retentie a bontului
C. rutina actului
D. starea pulpei
E. grosimea smaltului restant
(pag. 990)

S1272072. Avantajele cimentului CIS sunt:


A. adeziune crescuta la preparatie si coroana
B. aderenta la suprafete
C. rata scazuta la carie secundara
D. toleranta pulpara buna
E. aderenta la ceramica dentara
(pag. 995)

S1272073. Cimentarea provizorie presupune:


A. verificarea adaptarii proximale, cervicale si ocluzale
B. asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale
C. evitarea perioadei de adaptare a tesuturilor moi
D. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei, in unele situatii mai deosebite
E. verificarea cimentarii definitive
(pag. 988)

S1272074. Criteriile de selectare a cimenturilor sunt:


A. starea pulpei dintilor vecini
B. starea pulpei dintilor stalpi
C. retentia coroanei pe dintele stalp
D. timpul de priza
E. solubilitatea in saliva
(pag. 999)

S1272075. Dezavantajele protezelor fixe sunt:


A. avantajul psihic datorita caracterului de fixitate
B. necesitatea exerezei de tesuturi dentare
C. solidarizarea a doi sau a mai multor dinti

1756

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1757

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. descimentarea
E. sensibilitatea termica
(pag. 1007)

S1272076. Dintre cimenturile pentru fixare de durata fac parte:


A. cimentul ZOE nemodificat
B. cimenturi"hibride"
C. cimenturi polielectrolitice
D. cimenturile CIS
E. cimenturi traditionale: FOZ si CSF
(pag. 990)

S1272077. Evitarea distantarii protezei de suprafata bontului in timpul cimentarii, se face:


A. realizarea unui sant pe suprafata interna a coroanei
B. gravare acida
C. lacuirea bontului
D. subexpansiunea masei de ambalat
E. eroziune galvanica
(pag. 986)

S1272078. inaintea cimentarii de durata trebuie executate urmatoarele manopere:


A. indepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare
B. devitalizarea dintilor stalpi
C. testarea vitalitatii dintilor vecini
D. testarea vitalitatii dintilor stalpi
E. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru
(pag. 1000)

S1272079. Intre dezavantajele cimentului FOZ se numara:


A. prezenta adeziunii
B. nocivitate pulpara
C. actiune antibacteriana
D. insolubilitate in fluide acide
E. fragilitate
(pag. 992)

S1272080. La cimentarea DCR-ului metalic, se indica:


A. consistenta cimentului sa fie fluida
B. mentinerea activa a dispozitivului dupa cimentare
C. realizarea unui sant pentru refluarea cimentului
D. mentinerea pasiva a dispozitivului dupa cimentare
E. aplicarea cimentului atat pe suprafata dispozitivului cat si in canalul radicular
(pag. 1006)

S1272081. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:


A. finisarea si lustruirea lucrarii inainte de cimentare
B. resturi de ciment provizoriu
C. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
D. arii de contact prea stranse
E. adaptare corecta evidentiata prin control tactil si vizual.
(pag. 983)

1757

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1758

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1272082. Verificarea adaptarii ocluzale a restaurarilor protetice fixe:


A. se verifica in IM si ORC
B. se verifica numai in IM
C. se verifica numai in ORC
D. se verifica cu hartie de articulatie, folie de ceara sau rasina
E. se slefuiesc zonele care"inalta"
(pag. 984)

S1272083. Verificarea clinica a adaptarii protezelor fixe pe campul protetic, are urmatoarele etape:
A. proximala
B. cervicala
C. ocluzala
D. pe model
E. interna
(pag. 981)

S1272084. Verificarea proximala a adaptarii protezelor fixe pe campul protetic, evidentiaza un contact:
A. strans, care determina senzatie de tensiune in arcada
B. normal, cand poate fi depasit cu dificultate de catre firul de matase
C. prea slab, care favorizeaza impactul alimentar asupra gingiei
D. se poate determina cu hartie de articulatie, fir de matase, matrice.
E. se indica corect cu instrumentar rotativ abraziv
(pag. 982)

S1472085. Adaptarea ocluzala se controleaza cu ajutorul:


A. hartiei de articulatie
B. foliei de ceara
C. cu ajutorul instrumentarului de consultatie
D. cu ajutorul unei benzi de celuluiod cu o grosime de 120 m
E. doar pe baza informatiilor pacientului (zona care"inalta")
(pag. 984)

S1472086. Capacitatea de curgere a cimenturilor este influentata de:


A. tipul de ciment
B. raportul pulbere lichid
C. marimea particulelor de pulbere
D. laimea fantei dintre coroana si bont
E. realizarea unor santuri verticale la nivelul elementrelor de agregare.
(pag. 987)

S1472087. Cimenturile ionomere de stica adera la:


A. smalt
B. dentina
C. metale acoperite cu un strat superficial de oxizi
D. ceramica
E. metale nobile
(pag. 995)

S1472088. Cimeturile diacrilice:


A. asigura retentia restaurarii prin mijloace micromecanice
B. contin particule de umplutura anorganica ce nu depasesc 5 m
C. asigura lipirea restaurarii prin mecanism dublu

