1.

Efectul comunicarii incorporeaza ansamblul de procese si de urmari (atribuite actului

de comunicare) pe care le presupune .
a. vizualizarea imaginilor
b. receptarea mesajelor
c. audierea emisiunilor
d. redactarea articolelor
2. Nu exista o dependenta directa intre , intrucat indivizii nu sunt corpuri in care
mesajele se introduc si produc un anumit rezultat.
a. mesaj si reactiile publicului
b. mesaj si continut
c. mesaj si ora de difuzare
d. public si publicitari
3. Influenta consumului mediatic implica dificultati analitice, intrucat efectului i se
confera variate dimensiuni, iar , si constituie aspecte importante ce trebuie luate
n calcul.
a. calitatea mesajelor publicitare
b. rating-ul
c. durata de prelucrare a mesajelor
d. masura in care publicul intrebuinteaza un anumit mediu de informare
e. aperceptivitatea publicului fata de un anumit mesaj

4. Eficacitatea mediatica ramane sub cota eficientei , deoarece acest tip de

procesualitate face ca mesajele sa ajunga partial la dispozitia publicului.
a. minime
b. maxime
c. previzibile
d. imprevizibile
5. Cantitatea de informatie cu care ne confruntam zilnic este mai mare decat cantitatea
de informatie realmente .

a. durabila
b. prelucrabila
c. interesanta
d. captivanta
6. Selectivitatea de facto se refera la tendinta publicului de a urmari acele informatii care
sunt .
a. difuzate la ora de maxima audienta
b. in dezacord cu predispozitiile sale
c. in acord cu predispozitiile sale
d. prezentate cat mai atractiv
7. si sunt conditionate intrucatva de comunicarea interpersonala.
a. cantitatea de informatie
b. marimea publicului
c. durata reclamelor
d. efectele produse de comunicarea mediatica
8. Dac dorim sa fixam efectele pe care le are procesul de comunicare, trebuie sa
indepartam factorii ce ar putea sa-si exercite influenta asupra .
a. difuzarii mesajelor
b. publicului-tinta
c. comunicarii
d. dezbaterilor publice
9. Procesul de comunicare este inraurit de felul in care mesajele sunt percepute,
receptarea depasind decodarea mesajelor si acoperind .
a. calitatea informatiei primite
b. modificarea sensurilor
c. limitarea analizei
d. interpretarea informatiei primite si atribuirea de sensuri
10. In actul de perceptie intervin si .

a. experiena de viata
b. pauzele publicitare
c. predispozitiile receptorului
d. relevanta mesajului mediatic
11. Putem identifica o interdependenta substantial intre .
a. modalitatile de interpretare a mesajelor si orizontul de gandire al publicitarilor
b. entitatile media si publicul activ
c. modalitatile de interpretare a mesajelor si orizontul de gandire al publicului
d. calitatea mesajului mediatic si intervalul de difuzare al acestuia
12. Comunicarea mediatica se produce intr-un context.
a. national
b. psihologic
c. international
d. social

13. Un mesaj ramane fara ecou intr-un context sau defavorabil.

a. social
b. psihologic
c. politic
d. istoric
14. Procesul de comunicare poate influenta intreaga societate sau cultura acesteia,
intrucat ne impun subiectele asupra carora urmeaza sa reflectam.
a. partidele politice
b. publicitarii
c. analistii media
d. mass-media
15. Publicul confera relevanta subiectelor care se bucura de atentie .

a. distributiva
b. involuntara
c. mediatica
d. voluntara
16. Distinctia dintre televiziune si viata reala apare in mod evident doar la nivelul .
a. estetic
b. tehnic
c. dezbaterilor
d. conducerii entitatii media
17. este un tip de realitate distinct de cultura careia ii apartinem, insa ambele sunt
percepute similar si interactioneaza substantial.
a. radioul
b. presa scrisa
c. televiziunea
d. publicitatea
18. Televiziunea este reductibila la realitatea sistemului semiotic al .
a. imaginilor
b. telespectatorilor
c. secventelor
d. codurilor
19. Analiza semiotica pozitioneaza experienta televiziunii la distanta, spre a o
decodifica, pe cand lectura mesajului televiziunii ne furnizeaza perspectiva unor procese
culturale .
a. limitate
b. dinamice
c. neutre
d. extinse

20. Codurile si conventiile achizitionate cultural preschimba ceea ce privim din simpli
stimuli externi in comunicare efectiva, in interiorul careia mesajul este si .
a. receptat
b. prezentat
c. decodificat
d. anulat
21. si ce incorporeaza perspectiva specifica culturii noastre sunt incluse in
modurile de perceptie ntr-o asemenea masura incat nu suntem constienti de actiunea lor.
a. codurile
b. conventiile
c. cartile
d. ziarele
22. Constienta cu care ne situam n fata televizorului este o preconditie pentru a intelege
ceea ce .
a. auzim
b. vedem
c. este previzibil
d. se afla intr-un plan secundar

