Odiseea

Cantul 1
Acest cant debuteaza invocarea muzei, care este rugata sa povesteasca despre Ulise,
barbatul istet, care a daramat zidurile Troiei si care a fost oprit intr-o pestera de zana
Calipso, care vroia sa-l ia de barbat. Dupa trecerea anilor cand i-a venit vremea sa se
intoarca in tara si acolo l-au asteptat lupte gerele, iar daca ceilalti zei au prins mila de
dansul, Neptun a continuat sa- prigoneasca pentru ca l-a orbit pe Poifem, fiul lui.
Cantul continua cu intalnirea tuturor zeilor, cu exceptia lui Neptun care discutau despre
Egist, care fusese ucis de Oreste in dorinta de a-si razbuna tatal ( Egist ii luase sotia lui
Agamemnon si planuia cu el sa-l omoare ). Minerva ii roaga pe zei sa se gandeasca la
Ulise ca sufera sarmanul in insula lui Calipso, iar Jupiter-Zeus spune ca nu l-a uitat pe
acest mandru razboinc, care a adus cele mai frumoase jertfe zeilor si vor incerca sa-I
potoleasca mania lui Neptun. Minerva spune ca se va duce la Telemac sa-l imbarbateze si
sa-I dea niste sfaturi, lucru pe care il si face sub chipul lui Mentes capetenia tahilor
oaspete al lui Ulise. Ajungand in orasul Itaca, Minerva este uimita sa-I vada pe
indreznetii petitori cum petreceau si infulecau si beau pe nerasuflate, este invitata in casa
de catre Telemac si dupa ce ii spune ca este Mentes, prieten cu Ulise, incepe sa-l intreb
peTelemac ce stie despre tatal sau. Telemac spune ca tatl sau nu s-a intors si ca toti acesti
petitori ai mamei sale ii toaca averea si ca este sigur daca tatal sau ar fi fost aici, ei nu arn
mai stii unde sa fuga. Minerva il asigura ca tatal sau traieste si ca se va intoarce si dupa
ce-l intreaba daca el este cu adevarat fiul lui Ulise, il sfatuieste sa-I adune pe greci la sfat
si apoi sa plece cu o corabie cu douazeci de vaslasi la Pilos sa intrebe de Nestor, si apoi
la Sparta la Menelaos. O sa afle astfelca Ulise mai traieste, dar daca tot nu se va intoarce
intr-un an sa-i ridice un mormant vredinic de dansul, sa-I dea mamei sale un alt barbat si
el sa-i omoare pe ticalosii de petitori.Fara sa accepte niciun cadou oaspetele pleaca,
lasandu-l pe Telemac cu o amintire vie si duioasa despre Ulise. Intre timp Penelopa il
ruga pe cantaret san u mai cante melodii triste care ii sfasie inima si ii amintesc de sotul
ei. Telemac le spune petitorilor ca ii va chema pe toti la sfat si le spune ca Ulise a incetat
sa traiasca si ca cine va domni in Itaca, peste greci, sta doar in mainile zeiilor. Dupa
aceasta el fu condos in iatac de doica Euriclea, si se gandii toata noaptea la calatoria de
care ii vorbise oaspetele, pe care el il banui a fi zeu.
Cantul 2
A doua zi Telemac stranse soborul si se aseza in locul lui Ulise. Egiptios lua cel
dintai cuvantul, gandindu-se la fiul sau Antifos, care please si el cu Ulise, dar fusese
omorat de ciclop. Telemac spuse ca el a vrut sa stranga norodul, pentru ca este foarte
nemultumit de ceea ce se intampla pentru ca petitorii in loc sa se duca sa o ceara pe
Penelopa de la tatal ei, ei stau aici si ii termina ei tot avutul. Antinou vorbi si spuse ca nu
sunt doar petitorii vinovati, ci si Penelopa pentru ca a incercat sa-i insele, spunand ca va
lua o decizie cand va termina de tesut giulgiul pentru craiul Laerte, doar ca ei au aflat ca
ce teas ziua, noaptea destrama. Telemac inceaca sa le explice ca nu poate sa-si trimita
mama la tatal ei si daca nu le place, n-au decat sa plece ei. Atunci deasupra lor aparura
doi vulture, iar batranul Haliterte spuse ca acesta nu este un semn bun si ca este sigur

Ulise se va intoarce, asa cum i-a prezis. Ceilalti nu au fost de accord cu ceea ce au zis,
spunnd ca astea sunt doar fantezii ale mosului. Atunci Telemac spuse ca nu le va spune
nimic si ca doar are nevoie de o corabie si douazeci de vaslasi. Minerva i se arata lui
Telemac si ii spuse ca se va duce sa-i aleag el o corabie si oamenii care il vor insoti.
Inainte de a pleca, el o roaga pe Euriclea sa-i scoata vin sis a nu-i spuna mamei lui ca a
plecat pana nu o sa intrebe de el. Dupa ce Minerva picura pe genele petitorilor un somn
dulce, Telemac pleca, impreuna cu Minerva sub chipul lui Mentor, care se afla la carma.
Cantul 3
Cand soarele rasari, Telemac impreuna cu oamenii sai ajunsera in orasul Neleu,
unde filienii ii jertfeau tauri negri lui Neptun. Minerva uramata de Telemac ajunsera la
Nestor si la feciorii acestuia si fura invitati la masa. Dup ace s-au ospetat, Telemac intreba
daca Nestor stie ceva despre tatal sau, dar si despre ceilalti viteji. Nestor spune ca ii este
foarte greu sa-si aminteasca de acel razboi deoarece acolo zace si fiul sau, Antiloh. El mai
spune ca isi aminteste cu drag de Ulise si de istetimea mintii lui cu care a fost mereu de
aceeasi parere, numai ca dupa ce au daramat Troia, pe mare mania zeilor i-a destramat.