1758

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1759

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. in cazul celor autopolimerizabile au un timp de lucru foarte scurt (60-90 sec)


E. in cazul celor autopolimerizabile au un timp mediu de lucru
(pag. 997)

S1472089. Etapa finala a terapiei protetice fixe e reprezentata de:


A. inserarea
B. adaptarea
C. fixarea
D. lustruirea
E. indepartarea excesului de ciment de la nivel cervical.
(pag. 981)

S1472090. Fixarea de durata se poate face cu:


A. cimenturi traditionale: FOZ, CSF, ZOE modificat
B. polielectrolitice PCZ, CIS, RDC
C. cimenturi rasini
D. cimenturi"hibride"
E. Bondex (J&J)
(pag. 990-994)

S1472091. Fixarea provizorie se practica din urmatoarele considerente:


A. verificarea adaptarii in cele trei sfere
B. asigurarea unei perioade de adaptare
C. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei in unele situatii mai deosebite
D. cimentarea de durata se face de obicei mai corect
E. verificarea iritatiei pulpare in cazul unei RPF metalo-ceramice
(pag. 988)

S1472092. Neadaptarea cervicala a coroanei pe bont se poate datora:


A. resturilor de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata intrena a componentei metalice
C. minusuri pe suprafata bontului dentar
D. existena unor arii proximale de contact prea stranse
E. existenta unor contacte ocluzale prea slabe
(pag. 983)

S1472093. Pentru detectarea zonei de frecare cu bontul se pot folosi:


A. markeri solubili in apa
B. amestec de ruj cu cloroform
C. spray-uri Fit Checker
D. silicon cu reacie de condensare
E. ceara de ocluzie
(pag. 982)

S1472094. Un contact proximal prea slab:


A. e de dorit in cazul depistarii bolii parodontale
B. e nedorit deoarece favorizeaza imapctul alimentar cu gingia interdentara;
C. e nedorit deoarce favorizeaza retentia alimentelor;
D. e nedorit deoarece induce traumatizarea gingiei interdentare
E. e de preferat in cazul dintilor cu afectare parodontala
(pag. 982)

1759

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1760

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1472095. Verificarea rapoartelor ocluzale se face:


A. cu ajutorul hartiei de articulatie;
B. in pozitia de intercuspidare maxima
C. in ocluzie de relatie centrica
D. prin presiune digitala
E. se poate realiza intraoral cu un simultor ocluzal
(pag. 984)

S1572096. Adaptarea ocluzala a restaurarilor protetice fixe se verifica astfel:


A. cu ajutorul hartiei de articulatie
B. verificarea rapoartelor ocluzale se face in IM,ORC,miscari de lateralitate si protruzive
C. in cazul restaurarilor unidentare se verifica numai in IM
D. la nivelul intermediarilor din zonele laterale cuspizii vestibulari inferiori circumscriu cuspizii vestibulari
superiori
E. in zonele laterale, cuspizii orali superiori si inferiori trebuie sa realizeze raport cap la cap.
(pag. 984)

S1572097. Capacitatea de curgere a cimentului este influentata de:


A. temperatura mediului ambiant
B. tipul de ciment
C. conditiile de pastrare a cimentului
D. raportul pulbere-lichid
E. marimea particulelor de pulbere.
(pag. 987)

S1572098. Indicatiile cimentarii provizorii sunt:


A. sub presiune masticatorie se va produce adaptarea ocluzala a restaurarilor fixe
B. verificarea aspectului fizionomic
C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D. cand dintele stalp de punte prezinta un dispozitiv corono-radicular
E. in cazul protezelor cu sprijin implantar.
(pag. 988)

S1572099. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:


A. resturi de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
C. margini cervicale nefinisate
D. existenta unor arii de contact prea stranse
E. prepararea bonturilor cu prag cervical in cazul protezelor fixe confectionate din aliaje nobile.
(pag. 983)

S1572100. Pentru a evita distantarea coroanelor de suprafetele bontului in timpul cimentarii se


procedeaza astfel:
A. crearea de santuri pe suprafata bontului
B. lacuirea bontului
C. eroziunea galvanica a suprafetei interne a coroanei
D. slefuirea suprafetei interne a coroanei
E. confectionarea modelului din materiale cu un coeficient de expansiune crescut.
(pag. 986)

S1572101. Scopurile cimentarii de durata sunt:


A. mentinerea vitalitatii pulpare

1760

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1761

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

asigurarea retentiei protezei


previne migrarea orizontala a dintilor stalpi
profilaxia parodontiului
asigurarea unor rapoarte ocluzale functionale.
(pag. 989)

S1572102. Urmatoarele afirmatii privind cimentarea provizorie sunt adevarate:


A. se folosesc cimenturi temporare pe baza de oxid de zinc cu sau fara eugenol
B. se folosesc cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice
C. pentru o buna adaptare a restaurarii consistenta pastei trebuie sa fie crescuta
D. cimentul ZOE nu este indicat pentru preparari de bonturi proaspat preparate
E. eugenolul din cimenturile ZOE este un potential alergen.
(pag. 989)

S1672103. Criteriile de selectare a cimenturilor sunt:


