Aplicaii ale spectrometriei de mas cu ioni accelerati

Abstract
Aplicaii ale spectrometriei de mas accelerator (AMS) a evoluat n cercetare
multidisciplinar care acoper practic toate domeniile de mediul nostru la mare.
Posibilitile de aplicaii sunt clar cuplate la evoluiile tehnice ale AMS, care vor fi
acoperite de articolul nsoitor de H.-A. Synal. Prin urmare, prezenta reexaminare se
concentreaz pe descrierea cererile AMS n cea mai mare msur posibil.
De la cunoaterea autorului cu privire la mai multe domenii n care msurtorile
AMS sunt efectuate este, desigur, limitat, selectarea de exemple discutate n acest
comentariu este oarecum prtinitoare. Pentru a compensa acest lucru, o list destul de
lung de referine este prezentat, care ar trebui consultat pentru o nelegere mai profund
a domeniilor respective. Cele apte domenii ale mediului nostru n general (atmosfer,
biosfer, hidrosfer, criosfera, litosfera, cosmosphere, iar tehnosfer) sunt folosite ca un
ghid pentru prezenta reexaminare.
1. Introducere
Spectrometrie de mas Accelerator (AMS) este probabil cel mai sensibil metod
de msurare a radionuclizilor via lung, cu abundena izotopice mici de 10-12 de 10-16.
Ar trebui s fie remarcat dat debutul c termenul "a trit lung" are un sens diferit n
geocronologie [1], n cazul n care radionuclizii via lung sunt cele care supravieuiesc
la vrsta sistemului solar (eg232Th, 238U), i radionuclizilor msurat cu AMS (eg14C,
10Be) sunt numite de scurt durat. n general, radionuclizi pot fi detectate prin radiaiile
emise n descompunere sau direct prin atom de numrare cu spectrometrie de mas.
Metoda de alegere depinde de o varietate de factori [2].
Ca i n cele mai multe metode de analiz, fundal limiteaz sensibilitatea final.
Pentru numrare degradare este radiaii n primul rnd secundar de razele cosmice sau
radioactivitatii mediului, n timp ce n spectrometrie de masa este de interferene dintre
atomi sau molecule izobarice. n cazul n care timpul de njumtire este de ordinul a
timpului de observare, de numrare degradare este n continuare metoda de detectare cele
mai sensibile.
De exemplu, n celebrul experiment Homestake neutrino solare [3],
descompunerea aproximativ 20 atomi de 37Ar (t1 / 2 = 35 d) sunt numrate subteran n
gaz miniatur umplut contoare proporionale. Din moment ce acestea au fost produse n
615 de tone de lichid perchlor etilen (C2Cl4), o sensibilitate de detecie de aproximativ
10-29 a fost atins.
Cnd timpul de njumtire este cu mult mai mare dect timpul de observare,
numrarea direct de atomi de spectrometrie de mas devine superioar. De exemplu, mai
puin de o milionime de 14c atomilor dintr-o descompunere prob ntr-o zi (t1 / 2 = 5700
ani), n timp ce numrarea 14C atomi direct prin spectrometrie de mas pot fi ordine de
mrime mai sensibile [4]. Cu toate acestea, eforturile de a msura abundena izotopic
extrem de sczut de 14C (14C / 12C = 1,2 10-12) prin spectrometrie de mas regulat a
sczut scurt cu aproximativ un ordin de mrime [5].Pauz prin a venit n 1977, cnd mai

multe laboratoare de fizic nuclear a dat seama c utilizarea unui sistem ntreg
accelerator ca spectrometru adune prevzut discriminarea necesar mpotriva fundal.
Primele experimente au fost efectuate la un ciclotron [6] i la acceleratoare tandem [7-9].
Punct de vedere istoric, este interesant de observat c utilizarea de acceleratoare
ca spectrometre de mas a nceput mult mai devreme. n 1939, Louis Alvarezused
ciclotronul de 60 de inci de la Berkeley pentru a detecta 3He n heliu [10], iar ulterior a
artat c tritiu (3H) este radioactiv [11], prin bombardarea deuteriu cu deuteroni. Aceasta
a fost o descoperire importanta, deoarece a artat c 3He i nu tritiu a fost stabil n mas
3 izotopului, contrar a ceea ce se credea la acea vreme [12]. Muli ani mai trziu, Alvarez
a descris aceste zile de nceput de spectrometrie de mas ntr-un articol care amintete n
Fizic partid [13] .La AMS a fost renviat n 1977, acceleratoare tandem dovedit repede
a fi ideal pentru 14C detectare deoarece forme de carbon prolific ioni negativi, i ioni
negativi de 14N sunt instabile [7].
n afar de aceasta, interferenele de la mas 14 molecule, eg12 CH2- i 13 CH,
se ndeprteaz n mod eficient prin disocierea moleculelor n procesul de stripare a
acceleratorului tandem. n anii care au urmat, AMS a fost extins rapid la alte radionuclizi
durat lung de via (eg10Be, 26Al, 36Cl, 41Ca, 129I). Unul dintre ei (41Ca), dei a
sugerat ca un instrument interesant, datnd de ceva timp n urm [14,15], nu a fost
niciodat detectate la concentraii naturale de numrare degradare. n cele din urm, AMS
a fost posibil [16], iar unele aplicaii interesante au aprut [17].
n ultimii 30 de ani, un numr de clieni care acoper att metodologie i aplicaii
ale AMS au fost publicate [18-31]. n afar de aceasta, o carte de text pe AMS este
disponibil [32]. ncepnd din 1978 de la Universitatea din Rochester, conferinele anuale
AMS tri acoperi evoluiile detaliate n domeniu.12 Conferina AMS a avut loc n 2011
Wellington, Noua Zeelanda. Trimiterile la toate conferinele anterioare pot fi gsite n
lucrrile acestei conferine [33] .Cele recenzie curent se va concentra n principal pe
gama larga de aplicare a AMS, ntruct revizuirea de insotire de Synal [34] va acoperi
metodologie AMS, n special dezvoltarea ofever faciliti mai mici AMS.
Aproape toate instalaiile AMS din lume sunt bazate pe acceleratoare tandem,
deoarece, pe de o parte, ele sunt concepui pentru msurtori 14C pentru motivele
menionate mai sus, i, pe de alt parte, aproape toate elementele forma ioni negativi
stabile i pot fi produse cu uurin n cesiu surse fascicul prin pulverizare catodic
[35,36] .Cele excepie sunt Be, N, Mg, Ar, Mn, Kr, Zn, Xe, Hg, dar pentru unele
radionuclizi din acest grup sunt utilizate molecule negativi (10BeO-, 53MnO-). n
prezent, exist aproximativ 100 de faciliti AMS din lume (Fig. 1), cu aproximativ
jumtate dintre ei consider tobe mici (tensiunea la borne 0.2-1.0 MV), un sfert de a fi de
dimensiuni medii (3 MV), precum i de un sfert de fi mare (5-10 MV). De asemenea,
civa acceleratori tandem foarte mari (14-25 MV) sunt utilizate pentru AMS.
ntruct gazele nobile nu fac ioni negativi stabile, AMS de 39Ar i 81Kr necesit
acceleratori-ion pozitiv [26,37]. Recent, un radionuclid de importan geo cronologic
(146Sm), a fost, de asemenea, investigat cu ioni pozitivi [38]. n toate cazurile, ionii
pozitivi sarcin multipl au fost produse ntr-o surs de p (electroni ciclotron rezonanta),
precum i accelerat de energie ridicat, fie ntr-un cyclotronor un accelerator liniar. La
aceste energii mai mari, un spectrograf magnetic umplut cu gaz poate fi folosit ca un
instrument puternic pentru separarea izobar [39].Mult mai mic Energia acceleratoare mici
i mijlocii n tandem limiteaz utilizarea unor interesante radionu-clides din cauza