Acesta mai spune ca ajungand acasa a auzit despre majoritatea vitejilor ca s-au intors cu
mine, mai putin de Agamemnon care a fost omorat de Egist, dar ca este multumit ca
Oreste si-a razbunat tatal. Nestor ii mai spune ca ar fi mai bine daca si el ar fi protejat de
Minerva, cum a fost Ulise. Apoi Telemac il intreba pe Meleu, fiul lui Nestor daca stie
unde se afla Menelau de a permis uciderea lui Agamemnon. Acesta ii raspunde ca Egist a
incercat sa momeasca pe nevasta lui Agamemnon, Nitemnestra, care l-a inceput i-a
rezistat, iar apoi a ajuns sa planuiasca cu acesta moartea sotului ei, iar in timp ce Menelau
calatorea prin tari straine dupa avutii, fratele sau a fost ucis. De asemenea il sfatuieste sa
se duca la Menelau fiindca sigur stie ceva despre Ulise. Telemac este invitat sa doarma in
casa lui Nestor, iar Minerva spune ca se va duce la corabie, apoi se transforma intr-un
vulture, facandu-i pe toti sa inteleaga cine era ea de fapt, iar acestia ii promise o vaca. A
doua zi fu pregatit ospatul si fura chemati mesteri sa ploeiasca coarnele juncei, care fu
taiata si sfartecata in bucati. Dupa ce mancara, Telemac a fost dus la baie, spalat si
imbracat cu haine noi si pleca alaturi de Pisistrat, fiul lui Nestor, pe cai, lasand in urma
orasul Filos.
Cantul 4
Tinerii ajung in valea Lacedemonei, unde praznuira cu toti curtenii la nunta fiului
si a fetei lui Menelau. Telemac ramane uimit de frumusetea curtii lui Menelau si acesta
spune ca a pradat o cetate foarte bogata, dar ca a renuntat averea daca i-ar sti pe toti eroii
ce au luptat la Troia in viata, dar cel mai mult se gandeste la Ulise, de care nu stie nimic.
Intre timp coboara si Eleana, care realizeza asemanarea dintre Telemac si Ulise, dandu-si
seama ca este fiul lui. Toti incep sa povesteasca despre ispravile viteazului Ulise, iar
Elena isi aminti cum intra Ulse deghizat in tabara troienilor ca sa-i iscodeasca, iar
Menelau spuse ca si el isi aminteste ca in momentul in careerau in calul lemn, Ulise era
cel ce ii linistea sfatuindu-i sa astepte momentul potrivit pentru a ataca. A doua zi
Telemac afla de la Menelau ca atunci cand se intorcea spre casa a trecut pe langa insula

Faros, unde a fost tinut 20 de zile si a scapat cu ajutorul Idoteei, fiica lui lui Proteu care ii
spune ca daca il va prinde pe tatal sau ii va spune cum sa ajunga acasa. Tot zana ii spune
ca trebuie sa-l prinda cand soarele e in cruce. Menelau reusete sa-l prinda, iar Zeus ii
spune ca inainte de a pleca trebuie sa-i aduca jertfe lui Jupiter si Menelau intreaba ce s-a
intamplat cu luptatotii de la Troia. Proteu ii spune Ajax a pierit pe coroabie, ca
Agamemnon a fost omorat de Egis, iar despre Ulise ii spune ca este tinut la curtea zanei
Calipso. Telemac ii multumeste pentru ce a aflat si ii spune ca nu poate zabovi mult ca
tovarasii s ail astepta la Pilos, iar Menelau ii zise ca la plecare va primi daruri alese. Intre
timp la curtea lui Ulise petitorii vorbesc de calatoria lui Telemac si planuiesc sa-l omoare
cand se va intoarce, plan de care afla si Penelopa, prin crainicul Medon si totodata afla si
de la doia Euriclea ca Telemac a plecat sa afle vesti despre tatal sau si Minerva ii plasmui
o umbra asemenea fiicei lui Icar Iftima si o trimise sa-I aline durerea Penelopei,
spunandu-i ca fiul sau este ocrotit de un zeu.
Cantul 5
Minerva ii povesteste lui Jupiter despre planurile petitorilor, iar acesta o sfatuieste
sa-l calauzeasca pe Telemac si ii spune lui Mercur sa se duca la zana Calipso si sa-o roage
sa-l lase pe Ulise sa se intoarca acasa. Auzind aceasta veste, zana se arata nespus de
suparata pentru ca nu intelege de ce nu este lasata sa traiasca cu un om pe care l-a salvat
de la moarte. Neputand sa se impotriveasca lui Jupiter, Calipso se duce la Ulise si ii
spune sa isi pregateasca o pluta si ca ea ii va da mancare si haine ca el sa se poate duce
acasa. Intre timp Poseidon il vede pe Ulise cum se lupta cu valurile si se hotaraste sa-l
impiedica sa ajunga in tara feacilor pentru ca acolo va scapa de restristea ce-l urmareste,
asa ca atata toate furtunile si vanturile imporiva lui. In vremea aceasta il zari Ino, fiica lui
Cadmos, care ii spune ca daca vrea sa scape trebuie sa se dezbrace de haine sis a inoate
din rasputeri spre tara feacilor. Urmand sfatul zanei, Ulise reuseste sa ajunga pe un tarm
stancos, care i-ar fi sfasiat carnea daca nu-l lumina Atena. Fiind sleit de puteri el intra in
desisul padurii siisi facu un culcus de frunze unde adormi.