A. starea pulpei dintilor stalpi
B. gradul de paralelism al dintilor stalpi
C. retentia biomecanica a coroanei pe dintele stalpi
D. marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea
E. pretul de cost
(pag. 999)

S1672104. Fixarea de durata se poate face cu:


A. cimenturi traditionale: FOZ<, CFF, si ZOE modificat
B. cimenturi polielectrolitice
C. cimenturi rasini
D. cimenturi"hibride"
E. elastomeri de sinteza
(pag. 990)

S1672105. Fixarea provizoriu a lucrarilor protetice in cavitatea bucala se practica din mai multe
considerente:
A. posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei
B. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei
C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D. testare compatibilitatii materialului lucrarii in mediul salivar
E. adaptarea la noua dimensiune vertivala de ocluzie
(pag. 988)

S1672106. inaintea cimantarii de durata trebuie executata urmatoarele manopere:


A. testarea vitalitatii dintilor stalpi
B. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru
C. indepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare
D. verificarea existentei unor arii de contact prea stranse
E. verificarea formei bontului dentar
(pag. 1000)

S1672107. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:


A. resturi de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
C. metoda de slefuire a bontului dentar
D. existenta unor arii de contact prea stransa

1761

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1762

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. procese carioase multiple


(pag. 983)

S1672108. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteaze de suprafetele bontului trebuie


tinut cont de:
A. crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei
B. lacuirea bontului
C. supraextensiunea masei de ambalat
D. eroziunea galvanica
E. presiune mare la cimentare
(pag. 986)

S1672109. Pentru curatirea bontului dentare se indica:


A. alcoolul
B. apa oxigenata
C. stergerea cu neofalina
D. acid poliacrilic 30%
E. cloramina
(pag. 1001)

S1672110. Uscarea cu jet de aer a bontului dentar este interzisa datorita:


A. afectarii odontoblastilor
B. desicarea dentinei
C. crearea unei pelicule de lichid la suprafata bontului dentar
D. indepartarea smearlayer-ului
E. posibilitatii infectarii plagii dentinare
(pag. 1001)

S2172111. Cimentul policarboxilat de zinc:


A. Are calitati tixotropice
B. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 2,5 - 3,5 minute
C. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 4 - 6 minute
D. Are o buna adeziune la smalt si dentina
E. Are o buna adeziune la aliajele de aur
(pag. 993-994)

S2172112. Cimenturile fosfat de zinc :


A. Dupa intarire sunt extrem de rigide
B. Dupa intarire au o rigiditate medie
C. Rezistenta la compresiune este intre 80 - 110 Mpa
D. Rezistenta la compresiune este intre 5 - 7 Mpa
E. Rezistenta la tensiune este intre 5 - 7 Mpa
(pag. 991)

S2172113. Cimenturile ionomere de sticla fata de cimenturile fosfat de zinc:


A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare
B. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mica
C. Au o vascozitte mai mare
D. Au o vascozitate mai mica
E. Au o rata scazuta de carie secundara
(pag. 995)

1762

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1763

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2172114. Pentru cimentarea restaurarilor integral ceramice se face:


A. Gravarea cu acid fluorhidric a suprafetei interne a restaurarii
B. Gravarea cu acid fosforic a suprafetei de smalt a preparatiei
C. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica
D. Aplicarea agentului de cuplare silanic la suprafata preparatiei
E. Aplicarea adezivului rasinii la smalt si la stratul de silan
(pag. 1006)

S2172115. Sferele in care se face verificarea clinica a adaptarii unei restaurari fixe pe campul protetic
sunt:
A. Vestibulara
B. Ocluzala
C. Orala
D. Proximala
E. Cervicala
(pag. 981)

S2272116. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteze de suprafetele bontului se poate


recurge la:
A. Gravarea interna a coroanei , cu acizi
B. Crearea unui sant pe suprafata interna a coroanei
C. Remodelarea cervicala a coroanei cu cleste crampon
D. Eroziunea galvanica
E. Presiunea mare la cimentare
(pag. 1005)

S2272117. Pentru curatirea bontului dentar inainte de cimentare se indica:


A. Apa oxigenata
B. Stergerea cu neufalina
C. Alcool
D. Acid poliacrilic 30%
E. Cloramina
(pag. 1001)

S2272118. Criteriile de selectarea a cimenturilor iau in considerare:


A. Starea pulpei dintilor stilp
B. Gradul de paralelism al dintilor stilp
C. Retentia biomecanica a coroanei pe dintele stilp
D. Marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea
E. Pretul de cost
(pag. 999)

S2272119. Durerea care apare in timpul cimentarii PPF cu cimenturi FOZ nu se datoreaza:
A. Dilatatiei de priza a cimentului care produce inaltari de ocluzie
B. Refluarii cervicale a excesului de ciment
C. Hiperestezie dentinara
D. Absentei protezarii provizorii a bonturilor
E. Aciditatii cimetului
(pag. 986)

S2272120. Fixarea provizorie a lucrarilor in cavitatea bucala se practica din mai multe considerente,:
A. Posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei

1763

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1764

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. Verificarea aspectului fizionomic al fonatiei


C. Vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D. Testarea compatibilitatii materialului lucrarii in mediul salivar la pacienti care prezinta si alte lucrari realizate
din alte aliaje
E. Verificarea biocompatibilitatii materialului
(pag. 988)

S2272121. Avantajele cimentului CIS sunt nu includ:


A. Adeziunea crescuta la preparatie si coroane metalice nenobile
B. Adeziune la suprafata metalelor nobile
C. Rata scazuta la carie secundara
D. Toleranta pulpara buna
E. Adeziune la ceramica dentara
(pag. 994)

S2272122. Cimentarea provizorie presupune:


A. Evitarea perioadei de adaptare a tesuturilor moi
B. Asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale
C. Verificarea adaptarii proximale, cervicale si ocluzale
D. Verificarea aspectului fizionomic
E. Facilitarea acceptarii psihice a lucrarii
(pag. 988)

S2272123. Evitarea distantarii protezei de suprafata bontului in timpul cimentarii se face prin:
A. Gravare acida a coroanei
B. Lacuirea bontului pe modelul de lucru
C. Realizarea unui sant pe suprafata interna a coroanei
D. Eroziune galvanica a coroanei
E. Subexpansiunea masei de ambalat
(pag. 986)

S2272124. Capacitatea de curgere a cienturilor e influentata de:


A. Tipul de ciment
B. Raportul pulbere - lichid
C. Marimea particulelor de pulbere
D. Latimea fantei dintre coroana si bont
E. Realizarea unor santuri verticale la nivelul elementelor de agregare
(pag. 996)

S2272125. Faza de adaptarea ocluzala include:


A. asigurarea contactelor interdentare antagoniste stabile
B. verificarea incadrarii in morfologia arcadei dentare
C. verificarea respectariicurbei vestibulare si orale a arcadei
D. circumscrierea cuspizilor vestibulari mandibulari de catre cei vestibulari maxilari
E. modelarea varfurilor cuspidiene ascutite pentru asigurarea eficientei masticatorii
(pag. 984)

S2272126. Cimenturile CIS nu adera la:


A. Ceramica
B. Metale nobile
C. Smalt
D. Dentine

1764

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1765

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Metale acoperite cu un strat de oxid


(pag. 995)

S2272127. Accidentul de muscare a mucoasei jugale apare in urmatoarele conditii:


A. varfurile cuspidiene sau marginile vestibulare vin in contact cap la cap
B. mai ales in zonele poasterioare ale arcadei dentare
C. varfurile cuspidiene mandibulare circumscriu pe cele maxilare
D. se modeleaza varfuri cuspidiene ascutite
E. abrazie accentuata a dintilor posteriori
(pag. 984)

S2272128. Neadaptarea cervicala a coroanei pe bont se poate datora


A. Resturilor de ciment provizoriu
B. Plusurilor pe suprafata interna a componentei metalice
C. Minusuri pe suprafata bontului dentar
D. Existentei unei arii proximale de contact prea stranse
E. Existenta unor contacte ocluzale prea slabe care nu apasa sufficient coroana pe bontul dentar
(pag. 983)

S2272129. Cimenturile ionomeri de sticla adera la:


A. Smalt
B. Dentina
C. Metale acoperite cu un strat superficial de oxizi
D. Ceramica dentara
E. metale nobile
(pag. 995)

S2272130. Verificarea clinica a adaptarii unei restaurari fixe pe cimpul protetic se face in urmatoarele
sfere:
A. Vestibulara
B. Ocluzala
C. Orala
D. Proximala
E. Cervicala
(pag. 981)

S2272131. La alagerea cimentului pentru fixarea de durata nu se tine cont de:


A. Retentia biomecanica a coroanei pe dintii stalpi
B. Marimea fortelor care vor tinde sa dizloce restauratia
C. Grosimea stratului de dentine restant
D. Starea pulpei
E. Grosimea smaltului restant
(pag. 999)

S2272132. Cimenturile fosfat de zinc se caracterizeaza prin:


A. Dupa intarire au o rigiditate medie
B. Dupa intarire sint extrem de rigide
C. Rezistenta la compresiune este intre 80-110 Mpa
D. Rezistena la compresiune este intre 5-7 Mpa
E. Rezistenta la tensiune este intre 5-7 Mpa
(pag. 991)

1765

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1766

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2272133. Cea mai mare grija trebuie acordata inserarii lucrarii protetice fixe la :
A. Restaurari metalo-ceramice
B. Coroane partiale inlay,onlay
C. Restaurari integral ceramice
D. Restaurari total metalice
E. Restaurari metalo-plastice
(pag. 983)

S2272134. Criteriile de selectare a cimenturilor sint:


A. Profunzimea preparatiilor dentare
B. Starea pulpei dintilor stilpi
C. Retentia coroanei pe dintele stilp
D. Timpul de priza
E. Solubilitatea in saliva
(pag. 999)

S2272135. Intre avantajele cimentului FOZ se numara:


A. Se prepara usor
B. Are calitati estetice
C. Are consistenta fluida
D. Dupa priza ajunge la o masa relativ puternica
E. Are actiune antibacteriana
(pag. 992)

S2272136. Marginile supragingivale la onlay MOD pot fi :


