Sunteți pe pagina 1din 50

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
SCOALA POSTLICEALA
"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a
arborelui bronsic.
1.1 Anatomia
si
fiziologia
bronsic...............................................5

arborelui

1.2 Prezentarea
teoretica
bronsic...............................................5

astmului

1.2.1 Definitie............................................................................
........5

1.2.2 Etiologie............................................................................
........6
1.2.3 Patogenie..........................................................................
.........6
1.2.4 Simptomatologie...............................................................
........7
1.2.5 Tratament..........................................................................
........7
Capitolul 2. Supravegherea pacientului din momentul internarii
pana la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune.
2.1 Internarea
pacientului
spital...................................10

cu

astm

bronsic

2.2 Asigurarea
conditiilor
spitalizare....................................................11
2.3 Asigurarea
conditiilor
internati............................11

in
de

igienice

pacientilor

2.3.1 Pregatirea
patului
lui.........................................12

si

accesoriile

2.3.2 Schimbarea
pat.....................................................12

lenjeriei

de

2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si vestimentare


a
pacientului. .........................................................................................
........12
2.3.4 Efectuarea
pacientului..........12

toaletei

2.3.5 Observarea pozitiei


pat.....................................13

generale
pa

si

pe

16316l1124q

regiuni

cientului

in

2.3.6 Schimbarea
lui.................13

pozitiei

pacientului

si

mobilizarea

2.3.7 Captarea
eliminarilor...............................................................14
2.4 Supravegherea
functiilor
vegetative.......................................14

vitale

si

2.5 Alimentatia
pacientului........................................................................16
2.6 Administrarea
medicamentelor............................................................17
2.7 Recoltarea
produselor
patologice.....................................18

biologice

si

2.8 Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse


de
afectiune..............................................................................................
........20
2.9 Profilaxia
bronsic..................................................................24

astmului

2.10 Externarea
pacientului.......................................................................25
Capitolul 3.
3.1 Prezentarea
cazurilor
boala.............................................................26

de

3.1.1 Plan
de
1..............................................................26

nr.

Anexa
1
: Culegerea
fixe..........................................26

ingrijire

datelor

date

diagnostic de internare

anamneza

istoricul bolii

manifestarii de dependenta

problemele
pacientului

Anexa
2
: Diagnostic
ingrijire.......................................................27

de

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa
3
vitale...................................................................29

: Functiile

Recoltarii de produse biologice si patologice


Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.2 Plan
de
ingrijire
2.................................................................30
Anexa
1
: Culegerea
fixe..........................................30

datelor

nr.
-

- diagnostic de internare
- anamneza

date

- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
Anexa
2
: Diagnostic
ingrijire.......................................................31

de

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa
3
vitale..................................................................32

: Functiile

Recoltarii de produse biologice si patologice


Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.3 Plan
de
ingrijire
3.................................................................33
Anexa
1
: Culegerea
fixe..........................................33

datelor

nr.
-

- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului

date

Anexa
2
: Diagnostic
ingrijire.......................................................34

de

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa
3
vitale...................................................................35

: Functiile

Recoltarii de produse biologice si patologice


Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.2 Cocluzii
lucrarii..........................................................................36

Bibliografie

CAPITOLUL I
Prezentarea Notiunilor De Anatomie Si Fiziologie
A Arborelui Bronsic
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic

asupra

Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in


intrapulmonar la dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si
inferioara ), iar la stanga in doua bronhii ( superioara si inferioara ).
Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura
aeratia segmentelor bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie
si patologie proprie. Plamanul drept are 10 segmente, iar cel stang are 9,
lipsind segmentul medio-bazal.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc
lobulii pulmonari, unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala,
cu baza spre periferia plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la
randul lor, se ramifica in bronhiole respiratorii de la care pleaca ductele
alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti saculetilor alveolari sunt
compartimentati in alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele
( ducte alveolare, saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii
pulmonari. Acinul e unitatea morfofunetinata a plamanului.
Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au
structura asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si
ele un schelet cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ),
in schimb bronhiile lobulare si respiratorii pierd complet scheletul
cartilaginos. Bronhiile respiratorii si lobulare au un perete fibroelastic, peste
care sunt dispuse fibre musculare netede, cu dispozitie circulara. In peretii
ductelor alveolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita de
epiteliu.
Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de
subtire, adaptat schimburilor gazoase.
Prezentarea teoretica a bolii
1.2.1Definitia astmului bronsic
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee
predominant expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie
variabile care apar la persoane cu hipersensibilitate traheobronsica la
stimuli variati, fiind sub aspect anatomic o stenoza bronsiolara, tranzitorie
cu "restitutia ad integrum" in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic


Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care
declanseaza sau provoaca criza de astm.
Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasifica astfel :
a) astm extrinsec = astm alergic = astm neinfectios
Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si
scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte,
oua, carne ) sau medicamentoase ( acidul acetilsalicilic, penicilina,
aminofenazona, unele produse micribiene ).
b) astm intrinsec = astm nealergic = astm infectios
De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si
expectoratie muco- purulenta si factori infectiosi ( exemplu bronsite
cornice ).
c) astm mixt - se intrica alergia cu infectia
d) astm cu etiologie neprecizata
e) astm cu alte etiologii
Aici intervin factorii :
-

psihici - socul psihic sau starile psihoafective


endocrini - pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipofiza, tiroida,
corticosuprarenalele, gonade, pancreas exocriu.
- biometeorologici - temperature, presiunea atmosferica, umiditatea,
vantul, altitudinea, razele solare.
f)astm la effort
g) astm la aspirina
1.2.3 Patogenia astmului bronsic
Roluri importante in producerea bolii astmatice au :
a) terenul

b) leziuni ale cailor respiratorii


c) cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).
Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor
respiratorii ce determina dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si
ale schimbarilor gazoase. Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor
factori :
a)
b)
c)
d)

spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic


edem inflamator al mucozei bronsice
hipersecretie de mucus
cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al
obstructiei bronsice.