Cantul 6
In timp ce Ulise dormea, Minerva se duse in orasul feacilor, unde domnea Alcinou
si se furisa in iatacul fiicei lui Alcinou, Nausicaa, si sub chipul vestitului corabier Dimas,
ii sugereaza fetei sa se duca a doua zi sis a spele cele mai frumoase haine pentru a capata
un nume bun in fata lumii. A doua zi Nausicaa se duce impreuna cu alte fete la rau pentru
a spala rufele si Minerva facu in asa fel incat fata si cu Ulise sa se intalneasca. Aceasta ii
promite ca ii va da haine si ca il va calauzipana in oras. Dupa ce se spala si se ospateaza
din bucatele fetelor, Nausicaa ii porpune ca pentru a se feri de barfa oamenilor, el sa o
urmeze pana in fata templului lui Neptun, iar de acolo el sa astepte ca ea sa ajunga acasa,
si apoi sa intrebe la curtile oamenilor cum sa ajunga la curtile lui Alcinov. Ulise se ruga
sa fie bine primit de feaci, iar Minerva ii implini ruga.
Cantul 7

Ulise ajunse la curtea lui Arcinov, ghidat chiar de Minerva, sub chipul unei
fecioare, care ii sugereaza sa vorbeasca mai intai cu Doamna Arete, si pentru ca Alcinou
se uita la ea ca la o zana si tot poporul i se inchina cu vorbe de lauda. Ulise strabatu
palatul si dupa ce fu invaluit de ceata, raspandita de Minerva, ajunge la Arete si Alcinou
unde ii roaga sa-l primesca si pe el. Alcinou promite ca maine dupa ce va duce jertfa
zeilor il vor trimite pe oaspete acasca si vor veghea sa nu-i se intample nimic rau, fiind
intrebat cine este Ulise spune ca ii va fi greu sa ii povestesca toate necazurile, si ca acum
vine de pe insula frumoasei Calipso, unde a stat 7 ani, iar apoi a plecat cu o plut, pe mare,
unde a intampinat multe necazuri, dar acum a juns in cetatea lor, unde o intalni pe
Nausicaa, care dupa ce ii dadu de mancat si haine si pentru ca oamenii sunt banuitori ii
spuse sa vina pe la cetate. Alcinov ii promise ca maine ai lui o sa-l duca in liniste in tara
sa, iar doamna ii invita sa se odihneasca.
Cantul 8
A doua zi a avut loc sfatul feacilor, unde Alcinou ii anunta ca o corabie cu 52 de
tineri il vor insoti pe oaspete spre casa, dar ca inainte de asta ii invita pe toti la ospat, si il
pofti si pe cantaretul Demodocos. Ospatul fu pregatit, iar cantaretul care ramasese fara
lumina ochilor ii fermeca pe toti cu muzica sa, Cantand despre cearta sa cu Achile, pe
Ulise il bufni plansul, dar incerca sa se ascunda de privirea feacilor. Dupa ospat Alcinou
ii invita pe toti la jocuri, unde tinerii se pregateau de lupta, se intreceau la fuga, aruncara
piatra. Laudamas, fiul lui Alcinou se duse la Ulise si il invita jocuri, iar Eurial ii spuse ca
probabil nu se pricepe pentru ca pare mai mult un corabier. Ulise marturisi ca chiar daca a
fost ros de necazuri, el inca ii poate invinge pe toti, iar apoi Alcinou ii invita pe toti sa
danseze si sa cante. Demodocos canta despre dragostea lui Marte cu Venus, iar apoi
Alcinou isi ruga sfetnicii sa-i aduca oaspetului tunica noua, manta, talant de aur, iar
Eurial ii promise ca ii va da o sabie de arama. Ulise fu spalat, uns cu untdelemn si
imbracat cu o tunica noua si ii trimise o bucata de carne lui Demodocos si il ruga sa cante
despre calul de lemn, impins de Ulise. Auzind catecul, Ulise nu se putu stapani din plans
si fu vazut de Alcinou si il ruga sa-i spuna cine ste, de unde vine si cine sunt parintii lui si
de ce plange de fiecare data cand aude de soarta grecilor si a troienilor.
Cantul 9
Ulise spuse ca este fiul lui Laere, ca locuieste in Itaca si ca dupa caderea Troiei
multe necazuri l-au tinut departe de casa. Dupa plecarea din Troia ajunse impreuna cu
oamenii sai in tara Ciconilor unde prada orasul si din cauza ca oamenii sai nu au vrut sa
plece, au fost atacat de ciconi viteji si numerosi astfel pierzand 6 oameni. Vanturile
potrivnice i-au impins in Tara Lotofagiloe, care se hranesc cu o floare, care nu le voia
raul si le dadu oamenilor o floare de lotus, care ii facu sa uite ca vroiau sa se intoarca
acasa. Dupa ce isi salva tovarasii, ajusese in tara Ciclopilor, oameni trufasi si fara lege.
Aici ei impartira caprele muntilos, se ospatara cu friptura si el pleca impreuna cu
tovarasii sai sa cerceteze meleagurile, luand cu el un vin negru daruit de Maro, curat si
bun cum nu exista altul. Ei ajunsera intr-o pestera, unde mancara cas si dupa ce se
odihnira, inauntru intra un Ciclop, care se apuca sa mulga oile si caprele, iar dupa ce ii
vazu pe intrusi ii intreba ce cauta acolo. Ulise il ruga se le dea ceea ce li se cuvine unor

oaspeti si sa-i lase sa plece, dar ciclopul ii spuse ca lui nu-i este teama de zei si punand
mana pe doi dintre tovarasii lui Ulise ii insfaca si manca ca mai apoi sa astupe intrarea
pesterii cu o stanca. A doua zi ciclopul pleca, iar ei ramasera inchisi in pestere, unde gasi
un toiag de maslin verde, pe care il cioplira ca un tarus. Seara ciclopulse intoarse si primi
de la Ulise vin, iar dupa mai multe cupe, Ulise ii spuse ca pe el il cheama Nimeni si dupa
ce ciclopul adormi ei luasera parul de maslin, il bagara sub spuza vetrei si apoi il
infipsiera in ochiul ciclopului. Namila incepu sa tipa, auzindu-l ceilalti cilopi venira in
ajutor, si fiind intrebat cine nu-l lasa sa doarma, Polimeu spuse ca Nimeni ma omoara
hoteste si nu cu puterea. Atunci acestia ii spusera sa ceara ajutor de la tatal sau, Neptun.