A. Brunisate dupa adaptarea pe dinte
B. Finisate dupa adaptarea pe dinte
C. Iritante pentru parodintiul marginal
D. Expuse fracturarii
E. Expuse deformarilor elastice
(pag. 983)

S2272137. Adaptarea ocluzala a restaurarilor protetice fixe se verifica:


A. Numai in IM
B. Miscari de lateralitate , protruzive, IM, ORC
C. Numai in ORC
D. Cu hirtie de articulatie, folie de ceara sau rasina
E. Se slefuiesc zonele care inalta
(pag. 984)

S2272138. Coroanele prea lungi , cu margini care patrund prea mult in santul gingival pot poduce:
A. ischemierea gingiei libere
B. traumatizarea epiteliului versantului intern
C. lezarea insertiei epiteliale
D. predispozitie la depuneri de placa muco-bacteriana
E. leziuni cu potential malign
(pag. 983)

S2272139. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinate de :


A. resturi de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
C. existenta unor arii de contact prea stranse

1766

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1767

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. modificari ale pozitiei bontului pe arcada dentara


E. realizarea preparatiei cervicale tangentiale
(pag. 983)

S2272140. Adaptarea proximala corecta a protezei partiale fixe se testeaza cu:


A. fir de matase dentara care va depasi punctul de contact interdentar cu relativa dificultate
B. matrice care va depasi punctul de contact interdentar cu relativa dificultate
C. hirtie de articulatie de grosime 12,5 micrometri ( 0,0005 inch) care va depasi punctul de contact
interdentar cu minima dificultate
D. hartie de articulatie cu grosime de 22,5 micrometri( 0,0009 inch) care poate patrunde interdentar cu
minima dificultate)
E. spray colorant aplicat pe suprafata proximala a protezei fixe
(pag. 982)

S2272141. Pentru a evita distantarea coroanelor de invelis metalice de suprafatele bontului in timpul
cimentarii se procedeaza la:
A. Creare unui sant pe suprafata bontului dentar
B. Lacuirea bontului dentar in cavitatea bucala
C. Eroziunea galvanica pe suprafata interna a coroanei metalice
D. Slefuirea suprafetei interne a coroanei fara prejudicierea inchiderii marginale, dar rezultatele sunt imprecise
E. gravare interna a codin aliaje nobile cu acizi azotic si acid clorhidric
(pag. 1005)

S2272142. Contraindicatiile cimentarii provizorii sint:


A. Restaurari unitare protetice
B. Verificareaadaptarii restaurarii
C. Verificarea vindecarii unor leziuni gingivale situate sub corpul de punte
D. Proteze fixe metalo-ceramice
E. In cazul protezelor cu sprijin implantar
(pag. 988)

S2272143. Pentru detectarea zonei de frecare cu bontul se pot folosi


A. Markeri solubili in apa
B. Amestec de ruj cu cloroform
C. Markeri solubili in alcool
D. Silicon cu reactie de condensare
E. Ceara de ocluzie
(pag. 982)

S2272144. Urmatoarele afirmatii privind cimentarea provizorie sunt adevarate


A. Folosesc cimenturi pe baza de hidroxid de calciu, fara uleiuri eterice
B. Folosesc dimenturi temporare pe baza de oxid de zinc
C. Eugenonul din cimenturile ZOE este un potential alergen
D. Cimentul ZOE nu e indicat pentru acoperirea bonturilor proaspat preparate
E. Pentru o buna rezistenta a restaurarii, consistenta pastei trebuie sa fie crescuta
(pag. 989)

S2272145. Uscarea cu jet de aer a bontului dentar este interzisa datorita


A. Afectarii odontoblastilor
B. Desicarea dentinei
C. Crearea unei pelicule de lichid la suprafata bontului dentar prin presiune crescuta ce actioneaza asupra
fluidului dentinar
D. Disecarea smaltului

1767

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1768

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Posibilitatea infectarii plagii dentinare


(pag. 1001)

S2272146. Cimenturile CIS fata deFOZ


A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare
B. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mica
C. Au o viscozitate mai mare
D. Au viscozitete mai mica
E. Au o rata mai scazuta de carie secundara
(pag. 996,995)

S2272147. Capacitatea de curgere a cimentului este influentata de


A. Tipul de ciment
B. Raportul pulbere- lichid
C. Marimea particulelor de pulbere
D. Conditii de pastrare a cimentului
E. Temperatura mediului ambiant
(pag. 987)

S2272148. Zonele cervicale sensibile pot fi cauzate de


A. Coroane provizorii cu margini prea lungi
B. Coroane provizorii cu margini prea scurte
C. Coroane provizorii cu margini prea lungi purtate o periaoda prea lunga de timp
D. Coroane cu margini prea lungi defectuos adaptate cervical
E. Nici un raspuns corect
(pag. 1007)

S2272149. Sensibilitatea termica poate sa apara


A. Determinata de o implicatie pulpara
B. Nu poate fi determinata niciodata de o implicatie pulpara
C. De un contact prematur
D. De o zona terminala preparata intempestiv, neacoperita corect
E. Nici un raspuns corect
(pag. 1007)

