Sunteți pe pagina 1din 8

Rolul Sefului Statului in sistemele constitutionale ale

Romaniei, Italiei si Ungariei

De Nicolescu Razvan Teofil Gr.2


Profesor Indrumator: Conf.univ.dr. Manuel Gutan

Rolul Sefului Statului in sistemele constitutionale ale


Romaniei, Italiei si Ungariei
Romania, Ungaria si Italia, trei republici Europene cu sisteme constitutionale
specifice dar asemanatoare.
Constituia Romniei se bazeaz pe modelul Constituiei celei de a cincea
Republici Franceze i a fost ratificat prin referendum naional la data de 8 decembrie,
1991. Romnia este un stat naional, suveran i independent, unitar i indivizibil. Forma
de guvernmnt a statului romn este republic semi-prezidenial. Statul se organizeaz
potrivit principiului separaiei i echilibrului puterilor legislativ, executiv i
judectoreasc n cadrul unei democraii constituionale.
Forma de stat a Ungariei este tot de republic (n maghiar: kztrsasg), dar o
republica parlamentara. Constituia din 1848, elaborat n verva revoluiei, prevedea o
singur ar cu o singur naiune i o singur limb. Constituia ungar a avut ca surs de
inspiraie modelul german. Ea a fost modificat de mai multe ori, prima oar n anul 1949
schimbarea cea mai mare a fost n 1989 a intrat n vigoare n 23 octombrie 1989.
Italia este o republic democratic fundamentat pe munc (art.1 Const.Italiei).
Suveranitatea aparine poporului, care o exercit sub formele i n limitele prevzute de
Constituie. Republica parlamentara recunote i garanteaz drepturile inviolabile ale
omului, egalitatea social i demnitatea cetaenilor, fr deosebire de sex, ras, limb,
religie, opinii politice, condiii personale i sociale. Cetaenii au datoria de a contribui la
progresul material i spiritual al societii. Republica, una i indivizibil, recunote i
promoveaz autonomia local. Statul i Biserica Catolic sunt, fiecare n domeniul su,
independente i suverane, iar raporturile lor sunt reglementate de Pactele de la Laterano 1929 (o noua ntelegere dintre stat i biseric s-a ncheiat in 1985). Toate confesiunile
religioase au aceeai libertate n faa legii. Ordinea juridic italian respect normele de
drept internaional general recunoscute.
Cele trei sisteme constitutionale Europene cunosc asemanari si deosebiri, atat din
punct de vedere legislativ, executiv dar si judecatoresc.

Avand in vedere rolul Sefului Statului in cele trei sisteme, observam deosebiri din
punct de vedere al prerogativelor acestuia. In Romania seful statului se bucura de o mai
mare putere in stat (datorita regimului semi-prezidential) fata de omologul sau Ungar sau
Italian (datorita regimului parlamentar).
O asemanare de baza a celor trei sisteme constitutionale, se regaseste in
Constitutiile celor trei state, in definitia si rolul Sefului statului.
Art 80. Const. Romaniei:
(1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei
nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.1
Art.87. Const Italiei:
Presedintele Republicii este seful statului si reprezinta unitatea nationala.2
Art.29. Const. Ungariei:
1. Seful statului Ungaria este Presedintele Republicii, care simbolizeaza unitatea
natiunii si vegheaza la functionarea democratica a organelor statului.3
O alta asemanare importanta intre cele trei sisteme este cea legata de prerogativele
Sefului statului cu privire la apararea nationala.
In Romania, Presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia
de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. El poate declara, cu aprobarea
prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau total a forelor armate. Numai n
cazuri excepionale, hotrrea Preedintelui se supune ulterior aprobrii Parlamentului, n
cel mult 5 zile de la adoptare. n caz de agresiune armat ndreptat mpotriva rii,
Preedintele Romniei ia msuri pentru respingerea agresiunii i le aduce nentrziat la
cunotin Parlamentului, printr-un mesaj. Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se
convoac de drept n 24 de ore de la declanarea agresiunii. n caz de mobilizare sau de
rzboi Parlamentul i continu activitatea pe toat durata acestor stri, iar dac nu se afl
n sesiune, se convoac de drept n 24 de ore de la declararea lor.4

Art.80 din Constitutia Romaniei

Art.87 din Constitutia Italiei

Art.29 din Constitutia Ungariei.