Pentru a scapa de moarte, Ulise impreuna cu tovarasii sai se legara de niste berbeci, iar a
doua zi cand turmele ieseau la pascut, ei scapa de controlul pe care Polimeu il face
berbecilor si cand fura destul de departe de pestera se dezlegara. In timp ce fugeau spre
corabie, Ulise nu asculta de sfaturile tovarasilor sai, si ii spune ciclopului ca a fost orbit
de Ulise, acesta la randul sau ii spune tatalui sau sa-l razbune si sa nu-l lase pe acesta sa
se intoarca acasa. Ajungand la celelalte doua corabii vor pleca a doua zi acasa.
Cantul 10
Ajunsera in insula plutitoare a Eoliei, unde domnea Eol, care dupa ce afla de Troia
si de corabile grecilor, ii dadu un burduf in care frecase furtunile, si le pregati plecarea.
Dupa 9 zile de plutit pe mare, Ulise adormi, iar oamenii sai crezand ca ascunde o
comoara, ii desfacu burduful, pornind furtuna, ce ii impinge inapoi la curtea lui Eol, ce ii
alunga spunand ca el nu mai poate ajuta un om hulit de zei. Apoi de acolo ajusera in
Lestrigonia, si isi trimise oamenii sa inspecteze meleagurile, dar ei dadura peste o femeie
cat un mute, care il dadu pe unul dintrea tovarasi, barbatului sau sa-l manance. Pana la
urma lestigonii le mancara pe toti tovarasii trimisi. Pana la urma corabia lui Uilse
scapase, dar resul se scufundara. Apoi ajunsera in insula Ea, unde sedea frumoasa Circe,
o zana temuta cu grai de om, iar dupa 3 zile isi trimisera tovarasii pe insula. Intre timp el
gasi un cerb mare pe care il lovi cu lancea si il dusera tovarasilor sai sa il manance. Ei se
impartira in doua cete, iar ceata lui Euriloc iesi la sort sa se duca sa cerceteze insula si
ajunsera la curtile frumoase ale Circei, care ii vraji cu glasul ei dulce, care fiind chemata
le deschise poarta si ii invita inauntru, ei intrara prosteste , mai putin EUriloc care ramase
afara. Cei care intrara , au baut o bautura fermecata si zana ii lovi cu o nuia si ii
transforma in porci, intre timp Euriloc se intoarse la corabie si le povesti tovarasilor
despre ceea ce s-a intamplat. Ulise pleaca in ajutorul tovarasilor sai si se intalni cu
Mercur care ii dete o buruiana de leac pentru a se feri de bautura zanei si ii spune ca apoi
sa o puna sa faca juramantul suprem al zeilor. Ajuns la curtea zanei Circe, Uliase nu fu
vraji de bautura ei si se nasusti asupra ei cu sabia , iar aceasta isi dadu seama ca el este
Ulise si dupa ce i facu juramantul suprem, ii elibera prietenii , il spala, il hrani si apoi ii
spuse sa isi aduca si ceilalti tovarasi. Ajuns pe tarm, Euriloc nu fu de acord , de tema,
dara pana la urma il urma si el pe Ulise. Ei au stat acolo un an intreg si s-au ospatat, pana
cand tovarasi il chemara pe Ulise sa il roage sa vorbeasca cu Circe sa ii lase sa plece.
Aceasta fu de acord, dar inainte ii marturusi lui Ulise ca trebuie sa treaca intai pe acolo
pe unde stapanesc Pluton si nemilostiva Proserpina, ca sa il intrebe pe nemuritorul suflet
a lui Tiresias, proorocul orb. Circe ii mai spune ca atunci cand va ajunge la padurea sfanta
a Proserpinei, sa mearga doar el in locasul trist a lui Pluton, acolo sa sape o groapa de un

cot si sa aduca acolo lapte amestecat cu miere, apoi vin dulce, apa limpede si peste ele
lamura fainii. IN acelasi timp sa cheme umbrele mortii si sa le fagaduiasca ca o sa le
jertfeasca acasa cand te vei intoarce o vaca stearpa si pentru Tiresis un berbec negru,
nepatat, fala turmei. Duce ce se va ruda de morti sa se intoarca spre Ereb si dupa ce va
jertfi un berbec si o oaie neagra si asa vor veni sufletele mortilor. Atunci sa le
porunceasca tovarasilor sai sa jupoaie vitele si sa le inchine cu rugaciuni zeilor, cu sabia
in mana sa nu ingaduie mortilor sa se apropie de sange, inainte de de a intreba pe Tiresis,
care ii va explica drumul spre casa. Inainte sa plece, Circe ii oferi o haina noua si Ulise
le povesti tovarasilor sai drumul pe care au sa il parcurga si plecara toti, mai putin
Elpenor care ametit de vin , cazu de pe scara si isi rupse gatul.Circe le pusae in corabie un
berbec si o oaie neagra, fara sa fie vazute de nimeni.
Cantul XI
Ajunsi la tarm, Ulise impreuna cu tovarasi sai facura intocmai cum au fost invatati de
CIrce si in timp ce statea in fata groapei , mai multe suflete ale mortilor se apropiau de el.
Primul a a fost Elpenor care ii povesti cum a cazut de pe acoperisul zanei Circe si il ruga
sa ii arda toate armele si sa ii ridece un mormant., apoi aparu sufletul mamei lui Ulise
Anticleii, pe care o lasase in viata cand pleca in Troia. Pana la urma aparu si sufletul
proorocului din Teba care ii spunse ca Neptun ii va pune mari piedici si ca pana la urma o
sa scape, daca va ajunge pe insula Trinacria si acolo nu se vor atinge de boii si oile
soarele, vor reusi sa ajunga toti acasa, daca in schimb vor ataca aceste turme, atunci isi
va pierde toti tovarasii , ajungand doar el singur acasa, dar mult mai tarziu , nefericit, pe
vasul altuia, unde va gasi o multime de oameni trufasi care vor dori sa ii toace avutul.
Cand va ajunge va reusi sa ii ucida pe toti petitoerii si apoi va pleca iar sa cutreiere prin
cetati si atunci cand va da de un dreumet care sa creada ca va duce pe umar o lopata si nu
o vasla , atunci sa inplante vasla in pamant si sa jertfeasca dupa datina lui Nepun un
berbec, un vier si un taur, apoi sa se intaorca la Itaca si sa inchina tuturor zeilor , jertfe. Si
abia atunci , departe de mare o sa il ajunga si dulcea moarte si o sa il rapeasca la adanci
batraneti , partor al unui popor indestulat.. Tot el ii spune ca daca vrea sa afle de la
ceilalti morti adevarul , sa ii lase sa bea sange. Astfel prima care bau sangele , a fost
mama sa care ii spune ca a murit de dorul lui si ca tatl sau zace mohorat, iar despre
Penelopa ii spune ca rabda acasa si mistuie zilele si noptile in lacrimi. Apoi vorbi cu
Tiro, care se indragise de Enipeu, cu Antiopa, cu Alcmena, mama lui Edip, frumoasa
Epicasta, pe Leda, sotia lui Tindar, mama celor doi voinici Castor si Polux, pe Leda, pe
Fedra, Procris, pe Mero, pe Climena. La un moment dat Ulise se opri din povestit
spunand ca a venit vremea sa doarma, fie aici , fie alaturi de tovarasi pe corabia ce i-a fost
pregatita. Atunci Alcinou ii spune lui Ulise sa mai ramana cu ei pana maine , cand ii vor
strange toate darurile si il roaga sa ii povesteasca in continuare pentru ca ei sunt capabila
sa il asculte pana la ziua. Ulise continua povestea spunand ca dupa sufletele femeilor, au
venit si sufletele barbatilor, printre care era si cel a lui Agamememnon care incepu sa
planga, povestitndu/i ca ajungand acasa a fost ucis miseleste de sotia lui Clitemnestra si
de Egist. Apoi Atride ii spuse sa nu fie prea ingaduitor cu femeia, pentru ca nu se stie cum
il poate trada, cu toate ca Penelopa nu il va insela niciodata, ia apoi il intreaba daca nu a
auzit cva de fiul sau, apoi sosira si umbrele lui Achile ,Patrocle, Antiloc si Ajax. Ulise ii
povesteste lui Achile de fiul sau Neoptolem care era un viteaz neintrecut, care l-a ucis pe
Eurilip si care a plecate nevatamat din Troia. Singurul care nu vru sa vorbeasca cu Ulise,

fu Ajax, inca suparat ca a pierdut lupta pentru armele lui Achile. Tot acolo il vazu si pe
Tantal, care nu putea bea apa, finnd intr/un iaz pana la gat, pe Titios care era mancat de
vulturi, pe Sisif care se chinuia cu un bolovan, pe Ercul, pe Teseu si Piritou. De frica sa
nu apara capul Gorgonei , Ulise se intoase la tovarasii sai si plecara din nou pe mare.
Cantul XII
A doua zi , se intoarsera la insula lui Circe, de unde luara trupul lui Elpenor, ii arsera lesul
si ii eidicara un mormant. Circe le dadu de mancare si de baut si ii spuse lui Ulise ca in
drum spre casa va da de sirene, care sunt niste pasari, ce ii incanta pe toti cu versul sau si
ca el va trebui sa astupe urechile tovarasilor sai cu ceara, iar el sa fie legat de catarg, apoi
va da de 2 drumuri, unul cu niste stanci prapastioase, iar celalalt are 2 stanci intr-una isi
are cuibul Scila, dihanie fioroasa, cu 12 labe scarboase, 6 gatlejuri lungi si 6 capete
cumplinte, iar pe celalta stanca se afla Caribda, care de 3 pe zi sloboda valul pe care il
inghite, Ulise trebuie sa se fereasca de valtoare si de aceea trebuie sa se apropie de Scila
si sa-si mane corabaia mai repede, ptr. ca mai bine pier 6 tovarasi decat toti. Apoi ajunge
pe insula Trinaca, unde nu trebuie sa se atinga de turmele Soarelui, daca vrea sa scape cu
tovarasii sai. Ulise se intoarse la tovarasii sai si le povesti tot ce afla de la Circe. Urmand
sfatul zanei, ei scapara de sirene, de cumplita Caribda si de Scila si ajunse la insula
Trinaca, unde Ulise nu vruse aa poposeasca, dar tovarasii sai fiind obositi nu-l ascultara,
dar ii puse sa jure ca nu se vor atinge de boi si de oi. Din cauza unui vant puternic ei nu
au putut pleca prea curand de pe insula asa incat cand li se terminara proviziile, tovarasii
lui Ulise profitara ca el erau plecat si luara din boii zeului Soare care afland il roaga pe
Jupiter sa-l lase sa se razbune. Dupa 7 ei plecara de pe insula, cand corabia se rasuci si se
umplu de pucioasa si toti tovarasii se rostogolira in valtoare, la rasaritul sorelui Ulise
ajunse iar la stanca Scilei, si la cumplita Craibda de unde reusi sa scapa si ajunse in insula
Ogigia, unde sedea zana Calipso.
Cantul 13
Dupa ce sfarsi Ulise povestea, Alcinou le spuse sfetnicilor sa mai aduca cate un
lighean si un scaunel mai mare pentru oaspete. A doua zi, toate darurile fura puse in
corabie si dupa ospat Ulise pleca cu vasul spre casa. El adormi si in momentul in care au
ajuns pe insula, feacii il lasara pe Ulise in nisip impreuna cu toate darurile si ei se
inttoarsera spre casa. Vazand Neptun ce se intampla si fiind dezamagit ca oamenii din
sangele lui l-au ajutat pe Ulise, il ruga pe Jupiter sa-l lase sa se razbune, atunci prefacu
corabia in stana, iar intreaga insula fu ascunsa de un munte. Alcinou promise atunci ca nu
va calauzi nici un strain si il va ruga pe Neptun, jertfind tauri, sa nu le mai ascunda
insula. Intre timp Minerva invalui totul in ceata, ca sa nu-l mai recunoasca nimeni pe
Ulise, pana nu va reusi ca sa vorbeasca cu el, ci i se va infatisa sub chipul unui ciobanel si
il lamarureste spunandu-i ca se afla in Staca. Ulise ii spune ca el vine din Creta, de unde a
fugit pentru ca il omorase pe Idomeneu si ca fusese adus aici de un vas al feacilor.
Minerva zambi, il mangaie pe umeri si ii spuse cine e si il sfatui sa-i caute un loc ascuns,
unde sa isi duca toate bogatia si ca o sa-l transforme intr-un cersetor batran, sa nu-l
recunoasca nimeni apoi sa se duca la Eumen, cel care pazeste porcii, unde il va duce si pe
fiul sau, Telemac, ce momentan era la portile lui Menelau.

Cantul 14
Eumen spuse ca povestea lui l-a induiosat, dar ca nu crede ca este adevarata
pentru ca el stie, ca Ulise nu se va intoarce, apoi lua un porc gras, si-l aseza langa vatra,
si-l invita pe mos sa manance, iar mosneagul povesteste cum Ulise il ajutase intr-o seara
sa nu inghete de frig dandu-i mantaua lui Toas care se dusese la Agamemnon care il
sfatuise sa trimita oameni. Eumen ii promise ca Telemac ii va da haine cand se va
intoarce, iar apoi se culcara in coliba porcarului. Ulise ajunge la Eumen, care il salva de
caine si ii povesti ca sta si ingrasa turmele pe care le mananca petitorii. Dupa ce il ospata
ii povesti de averea foarte mare pe care o are Ulise, iar el se topaste de dorul lui, iar
cersetorul ii garanteaza ca stapanul sa se va intoarce si daca va fi adevarat sa ii dea
rasplata un rand de haine si un suman, apoi Ulise ii povesteste ca el vin din Creta, unde
tatal sau era un om bogat, iar mama sa o roaba, apoi lupta la Troia, unde invinge, iar dupa
se intoarse acasa de unde pleca spre Egipt, unde au fost de prinsi de egiptenii, iar dupa 8
ani el pleca cu un fenician, unde in larg pe mare il prinse o furtuna, astfel ajungand in tara
Tesprotilor, unde Fidon ii spuse ca Ulise se va intoarce acasa pentru ca asa ii spusese
oracolul lui Jupitor. De acolo pleca spre Aeasr,dar oamenii il tradara, il facura rob si il
lasara legat in Stoca.
Cantul 15
In intinsa Lacedemona Minerva ajunse la Telemac si Pisistrat soptindu i lui
Telemac ca ar fi bine sa se intoarca acasa pt ca petitorii ii termina avutul si il avertizeaza
ca sunt cativa petitori care s-au pus la panda la stramtoarea dintre Itaca si stancile din
Samos dar ca ea il va ajuta sa treaca nevazut pe langa ei. Tot ea ii spune ca ajuns la tarmul
Itacei sa coboare singur si sa se duca la porcarul Eumen pe care sa il trimita sa o
instiinteze pe Penelopa ca s a intors sanatos. A doua zi, Telemac ii spune lui Menelau ca
va pleca acasa si primeste o panza, o cupa adanca si il roaga sa ii aduca inchinarile lui
craiului Nestor. Deasupra lor trecu in zbor un vultur mare ducand in gheare o gasca alba
rapita din curte iar Menelau spune ca asta este un semn ca Ulise se va intoarce acasa. Pe
drum spre Pilos, Telemac ii spuse feciorului Nestor ca nu va mai trece pe la curtea tatalui
sau pt ca este foarte grabit si stie ca Nestor il retine. In timp ce se pregatea sa plece cu
corabia veni la dansul un fugar, un ghicitor, Melamp care il roaga sa il ia si pe el pentru
ca fugea fiindca a ucis un om. Minerva ii trimise un vant prielnic pt a ajunge cat mai
repede in Itaca. Intre timp, Ulise sub chipul cersetorului ii spuse lui Eumen ca a doua zi
ar vrea sa se duca in cetate sa cerseasca dar porcarul ii spune ca mai bine ar ramane cu ei
pt ca petitorii ii vor face rau. Apoi ii povesteste de Laerte care traieste inca si il jeleste pe
Ulise spre deosebire de nevasta sa care a murit cu sufletul plin de mahnire. Ii povesteste
ca el este din Sira, fiul lui Ctesios, om cu stare, care domnea peste 2 orase si ca a fost
rapit de o roaba feniciana care a fugit pe barca unor corabieri fenicieni.
Iar valurile ii duse in Itaca unde a fost cumparat de Laerte. Telemac ajunse in Itaca si
dupa ce isi trimite tovarasii in cetate si pe Teoclimene ghicitorul i l lasa oaspete lui Pireu,

el se indreapta spre coliba porcarului Eumen nu inainte de a fi martorul unui alt semn: un
uliu sfasia cu ghearele o porumbita.