S2272150. Mobilitatea protezelor partiale fixe poate sa apara in urmatoarele situatii:


A. Deformarea elementelor de agregare
B. Efectul miscarii de torsiune
C. Contacte ocluzale disfunctionale
D. Coroziune consecutiva bimetalismului
E. Regimul alimentar
(pag. 1008)

S2272151. Retractiile gingivale pot avea loc ca urmare a:


A. Supra solicitarii dintilor stalpi datorita lungimii breselor
B. Prin conformarea inadecvata a ambrazurilor
C. Contur necorespunzator a elementelor de agregare
D. Datorita numarului prea mare al dintilor stalpi
E. Clatirii frecvente cu apa de gura
(pag. 1008)

S2272152. Leziunile carioase pot sa apara la nivelul dintilor stalpi:

1768

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1769

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Cand marginile coroanelor sunt prea scurte


Marginile coroanelor sunt prea largi
Igiena defectuoasa in cazul unei PPF fara ambrazuri corect conformate
Regim alimentar bogat in glucide
Mai ales la restaurari metalo-ceramice
(pag. 997)

S2272153. Despre leziunile pulpare ale dintilor stalpi se pot afirma:


A. Procese carioase cu evolutie lenta pot provoca atrofii pulpare
B. Procese carioase cu evolutie lenta nu pot provoca atrofii pulpare
C. Procese carioase cu evolutie lenta pot provoca leziuni degenerative de toate tipurile
D. Procese carioase cu evolutie lenta nu pot provoca leziuni degenerative de toate tipurile
E. Pot fi decelate radiologic intotdeauna
(pag. 1008)

S2272154. Cauzele dezlipirii scheletului metalic al intermediarilor de elementele de agregare pot fi:
A. Lipirea deficitara a intermediarilor la elementele de agregare
B. Aliajul de lipit are porozitati
C. Suprafata destinata lipirii are dimensiune redusa
D. Tehnica incorecta de turnare a aliajului
E. tipul masticator tocator
(pag. 1008)

S2272155. Perforarea restaurarilor fixe poate fi rezolvata:


A. Cu o incrustatie
B. Nu poate fi rezolvata cu o incustratie
C. Printr-o obturatie cu diferite materiale
D. Nu poate fi restaurata printr-o obturatie
E. Poate duce la inlocuirea restaurarii
(pag. 1009)

S2272156. Indicatiile compomerului DYRACT CEM+ sunt


A. Fixari conventionale pentru inlay
B. Fixari conventionale pentru onlay
C. Fixari conventionale pentru coroane de invelis
D. Fixari adezive pentru proteze partiale fixe adezive
E. Nu se utilizeaza pentru DCR
(pag. 998)

S2272157. Indicatiile DYRACT CEM+ sunt pentru fixari adezive de durata


A. Pentru inlay
B. Pentru onlay
C. Pentru coroane si fatete ceramice
D. Punti pe implante
E. La pacienti cu receptivitate crescuta la carie
(pag. 998)

S2272158. Fixarea de durata se poate face cu


A. Cimenturi traditionale
B. Cimenturi polielectrolitice
C. Cimenturi rasini
D. Cimenturi hibride

1769

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1770

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Nici un raspuns corect


(pag. 990)

S2272159. Cimenturile traditionale sunt


A. FOZ
B. CSF
C. ZOE modificate
D. Nici un raspuns corect
E. Cimenturi ionomeri de sticla
(pag. 990)

S2272160. Cimenturile polielectrolitice sunt:


A. PCZ
B. CIS
C. FOZ
D. CSF
E. RDC
(pag. 990)

S2272161. Cimenturile rasini sunt


A. Acrilice
B. Diacrilice.
C. Adezive
D. EBA
E. CIS
(pag. 990)

S2272162. Pentru cimentari temporare se pot utiliza


A. Cimentul ZOE
B. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu, fara uleiuri eterice
C. VIVADENT-Reocap-temp
D. VOCO-Provicol
E. Nici un raspuns corect
(pag. 989)

S2272163. Cimenturile polielectrolitice. Avantaje:


A. Toxicitate redusa
B. Toxicitate crescuta
C. Adeziune la dinte
D. Nu adera la dinte
E. Manipulare facila
(pag. 994)

S2272164. Cimenturile polielectrolitice. Dezvantaje:


A. Pastrarea proportiei praf-lichid
B. Rezistenta la compresiune scazuta
C. Timp de lucru scurt
D. Timp de lucru crescut
E. Nici un raspuns corect
(pag. 994)

S2272165. Cimenturile ionomer de sticla sunt, din punct de vedere chimic

1770

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1771

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Poliacrilati complecsi
Polialchenolati de sticla
Polimeri ionici
Polimeri neionici
Toate raspunsurile corecte
(pag. 994)

S2272166. Cimentul fosfat de zinc are urmatoarele proprietati:


A. Este extrem de rigid
B. Nu este extrem de rigid
C. Modul de elasticitate de 13 GPa
D. Modul de elasticitate de 3 Gpa
E. Modul de elasticitate de 1 Gpa
(pag. 991)

