Sunteți pe pagina 1din 3

catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005:

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS


Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

PARISUL HAUSSMANNIAN
Note de curs redactate de Celia Ghyka, Vera Marin si AM Zahariade
Bibliografie de baza :
CASTEX, Jean, PANNERAI, Philippe, Formes urbaines : de lilot a la barre
ZAHARIADE, AM, Locuinta in opera lui Horia Creanga in Centenar Horia Creanga

DIAPOZITIVE PARISUL HAUSSMANNIAN


Scurta evolutie a Parisului prin imagini
Htel priv tip de locuinta privilegiata care sta la baza tipologiei locuintei
burgheze (democratizarea locuintei nobiliare urbane); in tesut compact
(cuplare pe 2/3 laturi); 2-3 tracturi, curti (din care una de onoare); spatiu de
receptie/reprezentare (saloanele, cultura saloanelor ca fenomen al vietii
sociale...), zona de apartamente ale domnului, doamnei..., camere
comunicante lipsa degajamentelor etc.
Preluarea/imitarea acestui mod de viata in locuinta burgheza (plan):
transformarea-democratizarea- aparitia imobilului de apartamente (imobilul
de raport)
Operatiile haussmanniene
Imobilul haussmannian ca vehicul al sistemului de restructurare a
orasului; planuri si sectiunea animata- ierarhizare sociala pe inaltime (de la
consierge, apt de lux-piano nobile; chambres de bonne)
- masca unitara a Parisului marii burghezii a secolului al XIX-lea
- trecerea imobilului prin diversele stiluri care se succed de la eclectismul
Beaux Arts, pina la modernism
- masca unitara indiferent de stil (accentuarea orizontalitatii parapetii de fier
forjat)

1902 Auguste Perret primul cu b.a.

immeuble a cour ouverte ... modernismul (se inscrie in disciplina


urbanistica impusa dupa Haussmann)

Patout, Art Deco

rue Mallet Stevens

Le Corbusier, rue Nurgesser et Colli in V Parisului

masca unitara si iluzia de continuitate a frontului si fatadei


Leonardo Benevolo:Haussmann da Parisului masca marii burghezii a
secolului al XIX-lea.
Haussmann (1853-82) alsacian, prefectul lui Napoleon III :
I se incredinteaza sarcina de a transforma capitala Frantei dintr-un oras
medieval cu cartiere excesiv proletare, incapabil sa mai faca fata problemelor
sec.XIX (oras cu strazi intortocheate, ce au permis baricadele de la 1848 -
taie mai ales in cartierele de la 1848 !) intr-un oras modern, al marii burghezii,
al noii puteri capitaliste.
URBANISM REGULATOR : nu va cauta sa revolutioneze societatea urbana,
ci sa adapteze orasul vechi la noua societate industriala si capitalista
adaptare la conditiile economice, politice, morfologice aale societatii

catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005:

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS


Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

industriale, care apare in sec. XIX. S-a putut intampla pt ca a beneficiat de


TIMP (30 ani !) si a dezvoltat astfel o metoda de gestiune urbana aplicand
teoria cheltuielilor productive (utilizarea excedentelor pentru dobanzi ale unor
imprumuri considerabile si pe ptermen lung) orasul devine propriul sau
antreprenor
- confisca terenurile temproar
- da afara saracimea din Paris (La Banlieue Rouge)
- antreprize de constructii + sistem finaciar adecvat scopului (imprumuturi)
- regulamente de cnstructie
retea dubla : strapungerile si implantarile (de edificii monumentale gari, edif.
publice imp)
OBIECTIVE URBANISTICE MAJORE :
1. punerea in sistem a diverselor tipuri de operatii urbane legate de noile
exigente igienice si functionale si de noua estetica
2. revalorizarea monumentelor si noilor echipamente urbane prin izolare
de tesut si permitand legaturi vizuale (de La Concorde la Madeleine)
3. o circulatie eficienta : din gara in gara, din cartier in cartier
4. un nou proiect estetic: aduce imaginea modernitatii (spatiu si lumina)
in locul insalubritatii si a imaginii medievale vetuste
Se face prin:

Strapungeri/taieturi radicale (les perces haussmanniennes), care


demoleaza masiv, dar in paralel retes noile parcelari cu ceea ce
ramine din cele vechi;

Constructia noilor fronturi cu imobile de raport (tip codificat de


noile reglementari urbane pe care le introduce)

Punerea la punct al unui sistem modern de expropriere, finantare,


punere in opera (constructie) si revindere.
- Logica taieturilor - legarea punctelor importante ale orasuluii (gari, teatre,
opera, edificiile publice importatne) prin taieturi directe rezulta piete de tip
etoile si multe insule triunghiulare
- Introducerea vegetatiei : parcuri, scuaruri, bulevarde plantate
- Haussmann aplica un urbanism care transforma structura orasului - cu o
viziune asupra orasului in ansamblu primul plan director al Parisului.
- Reteaua de mari axe necestia strapungeri si taieturi in tesutul nurban existent
- dar urmareste si reuseste teserea organica a noilor parcelari si strapungeri cu
vechiul tesut
- Constructia de fatade pe noile axe- supusa unor regulament stricte, un nou
mediu urban foarte unitar (masca uniatara indiferent de stil !) constructie de
imobile frumoase , potrivite marii burghezii

IMOBILUL BURGHEZ HAUSSMANNIAN


- Imobil de apartamente (relativ tipizat) cu ocupare intensiva a lotului:
cuplare pe trei niveluri,
- Regim urban de constructie in regim inchis front compact la strada
- Distributia spatiala a imobilului:
Primele 2 niveluri baza-soclu (demisol +parter): servicii si
apartamentul ingrijitorului (consirge)
Apartamente de lux cu scara principala si scara de serviciu

catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005:

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS


Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

Nivelul de la masarda: camerele de serviciu (chambres de


bonne)
Stratificare sociala pe verticala
Arhitectura : stilul eclectic caracteristic secolului al XIX-lea, temperat de
reglementarile urbanistice foarte stricte
Primele 2 niveluri baza-soclu: tratat ca registru atare
Intrare monumentalizata
Registrul principal: ferestre verticale aliniate pe orizonale si pe
verticala + orizontala din lucratura metalica a balcoanelor
Cornisa+mansarda lucarne aliniate cu feresterle
Apartamentul:
cu doua intrari: principala si de serviciu
zonificare: spatiu de reprezentare (salonul) si spatii private
(apartamentele/dormitoarele+cabinete, birouri, budoare); spatii
servite si spatii de serviciu
reprezentativitate prin saloane (mostenire a locuirii privilegiate
din hotel priv), lipsa decomandarii,
Realizare tehnica combinata : industrializarea taierii pietrei, antreprize care
construiesc repede
Unitate data de regulamente stricte : alinieri la cornisa ; aliniamentul
strazii ; modenatura fatadei (bowindouri, balcoane, joc pastial strcit
determinat)

Haussmann nu are in vedere scopuri filantropiuce sau sociale, ceea ce il


preocupa este IMOBILUL BURGHEZ MODERN si fatada acestuia mai ales
(care delimiteaza spatiul public pe care H il amenajeaza), cea ce se afla in
interior mai putin il intereseaza. Din pacate el u rezolva, ci agraveaza la
periferie preoblema stringenta a societatii industriale : locuirea muncitorilor.
IN CEEA CE PRIVESTE LOCUINTA ECONOMICA:

Prin aceste operatii, Haussmann o exileaza in afara Parisului,


unde in timp se va construi in mod exemplar asa numita la
banlieu rouge (periferia rosie), cu imobile de locuinte economice.

Ea va constitui obiectul altor tipuri de legi, regulamente, operatii,


care se vor maturiza in timp, prin alte initiative parlamentare ale
diverselor grupuri de presiune (de citit din curs).

Totusi, in acelasi timp, Napoleon III va construi si des cits


Napolon (anume, 5 ansambluri de locuinte pentru saraci, in zone
mai marginale).

S-ar putea să vă placă și