Cantul 16
Telemac ajunge la porcar si il roaga pe acesta sa se duca sa o anunte pe Penelopa ca s-a
intors nevatamat si ramane singur cu cersetorul pe care Minerva il transforma la loc in
Ulise pentru a putea sa-i povesteasca totul fiului sau. Ei pun la cale lupta pe care o vor
duce cu petitorii stiind ca o au de partea lor pe Minerva. Ulise ii spune ca va veni
impreuna cu porcarul sub chipul unui cersetor si se va amesteca printre petitori si atunci
cand ii va face semn din cap Telemac sa se duca si sa stranga toate armele, sa le ascunda
intr-o camera de sus din casa si sa opreasca numai pt ei cele necesare si sa iscodeasca si
sa vada care slugi sunt tradatoare. Penelopa este instiintata de crainic si de Eumen ca fiul
ei s-a intors si petitorii isi dau seama ca planul lor a esuat si nu au putut sa il omoare pe
Telemac iar mai apoi sunt mustrati de catre Penelopa vadit dezamagita de acesti tradatori
infami. Porcarul se intoarce la Telemac si dupa ce le pregati cina adormira cu totii.
Cantul 17
A doua zi Telemac se intoarse in oras si ii spuse porcarului sa il aduca si pe cersetor. El se
intalni cu doica Euricleia si cu Penelopa care fura mai mult decat incantate sa il vada iar
apoi se duse la sfat unde se intalni cu Pireu si ii spuse sa pastreze darurile de la Menelau
pana va scapa de Petitori iar mai apoi ii povesti mamei sale ca a aflat ca Ulise este la
curtea zanei Calipso iar Teoclimene ghicitorul spuse ca el stie sigur ca Ulise este in tara si
ca urzeste pierzania petitorilor. In acest timp, Eumen pleaca impreuna cu cersetorul spre
oras si pe drum se intalnesc cu Melanteu care mana caprele si care il lovi pe Ulise pentru
ca nu intelegea ce cauta un cersetor in cetatea lor. Apoi Eumen ii spune ca el se va
amesteca printre petitori iar el sa vina mai pe urma si sa se fereasca pentru ca este posibil
ca petitorii sa il bata. Inainte de a intra il vad pe cainele lui Ulise, Argos, care in
momentul in care isi recunoaste stapanul moare fericit. Ulise primeste de la Telemac
paine si mancare iar Antinou il ia la rost pe porcar ca de ce a adus in cersetor printre ei.
Iar Telemac spune ca ar trebui ca toti sa ii dea cate ceva si atunci Ulise isi umple desaga
cu friptura si painespunandu-i lui Antinou ca el ar trebui sa ii dea mai mult ca seamana a
crai. Antinou se enerveaza si incepe sa tipe la Ulise lovindu-l cu un scaunel. Intre timp,
Penelopa aude zarva si vazandu-l pe strain il cheama sa ii povesteasca ce stie despre
Ulise iar acesta ii raspunde ca o sa ii spuna seara ca sa se fereasca de obraznicia
oamenilor. Dupa care, Eumen ii spune lui Telemac ca se intoarce la turme sa aiba grija de
ele.
Cantul 18
In acel moment aparu un alt cersetor Arneos poreclit Iros care se lua la cearta cu Ulise pt
ca acesta ii lua ceea ce el ar fi trebuit sa primeasca, numai ca Ulise il invinge in lupta si il
tari din tinda pana in curte si il sprijini de zidul de afara. Toti incepura sa rada si sa se
mire de puterea mosneagului. Intre timp Penelopa se pregati sa coboare si ea la masa

petitorilor pentru a il avertiza pe Telemac sa nu se mai amestece printre oamenii acestia

care ii doresc pieirea. Impodobita de Minerva cu minunate haruri Penelopa coboara
impreuna cu doua femei si incepe sa ii spuna lui Telemac ca ar trebui sa nu se mai lase
batjocorit de acesti tradatori iar apoi ea spune ca petitorii ar trebui sa ii faca ei daruri nu
sa ii termine avutul lui Ulise iar acesti ii daruira salbe,rochii, diferite daruri.
Dupa, petitorii fiind atatati de Ulise incepura sa se certe dar fura opriti de Telemac care ii
trimise sa se culce.
Cantul 19
Ulise ii spuse lui Telemac ca a venit vremea sa stranga toate armele, lucru pe care il si
facu cu ajutorul lui Ulise care mai apoi se intalni cu Penelopa care il intreba de sotul ei
plangandu-se de petitorii care nu o lasa in pace si pe care i a pacalit o perioada de timp cu
tesatura iar mosneagul ii spune ca el vine din Creta unde l-a si vazut pe Ulise care se
ducea spre Troia spunandu-i cum era Ulise imbracat si despre tovarasii sai. Iar apoi ii
spuse ca Ulise se va intoarce cu siguranta si apoi se intinse pe un pat sarac asteptand sa se
iveasca zorile.
Dar Penelopa o ruga pe Euriclea sa il spele pe mosneag care, in momentul in Care in
spala ii vazu rana de pe picior pe care i-o facuse un mistret si il recunoscu pe acesta ca
fiind stapanul ei si ii promise ca ii va pastra secretul si ca ii va spune care sunt roabele
tradatoare. Iar apoi acesta o sfatui pe Penelopa sa ii puna pe petitori sa intinda coarda
arcului lui Ulise si sa arunce o sageata care sa treaca prin fier. \
Cantul 20
Minerva i se arata lui Ulise si ii spuse ca il va ajuta sa castige lupta impotriva petitorilor
si il sfatui sa doarma pentru ca in sfarsit este la el acasa. Telemac puse roabele sa
pregateasca sala, sa taie porci iar intre timp incepura sa apara si Melanteu si Filetios care
era mai mare peste vacari si care se plangea de petitorii care ii termina turmele stapanului
sau. Petitorii se hotarara sa renunte la ideea de a il omori pe Telemac, toti incepura sa bea
vin, sa manance si il sfatuira pe Telemacca mama sa ar trebui sa aleaga pe unul dintre ei
ca ceilalti ssa se poata intoarce acasa. Minerva le tulbura mintile petitorilor punandu-i pe
un ras nepotolit incepand sa il batjocoreasca pe ghicitorul Teoclimene.