S2272167. Cimentul fosfat de zinc


A. Are grosimea peliculei de ciment intre dinte si restaurare de 25 micrometri
B. Permite adaptarea oricarui tip de coroana
C. Nu permite adaptarea oricarui tip de coroana
D. Timp de manipulare 3-6 minute la 21 de grade C
E. Timp de intarire in cavitatea bucala 5-9 minute
(pag. 991)

S2272168. Compomerii
A. Sunt RDC modificate cu poliacizi
B. RDC nemodificate cu poliacizi
C. Sunt hibrizi composite + ionomeri
D. Nici un raspuns corect
E. Au aparut la inceputul anilor 70
(pag. 998)

S2372169. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteze de pe suprafata bontului se


recurge la:
A. Crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei sau gravarea acida a aceleiasi suprafete cand
coroanele sunt confectionate din aliaje nobile
B. Lacuirea bontului
C. Supraexpansiunea masei de ambalat
D. Eroziunea galvanica
E. Slefuirea suprafetei interne a coroanei
(pag. 986)

S2372170. Fixarea provizorie dureaza:


A. Mai putin de o saptamana
B. Peste doua saptamani
C. 1 -2 saptamani
D. Pana la 6 luni daca se urmareste o reabilitare ocluzala
E. O luna
(pag. 988)

S2372171. Principalele avantaje ale cimenturilor oxid de Zn eugenol modificate sunt:


A. Toleranta pulpara buna
B. Capacitate de izolare

1771

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1772

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Manipulare facila
D. Nu se descompune hidroelectrolitic in mediul bucal
E. Nu coloreaza rasinile acrilice
(pag. 992)

S2372172. Urmatoarele afirmatii cu privire la cimenturile ionomere de sticla sunt adevarate:


A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare la CIS decat la FOZ
B. Spre deosebire de FOZ, CIS au o vascozitate mai mica (fluiditate mai mare)
C. La CIS nu se poate influenta prea mult timpul de priza
D. CIS adera la suprafetele polare active (smalt, dentina, metale acoperite cu un strat superficial de oxizi)
E. CIS adera la suprafetele chimic inerte (ceramica dentara, metale nobile)
(pag. 995)

S2372173. Avantajele cimenturilor ionomere modificate cu rasini fata de cimenturile ionomere de sticla
sunt:
A. Timp de intarire mai scurt
B. Eliberare de ioni de fluor relativ crescuta
C. Sensibilitate la apa scazuta
D. Solubilitate crescuta
E. Ph-ul creste lent
(pag. 998)

S2372174. Pentru fixarea de durata a fatetelor ceramice sunt indicate:


A. Cimenturi ionomere de sticla
B. Cimenturi rasini adezive
C. Cimenturi diacrilice
D. Cimenturi ZOE modificate
E. Cimenturi ionomere modificate cu rasini
(pag. 1000)

S2372175. Urmatoarele cimenturi nu sunt indicate pentru fixarea de durata a coroanelor integral
ceramice realizate prin presare:
A. Cimenturi rasini adezive
B. Cimenturi ionomere de sticla
C. Cimenturi ZOE modificate
D. CIMR
E. Ciment fosfat de zinc
(pag. 1000)

S2372176. Pregatirea bontului pentru cimentarea de durata se realizeaza prin:


A. Indepartarea depunerilor de placa dentara si a resturilor organice cu gume si pulbere de piatra ponce
B. Curatirea cu alcool si ulterior stergere cu neofalina
C. Curatirea cu apa oxigenata 3% si ulterior stergere cu neofalina
D. Uscare cu jet de aer
E. Conditionarea bontului in functie de vitalitatea lui
(pag. 1001)

S2372177. La prepararea cimenturilor policarboxilate se tine cont de urmatoarele aspecte:


A. Raportul optim pulbere - lichid este de 1,5:1
B. Se amesteca pe placa de sticla
C. Spatularea se realizeaza in 60 sec.
D. Se obtine o pasta mult mai vascoasa decat la alte tipuri de ciment

1772

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1773

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Timpul de utilizare ramane scurt (aprox.2,5 min.)


(pag. 1003)

S2372178. Prepararea cimentului fosfat de Zn se realizeaza:


A. Pe placuta din material plastic
B. Pe placuta de sticla
C. Pe placuta racita la o temperatura intre -10C si +10C
D. Pe placuta la temperatura camerei
E. Cu un raport optim intre pulbere si lichid de 1,5-2g pulbere la 0,5 ml lichid
(pag. 1002)

S2372179. Urmatoarele afirmatii cu privire la prepararea CIS sunt adevarate:


A. Se prepara pe o placa de sticla
B. Se prepara pe o placa din material plastic
C. Se prepara pe folie de hartie cerata
D. Amestecarea celor doua componente se face cu o spatula din material plastic
E. Amestecarea celor doua componente se face cu o spatula din metal
(pag. 1004)

S2372180. Cimentarea restaurarilor integral ceramice presupune urmatoarele etape:


A. Gravarea cu HF a suprafetei interne a restaurarii
B. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica
C. Gravarea cu acid fosforic a suprafetei preparatiei
D. Aplicarea adezivuluirasinii la smalt si la stratul de silan
E. Inserarea restaurarii fara ciment diacrilic care se introduce in cavitate si aplicarea unei presiuni moderate
(pag. 1006)