separrii izobar incomplete. Eforturile sunt in curs de a mbunti aceast situaie: (i)
ndeprtarea selectiv a interferenelor izobarice prin interaciunea lasere cu ioni negativi
[40,41], (ii) selectiv chimie ioni negativi n celulele de reacie [42,43]. Acest lucru poate
permite n cele din urm o s utilizeze cele mai multe dintre radionuclizii durat lung de
via a lungul graficul nuclear. Un impuls recent la eficiena detectare radioizotopi grele
cu acceleratoare tandem mici este introducerea de heliu ca gaz de stripteuz [44].
2. Radionuclizi folosit cu AMS
Tabelul 1 listeaz 55 radionuclizi care au fost utilizate pn acum n experimente
AMS. Cu cteva excepii viaa lor i jumtate este mai mare de 100 de ani, i cuprinde
aproximativ jumtate din radionuclizilor care exist n acest interval de timp n natur.
Iniial, la numai 5 radionuclizi (10Be, 14C, 26Al, 36Cl, 129I) au fost urmrite cu AMS
[20], dar mai multe treptat au devenit disponibile. O ncercare dac aceasta a fost fcut
n tabelul 1 pentru a prezenta cele mai bune valori posibile pentru njumtire a
radionuclizilor, cu referire lor respective. Pentru unele dintre radionuclizilor, masuratori
AMS au fost folosite pentru a obine o via mai bun i jumtate (a se vedea punctul
4.7.1). Cu toate acestea nu ntotdeauna o valoare exact de njumtire este cunoscut,
deoarece exista masuratori uneori contradictorii pentru un anumit radionuclid. Prin
urmare, pentru orice aplicaie n cazul n care timpul de njumtire i incertitudinea ei
conteaza, ar trebui s fie consultat de referin respectiv.
Exist dou radionuclizi importante pentru AMS (14C, 26Al), unde noile
Coleciile sunt prezentate n Tabelul 1. Pentru 14C, o valoare de njumtire de (5730
40) ani [87] a fost folosit timp de muli ani de ctre comunitatea radiocarbon. Valoarea
uor revizuit a (5700 30) ani a fost determinat de urmtoarele patru msurtori de
via i jumtate: (5780 65) ani [88], (5680 30) ani [89], (5745 50) ani [90] i (5660
40) ani [91].Noua valoare este media ponderat a acestor patru msurtori, cu o
"incertitudine scalate", calculat n urma procedurii din grupul de date aglomerate [92].
Valoarea rezultat (rotunjit) este n concordan cu cea raportat de ctre Centrul Naional
de date nucleare de Brookhaven National Laboratory (http://www.nndc.bnl.gov).
Pentru 26Al, media ponderat a trei valori din literatura de specialitate, (7,16
0,32) x 105 ani [93], (7,05 0,24) x 105 ani [94], i (7,8 + 0,5) x 105 ani [95] a fost
determinat. Pentru produsul de fisiune 126 Sn, media ponderat i o incertitudine scalate
au fost determinate din cinci valori din literatura de specialitate [96-101]. Noile valori de
via i jumtate de 60 Fe i 146 Sm enumerate n tabelul 1 sunt n contradicie clar
pentru masuratori anterioare i o confirmare de ateptare de experimente suplimentare.
3.14C - un cadou de la natur
n 1912, Victor Hess a descoperit razele cosmice cu zboruri cu balonul in jurul
Viena [102], i 34 de ani mai trziu, Willard Libby a dat seama de la Universitatea din
Chicago, care 14C trebuie s fie produs de razele cosmice n atmosfer [103], n cele din
urm intr n biosfer i hidrosfer prin ciclul de CO2 (fig. 2).
Biogene 14C a fost detectat pentru prima dat n metan de la o instalaie de
eliminare a apelor uzate n Baltimore [106]. Aceast lucrare discut, de asemenea
consideraii anterioare despre neutroni raze cosmice i de captare a acestora n azot.

Utilizarea 14C ca un instrument dating n arheologie a fost stabilit prin msurarea

coninutului su n obiecte de vrst cunoscute [107]. n 1960, Willard Libby a primit
Premiul Nobel pentru Chimie "pentru metoda sa de a utiliza carbon 14 pentru
determinarea vrstei n arheologie, geo-fizic, precum i alte ramuri ale fizicii" [108]. La
acea vreme 14C a fost nc msurat prin radiaia beta necesit mrimea eantioanelor de
mai multe grame de carbon. Odat cu apariia de mrimea eantioanelor AMS ar putea fi
reduse cu factorii de mii mai mult, extinderea substanial gama de aplicatii.
In tabelul 2 unele dintre proprietile remarcabile 14C sunt rezumate. n plus fa
de proprietile sale unice ca un instrument de dating pentru materiei organice n
intervalul 50000 ani, are proprieti atomice care il face ideal pentru masuratori AMS cu
acceleratoare tandem. Acest lucru a permis dezvoltarea de facilitatile AMS ce mai mic
descris n contribuiei de insotire de Synal [34].
4. Cererile de AMS
Dei msurtori 14C domina aplicaii ale AMS, o mare varietate de alte
radionuclizi au fost fcute accesibile prin AMS (Tabelul 1). Aplicaii AMS sunt efectuate
n mod esenial fiecare domeniu de mediul nostru la mare. n scopul de a descrie
amploarea enorm de aceste aplicaii, este convenabil s se mpart n apte domenii
mediul mari [115]: atmosfera, bio-sfer, hidrosfera, criosfera, litosferice, cosmosphere, i
tehnosfer. n timp ce primele cinci domenii sunt arhive naturale de pe Pmnt,
cosmosphere se refer la materia extraterestre, iar tehnosfer se refer la domeniul n care
omul a fcut radionuclizi materie. O versiune actualizat a acestor apte domenii cu
domeniile lor de aplicare i AMS radioizotopi este prezentat n tabelul 3. n urmtoarele
aplicaii AMS vor fi discutate n conformitate cu aceste apte domenii. Cu toate acestea,
aceste diviziuni sunt doar linii directoare de la de multe ori interaciunile dintre domeniile
sunt investigate cu ajutorul radionuclizilor msurate cu AMS.
Deoarece este practic imposibil de a descrie aplicaiile numr cat foarte mari de
AMS n acest comentariu, doar selecii reprezentative pot fi discutate. Se sper, totui, c
acest lucru va transmite n continuare aroma de versatilitatea AMS ca un instrument
analitic pentru a studia mediul nostru la mare.
4.1. atmosfer
Atmosfera este principala surs de radionuclizi produse de interaciune cu raze
cosmice [116]. Figura 3 prezint rata de producie de radionuclizi lung trit utilizate n
AMS [37].
Deoarece se presupune c bombardament cosmic cu raze persistat mult mai mult
dect viaa i jumtate respective, echilibru secular ntre producie i decdere a fost atins
pe Pmnt. Ecuaia diferenial care descrie producia i degradare a unui radionuclid
este:
dN / dt = -? N + P (1)
unde N reprezint numrul de radionuclizi, iar P rata de producie,? este constanta
de dezintegrare, care este legat de timpul mediu de via,?, iar timpul de njumtire, t1 /
2, prin relaia? = 1 /? = Este atins ln 2 / t1 / 2) .La echilibru laic, apoi dN / dt = 0, i exist
urmare N = P /? = P? = (P / ln 2) t1 / 2. Acest lucru nseamn c numrul maxim de atomi

de un radionuclid de pe Pamant este egal cu rata de producie ori durata sa de via

medie. n cazurile n care atmosfera este arhiva principal de radionuclid (de exemplu,
pentru 39Ar i 81Kr), acest numr poate fi obinut prin msurarea concentraiei nici su
de activitate sau raportul de izotop n aer.
Combinnd viata jumtate respective din tabelul 2, cu ratele de producie
corespunztoare i abundena atmosferice de Ar i Kr din Fig. 3, se obine raportului
izotopic, care sunt apropiate de cele observate: 39Ar / Ar = 8,1 10-16 [117], i 81Kr /
neg = 5,2 10-13 [118]. n cazul n care distribuia pe Pamant este mult mai complex, ca
i n cazul 14C, inventarul total este distribuit ntre diferite arhive (vezi Fig. 2).
4.1.1. Msurtorile of14 CO2,14 CO, 14 CH4
Msurtorile 14C n CO2 din atmosfer a nceput cu mult nainte de apariia
tehnicii AMS [119], i la aceast zi poate fi realizat prin numrarea beta dac probe de
aer de mari dimensiuni (L) ~10,000 sunt disponibile. Aceste msurtori relevat deja o
imagine clar a excesului 14C produse de atmosferic arme nucleare perioada de testare
ntre 1950 i 1963 [119]. Cu toate acestea, de multe ori este mult mai puin materiale
disponibile, precum i msurtorile AMS de mare precizie au fost dezvoltate pentru probe
de aer de civa litri [120].
Pentru a msura producia 14C direct n aer, la altitudini mai mari, cilindri cu aer
comprimat au fost realizate de-a lungul croazier altitudini de avioane comerciale de doi
ani, i acolo sulting 14CO2 i 14CO coninut au fost msurate cu AMS [121]. Comparaia
cu modelul de calcul a artat abatere semnificativ, poate juca att rata de producie i
raportul 14CO2 / 14CO. Mai multe dintre aceste msurtori directe ar fi utile n special
pentru 14CO, deoarece este utilizat ca substitut pentru monitorizarea radicalul (OH)
concentraia hidroxil n aer [122-124]. OH dac aceasta a fost numit "detergent" al
atmosferei [105], din cauza puterii sale de oxidare i rolul su important pentru a elimina
gazele urmelor [125].
Un alt gaz urm de o importan considerabil n dezbaterea in curs cu privire la
nclzirea global este metan (CH4). Dei concentraia acestuia n atmosfer este de
aproximativ un factor de 200 mai mic dect cel al CO2, potenialul de nclzire global a
CH4 este de 25 de ori mai mare pe o molecul pentru comparaie molecul [126]. n
prezent, fora radioactiv (exprimat n W / m2) de CH4 este de aproximativ un factor de
patru mai mic dect cel de CO2 [127] 0.14 CH4 a fost studiat cu AMS n atmosfer, de
exemplu [128-130], i, recent, de asemenea, n CH4 extrase din Groenlanda de ghea n
jurul ultimul ncetarea glaciar [131].
4.1.2. Msurtori raportul 10Be / 7BE pentru a studia stratosfera a troposferei de
transport
n cadrul proiectului UE Staccato (Influena Stratosphere Troposfera schimb ntrun climat n schimbare pentru transport atmosferic si oxidare Capacity), particule legat
izotopi de beriliu au fost investigate n filtre de aer i a raportului intre lung trit 10Be
(t1 / 2 = 1,39 106 ani), msurat cu AMS, precum i de scurt 7BE a trit (53,3 d)
msurat cu spectrometrie gama, a fost evaluat [132]. Deoarece exist o diferen
considerabil a timpului de reziden a Be n stratosfer (aproximativ un an) i troposfer

(aproximativ trei sptmni), diferitele raporturi 10Be / 7BE pot fi folosite ca amprentele
ale maselor de aer respective.
4.1.3. Raporturile 26Al / 10Be n atmosfer i suprafa Firn
Rata de producie a 26Al n aer este de aproximativ 500 de ori mai mica decat cea
a 10Be (vezi fig. 3), reflectate i n raportul atom acestor radionuclizi msurate n filtrele
de aer i Firn suprafa n locaii diferite de pe Pamant [133] . Avnd n vedere c
valoarea medie a 26Al / 10Be = 1,89 10-3 sa dovedit a fi constant la nivel global n 5%,
exist speran de a utiliza acest raport ca un cronometru pn n prezent n vrst de
ghea [133]. Este interesant de observat c, n producia situ a 10Be i 26Al n
rezultatele de cuar ntr-un raport 26Al / 10Be de ~ 6 (a se vedea seciunile 4.5.1.and
4.5.3.), Care este un factor de ~3000 mai mare dect raportul meteorice a atmosferei
menionat mai sus.
4.2. biosfer
Cel mai important radionuclid n biosfer este 14C (cf.Fig. 1). Numeroase
aplicaii apar din acest fapt, iar revista dedicata radiocarbon
(http://www.radiocarbon.com) nregistreaz multe dintre aceste investigaii din 1959.
Aici, doar cteva msurtori tipice vor fi raportate.
4.2.1. Radiocarbon dating n arheologie
14C njumtire este ideal pentru a investiga dezvoltarea omului modern de la
ultimele 50,000 ani, i, n special nc de la nceputurile civilizaiei n Orientul Apropiat
acum aproximativ 10.000 de ani. Pentru a doua parte o calibrare 14C ncredere a fost
stabilit de dendrocronologie [112], i o extindere recent ajunge acum napoi la full
interval de timp 14C datand [113]. n ultimii 4500 ani 14C, datnd de-a dovedit a fi n
rezonabil peste tot acord cu cronologia istorica a Egiptului antic [134]. Exist, totui,
diferenele persistente de aproximativ 100 ani ntre 14C i, datnd de arheologic n al
doilea mileniu i.Hr. pentru excavare n Tellel Daba n Delta Nilului [135], iar pentru
erupia vulcanic din Santorini [136137]. n general, 14C dating n arheologie incep cu
proba lund n domeniu, i pai mari sunt fcute n zilele noastre s urmeze
meticulozitate ntregul proces de teren, prin pregtirea probei la msurarea AMS final
[138].
Un domeniu interesant de cercetare n arheologie (i n antropologie) este apariia
omului anatomic moderne din Europa Central n urm cu aproximativ 40.000 de ani, iar
relaia sa cu omul de Neanderthal, de exemplu, [139-141]. Aceasta implic de obicei
colagen dating n oase, care uneori este degradat la un nivel care nu permite rezultate
sigure de datare. Un exemplu interesant a fost raportat recent, care mpinge dispariia
omul de Neanderthal n continuare napoi n timp [142].

4.2.2. Dating ADN-ul uman cu bomb vrf 14C

Acum civa ani, o posibilitate interesanta pentru a determina retroactiv naterea

de celule la om a fost dezvoltat la Institutul Karolinska din Stockholm [143]. Testarea
armelor nucleare supraterane ntre 1950 i 1963 a dublat coninutul 14C a atmosferei,
care, dup interdicia test nuclear n 1963 a sczut napoi la aproape normal n urmatorii
50 ani [144]. Acest exces 14C variind rapid marcat n mod eficient la fiecare specii care
triesc pe Pmnt, inclusiv oameni. Principiul de baz pentru a deduce data de natere a
celulelor la om este citat aici de la Spalding et al. [143]: "Majoritatea molecule dintr-o
celul se afl n flux constant, cu excepia unic a ADN-ului genomic, care nu se schimb
dup o celul a trecut prin ultima divizare. Nivelul de 14C integrat n ADN-ul genomic ar
trebui s reflecte astfel nivelul din atmosfer la un moment dat, i am emis ipoteza c
determinarea 14C niveluri ale ADN-ului genomic ar putea fi folosite pentru a stabili
retroactiv de la data naterii de celule din corpul uman. "Fig . 4 reprodus din aceast
lucrare seminale demonstreaza metoda.
ntr-o colaborare ntre laboratorul VERA din Viena i Institutul Karolinska din
Stockholm a fost investigat sistemul bulb olfactiv la om [145]. Aici doar un microgram
cteva dintre ADN-ului au fost disponibile pentru msurtorile 14C AMS, cernd un
anumit preparat atent probei n fiecare pas din esutul uman la proba de carbon final
[146]. Sa constatat c foarte puin, dac noi neuroni s-au format n bulbul olfactiv uman
dup natere [145], n contrast puternic cu roztoare unde 50% transforma peste la varsta
adulta a fost observat.
4.2.3. Experimente biomedicale cu 26Al i 41Ca
Din raporturile de izotopi naturale 26Al / 27Al i 41Ca / 40Ca sunt depeasc
consecin mic in om, n intervalul de 10-14, i jumtate de livesare mult mai mult dect
un 14C (Tabelul 1), semnale puternice radionuclizi pot fi administrate oameni. Pionierat
experimente lungi de timp la om au fost efectuate pentru 26Al [147] i 41Ca [148], n
urma concentraiile de radionuclizi peste 5-4 ordine de marime, respectiv. Dei unele
implicaii interesante pentru studii de osteoporoza au fost indicate ntr-un experiment de
etichetare 41Ca de Freeman et al. [149], urmat de un alt studiu amplu de Denk et al.
[150], 41Ca nu a intrat nc pe trmul de evoluiile de droguri. De asemenea, 26Al nu a
intrat nc n acest stadiu, de exemplu pentru probleme renale legate de unde Al poate
juca un rol important.
4.2.4. Microdozarea cu 14C pentru evoluiile de droguri
Dup experiment de pionierat a Turteltaub i colab. [151] demonstreze masuratori
AMS de low-level etichetarea 14C de compui activi biomedically specifice din
domeniul ntr-adevr a decolat cu dezvoltarea de faciliti mici AMS aa cum este descris
n articolul de nsoire a Synal [34]. Cnd aceste faciliti au devenit disponibile, industria
farmaceutic ajuns interesati sa aplice microdozarea pentru dezvoltarea de droguri
[152153]. Sensibilitatea extrema a AMS permis o pentru a studia metabolismul de noi
medicamente in vivo la om, scurtarea considerabil timp pentru a dezvolta un nou
medicament i care s conduc la economii mari. Rmne, totui, ntrebarea n ce msur

microdozarea poate testa un nou medicament pentru utilizare terapeutic, atunci cnd
doze mult mai mari de un nou medicament trebuie administrat.
4.3. hidrosfer
Este bine cunoscut faptul c Pmntul nostru este singura planeta din sistemul
solar care adpostete ap lichid n cea mai mare parte a istoriei sale, 4,5 miliarde de ani.
n momentul de fa i, probabil, prin faptul Holocen (ultimii 10.000 de ani) - distribuia
de ap pe Earthis estimat a fi: ocean 97,3%, foi de gheata 2,1%, ap sol 0,6% [126]. Mai
mult de dou treimi din suprafaa Pmntului este acoperit de oceane, precum i
transportul de cldur n ntreaga lume de ctre oceanelor este aproximativ de aceeai
amploare ca cea transportat de atmosfera. Aceasta are n mod clar un impact puternic
asupra climei. Un alt domeniu de mare interes n hidrologie este sursele de ap dulce de
pe Pamant. Aici investigaiile de ap subteran juca un rol deosebit de important. n cele
ce urmeaz, cteva exemple de aceste dou zone se va da.
4.3.1. 14C i alte radionuclizi n ocean
Radionuclizi, i n special 14C, sunt "Marcatori din Marea" [154], care permit o
multitudine de investigaii pentru a studia oceanele [155]. Una dintre cele mai atractive
caracteristici care au ieit din aceste studii, atunci cnd probele de ap mari (~250 L) au
avut nc folosi 14C numrare degradare, este cea mai mare transportorul ocean prezentat
n Fig. 5 [156, 157].
Aceast imagine idealizat a fost mai trziu rafinat [158], dar suntem nc departe
de a obine o imagine cuprinztoare a dinamicii oceanelor. Un pas important nainte a fost
AMS, n cazul n care msurtorile de 14C n ap ocean permis o pentru a reduce
dimensiunea eantionului 250 - 0.5 L, i peste 13.000 de probe de ap au fost msurate n
cadrul proiectului Ocean World experiment circulaie (WOCE) rmne neschimbat 1990
la Naionalul Ocean tiin AMS facilitate (NOSAMS) n Woods Hole [159]. Pn acum
msurtorile numr 14C n probele de ap ocean a depit cu siguran 20.000. Analiza
acestui volum enorm de date este realizat de oceanografii dedicate care s conduc la o
mai bun nelegere a curenilor oceanici n trei dimensiuni [160].
O radionuclid de mare interes pentru oceanografie este 39Ar, care a fost msurat
prin numrarea nivel sczut, att timp ct probele de apa oceanului mare au fost luate
[161].njumtire a 39Ar (269 ani) se potrivesc foarte bine la micrile globale de ap de
pe glob (500-2000 an), dar de numrare nivel sczut a ncetat cu mostra mic luand
declanat de AMS. Masuratori AMS de succes la linac ATLAS de la Argonne National
Lab au fost ntreprinse pentru a msura rapoartele izotopice foarte sczute de 39Ar / 40Ar
(<8 10-16) n argon extras din probele de ap ocean [162]. Dar n cele din urm sa
dovedit c aceste msurtori sunt prea sensibile la 39K ingerina izobar care nu pot fi
controlate n mod consecvent la nivelul necesar pentru aceste msurtori raportul izotopic
ultra, n ciuda eforturilor mari [163].
Emisiile din reprocesarea nuclear prevedea radionuclizi potrivite pentru studierea
circulaie ocean. Aceasta include 129 am studiat n Marea Norvegiei [164], 99Tc [165], i
237Np [166]. Recent, Fall-out din 236U din perioada de testare a armelor nucleare d
dovad, de asemenea, promisiunea de a fi folosit ca un marcator oceanice [167].