Art.92 din Constitutia Romaniei

Constitutia Italiana in art 87 precizeaza ca Presedintele Republicii comanda


fortele armate, prezideaza Consiliul supreme de aparare instituit prin lege, declara stare
de razboi hotarata de catre Camere.
Art.29 al Constitutiei Ungare Precizeaza faptul ca Presedintele Republicii este
comandantul supreme al fortelor armate.
Ca o particularitate a sistemului Romanesc de alegere a Presedintelui (sistem
semi-prezidential), este alegerea acestuia prin vot universal, egal, direct, secret si liber
exprimat de catre popor, find declarat ales candidatul care a intrunit in primul tur de
scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. In cazul in care
nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de
scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in
primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
Presedintele este ales pe o perioada de 5 ani care incepe din momentul depunerii
juramantului. Nimeni nu poate indeplini functia de Presedinte mai mult de doua
mandate.5.
Pe cand in sistemele parlamentare din Italia si Ungaria presedintele este ales de
catre Parlament.
In Ungaria, Presedintele Republicii este ales pentru o perioada de cinci ani de
catre Adunarea Nationala. Nimeni nu poate indeplini aceasta functie mai mult de doua
mandate. Alegerea Presedintelui Republicii este precedata de o procedura de prezentare.
Prezentarea scrisa semnata de cel putin cincizeci de membrii ai Adunarii Nationale este
ceruta pentru validitatea unei candidaturi. Prezentarile trebuie supuse presedintelui
Adunarii Nationale inainte de a fi puse la vot. Fiecare membru al Adunarii Nationale
poate prezenta doar un singur candidat. Toate prezentarile celui care sustine mai multi
candidati sunt nule.
Adunarea Nationala alege Presedintele Republicii prin scrutin secret. Daca este
nevoie, se procedeaza la mai multe tururi de scrutin. Este ales Presedinte al Republicii la
primul tur de srutin candidatul care obtine majoritatea de doua treimi din voturile
deputatilor.

Art.81 din Constitutia Romaniei.

Daca la primul tur de scrutin nici un candidat nu obtine aceasta majoritate, se


procedeaza la un nou tur de scrutin pe baza unor noi propuneri facute in conformitate cu
alineatul 1. Pentru a fi ales in al doilea tur de scrutin candidatul trebuie sa obtina ca in
cazul precedent majoritatea de doua treimi din voturile deputatilor.
Daca in cursul celui de-al doilea tur de scrutin nici un candidat nu a obtinut
majoritatea ceruta, se procedeaza la un al treilea tur de scrutin, in acest caz, numai
numele celor doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi in cursul celui de-al
doilea tur de scrutin sunt supuse la vot. Este ales Presedinte al Republicii la al treilea tur
de scrutin cel care oricare ar fi numarul deputatilor care au participat la vot a obtinut
majoritatea voturilor.
Procedura de vot trebuie efectuata in cel mult trei zile consecutive.6
In Italia, Presedintele Republicii este ales de Parlament in sedinta comuna a
membrilor sai
La aceasta alegere participa trei delegati pentru fiecare regiune, alesi de Consiliul
regional in asa fel incat reprezentarea minoritatilor sa fie asigurata. Regiunea Valea Aosta
nu are decat un singur delegat. Presedintele Republicii este ales pentru sapte ani7.
O asemanare privind pretendentul functiei de Presedinte se poate observa intre
sistemul Roman si cel Ungar cu privire la varsta minima obligatorie a candidatului de 35
de ani, pe cand varsta minima a candidatului din Italia trebuie sa fie de minim 50 de ani.
Asemanari se regasesc si in Incompatibilitatile si indemnizatiile Sefului
Statului. Toate cele trei Constitutii mentioneaza faptul ca Functiile Presedintele
Republicii sunt incompatibile cu orice alta functie sau insarcinare publica, sociala sau
politica. Presedintele nu poate exercita o alta profesie remunerata, nici accepta o
remunerare pentru alte activitati. Indemnizatia si veniturile Presedintelui sunt stabilite
prin lege.
O asemanare intre cele trei sisteme constitutionale apare si din punctul de vedere
a asumarii functiei care se face doar dupa depunerea juramantului de fidelitate fata de tara
si fata de Constitutie si legile interne, constituind si momentul inceperii mandatului.