S2372181. Senzatia de discomfort aparuta dupa fixarea de durata a protezelor fixe este un accident
care se poate datora:
A. Prezentei unor contacte premature sau interferente ocluzale
B. Insertiei intr-o pozitie inadecvata a protezei
C. Unui camp masticator supradimensionat sau micsorat
D. Absentei presiunii protezei asupra tesuturilor de sprijin
E. Acumularii resturilor alimentare la nivelul protezei
(pag. 1007)

S2372182. Scheletul metalic al intermediarilor in cazul protezelor fixe se poate dezlipi de elementele de
agregare sau fractura din urmatoarele cauze:
A. Aliajul de lipit are porozitati
B. Suprafata destinata lipirii are dimensiuni foarte reduse
C. Tehnica incorecta de turnare
D. Tehnica incorecta de manipulare a aliajului de lipit
E. Supuprasolicitarea protezei datorita amplitudinii mici a bresei
(pag. 1008)

S2572183. Fixarea provizorie a punii dentare se caracterizeaz prin :


A. dureaz de obicei 1-2 sptmni
B. se poate extinde pn la ase luni
C. nu se indic n cazul restaurrile unidentare
D. permite realizarea unor retuuri ocluzale
E. nu permite efectuarea tratamentului endodontic
(pag. 988)

1773

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1774

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2672184. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face cu:


A. ajutorul ocluzorului Willis;
B. testul Ismail;
C. pacientul culcat pe spate;
D. nu conteaza metoda de determinare, toate fiind foarte exacte;
E. toate raspunsurile sunt corecte;
(pag. 142)

S2672185. Care dintre urmatoarele metode preextractionale pot fi folosite pentru determinarea
dimensiunii verticale primare:
A. masti faciale acrilice;
B. testul Ismail;
C. profil facial din acrilat sau metal;
D. protezarea imediata;
E. radiografii panoramice ale arcadelor.
(pag. 141)

S2672186. Metoda de nregistrare grafica a relatiei centrice a lui Gysi:


A. este extraorala;
B. este intraorala;
C. este cu spijin central;
D. permite si determinarea concomitenta a DVO;
E. utilizeaza sabloane de ocluzie.
(pag. 147)

S2672187. Pentru stabilirea relatiilor intermaxilare cu mai multa usurinta sunt necesare prelevarea
unor date preextractionale ca:
A. fotografii ale pacientului;
B. dimensiunea verticala de ocluzie masurata n mm;
C. vechile proteze totale ale pacientului;
D. aspectul ocluziei n regiunea frontala;
E. analiza substratului osos si mucos
(pag. 130)

S2672188. n cadrul verificarii sabloanelor de ocluzie se urmareste ca:


A. baza sablonului sa fie modelata si sa se adapteze pe cmpul protetic, la temperatura cavitatii bucale;
B. baza sablonului sa fie adaptata perfect pe model;
C. baza sablonului sa fie rigida nedeformabila la temperatura cavitatii bucale;
D. marginile bazei sablonului sa patrunda n fundurile de sac;
E. daca modelul prezinta retentivitati acestea sa fie ndepartate nainte de aplicarea sablonului n cavitatea
bucala.
(pag. 132)

S2672189. Elementele ce caracterizeaza valurile de ocluzie sunt:


A. sunt confectionate din ceara roz mai dura, alba sau ivory;
B. pot fi confectionate din stents;
C. se monteaza n afara crestelor pentru a evita interferentele;
D. n regiunea frontala se situeaza anterior de papila incisiva;
E. n regiunea distala se opresc la1,5 cm anterior de tuberozitati.
(pag. 132)

S2672190. Cauzele bascularii sablonului n jurul unui ax sunt:

1774

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1775

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

grosimea neuniforma a bazei sablonului;


margini scurte ale bazei sablonului;
eventuale asperitati situate pe fata externa a sablonului;
borduri de ceara montate n afara crestelor;
torus palatin proeminent.
(pag. 133)

S2672191. Planul de ocluzie are urmatoarele caracteristici:


A. la edentat este un plan ondulat;
B. are o curbura incizala;
C. are o curbura vestibulara;
D. are o curbura n plan sagital;
E. are o curbura n plan transversal.
(pag. 135)

S2672192. Pentru stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica se urmareste:


A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii;
B. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima;
C. realizarea unui nivel de 1-2 mm indiferent de situatia clinica;
D. la sablonul inferior nivelul planului de ocluzie trebuie sa depaseasca putin marginea libera a buzei
inferioare;
E. colaborarea cu tehnicianul dentar.
(pag. 136)

S2972193. Fixarea prin cimentare a protezelor fixe se face cu:


A. ciment SF
B. CIS
C. ciment FOZ
D. ciment rasina
E. ciment ZOE
(pag. 985)

S2972194. Capacitatea de curgere a unui ciment este influentata primar de:


A. tipul de ciment
B. raportul pulbere-lichid
C. marimea particulelor de pulbere
D. fanta dintre coroana si bont
E. conformarea zonei terminale
(pag. 987)

1775

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro