Sunteți pe pagina 1din 27

aCHESTIONAR SUBIECTE PENTRU EXAMEN LA CSM

1. Explicai acronomele IMO, SOLAS, IAMSAR, MERSAR.


IMO

International Maritime Organization

SOLAS

Safety of Life at Sea

IAMSAR

International Aeronautical and Maritime Search And Rescue

MERSAR

- Merchant Ship Search and Rescue Manual

2. Ce este Rolul de apel?


Rolul de apel (Muster List) este constituit dintr-un set de indatoriri pe care le are fiecare
membru de echipaj intr-o situatie de urgenta. Rolul de apel trebuie ntocmit nainte de plecarea
navei n voiaj. Dac au loc schimbri n componenta echipajului, care necesit modificri n rolul
de apel, comandantul navei trebuie s revizuiasc sau s intocmeasc un rol nou.

3. Ce este Manualul de instruire?


n acest scop, la bordul navei trebuie s existe un manualul de instruire, care poate cuprinde
mai multe volume si care trebuie s contina instructiuni si informatii n termeni usor de nteles,
cu ilustratii - unde este posibil - asupra mijloacelor de salvare cu care este dotat nava si asupra
celor mai bune metode de supravietuire.

4. Care este periodicitatea executrii instruirii i exerciiilor pentru situaii de urgen la


nav ?
2 luni.
La navele echipate cu plute de salvare,care se lanseaza cu gruie, se vor
organiza periodic (la intervale de maxim 4 luni), la bordul navei, antrenamente pentru
lansarea acestora.
5. Ce reprezint Sistemul suport de decizie pentru comandanii navelor de pasageri?
Pe toate navele trebuie s se afle pe puntea de navigaie un sistem suport de
decizie pentru exercitarea conducerii n situaii de urgen.
Sistemul trebuie s cuprind cel puin un plan sau planuri de urgen tiprite. Toate
situaiile de urgen previzibile trebuie menionate n planul sau planurile de urgen,
incluznd, dar fr a se limita la acestea, urmtoarele grupuri principale de situaii de
urgen:
.1 incendiu;
.2 avarie nav;
.3 poluare;

6. Ce reprezint mijloacele individuale de salvare?

- Colaci de salvare
- Veste de salvare
- Costumul de imersiune (immersion suit)
- Costumul anti-expunere (anti exposure suit)
-Mijlocul de protecie termic (thermal protective aid)

7. Ce prevede International Life-saving Appliance Code?


Life-Saving Appliances is a text adopted by the member states of the International
Maritime Organization (IMO) containing all the technical measures to be met rescue
equipment mentioned in the Convention SOLAS .
8. Enumerai i clasificai mijloacele individuale de salvare.
- Colaci de salvare
- Veste de salvare
- Costumul de imersiune (immersion suit)
- Costumul anti-expunere (anti exposure suit)
-Mijlocul de protecie termic (thermal protective aid)
9. Descriei colacul de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
n fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin cte un colac de salvare
prevzut cu o saul de salvare cu o lungime cel putin egal cu dublul nltimii la care
este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire n conditiile de pescaj minim al
unei nave sau de 30 metri, care din valori este mai mare.
Cel putin jumtate din numrul total de colaci de salvare vor fi prevzuti cu
lumini cu autoaprindere. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi prevzuti, de
asemenea, cu semnale fumigene cu declansare automat.
Y s aib un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel
putin 400 mm;
Y s fie executati dintr-un material cu flotabilitate corespunztoare;
Y s poat sustine n ap dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14,5 kg;
Y s aib o mas de cel putin 2,5 Kg;

Y s nu continue s ard sau s se topeasc dup ce a fost acoperit complet de


flacra timp de 2 secunde;
Y s fie construit astfel nct s reziste la aruncarea n ap de la nltimea la care este
amplasat deasupra liniei de plutire n conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30
metri, care dintre acestea este mai mare, fr a diminua capacitatea sa de flotabilitate
sau a elementelor care i sunt atasate;
Y
dac se intentioneaz s fie actionat mecanismul de degajare rapid prevzut
pentru declansarea automat a semnalelor fumigene si aprinderea automat a
luminilor, este necesar o greutate care s actioneze mecanismul de degajare rapid
sau de 4 kg, care din acestea este mai mare;
Y
s fie prevzut cu o saul de cel putin 9,5 mm n diametru si cu o lungime de
cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixat n patru
puncte echidistante n jurul circumferintei colacului ca s formeze 4 bucle egale.
10. Descriei vesta de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
Se va prevedea cte o vest de salvare pentru fiecare persoan aflat la bordul
navei de salvare si n plus o rezerv de cel putin 10 % din numarul de pasageri pentru
copii (la pasagere). Va fi prevzut de asemenea un numr suficient de veste de salvare
pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile ndeprtate ale
ambarcatiunilor de salvare.
Conditiile tehnice ale vestei de salvare
Y
o vest de salvare nu trebuie s continue s ard sau s se nmoaie dup ce a
fost complet acoperit de flcri timp de 2 secunde;
Y
trebuie s fie astfel confectionat nct:
Y
dup demonstratie, s permit unei persoane s o mbrace n timp de 1 minut
fr a primi ajutor;
Y
s poat fi mbrcat pe ambele fete sau numai pe o fat, ns pe ct posibil
trebuie eliminat riscul de a fi mbrcat incorect;
Y
s poat fi purtat comod;
Y
s permit persoanei care o poart s sar n ap de la o naltime de cel putin
4,5 metri fr a se rni si fr deplasarea sau avarierea vestei de salvare;
Y
o vest de salvare trebuie s aib o flotabilitate si o stabilitate suficient n ap
dulce linistit pentru ca:
Y
s sustin o persoan epuizat sau fr cunostint la cel putin 120 mm
deasupra apei cu corpul nclinat spre spate la un unghi de cel putin 20 si cel mult 50
fat de pozitia vertical;
Y
s roteasc n ap corpul unei persoane fr cunostint din orice pozitie ntruna n care gura este deasupra apei n cel mult 5 secunde.
Y
o vest de salvare trebuie s aib o flotabilitate care s nu scad cu mai mult
de 5% dup 24 ore de imersiune n ap dulce;
Y
o vest de salvare trebuie s permit persoanei care o poart s noate o
distant scurt si s poat urca ntr-o ambarcatiune de salvare;

Y
fiecare vest de salvare trebuie s fie prevzut cu un fluier bine legat printrun snur.
In cazul vestelor gonflabile:
Y
aceasta trebuie s aib cel putin doua compartimente separate;
Y
s fie umflat automat n imersiune, s fie prevzut cu un dispozitiv care s
permit umflarea printr-o singur miscare manual si s poat fi umflat cu gura;
Y
dup umflare sau n cazul pierderii flotabilittii unuia dintre compartimente,
s satisfac cerintele enumerate mai sus pentru vesta de salvare negonflabil.
11. Descriei costumul hidrotermic (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
Pentru fiecare persoan care face parte din echipajul brcii de urgent, se va
prevedea cte un costum hidrotermic de talie corespunztoare.
Cerintele generale privind caracteristicile termice ale costumelor hidrotermice:
Y
costumul hidrotermic trebuie s fie confectionat din materiale etanse la ap,
astfel ca:
Y
s poat fi despachetat si mbrcat fr ajutor n timp de 2 minute;
Y
s nu continue s ard sau s se topeasc dup ce a fost acoperit complet de
flcri pentru o perioad de 2 secunde;
Y
el va acoperi ntreg corpul cu exceptia fetei. Minile trebuie de asemenea
acoperite dac costumul nu este prevzut cu mnusi;
Y
s nu permit infiltrarea unei cantitti excesive de ap cnd persoana care
poart costumul sare n mare de la o nltime de cel putin 4,5 metri.
Y
un costum hidrotermic care satisface cerintele vestei de salvare poate fi
considerat c o vest de salvare;
Y
un costum hidrotermic trebuie s permit persoanei care l poart, avnd si o
vest de salvare, dac se cere ca acest costum s fie purtat cu o vest de salvare, ca:
Y
s urce si s coboare o scar avnd o lungime de cel putin 5 metri;
Y
s execute sarcinile curente n timpul abandonrii navei;
Y
s sar n ap de la o nltime de cel putin 4,5 metri fr a se rni si fr a se
deteriora sau disloca costumul;
Y
s noate o distant scurt si s poat urca ntr-o ambarcatiune de salvare.
Y
dac un costum hidrotermic urmeaz s fie purtat fr vest de salvare, el
trebuie s fie prevzut cu lumin si fluier.
Y
dac un costum hidrotermic urmeaz s fie purtat mpreun cu o vest de
salvare, vesta se va mbrca peste costum. O persoan care poart un astfel de costum
trebuie s poat mbrca vesta de salvare fr ajutor.
Y
Un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitti
izolante naturale, trebuie s:
Y
poarte o mentiune c trebuie s fie folosit mpreun cu o mbrcminte
clduroas;
Y
s fie confectionat astfel, nct atunci cnd este folosit mpreun cu o
mbrcminte clduroas si o vest de salvare, dac costumul hidrotermic trebuie
folosit cu o vest de salvare, s continue s asigure persoanei care l poart, dup o

sritur n ap de la o nltime de 4,5 metri o protectie termic suficient pentru ca


temperatura corpului persoanei s nu scad cu mai mult de 2 C, dup o scufundare
timp de o or n ap calm curgtoare la o temperatur de 5 C.
Y
un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care are calitti izolante
si este folosit cu sau fr vest de salvare, trebuie s asigure persoanei care l poart,
dup o sritur n ap de la o nltime de 4,5 metri o protectie termic suficient pentru
ca temperatura corpului persoanei s nu scad cu mai mult de 2 C dup o scufundare
timp de 6 ore n ap calm si curgtoare la o temperatur cuprins ntre 0 C si 2 C.
Y
costumul hidrotermic trebuie s permit persoanei care l poart avnd
minile acoperite, s apuce un creion si s scrie, dup o scufundare n ap la o
temperatur de 5 C pentru o perioad de 1 or.
12. Descriei costumul antiexpunere (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
Pentru fiecare persoana din echipajul barcilor de urgenta si din echipa de
deservire a sistemului de evacuare marina trebuie prevazut cate un contum de
imersiune, sau un costum anti-expunere.
Costumul anti-expunere trebuie confectionat din material impermeabil si
trebuie sa aiba flotabilitate proprie.
Un costum anti-expunere, fara izolatie proprie, trebuie imbracat peste
imbracaminte calduroasa si trebuie sa asigure persoanei care il poarta o protectie
termica suficienta, astfel incat temperatura corpului sa nu scada mai mult de 1,5 grade
Celsius, dupa o ora de imersiune.
Fata de costumul de imersiune, costumul anti-expunere trebuie sa ofere o mai
mare mobilitate persoanei care il poarta, astfel incat sa poata sa-si exercite atributiile
curente pe timpul abandonarii navei si sa poata inota cel putin 25 de metri, dupa care
sa urce intr-o ambarcatiune de supravietuire.

13. Descriei mijlocul de protecie termic (cerine, tipuri, dotarea navelor ).


Navele de marf trebuie s aib pentru fiecare barc de salvare, cel putin trei
costume hidrotermice.
Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la ap
si astfel realizat nct atunci cnd este folosit pentru a proteja o persoan, s reduc
pierderea de caldur a corpului att prin convectie ct si prin evaporare.
Mijloacele de protectie termic trebuie:
Y
s acopere ntreg corpul unei persoane care poart o vest de salvare, cu
exceptia fetei. Minile vor fi de asemenea acoperite dac mijlocul de protectie termic
nu este prevzut cu mnusi;
Y
s poat fi despachetat si mbrcat usor ntr-o ambarcatiune de salvare, fr
ajutor;
Y
s permit scoaterea persoanei care l poart, s-l dezbrace n ap n cel mult
2 minute dac l impiedic s noate.

Mijlocul de protectie termic trebuie s functioneze satisfctor cnd


temperatura aerului este cuprins n intervalul de la -30 C la +20 C.
14. Enumerai i clasificai mijloacele colective de salvare.
Pluta de salvare : gonflabila / rigida
Barca de salvare:

Partial inchisa
Total inchisa
Lansare in cadere libera

15. Descriei barca de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).


Toate barcile de salvare trebuie sa fie corect construite i sa aib forme i
dimensiuni care sa le asigure o mare stabilitate pe mare agitata i un bord liber
suficient atunci cnd sunt ncrcate cu numrul lor de persoane i cu echipamentul
complet. Toate barcile de salvare trebuie sa aib corpul rigid i sa poat sa i menin
stabilitatea pozitiva atunci cnd sunt ntr-o poziie dreapta n apa calma i ncrcate cu
numrul lor de persoane i cu echipamentul complet i au orificii n orice loc sub linia
de plutire, presupunand ca nu are loc o pierdere de flotabilitate a materialului i nici o
alta avarie.
16. Descriei echipamentul brcii de salvare.
1) un numar suficient de rame plutitoare pentru deplasare n apa linistita. Pentru
fiecare rama trebuie prevazute cuie de strapazan, furcheti sau alte mijloace
echivalente. Cuiele de strapazan vor fi legate de barca cu saule sau lanturi;
2) doua cangi;
3) un ispol plutitor si doua ghiordele;
4) un manual de supravietuire;
5) un habitaclu continnd un compas eficace cu diametrul rozei suficient pentru
indicarea normala a gradatiilor si care este iluminat sau prevazut cu mijloace
corespunzatoare de iluminare. La barcile de salvare complet nchise, habitaclul trebuie
sa fie prevazut permanent n postul de guvernare; la toate celelalte tipuri de barci de
salvare, el trebuie sa fie prevazut cu mijloace corespunzatoare de montare;
6) o ancora plutitoare de marime adecvata cu o parma rezistenta la soc si o saula de
lansare care sa poata fi apucata bine cnd este umeda. Rezistenta ancorei plutitoare, a
parmei si a saulei de lansare trebuie sa fie suficienta pentru orice stare a marii;
7) doua barbete cu diametrul de 14 mm sau mai mare, calculate fiecare la o tensiune
de rupere corespunzatoare cu 0,35 din masa barcii de salvare cu ntregul echipament
8) doua topoare, cte unul la fiecare extremitate a barcii;
9) recipienti etansi la apa continnd o cantitate totala de 3 l de apa dulce de fiecare
persoana pe care barca de salvare este autorizata sa o transporte, din care un litru
pentru fiecare persoana poate fi nlocuit de catre un aparat de desalinizare care sa

poata produce o cantitate egala de apa dulce n doua zile;


10) un pahar inoxidabil legat cu un snur;
11) un vas gradat inoxidabil pentru baut apa;
12) o ratie de hrana avnd cel putin 10.000 kJ pentru fiecare persoana pe care barca de
salvare este3 autorizata sa o transporte; aceste ratii trebuie sa fie pastrate n ambalaje
etanse la aer si depozitate n containere etanse la apa;
13) patru rachete parasuta luminoase;
14) sase facle de mna;
15) doua semnale fumigene plutitoare;
16) o lampa electrica etansa la apa, corespunzatoare pentru semnalizarea n codul
Morse mpreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva ntr-un container etans la apa;
17) o oglinda pentru semnalizare n timpul zilei, cu instructiuni pentru folosirea sa
pentru a semnaliza catre nave si aeronave;
18) un exemplar din semnalele de salvare, imprimate pe un material rezistent la apa
sau ntr-un container etans la apa;
19) un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent, care sa asigure nivelul
presiunii acustice de circa 100 dB la distanta de 1 m;
20) o trusa de prim-ajutor ntr-o cutie etansa la apa, care sa poata fi nchisa ermetic
dupa folosire;
21) sase doze de medicamente contra raului de mare si cte un sac folosit n caz de
voma, pentru fiecare persoana;
22) un briceag mare legat la barca printr-un snur;
23) trei chei pentru deschis conserve;
24) doua inele de recuperare legate cu cte o parma plutitoare cu o lungime de cel
putin 30 m;
25) o pompa manuala;
26) un set de unelte de pescuit;
27) scule suficiente pentru reglaje minore ale motorului si accesoriile sale;
28) echipament de stingere a incendiului, corespunzator pentru stingerea
hidrocarburilor aprinse;
29) un proiector care sa poata ilumina eficient n timpul noptii pentru o perioada de 6
ore si o functionare continua pentru cel putin 3 ore un obiect colorat deschis, avnd o
latime de 18 m la o distanta de 180 m; daca proiectorul se fixeaza permanent, atunci
instalatia sa trebuie sa permita rotirea n plan orizontal la 360 si nclinarea n plan
vertical la 90 n sus si la 30 n jos;
30) un reflector radar eficace;
31) mijloace de protectie termica suficiente pentru 10% din numarul de persoane pe
care barca de salvare este autorizata sa le transporte sau pentru doua, care din acestea
este mai mare;
17. Descriei pluta de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
3.2.1. Cerinte generale pentru plutele de salvare
Toate plutele de salvare trebuie sa fie astfel construite nct sa reziste la intemperii

timp de 30 zile n stare de plutire n toate conditiile de stare a marii.


Pluta de salvare trebuie sa fie astfel construite nct atunci cnd este lansata la apa de
la o naltime de 18 m, att pluta de salvare ct si echipamentul sau sa poata fi folosita
n conditii satisfacatoare. Daca pluta de salvare este amplasata la o naltime mai mare
de 18 m deasupra liniei de plutire n conditii de pescaj minim, ea trebuie sa fie de un
tip care a fost ncercat cu rezultate satisfacatoare la aruncarea n apa de la o naltime
cel putin egala cu naltimea la care a fost amplasata.
n starea de plutire, pluta de salvare trebuie sa poata rezista la sarituri repetate ale
persoanelor, de la naltimea de cel putin 4,5 m fata de podeaua sa att cu, ct si fara
cortul ridicat.
Pluta de salvare si anexele sale trebuie sa fie astfel construite nct pluta sa poata fi
remorcata cu o viteza de 3 Nd n apa calma cnd este complet ncarcata cu persoane si
echipament si cu una din ancorele sale plutitoare la apa.
Pluta de salvare trebuie sa aiba un cort pentru protectia ocupantilor contra
intemperiilor, care sa se desfaca automat cnd pluta de salvare este lansata la apa si
pluteste. Cortul trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
1) sa asigure izolarea caldurii si frigului prin intermediul unui material dublu, separat
printr-un strat de aer, sau prin alte mijloace similare eficace;
2) partea sa inferioara trebuie sa aiba o culoare care sa nu incomodeze pe ocupanti;
3) fiecare intrare trebuie sa fie vizibil marcata si prevazuta cu perdea de nchidere
ajustata care sa poata fi usor si rapid deschisa att din interior ct si din exterior,
pentru a permite aerisirea, nsa sa mpiedice intrarea apei de mare, a vntului si a
frigului. Plutele de salvare care sunt autorizate sa preia mai mult de 8 persoane trebuie
sa aiba cel putin doua intrari diametral opuse;
4) trebuie sa fie permisa n permanenta intrarea unei cantitati de aer suficienta pentru
ocupanti chiar daca intrarile sunt nchise;
5) trebuie sa fie prevazut cu cel putin un hublou pentru observare;
6) trebuie sa fie prevazut cu mijloace pentru colectarea apei de ploaie;
7) trebuie sa aiba peste tot o naltime suficienta pentru a adaposti ocupantii n pozitie
seznd.
n afara de cazul cnd pluta de salvare nu este lansata la apa cu un dispozitiv de
lansare aprobat si nu se cer sa fie portabila, greutatea totala a plutei de salvare,
containerul si echipamentul sau nu trebuie sa depaseasca 185 kg.
La plutele de salvare care se echipeaza cu statie radio portabila, trebuie sa aiba un
dispozitiv de fixare corespunzator pentru statia radio si antena cu diametrul de cel
putin 55 mm si care sa treaca prin acoperisul plutei. Dispozitivul de trecere pentru
antena trebuie sa aiba o etansare sigura.
n plus fata de cerintele mentionate mai sus, o pluta de salvare care este lansata la apa
cu ajutorul unui dispozitiv de lansare aprobat, trebuie:
1) cnd pluta de salvare este ncarcata cu persoane si echipament, sa poata rezista la un
soc lateral contra bordului navei cu o viteza de cel putin 3,5 m/s si, de asemenea, la o
cadere n apa de la cel putin 3 m fara avarii care sa afecteze functionarea sa;
2) sa fie prevazuta cu mijloace pentru apropierea plutei de salvare de puntea de
mbarcare si mentinerea ei fixa n timpul mbarcarii.

Fiecare pluta de salvare lansata din grui de pe navele de marfa trebuie sa fie dispusa n
asa fel nct sa poata primi ntreaga sa ncarcatura de persoane n cel mult 3 minute de
la emiterea ordinului de mbarcare.
Se vor prevedea saule care trebuie sa fie bine fixate, n ghirlanda de jur mprejur n
interiorul si n exteriorul plutei de salvare.
Pluta de salvare va fi prevazuta cu o parma rezistenta cu o lungime cel putin dublul
distantei dintre pozitia de amplasare si linia de plutire n conditii de pescaj minim sau
15 m, care dintre acestea este mai mare.
Pe plutele de salvare, n partea superioara a tuburilor plutitoare sau a camerelor
(compartimentelor) plutitoare, de jur mprejurul plutei trebuie sa se aplice benzi din
material reflectorizant cu dimensiunile de 50 300 mm si la o distanta de 500 mm una
de alta.
Pe partea inferioara a plutei (fundul) trebuie sa fie aplicate patru benzi din material
reflectorizant de aceleasi dimensiuni si la aceeasi distanta, iar n centrul plutei doua
asemenea benzi n forma de cruce.

18. Descriei echipamentul plutei de salvare.


1) un colac de salvare legat cu o parma plutitoare de cel putin 30 m;
2) un cutit cu lama fixa avnd un mner plutitor prevazut cu o saula de siguranta,
depozitat ntr-un buzunar din exteriorul cortului lnga punctul la care parma este
fixata de pluta de salvare. n plus, o pluta de salvare cu capacitatea de 13 persoane sau
mai mult trebuie sa fie prevazuta cu un al doilea cutit care nu trebuie sa fie de tipul
lama fixa;
3) un ispol plutitor pentru o pluta de salvare cu o capacitate pentru maximul 12
persoane. Doua ispoale plutitoare pentru plutele de salvare cu capacitatea de 13
persoane si mai mult;
4) doi bureti;
5) doua ancore plutitoare cu parma si saula de lansare rezistente la soc, una fiind de
rezerva, iar alta fiind permanent legate la pluta, n asa fel nct sa mentina pluta n vnt
si ntr-o pozitie stabila cnd pluta este umflata sau este la apa. Rezistenta fiecarei
ancore, a parmei si saulei de lansare, trebuie sa fie adecvata pentru orice stare a marii.
Ancorele plutitoare trebuie sa fie prevazute cu un vrtej la fiecare capat al saulei si
trebuie sa fie de un tip care nu se rasuceste;
6) doua padele plutitoare;
7) trei chei pentru deschis conserve. Cutitele de securitate avnd lame speciale pentru
deschis conserve sunt corespunzatoare acestor cerinte; daca nu se prevad cutii de
conserve, nu se cer chei pentru deschidere;
8) o trusa de prim-ajutor ntr-o cutie etansa la apa care sa poata fi nchisa ermetic dupa
folosire;
9) un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent, care sa asigure nivelul
presiunii acustice de circa 100 dB la distanta de un metru;
10) patru rachete parasuta luminoase;

11) sase facle de mna;


12) doua semnale fumigene plutitoare;
13) o lampa electrica etansa la apa, corespunzatoare pentru semnalizarea n codul
MORSE mpreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva, ntr-un container etans la
apa;
14) un reflector radar eficient;
15) o oglinda pentru semnalizare ziua si instructiuni de folosire a sa pentru
semnalizare la nave si aeronave;
16) un exemplar din semnalele de salvare pe un carton impermeabil sau ntr-o caseta
etansa la apa;
17) o trusa cu unelte pentru pescuit;
18) o ratie de hrana avnd cel putin 10.000 kJ pentru fiecare persoana pe care pluta de
salvare este autorizata sa o transporte; aceste ratii trebuie pastrate n ambalaje etanse la
aer si depozitate n containere etanse la apa;
19) recipiente etanse la apa, continnd o cantitate totala de 1,5 l de apa dulce pentru
fiecare persoana pe care pluta este autorizata sa o transporte, din care 0,5 l de persoana
pot fi nlocuiti de catre un aparat de desalinizare care poate produce o cantitate egala
de apa dulce n doua zile;
20) un vas inoxidabil gradat pentru baut apa;
21) sase doze de medicamente contra raului de mare si cte un sac folosit n caz de
voma pentru fiecare persoana pe care pluta de salvare este autorizata sa o transporte;
22) instructiuni privind supravietuirea;
23) instructiuni pentru luarea masurilor imediate;
24) un numar suficient de mijloace de protectie termica suficiente pentru 10% din
numar de persoane pe care pluta este autorizata sa le transporte sau doua, care din
acestea este mai mare.
19. Descriei barca de urgen (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
Barcile de urgenta pot fi de constructie rigida sau gonflabile, ori o combinatie a
acestor doua tipuri si trebuie:
- sa aiba o lungime de cel putin 3,8 m si de cel mult 8,5 m;
- sa poata transporta cel putin 5 persoane n pozitie asezat si o persoana lungita.
n afara de cazul cnd barca de urgenta are o selatura adecvata, trebuie sa fie prevazuta
n prova cu o tenda care sa acopere cel putin 15% din lungimea sa.
Barcile de urgenta trebuie sa poata manevra la viteze de pna la 6 Nd si sa mentina
aceasta viteza pentru o perioada de cel putin 4 ore.
Barcile de urgenta trebuie sa aiba o mobilitate si o manevrabilitate suficiente pe hula
pentru a permite recuperarea persoanelor din apa, manevra plutelor de salvare si
remorcarea plutelor de salvare mari transportate de nava cnd sunt ncarcate complet
cu persoane si echipament sau echivalentele acestora, la o viteza de cel putin 2 Nd.
O barca de urgenta trebuie sa fie prevazuta cu un motor amplasat n interiorul sau sau
cu un motor n afara bordului. Daca este prevazuta cu un motor n afara bordului,
crma si echea pot face parte din ansamblul motor. Barcile de3 urgenta pot fi

prevazute cu un motor n afara bordului alimentat cu petrol, cu o instalatie d


combustibil aprobata, cu conditia ca tancurile de combustibil sa fie special protejate
contra incendiului si exploziei.
Barcile de urgenta trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de remorcaj montate cu
caracter permanent si suficient de rezistente pentru manevra sau remorcarea plutelor
de salvare.
Barcile de urgenta trebuie sa fie prevazute cu mijloace de depozitare etans la
intemperii pentru obiecte mici de echipament.

20. Care sunt cerinele pentru amplasarea la nave a locurilor de adunare i mbarcare n
ambarcaiuni de salvare?
---------------------------------------------------------------------21. Enumerai i clasificai mijloacele de semnalizare pentru salvare.
a) rachetele paraut luminoasei se vor folosi att ziua ct i noaptea numai dac avem
convingerea c exist nave pe aceast raz care le pot observa sau cnd exist nave n
vedere, mai ales cnd mijlocul de salvare a luat legtura cu nava salvatoare, iar nava a
comunicat c se afl n apropiere pe aceast raz. Durata de ardere a acestora fiind de
40s;
b) faclele de mn au durata de ardere de 1 min, se vor folosi pe timp de noapte,
numai cnd exist nave n vedere;
c) semnalele fumigene plutitoare sau semnalele fumigene cu declanare automat
pentru colacii de salvare au o durat de meninere a fumului de cel puin 3 min i
respectiv 15 min, se vor folosi numai ziua, atunci cnd n zon sunt nave sau aeronave,
pe vnt se vor folosi simultan cu faclele de mn.
22. Descriei mijloacele radio de semnalizare pentru salvare (cerine, tipuri, dotarea
navelor ).
Radiobalize pentru localizarea sinistrului
Radiobalizele pot fi:
- radiobalize V.H.F.;
- radiobalize satelit.
Radiobalizele V.H.F. functioneaza pe canalul 70 V.H.F., radiobalizele satelit folosesc
mai multe sisteme de cautate si salvare cu sateliti.
Exista trei tipuri de radiobalize satelit numite astfel:
- ELT - Emergency Locator Transmitter (pentru aeronave);
- EPIRB - Emergency Position Indication Radio Beacon (pentru nave);
- PLB Personal Locator Beacon (pe uscat).
Componentele EPIRB - ului:
1) antena;
2) generator de mesaje de pericol;

3) sistem care asigura flotabilitatea libera;


4) sistem intern de testare;
5) panou frontal;
6) indicator de emisie;
7) dezactivare manuala si telecomandata;
8) surse de alimentare.
Bateriile sistemului de alimentare au capacitate suficienta pentru a asigura
functionarea emitatorului timp de patru ore. Sistemele electrice sunt etanse (ramn
etanse la 10 m sub apa circa 5 minute).
Radiobalizele trebuie sa functioneze corespunzator la o temperatura a mediului
ambiant ntre -30C si +65C. Materialele de constructie trebuie sa fie necorozibile, nu
sunt permise galvanizari sau alte procedee de acoperire. Radiobalizele sunt vopsite cu
vopsele reflectorizante.
EPIRB Standard functioneaza pe frecventa 121,5/243 MHz. Activarea se face
prin scoaterea din container si eliberarea sigurantei. Comutatorul se trece din pozitia
OFF n pozitia ON. Emite timp de 48 de ore un semnal continuu bitonal. Lunar se
testeaza prin trecerea comutatorului pe pozitia TEST. n ambele cazuri radiobaliza este
operationala daca se aprinde becul indicator.
EPIRB COSPAS - SARSAT functioneaza pe frecventa 121,5/406 MHz. Se
activeaza automat datorita unui dispozitiv hidrostatic. Activarea manuala se face prin
trecerea comutatorului din pozitia AUTO n pozitia ON. Emite timp de 48 de ore un
semnal continuu bitonal si un semnal codificat pentru sateliti. Lunar se testeaza prin
ridicarea comutatorului TEST. Radiobaliza este operationala daca:
- lampa de pozitie sclipeste;
- ledul BATT lumineaza constant;
- ledul 121,5 sclipeste;
- ledul 406 se aprinde, se ntuneca, se stinge si iar se aprinde pe o perioada de 56
secunde.
Principiul de operare COSPAS - SARSAT
4.2.2. Transponderul radar
Denumirea completa n limba engleza a transponderului este Search and Rescue Radar
Transponder (S.A.R.T.).
Principiul de operare al SART ului:
Un radar obisnuit de vapor transmite un curent de pulsuri cu o nalta putere pe o frecventa fixata
ntre 9,2 9,5 Ghz. El va colecta ecourile receptionate pe aceeasi frecventa, folosind un display
care arata nava n centrul ecranului iar ecourile punctelor n jurul ei.
SART ul opereaza prin receptionarea pulsului de la cautarea radarului si prin trimiterea napoi a
unei serii de pulsuri, n raspuns, pe care radarul le va afisa apoi ca fiind ecouri normale. Primul
puls de ntoarcere, daca este trimis imediat, va aparea n acelasi loc n care ar fi facut-o n cazul
unui ecou normal. Pulsurile subsecvente, fiind usor ntrziate, apar pe ecranul radarului ca fiind
ecouri ale obiectelor mult mai ndepartate. Deci, este aratata o serie de puncte care indica
pozitia SART ului. Cnd nava salvatoare se apropie la aproximativ o mila marina punctele de pe
ecran se transforma n arce de cerc concentrice. Aceasta da posibilitatea unei localizari exacte a

SART ului, el fiind n cel mai apropiat punct de observatorul radar.


Fiecare puls radar receptionat de SART va genera o transmisie constnd n 12 sweeps, utiliznd
o scara de frecvente de 9,2 9,5 Ghz.

4.2.3. Radiotelefonul
Radiotelefoanele sunt destinate comunicatiilor duplex direct, n caz de pericol, ntre
ambarcatiunile de salvare si echipele de salvare.
La bordul navelor de peste 500 TRB, conform reglementarilor n vigoare, trebuie sa existe minim
3 radiotelefoane.
Constructia radiotelefoanelor trebuie sa fie etansa la apa si rezistenta. Trebuie sa fie
inscriptionate clar instructiunile de folosire a radiotelefonului.
Radiotelefoanele trebuie sa opereze pe canalul 16 VHF si canalul 6 VHF.
Bateriile radiotelefonului asigura o functionare de minim 8 ore n cazul n care ntr-un minut de
functionare se afla timp de 6 secunde n emisie, 6 secunde receptie si 48 secunde stand-by.
Se poate auzi pna la o distanta maxima de 100 Mm.

23. Descriei mijloacere pirotehnice de semnalizare pentru salvare (cerine, tipuri, dotarea
navelor ).
a) rachetele paraut luminoasei se vor folosi att ziua ct i noaptea numai dac avem
convingerea c exist nave pe aceast raz care le pot observa sau cnd exist nave n
vedere, mai ales cnd mijlocul de salvare a luat legtura cu nava salvatoare, iar nava a
comunicat c se afl n apropiere pe aceast raz. Durata de ardere a acestora fiind de
40s;
b) faclele de mn au durata de ardere de 1 min, se vor folosi pe timp de noapte,
numai cnd exist nave n vedere;
c) semnalele fumigene plutitoare sau semnalele fumigene cu declanare automat
pentru colacii de salvare au o durat de meninere a fumului de cel puin 3 min i
respectiv 15 min, se vor folosi numai ziua, atunci cnd n zon sunt nave sau aeronave,
pe vnt se vor folosi simultan cu faclele de mn.

24. Definii sinistrul naval, exemplificai.


Sinistrele reprezinta accidente navale de orice fel care pun in pericol siguranta
navigatiei si a echipajului.
Exemple :
- rasturnarea navelor
- explozia / incendiile
- coliziunea / esuarea / abandonarea navei

25. Enumerai posibilele cauze ale unui sinistru naval.


a. Rasturnarea navelor
- micsorarea stabilitatii transversale
- ambarcarea marfurilor grele punte
- ambarcarea necorespunzatoare a marfurilor
- existenta suprafetelor lichide libere mari
- inundarea unor compartimente
26. Care pot fi urmrile sinistrului naval?
- avariile la corpul navei : gauri de apa ; inundarea compartimentelor
- micsorarea flotabilitatii
- deteriorarea marfii / pierderea ei
- decese echipaj
- poluarea mediului
27. Ce reprezint acronimele SART, EPIRB, SAR, ETA, DATUM, RCC, OSC, CSS?
SART Search and Rescue Transponder
EPIRB Emergency Position Indicating Radio Beacon
SAR - Search And Rescue
ETA - Estimated Time of Aproach
DATUM
- Pozitia cea mai probabila a obiectului cautat la un moment dat, luand
in considerare efectul derivei de la momentul cand a fost stabilita
pozitia initiala a sinistrului.
RCC - Rescue Co-ordinator Centre
OSC - On Scene Commander
CSS - Co-ordinator Surface Search
28. Cum este organizat la nivel mondial salvarea maritim ?
SOLAS safety of life at sea.
Pe plan mondial servicii de supraveghere meteorologica a traficului maritim.
29. Ce cuprinde salvarea maritim?
Prin salvare maritima - actiunea de a scoate dintr-un pericol si a pune la adapost o
nava, un bun oarecare sau persoane aflate intr-o situatie deosebita pe mare sau ocean.

30. Cum se poate face coordonarea operaiunilor SAR?


Desfasurarea efectiva a operatiunilor de cautare si salvare impune coordonarea
intre organele si unitatile implicate care pot fi aeronave,nave si facilitati de salvare
Metodele prin care aceasta coordonare se face variaza depinzand de
organizarea din fiecare regiune.Unitatile de baza si atributiunile lor sunt:
Unitatile de la uscat
On-scene co-ordinator OSC
31. Cine i cum stabilete OSC-ul?
Cand unitatile de salvare sunt pe cale sa se angajeze in operatiuni SAR unul
dintre ei va trebui desemnat OSC cat mai repede cu putinta si de preferat ininte de
ajungerea in zone sinistrului.
RCC sau RSC din aria respectiva vor desemna un OSC.Daca acest lucru nu
este posibil unitatile implicate vor alege prin acord mutual un OSC
Daca un OSC nu a fost desemnat prima unitate care ajunge la fata locului isi va
asuma automat indatoririle si responsabilitatile OSC-ului

32. Ce cuprinde planul SAR?

33. Clasificai unitile implicate n cutare i salvare funcie de dotare.


34. Care sunt criteriile pentru implicarea unitilor n operaiuni SAR?
35. Enumerai semnalele vizuale de pericol.
- fuzee sau bombe proiectnd stele roii lansate una cte una la intervale scurte;
- semnal constnd dintr-un pavilion ptrat avnd, deasupra sau dedesubt, o bul sau un obiect asemntor;
- flcri pe nav (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoia cu gudron, un
butoia cu ulei, etc.);
- semnal fumigen producnd un fum portocaliu;
- micri lente i repetate de sus n jos a braelor ntinse lateral;
36. Enumerai semnalele sonore de pericol.
o lovitur de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de circa un minut;
sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de cea;

37. Enumerai semnalele radio de pericol.


- semnal emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus din
grupul ... _ _ _ ... (S.O.S.) din Codul Morse;
- semnal radiotelefonic constnd din cuvntul MAYDAY;
- semnal de alarm radiotelegrafic (12 linii lungi de 4 secunde, separate printr-un
interval de o secund);

38. Descriei semnalele de salvare ziua i noaptea.


Ziua fum portocaliu / sunete de tun / pavilioane albe / miscari de brate
Noaptea lumini albe / faclii
39. Care este semnificaia general a unui un semnal cu stele verzi?
Acest loc este bun pentru DEBARCARE.
40. Care este semnificaia general a unui semnal cu stele roii?
Este extrem de PERICULOS sa se debarce aici.
41. Ce semnal transmite o aeronav dac se rotete n jurul ambarcaiunii cel puin o dat,
trece prin prova ambarcaiunii la joas nlime, balanseaz aripile i se ndreapt ntro anumit direcie?
AVIONUL ESTE N CURS DE A DIRIJA O NAV CTRE UN AVION
SAU CTRE O NAV N PERICOL
42. Ce semnal transmite o aeronav dac se rotete n jurul ambarcaiunii cel puin o dat,
trece prin pupa ambarcaiunii la joas nlime, balanseaz aripilese i ndreapt ntr-o
anumit direcie?
AJUTORUL NU MAI ESTE CERUT NAVEI CREIA I ESTE ADRESAT
SEMNALUL
43. n comunicaiile nava-aeronav ce mesaj transmite nava cnd arboreaz steagul cu
dungi verticale roii i albe?
NAVA ADMITE PRIMIREA SEMNALELOR

44. Care este semnalul transmis prin micarea vertical a unui steag alb sau a braelor,
ziua sau micarea vertical a unei lumini albe noaptea?
NEGATIV
45. Care este semnalul transmis prin micarea orizontal a unui steag alb ziua sau
micarea orizontal a unei lumini albe noaptea?
AFIRMATIV
46. Cnd se pornesc manual radiobalizele pentru localizarea sinistrelor EPIRB i
transponderele radar SART?
Cand exista o situatie potentiala de sinistru, numai cu aprobarea comandantului navei
se va transmite mesajul de primejdie. Informatiile vor fi transmise prin VHF, DSC sau
INMARSAT. Daca nu se primeste confirmarea mesajului se vor porni automat
radiobalizele EPIRB si transponderele radar SART.
47. Cum acioneaz ofierul de cart la recepionarea unui mesaj de pericol?

48. Ce informaii conine un mesaj de pericol?


- apelul de primejdie
- semnal bitonal
- MAYDAY MAYDAY MAYDAY
- THIS IS
- pozitia navei
- natura primejdiei
- felul de asistenta ceruta
49. Ce informaii conine un mesaj de rspuns pentru un mesaj de pericol?
- semnalul de primejdie MAYDAY
- indicativul de apel sau orice alta forma de identificare a navei care a transmis
mesajul de primejdie, pronuntat de 3 ori
- THIS IS
- RECEIVED
- MAYDAY

50. Ce informaii conine un mesaj de retransmitere a unui mesaj de pericol?


- MAYDAY MAYDAY MAYDAY
- ALL STATIONS
- THIS IS
- RECEIVED FROM
- ON FREQUENCY
- AT HOUR
- THE MESSAGE
51. Cine poate face controlul comunicaiilor pe timpul operaiilor SAR?
Cel care care coordoneaza traficul de primejdie sau chiar nava care se afla in
situatia de primejdie.
52. Care este procedura de definire a ariei iniiale de cutare la primirea unui mesaj de
pricol?
CSS va marca pe harta datumul si zona initiala cea mai probabila. Zona cea mai
probabila este zona cu centrul in datum in interiorul caruia este probabil sa se afle
obiectul cautat dupa ce s-a aplicat o toleranta pentru probabilele erori ale datumului
Datorate impreciziei in raportarea pozitiei sinistrului si/sau estimarii eronate a derivei.
53. Care sunt criteriile care au n vedere la stabilirea razei de cutare vizual pe timpul
operaiunilor SAR, exemplificai?
Pentru studiul initial al cautarii se sugereaza ca zona probabila sa fie stabilita prin
trasarea unui cerc cu o raza de 10Mm avand centrul in datum, incadrat intr-un patrat
tanget la cerc. Zona poate fi largita cand sosesc unitati suficiente de cercetare.
54. Enumerai procedeele de cutare utilizate pe timpul operaiunilor SAR.
- Cautare in patrat cu latura crescatoare
- Cautare in sector- Cautare pe drumuri paralele
- Cautare coordonata nava / aeronava
55. Descriei procedeul de cutare n ptrat cresctor.
Cu o singura nava, prin care nava salvatoare va descrie patrate ale caror laturi isi
maresc treptat lungimea. Schimbarile de drum se fac la 90 de grade nava parcurgand
cate 2 laturi ale unui patrat de 4 8 12 16.. Mm.

56. Descriei modul de stabilire a raioanului iniial de cutare.


cerc cu o raza de 10Mm avand centrul in datum, incadrat intr-un patrat tanget la cerc
57. Descriei procedeul de cutare n sector.
Nava salvatoare va descrie triunghiuri ale caror laturi sunt de 2 Mm. Schimbarile de
drum se fac la 120 de grade la tribord, iar cautarea incepe din datum. Dupa prima
desfasurare a schemei daca obiectul nu a fost gasit, schema se roteste cu 30 de grade
la dreapta si se continua cautarea.
58. Descriei procedeul de cutare pe drumuri paralele cu 2 nave.
Este indicata in situatia participarii la cautare a 2 sau mai multe nave. Una din navele
partricipante la cautare va prelua coordonarea operatiunii.

59. Descriei procedeul de cutare pe drumul probabil.


-

60. Descriei procedeul de cutare nava-aeronava.


- aeronava executa cea mai mare parte a cautarii in timp ce nava cauta pe directia si cu
viteza indicata de OSC , astfel incat aeronava sa o poata folosi la verificarea pozitiei (
cand trece pe deasupra navei ).
61. Descriei procedeul de cautare in formaie dedublat.
- utilizata de aeronave a caror diferenta de viteaz este prea mare pentru a zbura in
formatie.

62. Descriei procedeul de cautare coordonat prin radar.


- se aplica unei singure aeronave
- unitatea de suprafata urmareste aeronava prind radar, ii previne abaterile precum si
sosirea la extremitatea fiecarui segment, pentru executarea virajelor
- daca se folosesc mai multe aeronave este urmarit numai seful formatiei care trebuie
sa zboare la 1km inaintea formatiei.

63. Descriei procedeul de cautare cu ajutorul parasutelor luminoase


a) Cu o singura unitate de suprafata
- se naviga cu nava in zona cea mai probabila; aeronava lanseaza parasuta
luminoasa la altitudine in vantul navei, astfel ca aceasta sa treaca deasupra navei la
jumatatea perioadei de iluminare;
- iluminarea este maxima cand parasuta trece pe deasupra navei
b) Mai multe unitati de suprafata
- spatiul dintre nave depinde de dimensiunile obiectivului cautat si de conditiile
momentului
- aeronava descrie un circuit de 180 de grade deasupra formatiei si lanseaza o
serie de parasute in vantul formatiei , astfel incat acestea sa treaca pe deasupra
formatiei la mijlocul perioadei de iluminare.
- la stingerea acestora se va lansa o noua serie.
- numarul parasutelor lansate depinde de lungimea frontului formatiei si de
inaintarea acestuia.
64. Care sunt aciunile imediate ce vor fi ntreprinse la nav dup primirea mesajului de
pericol.
- confirmarea receptiei, si daca este necesar, retransmiterea mesajului
- radiogoniometrarea imediata si mentinerea veghei pentru radiogoniometrare in 500
kHz si/sau 2182 kHz;
- comunicarea urmatoarelor informatii catre nava in pericol :
- identitatea navei care a receptionat mesajul
- pozitia
- viteza
- ETA
- Ra ( relevment ) la nava in pericol
- mentinerea unei veghe continue in frecventele de pericol:
- 500 kHz
- 8364 kHz
- 2182 kHz
- radiotelefon : 156,8 ( VHF canal 16 ), pentru navele dotate numai cu
radiotelefon
- utilizarea continua a radarului
- la apropierea de locul sinistrului suplimentarea posturilor de veghe.

65. Ce pregtiri se fac la bordul navei de salvare pe timpul deplasrii ctre zona
sinistrului.
- intinderea unei parame ( tinte bine ) la nivelul apei in ambele borduri pentru
acostarea barcilor si salupelor
- armarea unei bigi in fiecare bord cu platforme sau plase pentru ridicarea
supravietuitorilor
- montarea in ambele borduri la deschiderea cea mai de jos a bandulelor,
scarilor de pisica, plase de catarat, pregatirea unor membri de echipaj pentru a intra in
apa pentru a acorda ajutor
- lansarea unei plute rigie pentru a fi folosita ca statie de transbordare a
supravietuitorilor. Plutele pneumatice se umfla numai in caz de necesitate;
- pregatiri la bord cu toate cele necesare pentru acordarea asistentei sanitare
- cand se lanseaza barca de salvare proprie se va stabili un mijloc de
comunicatie pentru a tine permanent legatura cu nava
- pregatirea pistolului pentru lansarea bandulei, precm si a unei parame
intermediara si o alta mai groasa pentru remorcaj, la nevoie.

66. Care sunt atribuiunile CSS?


- CSS trebuie sa stabileasca cele mai bune cai de salvare si sa trimita nava cea
mai bine echipata, pentru recuperarea supravietuitorilor.
- CSS trebuie sa informeze statia de radio costiera despre concluziile cautarii.
- CSS trebuie sa caute pana se pierde orice speranta.
67. Care sunt regulile care trebuie respectate la apropierea de locul sinistrului?
- localizeaza orice transmisie EPIRB
- executa veghe radar continua
- noaptea foloseste proiectoarele sau alte surse de iluminare
- navele sa fie vizibile pentru supravietuitori ( fumul / ziua , iluminare/noaptea)
- emite semnale pentru a atentiona supraveghetorii din plutele acoperite
- veghe pe intreg orizontul pentru observare
- este interzis a se arunca peste bord, resturi de orice fel pentru a nu fi luate
drept resturi ale sinistrelor.
68. Cum pot acorda asisten aeronavele SAR?
- lanseaza :

- plute individuale
- radiogeamanduri si/sau statii portabile de emisie receptie;
- diferiti coloranti, semnale fumigene si facle plutitoare;
- parasute luminoase
- pompe pentru plutele de salvare;

69. Cum se asigur succesul unei operaiuni SAR?


- CSS trebuie sa stabileasca cele mai bune cai de salvare si sa trimita nava cea mai
bine echipata, pentru recuperarea supravietuitorilor.

70. Care sunt cauzele nereuitei n cutarea fr succes?


- Erori ca determinarea pozitiei locului si a navigatiei catre punct.
- Eroare in estima derivei.
- Nerespectarea tintei in timpul cautarii in special cand aceasta este mica
- Obiectul sinistrului s-a scufundat fara urma
- Navigatia imprecisa pe timpul cautarii
71. Cum pot fi utilizate n planificarea cutrii dovezile existenei unui sinistru?
Aceste dovezi pot localiza datumul si stabilirea unei zone de cautare.
72. Cine hotrte abandonarea navei i care sunt aciunile imediate ntreprinse?
Abandonarea navei este hotarata numai de comandantul acesteia.
- indepartarea de nava
- salvarea supravietuitorilor
- verificarea mijlocului de salvare
- acordarea primului ajutor medical ranitilor grav
- reducerea derivei
- transmiterea mesajului de pericol
- semnalizarea pozitiei.
73. Cum se execut recuperarea supravieuitorilor din ap?
Pana ajung intr-o pozitie favorabila fata de nava sau in punctul de intalnire
stabilit, barcile de salvare vor recupera toate persoanele aflate in apa.
Comandantul ( inlocuitorul ) va lua legatura cu toate barcile de salvare, va
confrunta prezenta din barci cu lista de echipaj si va stabili cu exactitate ce persoane
nu se afla in barci. Daca sunt persoane lipsa, comandantul va dispune ca barcile :
- sa patruleze in jurul navei pentru a descoperi persoanele aflate inca in apa
- sa se inspecteze plutele de salvare precum si celelalte corpuri plutitoare
pentru a recupera persoanele aflate in ele;