Art.29b din Constitutia Ungariei

Art.83 din Constitutia Italiei

In conditiile Legi, atat Presedintele Romaniei, cat si Presedintele Ungariei si


Italiei, pot dizolva Parlamentul, respectiv Adunarea Nationala.
Dizolvarea Parlamentului:
In Romania, dup consultarea preedinilor celor dou Camere i a liderilor
grupurilor parlamentare, Preedintele Romniei poate s dizolve Parlamentul, dac acesta
nu a acordat votul de ncredere pentru formarea Guvernului n termen de 60 de zile de la
prima solicitare i numai dup respingerea a cel puin dou solicitri de nvestitur. n
cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singur dat. Parlamentul nu poate fi
dizolvat n ultimele 6 luni ale mandatului Preedintelui Romniei i nici n timpul strii
de mobilizare, de rzboi, de asediu sau de urgen.
In Italia, Presedintele Republicii poate sa dizolve ambele Camere sau numai una
dintre ele, dupa ce va fi audiat pe presedintii acestora. El nu poate Exercita acest drpet in
ultimele sase luni ale mandatului sau.
In Ungaria, pe de alta parte, Presedintele Republicii poate dizolva Adunarea
Nationala, fixand in acelasi timp data alegerilor daca:
- in cursul mandatului sau Adunarea Nationala retrage increderea sa in Guvern de
patru ori in cel putin 12luni.
- sau daca, in cazul incetarii mandatului Guvernului, ea nu alege persoana propusa
de catre Presedintele Republicii pentru functia de prim ministru, in urmatoarele 40 de zile
de la prima propunere facuta. ( nu de 60 de zile de la prima solicitare i numai dup
respingerea a cel puin dou solicitri de nvestitur ca in Romania).
Inainte de a dizolva Adunarea Nationala, Presedintele Republicii este obligat sa
solicite avizul primului ministru, al presedintelui Adunarii Nationale si al conducatorilor
grupurilor de partide reprezentate in Adunarea Nationala.
O noua Adunare Nationala trebuie aleasa in urmatoarele trei luni, incepand cu
ziua in care expira mandatul Adunarii Nationale sau cu ziua in care ea se dizolva sau este
dizolvata. Adunarea Nationala isi continua activitatea pana la sedinta de deschidere a noii
Adunari Nationale.8
Ca functie de reprezentare in stat cei trei Presedinti au si atributii in domeniul
politicii externe:
8

Art.28 din Constitutia Ungariei.

Presedintele incheie tratate internationale in numele tarii, negociate de Guvern si


le supune spre ratificare Parlamentului.
Presedintele acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai tarii si aproba
infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.9
O alta prerogativa a functiei de reprezentare a statului este si cea de a conferii
titluri, decoratii, distinctii onorifice, dar si de a acorda gratierea invididuala, comuna celor
trei sisteme.10
Nici un act al Presedintelui Republicii Italiene nu este valabil daca nu este
contrasemnat de ministrii care l-au propus si care isi asuma responsabilitatea.
Actele care au forta de lege si celelalte acte prevazute prin lege sunt
contrasemnate, de asemenea, de presedintele Consiliului de Ministrii.11
La fel ca si in Constitutia Italiei si in Constitutia Ungariei si Romaniei se
precizeaza faptul ca toate masurile si dispozitiile luate de catre Presedintele Republicii,
(cu cateva exceptii) trebuie sa fie contrasemnate de catre primul-ministru sau de catre
ministrul competent.12
Avand in vedere Constitutiile celor trei Republici Constitutionale Europene, si a
argumentelor expuse putem afirma faptul ca cele trei Sisteme Democratice sunt
asemanatoare din punctul de vedere al insitutiei Sefului Statului; mai ales Republica
Parlamentara Italiana si cea Ungara unde prerogativele Sefului Statului sunt vizibil
limitate fata de Republica Semi Prezidentiala Romaneasca unde Seful Statului
beneficiaza de puteri sporite in stat.

Art.91 Const Romaniei, Art.87 Const. Italiei si art.30a din Const. Ungariei..
Art.87 din Const Italiei, art.94 din Const. Romaniei si art.30a din Const Ungariei.
11
Art.89 din Const. Italiei
12
Art.30a din Const. Ungariei, art.100 alin(2) din Const. Romaniei.
10

Bibliografie:
1. Constitutia Romaniei
2. Constitutia Italiei
3. Constitutia Ungariei
4. Drept Constitutional Comparat de Prof.univ.dr. Victor Duculescu, Lector
univ.drd. Constanta Calinoiu si Georgeta Duculescu, Ed.Luminalex 1996.
5. http://ro.wikipedia.org