1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic


La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale
libere ; mai tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice
si ale emfizemului, cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare
in a doua jumatate a noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si
hipersecretie ; alteori e anuntata de prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al
pleoapelor, cefalee ). Dispneea devine paroxistica, brodipneica, cu
expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat sau alearga la
fereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe
spate si sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.
In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.
La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece
expulzarea secretiilor se face cu dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa
( perlata ). Criza se termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub
influenta tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand
peste 24-48 h rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu
polipnee, asfixie, cianoza, colaps vascular, somnolenta pana la coma.
Apare dupa administrarea in exces de simpaticomimetice ( Alupent ),
sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea brusca a corticoterapiei,
suprainfectie bronsica.
1.2.5 Tratamentul astmului bronsic

Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si


in aceasta afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima
actiune vizeaza combaterea fumatului si propaganda antitobagica. Alte
masuri : evitarea virozelor respiratori. Sensibilitatea particulara a bolnavilor
la infectii impune, de asemenea, evitarea virozelor respiratorii si in primul
rand, aglomeratiile in timpul epidemiilor.
Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se
realizeaza cu Tetraciclina, mai rar Penicilina V. S-au incercat si
Eritromicina, Ampicilina si Biseptolul. Cu Biseptolul s-au obtinut rezultate
bune in lunile de iarna.
Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in
anumite forme. Se parctica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar
fara a abuza. Metoda comporta si anumite riscuri, in special inhalarea de
diferiti germeni, ceea ce impune folosirea strict personala si pastrarea in
stare de sterilizare a aparatului.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
a) beta - adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici
Beta - adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza
efectelor secundare ( ca si efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din
generatia a doua se folosesc Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina
( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul
( Bricanyl ), Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si
Clenbuterolul (Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati.
Dozajul correct ( 4x2 inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse
cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat sunt de intrebuintare
curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol
si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca
reactii adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate,
palpitatii, tahicardie, cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.
Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.
Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi foarte putin
intrebuintata din cauza tulburarilor provocate. In practica s-a impus

preparatul Atrovent care nu are efecte secundare ale atropinei. Rezultatele


sunt inferioare beta adrenergicelor.
Dintre Xantine se foloseste Teofilina si derivatii sai, Miofilina,
Aminofilina si Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune
pe cale iv sau ca aerosoli. Rezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si
anticolinergicelor.
Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic :
a) Prostaglandinele - prezinta numai un interes teoretic.
b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) - desi nu este bronhodilatator,
se foloseste ca masura preventiva ; se administreaza inaintea expunerii
la alergenul causal, cu turboinhalatorul de mana ( spinhaler ), 4
capsule/zi ( 20 mg / capsula ) la 4-6 ore, sau sub forma de solutie pentru
aerosoli.
c) Zaditenul ( Ketotifen ) - are tot efect preventive si e administrat sub
forma de gelule, oral, 1 mg dimineata si seara.
Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor,
ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison, Superprednol, produse
retard ( Celestone, Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline,
calciu, potasiu. In general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ;
tratamentul continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime.
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina,
Tetraciclina, in prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice
( Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si suprainfectie ; sedative slabe
( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.
Masurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna : evitarea mediului
alergizant ; evitarea substantelor iritante bronsice - tutun, alcool ,etc.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perfuzii cu
solutie de glucoza 5 % .
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se
scoaterea bolnavului din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente
alergice. Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind

alergizanta ), fluidifiante, diuretice ( Ederen ), oxigen si in cazuri deosebite


de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat
in cazuri deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele,
neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si de
medicamente alergizante ( Penicilina).
CAPITOLUL II
Supravegherea Pacientului Din Momentul
Internarii Pana La Externare Si Efectuarea
Tehnicilor Impuse De Afectiune
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic
In spital
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita
in viata sa, deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup
legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la
biroul de internari, unde : se identifica bolnavul, se verifica biletul de
internare ( sau de trimitere ), se inregistreaza datele personale in registrul
de intrari/iesiri din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul
medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde
medicul hatareste salonul in care va fi internat bolnavul, tinand seama de
diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare
- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.

- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ),


antialergic - HHC, cardiotonic - STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic FUROSEMID (fiole).
Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al
pacientului, dupa care fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu
acordarea asistentei de urgenta ; medicul intocmeste foaia de observatie a
pacientului, in care se vor inscrie datele personale sau anamnestice ale
acestuia, cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de transport sa recurs
( specializat - ambulanta, nespecializat - masina particulara ), starea
prezenta, interventiile si tratamantul efectuat in timpul transportului si la
camera de garda.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai
apropiat apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in
caz de agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :


- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute
- pH sangvin - la 1 ora
- electroliti Na - la 8 ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente,
grupa sangvina si Rh, hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare,
glicemia.
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele
acestuia vor fi inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata
acestui scop. Bolnavilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza
caruia se restitue imbracamintea la externare. In cazul in care persoanele
venite la internare prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a
efectelor acestora, inainte de depozitare.

Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si


conduce bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta
sa isi aranjeze obiectele personale in noptiera.
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create
conditii care cresc capacitatea de vindecare a organismului, forta de
aparare si scoaterea bolnavuluide sub eventualele influente nocive ale
mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer.
Temperatura salonului trebuie sa fie de 18-20 C. Aerul trebuie sa fie
umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de
ingrijire printer bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis
a stabileasca o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de
bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajand bolnavul si
inlaturand anexietatea pe care bolnavul astmic o are.
2.3 Asigurarea conditiilor igienice
pacientilor internati
2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in
care isi petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful,
doua fete de perna, musama, aleza sau traversa.
Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.
Tehnica pregatirii patului :
Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat


sunt : cearceaful de patura, fete de perna, cearceaf de pat, aleza,
musama, sac de rufe murdare.
2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a
pacientului
Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri
utilizate in scopul intretinerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si
fanerelor, ceea ce reprezinta, in fond, si o modalitate de aparare a
organismului impotriva bolilor.
Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni,
dintre care face parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea
prafului , mobilierul din salon va fi redus la strictul necesar si trebuie sa fie
cat mai simplu. Personalul care face curatenie in aceste saloane va fi
atentionat sa foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului la
stergere.
Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea
echipei medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia
personala, drept pentru care vor fi ajutati de asistenta medicala.
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.
- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 C.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.
- se evita baia prelungita si prea obositoare.
- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).
Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu
corticoizi, medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si
inflamatorii si favorizeaza infectiile ( infectii micotice, virale, bacteriene si
parazitare ) ; prin urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr-o

stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea unei starii de bine si


ea trebuie respectata.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa
expectoratie si mai ales dupa folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind
predispusi sa faca candidoza orala si disfonie prin depunere pe orofaringe
cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita aceste efecte secundare se
recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat tubului
inhalant, cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului.
Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie
taiate, conductul auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat
La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de
afectiunea de baza. La majoritatea afectiunilor de baza cea mai
convenabila pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat
si daca starea bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasata la
alegerea lui. In toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia
cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice.
Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul
acceselor de astm bronsic, trebuie facuta cat mai comoda cu ajutorul
anexelor sau sprijinindu-l in brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic.
Se manifesta printr-un sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire
trebuie sa urmareasca fiecare pas pentru combaterea complicatiilor grave
care pot duce la moartea bolnavului.
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu
toracele impins inainte, cu mainile pe langa corp, favorizeaza o buna
oxigenare, deoarece el are impresia ca se sufoca. Tot printr-o buna
oxigenare se combate cianoza tegumentelor, prezenta in starea de rau
astmatic.
Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si
gradul de severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara
bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature

fara tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce


unele stari ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de
aceea, expresia fetei trebuie urmarita permanent.
La astmatici faciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are
senzatie de asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata,
tegumentele sunt palide, cenusii, acoperite de transpiratii reci.
2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui
Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu
ajutorul asistentei in cazul pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele
de astm bronsic.
In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in
functie de tipul de reactivitate a pacientului.
Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de
respiratie. Anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat
in functie de raspunsul fiziologic al pacientului ( puls, transpiratii, ameteli,
culoarea tegumentului, slabiciune musculara ).
2.3.7 Captarea eliminarilor
Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de
mai multe ori pe zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic
al arborelui patologic, ceea ce permeabilizeaza caile respiratorii si il
usureaza. E foarte important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi
vazuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de investigatii de
laborator pentru examen citologic, bacteriologic.
In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza
ca un corp starin, declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect
perlat, vascoasa, greu de eliminate print use.
Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia
tegumentelor si a mucoaselor, starea psihica a bolii si sa recunoasca in
timp util semnele premonitarii ale complicatiilor.

2.4. Supravegherea functiilor


vitale si vegetative
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea
functiilor vitale si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie, iar
in cazul modificarii bruste a acestora se anunta medicul.
Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului,
precum si evolutia boli.
In cazul astmului bronsic, accentual cade pe urmarirea respiratiei.
Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar
frecventa normala a respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia
dupa varsta si sex. Bolnavii de astm bronsic au o respiratie ce se
caracterizeaza printr-o inspiratie normala urmata de o expiratie grea,
fortata, zgomotoasa, wheezing ( respiratie suieratoare ), deci o bradipnee
expiratorie ce apare de obicei, paroxistic.
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea
diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce,
eventualele complicatii si la formutarea unui prognostic. Din acest motiv, e
foarte important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia
pacientului in foaia de temperature cat mai prcis. Pe foaia de temperature
notarea respiratiei se face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea
anterioara. Curba respiratorie se obtine prin unirea valorilor obtinute la
fiecare masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii
de temperatura se socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii
inspiratiile timp de 1 minut.
Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii,
sputa fiind totalitatea substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.
Astmul bronsic este, de obicei, de tuse productive, sputa provenind si
de la unele infectii bronsice. In astm, sputa are un aspect mucopurulent, e
aderenta la peretele bronhiilor, are o culoare albicioasa, arata si are
denumirea de "sputa perlata"

Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 C,


cu mici variatii zilnice intre 0,5 - 1C si e rezultatul proceselor oxidative din
organism numite si termogeneza. Aprecierea exacta a temperaturii corpului
se face cu ajutorul termometrului.
Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si
astfel pot sa apara stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu
un punct albastru ; pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura
corespund 2 diviziunii de grad.
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o
exercita asupra peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a
inimi, de rezistenta intampinata de sange in artere, fiind data de
elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de cascozitatea sangelui.
Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115140 mm Hg maxima sau sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.
In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar
numai in cadrul anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia
de temperatura notarea se face grafic sau cifric cu culoare rosie sau
albastra. Notarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel : pentru fiecare
linie orizontala a foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ; se
hasureaza patratele foii de temperature corespunzatoare valorilor obtinute.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe
un plan osos. Pulsul e sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a
pulsului e intre 60-80 pulsatii/minut, inregistrand mici variatii dupa varsta,
sexul si inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsul
pacientului in foaia de temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se
noateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii.
Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face dimineata si seara,
punctele obtinute unindu-se printro linie rosie. Fiecare linie orizontala a foii
de temperature corespunde la 4 pulsatii/minut.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin
urina se elimina din organism substante toxice provenite din metabolism.
Cantitatea normala emisa variaza intre 1200-1800 ml/zi si densitatea
normala intre 1015-1025. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezei
datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu crizele de astm
bronsic.

Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa


ingestia alimentelor. Omul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii
si imobilizarii la pat bolnavii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.
2.5 Alimentatia pacientului
cu astm bronsic
Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb
bolnavii de rau astmatic necesita ajutor.
Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa
sau la pat.
Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie
sezand, sprijinit. In acest caz se foloseste o masuta speciala care se
fixeaza deasupra patului.
Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului.
La servirea mesei bolnavul e incurajat, i se explica importanta nutritiei in
procesul de vindecare.
Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide, luand in
consideratie pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie
abundenta din cauza respiratiei ingreunate. Batranii si copii primesc o
atentie deosebita din puncte de vedere al bilantului hidric, ei fiind dispusi la
o deshidratare mai rapida.
Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare
scazuta ; acestia inainte de masa in, fac toaleta cavitatii bucale.
Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc
tratament cu antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie
regim desodat.
Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt :
-

legume diferite
preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
fructe crude, compoturi
supe de legume

paine neagra
lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
carnea, pestele
laptele fermentat
fainoasele
ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic, hipoglucidic,


normoglucidic, imbogatit cu minerale si vitamine.
2.6 Administrarea medicamentelor
In cazul unei crize de astm, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda
pentru a usura respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de
medic si este supravegheat pana la terminarea accesului.
Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica
2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult dar fara a abuza.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
1.Beta - adrenergicele - derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor
secundare nu mai e utilizata astazi.
Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si
Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul
( Bricanyl ), Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si
Clenbuterolul (Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati.
Dozajul correct ( 4x2 inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse
cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat sunt de intrebuintare
curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol
si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca
reactii adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate,
palpitatii, tahicardie, cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.
Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.

2. Anticolinergice adrenergicelor.

Atrovent

rezultatele

sunt

inferioare

beta-

3. Xantine - Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au


slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita
riscurilor, ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison - 1 tableta/zi,
5 mig ; Supepredanol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ); Superprednol - 1
tableta/zi (0,5 mg/tableta ) ; produse retard - Celestone , Kenalog,
Synachten - retard - 1 mg la 7-15 zile, sub protectie de alkaline, calciu, K. .
In general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul
continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime ( 30 mg Prednison /zi tratament de atac ; 5 mg/zi tratament de intretinere ).
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina,
Tetraciclina, in prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice
( Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si suprainfectie ; sedative slabe
( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de 25100 mg iv, urmat de perfuzii cu 200-400 mg in 24 h, in solutie de glucoza 5
% ,2-3 l / 24 h.
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se
scoaterea bolnavului din criza. ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar
poate da accidente alergice. Ca doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu
tratament de protectie, antiacide, regim desodat. Se administreaza de la
inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice,
oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie
asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat
in cazuri deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele,
neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si de
medicamente alergizante ( Penicilina).
2.7 Recoltarea produselor

Biologice si patologice
Recoltarea sangelui :
Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice,
serologice, bacteriologice, parazitologice.
Recoltarea sangelui se face prin :
-

intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata
plantara a halucelului sau calcaiului.
- punctie venoasa.
1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare
Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice :
hemoleneograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de
sangerare si coagulare, pentru examen parazitologic.
Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate,
solutii dezinfectante ( alcool 70 ), ace sterile, tampoane de vata, camera
umeda ( cutia Petri), lame uscate si degresate, pipete Potain.
Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita.
Se aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool
70. Se evita congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Se
asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu o
miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii,
perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge
prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se
recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70.
2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice,
hematologice, serologice si bacteriologice.
Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se
formeaza

un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata


dorsala a mainii, venele femurale, venele subclaviculare, venel maleolare
interne, venele jugulare si epicraniene ( la copii ).
Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului,
musama mica, aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod,
instrumente si materiale steril, ace sterile de 25-30 mm si diametrul de
6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata,
garou de cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole
cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavite renale.
Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila.
Se examineaza cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u
impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe
pernita si musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele,
se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei
strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia venoasa fara a
comprima artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele
devenind turgescente.
Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz - a - viz
de bolnav. Se fixeaza vena cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul
punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupara
tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana
dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in
ordine tegumentul in pozitie oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o
rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia
acului cu 1-2 cm in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in
vena prin aspiratii cu seringa. Se continua tehinca in functie de scopul
punctiei venoase, injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui. In caz de
sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul cu un tub de polietilena
care se introduce in vasul collector, garoul ramanand strans pe brat. Se
indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon
imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage
apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie
verticala.
Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba
lenjeria daca sa murdarit, se pregateste sangele pentru trimis la laborator si
se reorganizeaza locul de minca.

Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa


se efectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea


secretiilor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.
Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare
speciala sterilizata fara substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu
apa.
Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu
inghita sputa, sa nu o imprastie, sa expectoreze in vasul dat si sa nu
introduca in vas si saliva.
Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera
vasul de colectare in functie de examenul cerut. I se solicita bolnavului sa
expectoreze dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa matinala sau
adunata din 24 h.
In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in
evidenta eozinofile, cristale Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori
corpi Creola, adica aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.
In astmul bronsic intrinsic, in sputa predomina polinuclearele neutrofile
si bacterii, iar examenul bacteriologic pune in evidenta agentii infectiosi in
cauza.
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea
Tehnicilor speciale impuse de afectiune
Explorarea radiological a toracelui :
Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau
descoperire a altor boli pneumonice, el constituind infirmarea diagnosticului
de astm.
1.Radioscopia si radiografia - dau o imagine asupra modificarilor
petrecute la nivelul plamanilor si inimii.

Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face


examinarea. Bolnavul va fi condus la serviciul de radiologie. Se explica
bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii. Va efectua
cateva miscarii de respiratie, iar radiografia se face in apnee dupa o
inspiratie profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga
pe crestetul capului, se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza
bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte
fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau
caseta care poarta filmul. Cand pozitia verticala e contraindicate se aseaza
bolnavul in pozitie sezand sau in decubit. In timpul examenului radiologic
se ajuta bolnavul sa ia pozitiile cerute de medic.
Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la
pat. Se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data.
2. Bronhografia - reprezinta explorarea radiologica a arborelui
traheobronsic cu ajutorul unei substante de contrast ( lipiodol sau iodipin liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile ) cu ajutorul sondei
Metras.
Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ),
anestezice, sonda Metras sterila, substante de contrast ( lipiodol sau
iodipin - liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile ), expectorantesi
calmante ale tusei, scuipatoare.
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta
bolnavul sa nu manance in dimineata examinarii.
Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente
expectorante. In ajunul examinarii se administreaza o tableta de
fenobarbital sau alte medicamente similare. Cu 30 ` inaintea examinarii se
administreaza atropina pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din
caile respiratorii, medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat
sa se dezbrace si va fi asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea
care trebuie injectata. Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii.
Reusita examinarii depinde de calitatea anesteziei.
Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de
contrast usor incalzita, incet, cu o presiune moderata. In timpul injectarii

substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe pozitia decubit


ventral, dorsal, lateral (drept si stang). In timpul examinarii radiologice se
aseaza bolnavul in pozitie Trendelemburg pentru a se evidential si arboreal
bronsic din partile superioare ale plamanilor, apoi se aseaza bolnavul cu
toracele moderat ridicat pentru a se evidential bronhiile mijlocii si inferioare.
Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat.
Va fi avertizat sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand
inceteaza efectul anestezicului. Va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare
substanta de contrast care se elimina print use. Nu se inghite deoarece
produce o intoxicatie cu iod. Refularea substantei de contrast si
patrunderea ei in stomac trebuie evitata deoarece poate fi resorbita
producand intoxicatii.
Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :
Bronhoscopia - reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu
ajutorul unui aparat numit bronhoscop.
Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti,
manusi sterile, casolete cu tampoane, comprese de tifon sterile, pense,
port tampon, oglinda frontala, seringa laringiana, tavita renala, aparatele cu
toate anexele sterilzate, flaconul cu anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser
fiziologic, flaconul cu solutie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica
folosinta, tampoane, comprese de tifon.
Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe
care si-l asuma, refuzandu-l, liosind medicul de o informare, diagnostica
esentiala. Bolnavul trebuie convins ca desi e neplacut, examenul nu e
dureros in sine, iar incidentele sau accidentele le survin foarte rar. Se
creeaza bolnavului un climat de siguranta pentru a asigura cooperarea lui
in toate momentele examinarii punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li
sa efectuat o bronhoscopiesau o fibroscopie. In ziua premergatoare
examinarii se executa o testare la xilina 2% pentru a depista o alergie la
acest anestezic.
La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare
explorarii, cat si in dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca
nu trebuie sa manance dimineata.

Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o


scuipatoare sau tavita renala, iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg
gura isi scoate limba si o imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele
dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu ajutorul unui spray cu xilina isi
anesteziaza limba, orofaringele si hipofaringele, urmand sa anestezieze
arboreal bronsic, instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu
ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera de
bronhoscopie.
La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta
aseaza bolnavul pe masa de examinare in decubit dorsal cu extremitatea
cefalica in extensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna tare care ridica
capul cu 12-15 cm, ajuta la extensia acestuia. Orienteaza capul in directia
indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat mai completa. A
doua asistenta ii serveste medicului instrumentele si materialele necesare.
Daca masa de examinare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura
asistenta. Ambele asistente inainte de examinare se vor spala pe maini si
vor purta masca sau cagula.
Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va
supraveghea in acest timp parametric vitali anuntand imediat medicul daca
survin modificari ale acestora. Asistenta va avea la indemana hemostatice
care le va administra in cazul unor hemoragii, chiar inainte de a anunta
medicul (Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).
In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :
-

hemoragii
diseminari tuberculoase
suprainfectii cu diferiti germeni
dureri in gura
disfagie sau orofagie
dureri retrosternale
cefalee
insomnii
tuse
expectoratie
stare subfebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :

1.Spirometria - reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza


cu ajutorul spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica
cu exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul
gradat e scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul expirat de
bolnav face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el
volumul de aer expirat.
Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.
2. Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa
toate masuratorile statice si dinamice.
Spirografia se poate determina cu :
-

aparatul Eutest
expirograful Sodart
pneumoscreen

Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru


asociat cu chimograf pe care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de
potasiu sau carbonat de calciu pentru captarea CO 2 si un dizpozitiv pentru
dirijarea in sens unic a curentului de aer.
Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul,
pensa de servit si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite
( piesele bucale obligatoriu sterilizate ).
Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e
informat ca examinarea se executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore
dupa masa ; bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie excitanta sau
depresiva a centrilor respiratori cel putin cu 24 ore inainte.
Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca
nu au consumat alimente sau medicamente. In ziua examinarii asistenta
care executa proba, asigura repaus psihic si fizic fiecarui bolnav circa 30
de minute inainte de proba. Bonavul va fi asezat in pozitie comoda pe
scaun si va fi linistit pentru a i se obtine colaborarea.
Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul
piesei bucale ; se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru
acomodare ; i se penseaza nasul cu clema, bolnavul respira linistit, obisnuit

30-40 de secunde cu supapa aparatului deschisa ; se inchide circuitul si se


pune aparatul in pozitie de inregistrare.
Inregistrarea volumului curent - se inregistreaza 2-3 minute volumul
current prin respiratie linistita, normala
Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) - se solicita bolnavul sa faca o
inspiratie maxima, urmata imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba
pana la obtinerea a 3 curbe egale sau cvasiegale ; curba inscrisa arata CV
reala si se numeste spirograma.
Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) - se
reia proba pentru determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o
inspiratie maxima urmata de o expiratie fortata maxima ; se repeta proba
pana se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale ; se decupleaza bolnavul de la
aparat ; se masoara cantitatea de aer expirata in prima secunda, aceasta
reprezentand VEMS-ul.

Testarea cutanata la alergeni :


Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la
alergie, respective baza diagnosticului de astmbronsic alergic.
Locul de electie pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a
antebratului.
Asistenta are ca sarcina sa ii explice bolnavului in ce consta
examinarea, ii atrage atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor
semen ce prevestesc o posibila hiperreactie din partea organismului si care
pot duce chiar la aparitia edemului glotic sau a socului filactic.
Rezultatele se citesc la 15 minute si consta in masurarea diametrului
eritemului, caci prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.
2.9 Profilaxia bolii.
Educatia sanitara.

Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici


pentru ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si
susceptibilitate mare de a face astm bronsic. Aceasta profilaxie primara
este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.
Profilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la
alergeni ; e o masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni,
mai ales pentru cei profesionali : faina, medicamente, par de animale,
alimente.
Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri
profilactice :
-

curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei


stergerea prafului cu carpe umede
curatarea covoarelor cat mai des posibil
indepartatea animalelor de casa
combaterea igrasiei

In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e


schimbarea locuintei sau a locului de munca.
O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a
astmaticului e evitarea expunerii la diversi factori care pot influenta negativ
evolutia bolii : fumatul, fumul de tigara, ceata, iritanti ai mucoasei nazale,
schimbari bruste de temperature.
In astmul profesional, pe langa masuri directe de reducere a
alergenilor la locul de munca sunt obligatorii :
-

examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli


bronhopulmonare existente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor
sensibilizati si cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea,
urmarirea si eventual schimbarea locului de munca.
Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop
evitarea aparitiei complicatiilor.
Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite
expunerea la frig, umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile

respiratorii, sa evite emotiile puternice sis a revina la controale periodice de


specialitate.
2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si


personalul medical se numeste externare.
Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de
catre medicul care a ingrijit pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care
pacientul trebuie sa continue o perioada tratamentul pentru vindecarea
completa.
Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului
de viata, facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitoarul
pacientului.

CAPITOLUL III
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1
ANEXA 1
Culegera datelor :
Date fixe :
Nume : P
Prenume : V
Sex : Feminin
Varsta : 67 ani
Greutate : 70 kg

Inaltime : 1,69 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA
Anamneza :
Antecedente heredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator,
tuse cu expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza
si se intensifica cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne
pentru tratament de specialitate. Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu
astm bronsic de mai multi ani.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu
expectoratie mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :
-

alterarea functiei respiratorii


alterarea functiei circulatorii
imposibilitatea de a se odihni
incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

ANEXA 2

Diagnostic de mursing

Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea functiei res- Pacienta sa Invat pacienta sa tuseasca

Pacienta raspunde

-piratorii datorita aparitiei prezinte o

sa expectoreze si sa

bine la tratament

obstructiei bronsice mani- respiratie

colecteze sputa in recipe-

astmatic si se linistes-

-festata prin accese de dis-buna si cai -ent, administrez O2 la

-te; starea de anexitate

-pnee paroxistica si tuse respiratorii nevoie. Asigur aerisirea

a bolnavului se ameri-

cu expectoratie mucopu- permeabile. salonului, asigur pozitia

-oleaza. Pacienta

-rulenta.

semisezand (ortopnee)

colaboreaza si

care favorizeaza o respi-

raspunde la intrebari.

-ratie mai buna.


Fac educatie sanitara pt
prevenirea infectiei bron-sice. Administrez trata-mentul prescris de medic
cu expectorante, bronho-dilatatoare si desconges-tionante ale mucoasei
traheobronsice. Linistesc
pacientul psihic in vederea
imbunatatiri starii generale.

2.Alterarea functiei circu- Pacienta

Invat pacienta sa evite con- Pacienta prezinta o

-latorii datorita palpitatii- sa prezinte -sumul excesiv de grasimi

TA in limite normale,

-lor si nelinistii manifesta o circulatie si sa consume alimente bo- Raspunde pozitiv la


prin HTA

adecvata.

-gate in vitamine,zarzava-

tratamentul medica-

-turi si fructe.

-mentos si evita

Adm. medicatiei prescrise

efortul fizic.

de medic cardiotonice,vaso-dilatatoare antiaritmice,


diuretice,hipotensoare.Ur-maresc efectul medicamen-telor adm. aplic tehnici de
favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive si
active,masaj al extremita-tilor.
Sfatuiesc pacienta sa conti-nue tratamentul medica-mentos atata timp cat e
necesar.

Diagnostic de mursing

Obiective

Interventii

Evaluare

3.Imposibilitatea de a

Pacienta sa

Calmez tusea si dispneea prin

se odihni datorita

beneficieze

adm. de medicamente prescrise un somn

nelinistii manifestata

de un somn

de medic. Invat pacienta tehnici odihnitor, tonus

prin insomnie.

odihnitor atat de relaxare, exercitii respiratorii muscular prezent


calitativ, cat

inainte de culcare. Sfatuiec

si cantitativ.

pacienta sa consume o bautura

Pacienta prezinta

echilibrata psihic

calda inainte de culcare (ceai


sau lapte).
Psihoterapie-calmez si linistesc
Bolnava.
Asigur un mediu ambiant
4.Incapacitatea de a-si Pacienta sa

linistitor, fara zgomote.


Combat starea de liniste a

Acorda ingrijirii

prezinte o

pacientei care a provocat

igienice corporale

stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii starii si sa isi

curatenie perfecta a corpului

generale manifestata

pastreze

pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli

tegumentele

complicatiilor. Sterg pacientul

tuse, dispnee de tip

intacte.

de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing,

de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii.

Asigur un aport important de


lichide pentri reechilibrare
hidroeteclorlitica explicandu-i

Dupa efectuarea
uei bai bolnava

pacientului necesitatea acestora


in vederea pastrarii elasticitatii
Pielii.