4.3.2. Apele subterane matrimoniale

Apele subterane este o resurs natural de mare importan pentru furnizarea de
ap dulce n multe locuri de pe Pmnt. Similar cu ulei, apele subterane fosili este o
resurs limitat, iar determinrile de vrst permite o pentru a obine informaii
referitoare la perioadele de rencrcare. Un exemplu pentru identificarea ori reincarcare
scurt este de a msura de vrf bomb 14C n tineri stalagmite n cretere n zonele de
alimentare cu ap dulce [168]. Rmne neschimbat caz de pestera Wombeyan lng
Sydney, trecerea timpului a bombei vrfului 14C indic o perioad de rencrcare de
numai ase ani pentru aceast important surs de ap dulce. n cazul n care unul are
14C naturale i 36Cl la mas ap dating, hydrologies mai complexe pot fi descifrate, cum
ar fi cea din Valea Palm de centrul Australiei [169].
De un interes special pentru hidrologie sunt acvifere mari din lume, cu apele
subterane foarte vechi. Un exemplu este Marea Artisean Bazinul (GAB) n Australia, care
a fost mai nti investigat cu 129I [170] i 36Cl [171], indicnd varsta de ap la sol de
mai mult de 100.000 de ani. Deoarece intalniri cu ambele radionuclizi este problematic
din cauza contribuiilor subterane necunoscute, ntlnire apelor subterane n vorbirii a fost
efectuat cu 81Kr, o mai departe aproape ideal de marcare este scopul. Masuratori AMS
au fost efectuate la Laboratorul National supraconductoare Ciclotron de la Michigan
State University, i vrstele apelor subterane n intervalul de la 200.000 la 400.000, au
fost stabilite [118]. Este interesant de notat, c 81Kr datare a apelor subterane vechi n
intervalul de la 0.5 la 1 milion an a fost, de asemenea, realizat cu tehnica ATTA bazat
laser (Atom capcana Trace analiz) n acvifer Nubian de Vest Egipt Desert [172] . Un
sper, de asemenea, sa dezvolte ATTA pentru 39Ar [173, 174], care ar fi deosebit de
important pentru intalniri apelor subterane tineri. Deoarece ambele radionuclizi de gaze
nobile sunt extrem de dificil de msurat cu AMS, ATTA este probabil s se dezvolte n
metoda de alegere [175].
4.4. criosfera
Dup o perioad fr ghea prelungit pe Pmnt n timpul mezozoic (acum 22565 milioane de ani), primul ghea poate au nceput s se formeze n Antarctica n urm
cu 30 milioane ani [176]. n timpul Pleistocenului (acum 2.5-0010000 de ani), foile de
ghea aa cum le cunoatem astzi dominat regiunile polare din Groenlanda i
Antarctica. Cu toate acestea, aceast perioad se caracterizeaz printr-o secven de mai
reci (glacial) i calde (interglaciare) perioade determinate n mare msur de variaia de
trei parametri Pamantului orbitale (excentricitatea, abatere, de precizie), care, la rndul
su, determin puterea izolaiei solar [177 -179]. n timpul glaciare masa de ghea ieire
a crescut aproximativ cu un factor de doi [126], scderea lumea nivelului mrii larg de
aproximativ 100 m. Banchizele de gheata sunt o arhiv bogat de condiii climatice de pe
Pamant, cu 18O / 16O i D / H raportului izotopic oferind un proxy util pentru
temperaturi ultimele [180181].
Cele mai lungi Miezurile din Antarctica ajunge napoi aproximativ 800000 ani
(fig. 6, a se vedea, de asemenea, punctul 4.4.2). Aceast cifr de colaborarea EPICA
[182] dezvluie informaii interesante despre condiiile climatice de pe Pamant in aceasta
perioada de timp. Una din caracteristicile izbitoare este schimbarea de o periodicitate

~40,000 an de perioadele calde (interglaciare) nainte 500000 ani n urm la aproximativ

100.000 de ani, nu dup. Chiar dac variaia izolaiei solar [179] arat n panoul superior
al Fig. 6 trebuie s aib o influen asupra climei, periodicitatea observat este probabil
influenat de factori suplimentari care nu sunt nc bine nelese.
4.4.1. Rezultatele 10Be n Groenlanda miezuri de ghea
Dei un numr de radionuclizi cosmogenic (10Be, 14C, 26Al, 36Cl, 41Ca, 129I)
au fost msurate n nuclee de ghea din Groenlanda, 10Be ofer proxy cele mai utile de
studii paleoclimatice [185]. Timpul de staionare a 10Be n troposfer este scurt (cteva
sptmni), iar rata de producie relativ ridicat (vezi Fig. 3) conduce la concentraii n
intervalul de 107 atomi 10Be per kg ghea. Deoarece mic 9BE este prezent n nuclee de
ghea, o cantitate cunoscut de purttor 9BE pot fi adugate pentru masuratori AMS de a
stabili raporturi corecte 10Be / 9BE, i astfel concentraia de 10Be n ghea. Recordul
10Be din ghea a fost, de asemenea, folosit pentru a reconstrui modulare solare de-a
lungul Holocen [186].
4.4.2. Antarctica
n timp ce Groenlanda nregistrarea de baz de ghea ajunge napoi la majoritatea
200000 ani, cele mai profunde miezurile de ghea din Antarctica 800000 ani de
apropiere [182]. Noi, de fapt, nu tiu ce este cea mai veche gheata de pe Pamant, pentru
c pn n prezent s-au folosit numai metode indirecte pentru a determina nite ghea
presupune foarte vechi n vile uscate din Antarctica. Sugden i colab. [187] dedus o
vrst de 8100000 ani de la 40Ar / 39Ar datare a unui strat subire de cenu pe partea de
sus a pn la acoperit cu ghea vechi. Schaeferet colab. [188] au gsit o vrst minim
de 2,3 milioane de ani de la heliu cosmogenic i neon msurat n suprafee rock eratics pe
pn la. Cteva ncercri de a dezvolta radionuclizi mult timp a trait ca au fost raportate
cronometre directe pn n prezent n vrst de ghea. Masuratori AMS de raportul atom
26Al / 10Be n ghea este o posibilitate promitoare [133], dei rata de producie
sczut de 26Al n atmosfer (fig. 3), combinate cu un randament sczut de ioni negativi
Al necesit volume relativ mari de ghea (~ 20 kg) pentru a obine rezultate
semnificative statistic. 81Kr ar fi un alt radionuclid util pn n prezent n vrst de
ghea, ns concentraia este extrem de redus (~1000 atomi per kg de ghea), i doar o
msurare cu spectrometrie de mas cu ionizare prin rezonanta laser a fost dat efectuat pe
224 kg de albastru ghea constituite din muni Antarctica [189 ]. Exist unele promisiune
a evoluiilor recente de ATTA pentru a reduce cantitatea de ghea necesar pentru o
msurtorile 81Kr considerabil [175].
4.4.3. schimbri glaciare
Dei Holocen este considerat a fi o interglaciare cu temperaturi relativ stabile,
ghetari care acoper munti inalti altitudine sunt sensibile la schimbrile climatice
mici.Epilare cu cear i descreterea ghearilor las morene databile n urm, care pot fi
utilizate ca indicatori pentru aceste micri. Un exemplu este dat ghear forurile aproape
de Mount Cook din Noua Zeeland [190], n cazul n care expunerea datare a morene cu

10Be (a se vedea punctul 4.5) indic fluctuaie considerabil n ntreaga Holocen. Aceste
fluctuaii nu par a fi sincron cu fluctuaii ale ghearilor n emisfera nordic [190],
indicnd faptul c efectele regionale pot influena aceste schimbri climatice mici.
Fluctuaii glaciare din Pleistocen trziu i Holocen n Europa sunt discutate ntrun articol de revizuire a Ivy Ochs et al. [191]. Lungimea Areduced a ghearului Rhone
prin cea mai mare parte Holocenului a fost gsit cu o nou 14C / 10Be metod expunere,
datnd de [192] rezultate .Similar au fost raportate din ghearul Pasterze n Alpii austrieci
[193]. Din moment ce ghearii din Alpi, de obicei, ne micm repede, este dificil de a gsi
ghea vechi. Cu toate acestea, un studiu 14C n fracia organic a aerosolilor mici
carbonice ntr-un ghear de mare altitudine a munilor Monta Rosa n Elveia a relevat o
vrst Pleistocen ntrziere din cele mai vechi ghea n apropierea piatra de temelie
[194].
Un efort unic de a dezvolta masuratori AMS de radionuclidul relativ scurt
durat 32Si (t1 / 2 = 144 ani) pentru ghea dating n intervalul de 1000 ani este urmrit
de Morgenstern et al. [195]. Aici provocarea tehnic este separarea de fundal peste
copleitoare izobaric de 32S stabile, care este realizat prin tehnica umplute cu gaz
magnetic spectrograf [39], la un accelerator tandem mare [195]. Alte aplicaii poteniale
ale 32Si sunt discutate n alt parte [47].
4.5. litosfer
Suprafete solide de pe Pmnt (de exemplu, pietre) sunt expusi la radiatii cosmice
secundar cuprinde o component de nucleonice i muonic, care induc reacii nucleare.
Rezultat acumularea de radionuclizi, cum ar fi 10Be, 14C, 26Al, 36Cl pot fi folosite
pentru expunerea suprafa datnd din suprafeelor proaspete de roci [196], i studii de
eroziune, precum [197]. O revizuire cuprinztoare a domeniului pot fi gsite n Gosse i
Phillips [198].
4.5.1. Datare expunere de suprafa i studii geomorfologice
Dating de morene si suprafete de roci expuse dup retragerea ghearilor sunt
exemple menionate la punctul 4.4.3. Expunerea intalniri cu 10Be i 26Al produse n
cuar a fost aplicat ntr-un studiu geomorfologic detaliat n nord-vestul Himalaya [199].
n acest studiu rata incizie a rului Indus ar putea fi obinute prin combinarea timpului de
expunere de terase fluviale abandonate cu nlimea acestor terase deasupra suprafeei ru
curent. Pentru a obine ori exacte de expunere ratele de producie ale anumitor
radionuclizi trebuie s fie cunoscut. Din moment ce acestea depind de latitudine i
altitudine, exist o dezbatere n curs de desfurare cu privire la valorile corecte pentru
ratele de producie. Msurtori recente 10Be pentru a studia ratele de denudare n
Himalaya [200] Lista multe referine relevante pentru aceast dezbatere.
Un plus destul de recent de suprafa studii este 53Mn, care este produs n
principal din coninutul de Fe n roci. Msurtorile AMS necesit acceleratoare mari
tandem pentru a separa interferena izobaric de 53Cr. Datorit njumtire destul de
lung de 3,7 milioane de ani, aceasta permite datarea suprafa de pn la aproximativ 10
milioane de ani [201, 202].

4.5.2. Studii paleoclimatice din loess

Loess este un depozit destul de comun sedimentar de origine eoliene, cu depozite
deosebit de mari i vechi din China (~0.5 milioane km2, pn la 400 m grosime). Studiul
secvenelor paleosol loess cu 10Be i metode geomagnetice permite pentru a trage
concluzii cu privire la Paleoclima. O nregistrare 130.000 de ani a dou profile de loess
(lungime 12 si 15 m, respectiv) din China dac aceasta a fost analizate n acest fel [203].
Din moment ce exista depozite de loess mult mai groase n China, aceasta se deschide
posibilitatea de a extinde metoda mult mai departe napoi n timp (~2.5 de milioane de
ani). Acest lucru ar permite o s obin informaii cu privire la Paleoclima n aceast parte
a lumii pe tot parcursul Pleistocenului.
4.5.3. matrimoniale Burial
Cu geologice caz, sedimente ngropate poate fi datat pn la 5 milioane de ani,
prin scderea raportului 26Al / 10Be iniial produs cnd un sediment care conine cuar a
fost expus la radiaii cosmice secundare pe suprafaa [204].Iniial Raportul 26Al / 10Be
este de aproximativ 6, i primele ncercri de msurtori nmormntare dating n
sedimente i pietrele din pestera Tabun lui Israel au indicat utilitatea de baz a metodelor
cu condiia ca materialul propriu-zis pot fi preluate dintr-un context arheologic interesant
[205]. Aceast metod a fost acum aplicat cu succes la data de sedimente n jurul unui
hominid timpuriu, celebrul om din Beijing, la o vrst de 0.77 0080000 ani,
semnificativ mai mare dect cunoscut anterior [206].
4.6. Cosmosphere
Acest domeniu include materiale extraterestre, pe care unii cum ajunge pe Pmnt
prin procese naturale (de exemplu meteorii, cosmicradiation) sau prin mijloace artificiale
(materiale lunar). Meteoritii cheltui n mod obinuit de milioane de ani n spaiu n afara
influenei cmpurilor magnetice terestre i solare. Prin urmare, acestea sunt expuse n
mod continuu la intensitatea complet i energiile razelor cosmice primare, ceea ce duce la
echilibru laic de o varietate de radionuclizi. Producia de radionuclizi n meteorii a fost
investigat att teoretic, [207] i experimental [208].Suprafaa Lunii, care nu dispune de o
atmosfer i un cmp magnetic este o int perfect pentru razele cosmice solare, inclusiv,
de asemenea, la sfritul redus de energie a spectrului razelor cosmice.
4.6.1. Vrstele terestre de meteorii
Deoarece concentraia de echilibru a unui anumit radionuclid poate fi msurat n
cdere recente, vrstele terestre pot fi determinate de scderea concentraiei unui
radionuclid a crui via jumtate este cunoscut. n acest fel vrste terestre de meteoriti
din Antarctica au fost determinate din msurtori AMS de 36Cl [209] .O aplicaie
interesant a acestor meteorii a fost determinarea de njumtire de 41Ca prin msurarea
concentraiilor att 41Ca i 36Cl pentru meteorii de vrst terestre diferit. Cu vaporul de
njumtire cunoscut din 36Cl (3,01 0,02) 105 ani, o jumtate de via de (1,03
0,07) 105 ani ar putea fi dedus din aceste msuri de mente pentru 41Ca [210]. Acest

timp de njumtire este n concordan cu recenta msurarea mare precizie dat n tabelul
1.
4.6.2. Masuratori ale 59Ni pe lun
Componente moi ale razelor cosmice pot produce doar produse de reacie chiar la
suprafaa de meteorii. Deoarece straturile exterioare ale unei meteorit sunt ablated de
intrarea lor de foc n atmosfera Pmntului, informaiile se pierde. Acest lucru este diferit
de roci suprafaa Lunii, care au fost, prin urmare, studiate pentru a obine aceast
informaie special a razelor cosmice. n special, fluxul de particule alfa solare de energie
redus a fost studiat prin msurarea un profil aproape de suprafa a 59Ni n roci lunare
obinute prin reacia 56Fe (?, N) 59Ni [211, 212]. De la vrsta de expunere a rocilor
lunare determinate n urma msurtorilor de izotopi Kr sa dovedit a fi ~ 2 milioane de
ani, 59Ni cu un timp de njumtire de 76 mii ani (Tabelul 1) poate presupune a fi n
echilibru secular cu rata de producie (cf.. ecuaia. (1) la punctul 4.1).
4.6.3. Resturi de supernove live de pe pmnt?
AMS permite o pentru a cuta abundena extrem de sczute ale anumitor
radionuclizi, care pot exista n materiale terestre numai datorit intrarea unor evenimente
foarte rare cum ar fi un "aproape de" supernova explozie. Aici, este important ca alte
mecanisme de producie (raze cosmice, fisiune spontan i indus, surse antropice) pot fi
excluse. Pn n prezent, dovezi pentru o astfel de explozie supernova n urm cu 3
milioane ani a fost gasit doar pentru un singur clide radionu, 60Fe, ntr-o adnc crust
Feromanganeziu mare din Pacificul de Sud [213-215]. Eforturile de a confirma acest
semnal n alte materiale [216], precum i de a cuta 244Pu de asemenea, sunt n curs.
4.6.4. boabe Presolar
Meteorii primitive conine boabe mici, cu compoziii izotopice care se abat n
mod substanial de sistemul solar compoziia medie izotopic a elementelor [217 de]. Se
presupune astfel c acestea reprezint materiale care nu au fcut obiectul procedurii de
mediere a nebuloasei solare devreme. Deoarece special a semnturilor izotopice ale
acestor boabe sunt amprente ale proceselor stelare care provin de la, este de interes
special pentru a obine compoziii izotopice ale elementelor grele. Din moment ce exist
doar elemente grele n cantiti foarte mici n aceste cereale, un studiu a fost efectuat la
AMS VERA pentru a msura izotopilor de platin stabile n nanodiamonds presolar [218]
.Dei o sporire a raportului de izotopi 198Pt / 195Pt comparativ cu a fost observat
abundena sistem solar pentru prima dat, rezultatul a fost oarecum marginal i are nevoie
de clar confirmare prin mai multe studii sistematice.
4.6.5. Detectare geochimic neutrino solare
Misterul fluxului redus de neutrini solare observate n experiment 37CI [3] a fost
rezolvat prin descoperirea de oscilaiile neutrinilor [219]. Cu toate acestea, acest lucru i
alte experimente pot msura doar azi fluxul de neutrini solar de la soare. Pentru a integra

pe o perioad mai lung, producerea unui radionuclid lung trit de neutrini solari ar fi util
[220]. Un caz de interes considerabil este 205Pb cu un timp de njumtire de 17
milioane ani (Tabel 1), care poate fi produs prin descompunerea invers beta de 205Tl (?,
E) 205Pb [221]. Eforturi susinute pentru a dezvolta o metod AMS pentru 205Pb i
pentru a afla au fost fcute corespunztor minerale thalium [222-224], dar pn acum nici
un proiect definit evoluat. De asemenea, au fost propuse i alte radionuclizi precum i
97Tc 98Tc [225], i au fost raportate ncercri preliminare de a izola aceste radionuclizi
dintr-un minereu de molibden [226]. Similar cu detectarea radionuclizilor din ramasite de
supernove descrise n seciunea anterioar, de asemenea, n acest caz, trebuie s fie sigur
c orice proces de producie, altele dect cea indus de neutroni solare pot fi excluse.
4.6.6. Caut elemente supergrele n natur
Inca de predicie intrigant care o "insul de stabilitate" poate exista n jurul O ~
300 dup mai grele nuclizi cunoscuti, de cutare pentru a gsi elemente supergrele (SHE)
n natur a fost urmrit pe mai multe ci [227, 228] (a se vedea, de asemenea, o
reminiscen articol de Armbruster i Mnzenberg [229]). O cutare devreme AMS ntr-o
pepit Pt placer [230] set limitele de 10-11 pentru un izotop EA, 294 110, cu condiia ca
perioada de njumtire a fost de aproximativ 100 de milioane de ani si abundena sa
stelare raportate la platin a fost de 0,03, atunci cnd sistemul solar format [231]. Pn n
prezent, nici o dovad a confirmat pentru ea e n natur a fost gsit. Cu toate acestea,
grupul de A. Marinov i colab. a raportat recent dovezi pozitive de la nalt rezoluie
cmp sector cuplat inductiv spectrometrie de mas (ICP-SF-MS) pentru neutroni
deficitare izotopi Th [232], neutroni deficit Rg izotopi n aur [233], precum i un izotop
ea cu un = 292 i Z ~ 122 n toriu [234]. Acest lucru a declanat experimente extinse
AMS la acceleratorul tandem 14-VM n Mnchen [235236], i la facilitatea de 3 MV
VERA de la Viena [237-239]. Nici unul dintre rezultatele Marinov au fost confirmate cu
AMS, cu abunden limiteaz cteva ordine de mrime sub cea a experimentelor ICP-SFMS. Rezultatele sunt rezumate n Fig. 7.
4.7. Technosphere
Radionuclizi artificiale a intrat n folosin odat cu apariia acceleratoare n anii
1930, i reactoare nucleare i arme nucleare n 1940. Acestea joac un rol deosebit de
important n medicina nuclear (eg11C, 18F, 60Co, 81Kr, 99mTc, 123I, 202Tl), dar, de
asemenea, ntr-o varietate de aplicaii tehnologice. Uneori emisiilor de radionuclizi sa
ntmplat, care a modificat n mod semnificativ bugetul lor natural respectiv. Cel mai
evident Evenimentul a fost armelor nucleare perioada sol mai sus de testare (1950-1963),
care a crescut 14C n atmosfer cu un factor de doi (a se vedea punctul 4.2.2). Emisiile
din centralele combustibil nuclear de reprocesare (99Tc, 129I), i radioactive de la testele
de arme (236U) sunt folosite ca marcatori oceanografice (a se vedea punctul 4.3.1). n
cele ce urmeaz, dorim s discutm cteva aplicaii de laborator, n cazul n care sunt
folosite msurtori AMS de radionuclizi produse artificial.
4.7.1. Masuratori Half Life

njumtire lungi sint de notorietate greu de msurat, care este reflectat de

incertitudinea considerabil de aceasta proprietate de baz pentru unele dintre
radionuclizilor enumerate n tabelul 1. masuratori AMS au contribuit la masuratori de
njumtire, dei cu incertitudini destul de mari pentru c msurtorile raportului
izotopic absolut sunt necesare. Exemple sunt 32Si [241242], 44Ti [243], 60Fe [56244],
126Sn [96,97], 146Sm [38]. n toate cazurile, separarea izobar stabil fost contribuia
crucial a msurtorilor AMS.
4.7.2. Studii legate de fuziune nuclear
Pai mari se fac pentru dezvoltarea fuziunii nucleare pentru producerea de
energie, dar realizarea unui propulsor fuziunii nucleare pentru producerea de energie
electric se afl nc zeci de ani distan dup cum este indicat n recenta Foaia de parcurs
pentru Energie de fuziune prin Acordul european pentru dezvoltarea fuziunii [245].
Au fost efectuate cteva studii referitoare la fuziune cu AMS.Tritium adncime de
profile din dale de carbon de la un experiment de fuziune au fost realizate cu un mic
facilitate AMS la Rossendorf [246]. Seciunea transversal a 27Al (n, 2n) reacia 26Al
lng prag este sensibil la distribuia termic a neutronilor de 3H (2H, n) reacia 4He i,
astfel, ar putea fi folosite pentru a determina temperatura plasmei de fuziune. n acest
scop 26Al a fost msurat cu AMS n Al folii iradiat cu 14 MeV-neutroni n jurul pragului
de reacie [247].
4.7.3. Studii de reacie pentru astrofizic nuclear
Descrierea sinteza elementelor din stele necesit seciuni transversale pentru o
multitudine de reacii nucleare n diferite condiii stelare [248]. Un numr cat aceste
reacii au fost studiate n laborator, iar n cazul n care se produc radionuclizi via lung,
ele pot fi msurate cu
AMS[249,250]:9Be(n,?)10Be,13C(n,?)14C,14N(n,p)14C,25Mg(p,?)26Al,26Mg(p,n)26Al
,33S(?,p)36Cl,36S(p,n)36Cl,40Ca(n,?)41Ca,40Ca(?,?)44Ti,54Fe(n,?)55Fe,58Ni(n,?)59Ni
,62Ni(n,?)63Ni,70Ge(n,3n)68Ge,147Sm(n,2n)146Sm,204Pb(n,3n)202Pb,209Bi(n,?)210
mBi,232Th(n,2n)231Th (-?) 231Pa, 232Th (n, 3n) 230th.
n condiii nucleare explozive (de exemplu supernove), fluxuri mari de neutroni la
temperaturi ridicate apar, i mai multe dintre reaciile provocate de neutroni de mai sus au
fost studiate prin iradierea obiective adecvate cu o distribuie maxwelliana neutronilor
termici corespunztoare temperaturii de interes [251]. Studii AMS pentru astrofizic
nuclear este un domeniu cu o evoluie, cu mult mai multe reactii care urmeaz s fie
studiat n cazul n care noua generaie de generatoare de neutroni, cum ar fi FRANZ n
Frankfurt veni on-line [252], promind o cretere nsutit n flux de neutroni n
comparaie cu sursele de neutroni disponibile anterior.
4.7.4. Neutron dozimetria bombei Hiroshima
Supravieuitorii de la Hiroshima i Nagasaki bomba explozie constituie singurul
grup de oameni pentru a studia efectele asupra sntii lung de timp ale expunerii la
radiaii neutronice [253]. Pentru a mbunti informaiile despre cmpurile de radiaii,

radioizotopi via lung au fost msurate cu AMS n materiale adecvate. Pentru doza de
neutroni termic n Hiroshima, primul concentraiile 36Cl i 41Ca au fost msurate n
pietre de granit [254]. Au fost efectuate studii mai trziu mai ample de 36Cl n granit
[255256], i de 41Ca n smaltului dentar de supravieuitori atom bomb [257, 258
de].Fluxului de neutroni rapid a fost msurat cu 63Ni n probele de cupru [259]. Aceste
msurtori sunt parte dintr-un efort de a stabili doza de neutroni corect produse de
exploziile atom bomb.
4.7.5. garanii nucleare
Garanii nucleare au nevoie de o varietate de tehnici de msurare pentru a acoperi
exhaustiv domeniul, i AMS pot aduce contribuii semnificative. Un exemplu bun este
determinarea raportului atom 240Pu / 239Pu, care este o amprent digital pentru
originea plutoniului. Raporturile low (~ 0,1) indic plutoniu arme, i proporii mai mari
(~0.4) reactor plutoniu [260]. Ca energiile dezintegrare alfa ale acestor doi izotopi sunt
foarte similare, nu este posibil s se determine acest raport de spectroscopie alfa [261].
Un alt indicator sensibil este raportul 236U / 238U, care este ordine de mrime mai mare
de uraniu de la reactoarele nucleare, n comparaie cu arme cad [262]. Deoarece nu
exist isobars atomice stabile interfereaz cu actinide, masuratori AMS pot fi, de
asemenea, efectuate cu noua generaie de faciliti AMS mici [34].
O idee interesant nou despre amprentarea combustibil nuclear cu masuratori
AMS de izotopi samariu este discutat de grupul de la Livermore [263]. Abundena
izotopice ale 146Sm, 149Sm, iar 151Sm permite o pentru a stabili condiiile de
funcionare n care un reactor nuclear a fost de funcionare. Se susine c AMS ar trebui
s fie capabil de a efectua msurtori la concentraii de izotopi samariu prea mici pentru a
fi msurate cu ICP-MS.
5. Evoluiile viitoare
Trei evoluiile tehnice vor n continuare aplicaiile avans de AMS:
1. Noi metode de suprimare izobar selectiv de ioni negativi de la marginea
injectare de faciliti AMS sunt dezvoltate. Interaciune cu laser cu fascicule de ioni
negativi la energie foarte redus permite s se detaeze electroni selectiv de ioni negativi
nedorite [40, 264 de]. O metod alternativ pentru a elimina specii de ioni negativ
nedorite este chimie selectiv n celulele de reacie [42,43,265]. Astfel, este posibil ca
esenta, toate radionuclizi via lung, care formeaz ioni atomic sau molecular negative
vor deveni n cele din urm disponibile pentru masuratori AMS.
2. Dezvoltarea tot mai mici faciliti AMS pentru datarea cu radiocarbon [34], va
face posibil aceste faciliti, de asemenea, atractiv pentru alte radionuclizi atunci cnd
sunt combinate cu noile metode de suprimare izobar consum redus de energie menionate
mai sus.
3. Pentru msurtori radiocarbon, reducerea dimensiunii eantioanelor de la
miligram la micrograme a fost realizat la mai multe laboratoare, de exemplu, [146, 192,
266]. n plus, utilizarea direct a CO2 ntr-o surs de ioni de gaz evit etapa de grafitizrii
n pregtirea probei cu radiocarbon [267], precum i, de asemenea, permite o analiz
compus radiocarbon specific [268].

6. Concluzie
Multitudinea de aplicatii atins n aceast recenzie a demonstra versatilitatea AMS,
care permite o pentru a introduce orice domeniu n care analiza ultra-sensibil de
radionuclizi durat lung de via este de interes. Evoluia viitoare menionate mai sus va
extinde, fr ndoial, gama de aplicatii mai mult de a face mai muli radionuclizi
disponibile pentru AMS. n plus, caracterul disciplinar cu adevrat interdisciplinar i de
multe ori centrare de aplicaii AMS sugereaz c toate studiile mbrind tiinelor
naturale, inclusiv uneori umane sunt posibile.