Cantul 21
Penelopa aduse petitorilor arcul lui Ulise si ii provoca sa incerce sa il intinda iar cel care
va reusi sa strabata sageata prin 12 securi o sa il ia de sot. Incercara cu totii dar nu
reusira, inclusiv Telemac iar apoi se oferi si cersetorul care reusi sa il indoaie dar nu
inainte de a-l sfatui pe Telemac sa o trimita pe doica sa inchida usile de la sala iar daca
vreuna dintre slugi aude zgomot sa nu intre inauntru iar pe Filetios il trimise sa pazeasca
cealalta parte si sa inchida usile si portile din afara curtii iar Ulise ii spuse lui Telemac ca
el ca oaspete al sau nu l-a facut de rusine si a reusit sa nimereasca tinta iar Telemac isi
arunca pe umar sabia si se alatura tatalui sau.

Cantul 22
Ulise indrepta sageata catre Antinou dupa care le marturisi petitorilor ca el este Ulise si
ca s-a intors. Acestia isi cerura iertare si ii promisera ca ii vor da inapoi tot ceea ce s-a
baut si s-a mancat dar Ulise nu accepta nimic si incepu sa traga cu sageti in stanga si in
dreapta. Tenemac alerga in odaia unde erau armele si aduse pentru el, pt tatal sau, pt
Eumen si pt Filetios arme si armuri. Dar petitorii isi dadura seama si se dusera si ei sa isi
ia din camera de sus arme fiind informati de Melanteu. Ulise spuse ca el impreuna cu
Telemac vor tine frau petitorilor iar Eumen impreuna cu Filetios sa il insface pe Melanteu
si sa il spanzure de un stalp inalt lucru pe care il si facura. Minerva, aparu si ea sub chipul
lui Mentor si petitorii incercara sa il atraga de partea lor dar Mentor se transforma intr-o
randunica, semn ca zeii sunt de partea lui Ulise. Ulise se lupta in continuare cu
Euridamas, Demoptolem. Cel are scapa era cantaretul Femios care doar le-a cantat
petitorilor alaturi de crainicul Medon, pe care chiar Telemac il ruga sa il crute. Apoi,
Ulise o pofti pe doica Euriclea pe care o ruga sa cheme toate roabele sa faca curatenie, sa
spele cu apa si burete scaunele, mesele iar apoi pe cele 12 roabe ticaloase le atarna in
lungul turlei si lui Melanteu i-au taiat nasul si urechile si i-au smuls rusinea iar apoi
porunci sa se aprinda focul in sala.
Cantul 23
Euriclea o destepta pe Penelopa si ii spuse ca Ulise a venit si a omorat toti petitorii dar
acesteia nu ii venea sa creada si ca e sigura ca doica a innebunit dar cobori in sala si
vazandu-l pe Ulise nu stiu cum sa reactioneze. Fiind intrebata de Telemac de ce nu il
imbratiseaza pe Ulise, Penelopa spuse ca nu este sigura ca acela este sotul ei si se va
convinge numai cum ea stie. Ulise spuse ca toata lumea sa se spele sa se imbrace frumos
si sa il aduca pe cantaret ca toata lumea sa creada ca aici este nunta si chiar el se duse si
se imbaie si se imbraca cu o haina frumoasa. Apoi ii spuse doicai sa ii pregateasca un pat
pt ca va dormi singur iar Penelopa ii spuse doicai sa aduca patul scos din camera de
nunta. Atunci Ulise sppune ca acel pat nu poate fi urnit din loc ca doar el singur l-a facut
din crengi stufoase ale copacului iar in jurul lui a cladit zidurile iatacului iar din trunchiul
copacului a facut piciorul pe care sta patul. Auzind aceasta Penelopa il recunoscu pe sotul
ei si il saruta si izbucni in plans. Minerva opri noaptea ca cei doi soti sa aiba timp sa
povesteasca tot ce s-a intamplat in acest timp si sa guste dulceata dragostei si a odihnei.
Ulise ii spuse Penelopei ca maine sa stea ascunsa si sa nu vb cu nimeni iar el va pleca cu
Telemac si cei doi pastori la Laerte.
Cantul 24
In acest timp Mercur chema la sine sufletel petitorilor ucisi de Ulise unde se intalnira cu
sufletul lui Ahile, Peleu, Patrocle si le povestira cum Ulise s-a intors si i-a omorat pe toti
detaliindu-le toata povetsea cu arcul si cersetorul. La auzul acestor vesti Agamemnon se
bucura foarte tare, in acest timp Ulise si cu tovarasii sai ajunsera la mosia la Laerte, unde
Ulise isi incearca tatal spunandu-i ca este un prieten al lui Ulise, dar vazan ca tatal sau
incepe sa planga de dor, Ulise ii spune ca el este fiul lui, aratandu-si rana lasata de mistret
pe picior. Se stransera toti la masa, batranul Dolios si fii sai, iar lui Zaerte ii fura data

puterea de catre Minerva. Intre timp in oras se raspandi peste tot vestea ca Ulise i-a
omorat pe petitori, iar locuitirii se impartira in 2 tabere, unii plecara dupa Ulise, iar altii
ramasera pe loc. Minerva vorbi cu Jupiter si hotari sa faca pace intre toti, Vazand ca vin
vrajmasii, Ulise impreuna cu oamenii sai se pregatira de lupta, iar Laerte la indemnul
Minervei arunca o sulita si il nimeri pe Eupiteu, iar atunci Minerva ii ruga pe toti sa
opreasca razboiul, iar Ulise dupa ce auzi un trasnet de la Jupiter accepta astfel sa se
incheie pacea intre toti.