ANEXA 3

Data

Functiile vitale si vegetative


TA

11.05
2007
12.05
2007

240/100
mmHg

180/90
mmHg

80
b/min

36,5 C 20
resp/min

80
b/min

36,5 C 19
resp/min

Examinari
Sca-- Diure-za de lab.si
un
paraclinice
1

13.05
2007

180/80
mmHg

78
b/min

36,3C 18
resp/min

14.05
2007

!70/70
mmHg

85
b/min

37,2
C

19
resp/min

15.05
2007

165/75
mmHg

80
b/min

36,8C 18
resp/min

16.05
2007

140/80
mmHg

75
b/min

36,5 C 18
resp/min

1200

1150

1200
1300

1200
1200

Tratament
Regim
medicamentos alimentar

LMIOFILIN : fiole
V.N=40008000 mm
2x1/zi IV fiole
V.O=7,700 mm
H - V.N=4,2-5,5 10 ml Actiune
ml/mm
V.O=4.5mil/
bronhodilatato-are.
mm
Htc - V.N=40-41 HHS : fiole 100 mg
%
IV 2x1/zi Actiune
V.O=36,5 %
inflamatoare si
Hgh -V.N=13-15 decongestig/100 ml
V.O=13,1 g/100 -va, bronhodiml
Uree-V.N=20-40 -latatoare
mg %
V.O=83 mg% VENTOLIN :
Glicemie
Spray 2 pulverizari
V.N=80-120mg x 3/zi.Actiune
%

17.05
2007

145/80
mmHg

75
b/min

36,4C 19
resp/min

1100

18.05
2007

140/75
mmHg

75
b/min

36,4C 18
resp/min

1100

bronhodilatato-are.
V.O=72mg %
VSH-V.N=1-10 BROMHEXI--NE :
mm/ 1h
compriVO=13mm/1h
Examen sputa: -mate a 8 mg ; per
os 3x1/zi.
-macroscopic :
vascoasa
Actiune exp-microscopic :
eozinofilie

-ectorant,flui-

Regim
normo-caloric,
hiposod-at
cu
evitarea
alimente-lor care
pot fi
alergeni.

Rtg nu arata
modificari.

-difica secre-tiile traheo-bronsice


vascoase si le
usureaza elim-inarea.
AMPICILINA
4x1 f.IM,500
mg.Actiune
bacteriostatic
cu spectru larg

3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2


ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : V
Prenume : R
Sex : Feminin
Varsta : 18 ani
Greutate : 56 kg
Inaltime : 1,67 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.
Anomneza :
Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative.
Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela.
Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani
prezinta dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru
investigatii si tratament de specialitate.

Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.


Problemele pacientului :
-

dificultate in a respire
dificultate in a se alimenta
perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic denursing Obiective


1.Dificultate in a res- Pacienta sa

Interventii

Evaluare

Ii asigur pacientei o cat mai buna Pacienta dupa 1-2 zile

-pira datorita inflama-respire fara pozitie in timpul acceselor

prezinta cai respiratorii

-tiei mucoasei si

astmatice (pozitia ortopneica).

permeabile si respira

spasmului musculatu- si sa aiba

administrez medicamentele

normal, nu mai

-rii bronsice manifest-caile respi-

prescrise de medic pentru a

prezinta dispnee.

-tata prin dispnee si -ratorii

preveni crizele de astm.

wheezing.

dificultate

eliberate de

secretii.
2.Dificultate in a se Pacienta sa

Ii explic bolnavei necesitatea

Starea pacientei s-a

alimenta datorita

alimenattiei si a consumului

ameriolat, i-a revenit

suficient de lichide.

pofta de mancare.

se poata

dispneei si anexitatii alimenta


manifestate prin

corespunza-

imapetenta.

-tor

3.Perturbarea

Pacienta sa

Am asigurat liniste in salon ca

Pacienta se odihneste

somnului datorita

aiba un

pacienta sa se poata odihni.

suficient pentru a

Convingem pacienta ca starea ei

prezenta o stare de

anexitatii manifestata somn


prin insomnie.

odihnitor si se va ameliora.

mai bine.

corespunza-tor

ANEXA 3
Data

3.06
2007

Functiile vitale si vegetative


TA P
T
R
Sca- Diurun
eza
129/75
mmHg

82
b/min

37,2
C

14
resp/min

1200

4.06
2007

110/65
mmHg

69
b/min

37C

13
resp/min

1100

5.06
2007

110/60
mmHg

67
b/min

37C

15
resp/min

1100

6.06
2007

120/70
mmHg

63
b/min

36,7
C

15
resp/min

1200

Examinari de
lab. si
paraclinice
LV.N=40008000 mm
V.O=5,500 mm
H - V.N=4,2-5,5
ml/mm
V.O=4.500.000
mm
Htc - V.N=40-41
%
V.O=29,8 %
Hgh -V.N=13-15
g/100 ml
V.O=13,3 g/100
ml

Tratament
Regim
medicamentos alimentar
HHS : 300 mg
tablete.

Alimente
premise :

Actiune
antiinflamator.

legume fierte,
fructe crude si
sub forma de
Ventolin : 3x1 + 2 compot ; supe
ml ser fiziologic. de
Actiune
bronhodilatator.

legume, cartofi,
paine neagra.
Alimente
interzise :

7.06
2007

110/65
mmHg

75
b/min

37C

16
resp/min

1200

Euzinofilie :
V.N = 2-3 %
V.O = 0,5 %
Sa evite
alimentele
alergene.
VSH - V.N=715 mm la 2 h
V.O = 13mm la
2h

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3


ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : M
Prenume : A
Sex : Feminin
Varsta : 51 ani
Greutate : 69 kg
Inaltime : 1,60 m
Nationalitate :romana
Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.
Anamnoza :
Antecedente heredo - colaterale : mama cu astm bronsic
Antecedente personale - neaga

Sa evite

Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai


multi ani. Cu 6 zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce
declanseaza o criza astmatica manifestata prin accese de dispnee
expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei ce prevede internarea,
pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv evoluand spre
agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare
si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de
miofilin si bronhodilatatoare simpaticometice, respectiv spray Salbutamol,
motiv pentru care se interneaza in sectia interne.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.
Problemele bolnavului :
-

alterarea ritmului respirator


alterarea starii generale
alterarea hidratarii bolnavului
perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic de mursingObiective
1.Alterarea ritmului Pacienta sa

Interventii
Asez pacienta intr-o pozitie se-

Evaluare
Pacienta raspunde

respirator datorita

respire

-misezanda la marginea patului

bine la tratament-

obstructiei bronsice

normal,

cu capul usor, in extensie.