23. Discursul televiziunii furnizeaza necontenit o versiune permanent actualizata a si

, mesajele sale articulandu-se in functie de acestea.
a. relaiilor sociale
b. informatiilor publice
c. mesajelor publicitare
d. perceptiilor culturale

24. Publicul constientizeaza optiunile multiple si contradictorii pe care le are zilnic la

dispozitie si pe care le poate selecta oricand.
a. multiple
b. contradictorii
c. restranse
d. consonante
25. Exist semnificatii inerente oricarui mesaj insa intra in disputa si trebuie analizate
in contextul altor perspective posibile.
a. preferentiale
b. istorice
c. simbolice
d. geodinamice
26. Televiziunea este preponderent , si , fiind un mijloc de comunicare normativ.
a. neconventionala
b. novatoare
c. comerciala
d. conventionala
e. conservatoare
27. Familiaritatea permite televiziunii sa functioneze ca agent al .
a. puterii
b. opozitiei
c. serviciilor secrete
d. defamiliarizarii
28. Televiziunea este constient de arbitrarietatea majoritatii sale.
a. imaginilor
b. emisiunilor
c. codurilor
d. reclamelor

29. O perspectiva poate indrepta dezechilibrele inevitabile ale experientei individuale

in raport cu televiziunea.
a. globala
b. locala
c. sumbra
d. realista
30. Violenta la televiziune este si in raport cu celelalte elemente ale dramei.
a. nuantata
b. supralicitata
c. codificat
d. structurat
31. Comunicarea prin unde luminoase va furniza modalitatile ce vor determina o
dezvoltare accelerata a noilor forme de media ....
a. generaliste
b. digitale
c. locale
d. transnationale
32. Desi conceptele de servicii de stiri mediate de computerul personal si lumile virtuale
par sa fie atractive, influenta lor asupra ... si a ... nu este neutra.
a. indivizilor
b. cunoasterii
c. media
d. societatii
33. Capacitatea crescanda de a ... si ... informatia spre a acoperi grupuri tot mai restranse
de interese, combinata cu posibilitatea de a trai n comunitati virtuale de proprie creatie
(si prin aceasta evitarea implicarii si a responsabilitatilor in comunitatea din lumea
reala), ofera motive de ingrijorare.

a. prelua
b. prelucra
c. filtra
d. concentra
34. Un control individual sporit asupra ... si ... informatiei va genera cetateni mai
informati si mai implicati, insa cybermedia poate fi acuzata ca accelereaza fragmentarea
sociala mai curnd decat sa realizeze unitatea.
a. selectarii
b. fluxului
c. cunoasterii
d. analizarii
35. Grupurile marginale pot folosi retelele ... pentru a raspandi diviziunea si intoleranta
care ar putea antrena dispute rasiale, etnice si religioase.
a. de socializare
b. CMC
c. de date
d. wireless
36. Mentinerea increderii si a intimitatii in ... devine tot mai mult o problema, pe masura
ce retelele CMC se extind in intreaga lume si devin tot mai comerciale.
a. mass-media
b. perceperea realitatii
c. societate
d. cyberspatiu
37. Orice putere suplimentara de control pe care indivizii ar putea-o castiga de pe urma
extinderii retelelor CMC si a ... este considerata ca o pierdere pe seama guvernelor si a
controlorilor consacrati ai informatiei.
a. tehnologiilor de codare
b. infrastructurii media
c. informatiilor publice
d. televiziunii

38. Ca efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere trebuie abordata in interiorul unei
perspective asupra rolului social al influentei (mass-media au o contribuie evidenta
si un efect pozitiv in diseminarea informatiei).
a. selective
b. mediatice
c. celeste
d. umane
39. Studiul efectelor mediatice trebuie sa tina cont de rolurile distincte ale , ale si
ale .
a. televiziunii publice
b. emitatorului
c. mesajului
d. receptorului
e. publicitarului
40. Indivizii fac parte din grupuri sociale distincte, iar pot declansa efecte variate la
nivel individual, in functie de apartenenta de grup.
a. publicitarii
b. reporterii
c. realizatorii TV
d. mass-media
41. poate apartine unui tip de societate n care influenta mediatica poate avea alte
coordonate decat intr-un alt tip de societate.
a. Emitatorul
b. Producatorul TV
c. Reporterul
d. Publicitarul
42. fac perceptibile lumi indepartate in care accesul direct nu este mereu posibil,
permitand publicului sa preia sincronic informatii despre universul sau social.

a. Cronicile sportive
b. Tabloidele
c. Calupurile publicitare
d. Mass-media