74. Descriei metoda "n telegraf de transbordare a supravieuitorilor.


Supravietuitorii se transporta de la nava avariata, la nava salvatoare, prin
intermediul unei parame de legatura, data sub vant, la nava avariata.
75. Descriei metoda " sub vnt de transbordare a supravieuitorilor.
Se foloseste aceasta metoda atunci cand suprafata velica a navei avariate este
mai mare decat suprafata velica a navei salvatoare si astfel ofera operatiunii, un
adapost sub vantul sau, iar numarul persoanelor supravietuitoare incap intr-un
transport in barca.
Nava salvatoare aterizeaza sub vantul navei naufragiate, fileaza ulei si lanseaza
barca de interventie de sub vant.
Barca intinde in zona petei de ulei o parama lunga, plutitoare si usoara de care
sunt legate din loc in loc mai multe veste de salvare, iar la mijloc un colac de salvare.
Parama este lasata in calea derivei navei avariate si cauta sa o lase sa treaca cu prova
sau pupa in dreptul ei, iar barca sta pe loc in zona petei de ulei cu prova in vant si
asteapta ca nava naufragiata sa fie derivata spre ea.
Nava naufragiata cand ajunge la capatul paramei din apa, o ridica la bord trage
colacul de salvare langa bord de care prind naufragiatii cu centuri de salvare pe ei.
In tot acest timp nava salvatoare trece in vantul navei naufragiate si face
adapost cu corpul sau navei naufragiate si barcii, dupa care se apropie de barca si o
ridica la bord.
76. Descriei metoda " n vnt de transbordare a supravieuitorilor.
Se foloseste aceasta metoda atunci cand suprafata velica a navei naufragiate nu
este prea mare si deci nu este derivata prea puternic, astfel incat barca de salvare o
poate ajunge si depasi.

77. Descriei metoda de transbordare a supravieuitorilor cu elicopterul de pe o nav n


curs de abandonare.
O suprafa de punte curat trebuie s fie pregtit n zona de ridicare i dac
este posibil s fie marcat pe ea cu vopsea alb o litera H ct mai mare. n timpul
nopii navatrebuie s fie luminat ct mai puternic punndu-se n eviden n special
orice obstacol cumar fi catarge, couri de fum, etc. Trebuie avut de asemeni n vedere
ca iluminarea s nuorbeasc pilotul elicopterului
Pentru ridicarea n elicopter se pot folosi: centura de salvare, coul de salvare,
plasade salvare, brancarda i scaunul de salvare.

78. Recomandri la transbordarea supravieuitorilor cu elicopterul din mijloacele de


salvare sau din ap.
Ct timp elicopterul se afl deasupra plutei de salvare sau brciide salvare,
persoanele aflate n ele se vor dispune pe ct posibil spre extremiti i
borduri pentru a mri stabilitatea ambarcaiunilor i pentru a degaja centrul ambarcatiu
nilor nvederea aciunilor de ridicare
79. Cum se acord asisten cu nava unei aeronave?
- nava salvatoare trebuie sa dea pilotului urmatoarele informatii:
- directia si forta vantului;
- informatii despre mare si vreme;
- daca nava naviga in paralel cu drumul de amerizare.
Daca aeronava amerizeaza langa nava, atunci nava trebuie:
- sa transmita relevmente pt dirijarea aeronavei;
- sa transmita semnale care sa permita aeronavei sa goniometreze nava;
- ziua sa emita fum negru
- noaptea sa aprinda un proiector vertical si luminile de pe punte.
80. Care sunt msurile de siguran la manevra de coborre/ridicare a ambarcaiunilor?
- Asigurati-va ca gruiele si sigurantele barcii sunt eliberate inainte de lansare
- Verificati daca intinzatoarele sunt fixate corect.
- Incepeti lansarea barcii spre puntea de ambarcare prin eliberarea franei (evitati ca
intreaga greutate a barcii sa fie suportat de intinzatoare).
- Eliberati socarele si apoi intindeti-le si asigurati-le pentru a mentine barca langa
copastie.
- Eliberati intinzatoarele
- Dupa ambarcarea vincierului si a personalului ramas, eliberati atarnatorile si
manevrati barca pt a o indeparta de corpul navei.
81. Descriei procedura de lansare automat a ambarcaiunilor de salvare complet nchise?
1. Asigurati-va ca toate legaturile au fost desfacute de la gruie si barca inainte
de a o lasa pana la puntea de ambarcare.
2. Cand barca este la puntea de ambarcare, urcati in ea si ocupati-va locurile
desemnate.
3. Legati centurile de siguranta.
4. Cand tot personalul este la bord, trageti de socarul de control prin gura
superioara, pentru a incepe lansarea barcii.
5. Continuati sa trageti pana ce barca ajunge la cc. 2 metri deasupra apei. Opriti
coborarea, porniti motorul barcii, reluati coborarea si incercati sa eliberati carligele

cand barca este pe o creasca de val. Eliberati socarele si manevrati barca pt a o degaja
de corpul navei.

82. Descriei procedura de lansare automat a plutelor de salvare ?


- sunt prevazute cu dispozitive hidrostatice de eliberare a chingilor de legatura,
pentru situatia ca nava se scufunda inainte ca acestea sa poata fi eliberate si lansate
manual.
Dispozitivul de eliberare hidrostatic, la adancimea de 3,5 m datorita presiunii
apei, elibereaza chinga de legatura a plutei de salvare. Aceasta datorita flotabilitatii
sale, se ridica spre suprafata apei, saula de declansare ramanand prin intermediul unei
saule subtire, legata de nava. Salua se rupe la o anumita forta, ce permite intinderea
saulei de declansare a buteliei de gaz, ce va umfla pluta.
83. Descriei rocedura de lansare manual a plutelor de salvare ?
1. Inainte de a arunca pluta de salvare in apa controlati daca capatul socarului
este legat bine de valvula hidrostatica pentru a preveni indepartarea plutei in deriva
2. Desfaceti carligul de la centura prindere.
3. Aruncati pluta peste bord.
4. Trageti restul socarului in afara containerului pana simtiti rezistenta. Trageti
puternic de socar pentru a activa mecanismul de umflare a plutei.
5. Cand ati urcat in pluta taiati socarul cu un cutit si manevrati pluta departe de
nava folosind padelele si ancora de furtuna.
84. Cum se execut salvarea navei cu incendiu la bord?
85. Cum se execut salvarea navei cu avarii la corp?
86. Cum se execut salvarea navei cu avarii la la instalaia de guvernare?
87. Descriei modelele de crme improvizate.
-

88. Enumerai situaiile de euare a unei navei i fazele eurii.


- nava prinsa intre gheturi deplasata si derivata la coasta
- furtuni puternice care surprind navele in apropierea coastelor in mars sau stationare
- cauze de forta majora = avarii la aparatul propulsor, instalatia de guvernare la
navigatia in apropierea coastei;
89. Care sunt msurile pentru evitarea eurii?
90. Care sunt msurile imediate dup euare?
91. Enumerai metodele de salvare a echipajului unei nave euate.
92. Care sunt msurile ce se ntreprind la nav dup coliziune?
93. Care sunt msurile ce se iau la nav pentru asigurarea stabilitii navei dup coliziune?
94. Enumerai masurile din punct de vedere juridice adoptate de comandantul navei n
situaie de coliziune.
95. Care sunt ndatoririle echipajului unei nave fa de pasageri?
96. Descriei pericole pentru supravieuitori.
97. Recomandri privind acordarea primului ajutor supravieuitorilor.