-ul medicamentos

manifestata prin

dispneea sa

Indepartez factorii care ar putea si dispneea a

dispnee cu ortopnee, dispara.

produce alergii (praf,florii).

wheezing si tuse

Asigur aerisirea salonului pentru


favorizarea unei bune respiratii.
Administrez tratamentul prescris
de medic, bronhodilatatoare.

disparut.

2.Alterarea starii

Pacienta sa

Calmez pacienta, o asez intr-un Starea de anexitatea

generale datorita

fie echilibra- salon cu bonavi, cu un nivel

a disparut si

cefaleei si ddinamiei -ta psihic, sa ridicat si plini de optimism.

bolnava prezinta

nanifestata prin

dispara starea Ajut pacienta sa isi recunoasca

o stare de bine.

anexitate.

de anexitate

Pacienta sustine ca

anexitatea si sa o combatem

si sa fie com- distrugandu-i atentia de la boala cefaleea a dispa-batuta

diminuez stimuli care l-ar putea -rut si prezinta o

cefaleea si

deranja. Aerisesc salonul

conditie fizica

adinamia.

asigurandu-i o stare de confort

mai buna.

si asigur conditii de odihne


pentru bolnav. Invat pacienta sa
expectoreze, explicandu-i
necestitatea acesteia.
Administrez la indicatia medi3.Alterarea hidratarii Reechilibra-

-cului analgezice si expectorante


Administrez pacientei ceaiuri
Pacienta relateaza

pacientei, datorita

-rea hidroele- indulcite explicandu-i necesita- ca respecta

dezechilibrului

-ctolitrica a

-tea ingerarii a cat mai multe li- indicatiile in

hidroelectrolitic

pacientei si

-chide. Schimb lenjeria de corp legatura cu

manifestata prin

impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie. hidratarea.

transpiratii abundente unei eventusi expectoratie.

Asigur conditii corespunzatoare

-ale raciri din de temperatura mediului. Ajut


cauza trans-

pacienta sa isi efectueze toaleta

-piratiilor.

corporala

4.Perturbarea

Pacienta sa

somnului datorita

Combat tusea si dispneea. Invat Pacienta prezinta


un somn odihnitor
aiba un somn pacienta tehnici de relaxare,

nelinistii si anexitatii odihnitor.

exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin

culcare. Asigur un mediu

insomnie.

ambiant, linistitor fara zgomote


Sfatuiesc pacienta sa consume
o bautura calda inainte de
culcare (ceai sau lapte).

ANEXA 3
Data

Functiile vitale si vegetative


TA
P
T

R Sca- Diuun
reza

15.06
2007

130/70
mmHg

88
b/min

36,8
C

20
r/min

1000
ml

16.06
2007

130/80
mmHg

85
b/min

36,7
C

19
r/min

1200
ml

17.06
2007

125/70
mmHg

83
b/min

36,7
C

19
r/min

1000
ml

18.06
2007

125/70
mmHg

80
b/min

36,6
C

18
r/min

1200
ml

19.06
2007

125/80
mmHg

80
b/min

36,6
C

18
r/min

1200
ml

20.06
2007

125/75
mmHg

82
b/min

36,6
C

19
r/min

1200
ml

Examinari
de lab.
si
paraclinice

Tratament medicamentos

SALBUTANOL:
LV.N=40008000 mm 1 puf/zi spray
V.O=7600 mm
H - V.N=4,2- Actiune-bronhodilatator.
5,5 ml/mm
MIOFILIN : tb.
V.O=4.8
mil/mm
Htc - V.N=40- 3x1/zi per os Actiune
41 %
bronhodilatator.
V.O=43 %
Hgh -V.N=13HHS : 300 mg IV.Actiune
15 g/100 ml
V.O=13,5 g/100 antiinflamator, steroid in crizele
ml
VSH - V.N=1-10 astmatice.
mm la 1 h
V.O = 5mm la 1 PREDNISON :
h
5 mg tb 3x1/zi.
Glicemie

V.N=80-120mg Actiune antiinflamator.


%
AMPICILINA :

V.O=90mg %

Re
alim

21.06
2007

130/80
mmHg

80
b/min

36,6
C

18
r/min

1200
ml

Creatinina V.N=0,6-1,2 mg
%
V.O=0,6 mg %

4x250 mg IM.
Actiune bactericid, antibiotic cu
spectru larg.
BROMHEXIM :

3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII


Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita
cunostiite profesionale profunde si calitatii morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul
ca este o afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la
copii, cu debut la orice varsta si indiferent de conditia sociala.
Lucrarea e constituita din 3 capitole :
-

primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate


de etiologie, simptomatologice, patogenie si tratament

al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic


acordate de asistenta, de la internare si pana la externare, cu
asigurarea conditiilor de spitalizare, pozitia pacientului in pat,
urmarirea functiilor vitale si vegetative asigurarea igienei corporale,
asigurarea unei alimentatii adecvate si examinarii specifice. Capitolul
cuprinde de asemenea, externarea bolnavului, educatia sanitara si
profilaxia bolii.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.
In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta
afectiune este rezultatul obstructiei bronsice acute care determina in
anumite imprejurari, aparitia unei expiratii tipice suieratoare, ca un tiuit
numit "wheezing". Bolnavii se plang de "lipsa de aer" si se aseaza de
obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care
presupune internarea pacientului in spital si acordarea de asistenta
medicala de specialitate.

Bibliografie
1."Tratat de medicina interna" vol. I "Bolile aparatului respirator" sub
redactia prof. Radu Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu
Editura Medicala 1983
2."Medicina interna pentu cadre medii" Corneliu Borundel
Editura All,vol. II
3.Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu
Editura Corint
4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983