Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I TEHNOLOGIA INFORMAIEI


SPECIALIZAREA: SISTEME ELECTRICE

REFERAT
CONTACTE ELECTRICE

Student:
PEK CSONGOR-IOZSEF

ORADEA, 2011

I.GENERALITATI:
Contactul electric reprezinta atat locul de trecere a curentului de la o piesa
conductoare de curent la alta piesa similara conductoare, cat si piesa propriu-zisa
(numita si piesa de contact).
In toate instalatiile electrice, in constructia aparatelor si masinilor electrice
aceste locuri de contact sunt puncte sensibile, carora trebuie sa li se dea o atentie
deosebita in cursul realizarii montajului si in cursul exploatarii.
Un contact necorespunzator se incalzeste din ce in ce mai mult si
provoaca distrugerea unor piese izolante inconjuratoare, avand ca urmare
aparitia unor efecte grave, cum sunt scurtcircuitele, incendiile etc.

II.PARAMETRII NOMINALI:
Suprafetele de contact realizeaza practic atingerea doar in cateva zone de
contact ,numite puncte de contact electric,in care liniile de curent sufera o
strangere, ostrictiune. Calea de curent ce se realizeaza se va caracteriza printr-o
rezistenta electrica proprie elementelor de contact si o rezistenta de contact.
Acesta constituie parametrul principal al oricarui contact electric si
depinde de parametrii locului de contact ,astfel:
- forta de apasare intre cele doua piesede contact(rezistenta de
contact-Rc-scade cand forta de apasare creste)
- forma suprafetei de contact(o suprafata, o linie,sau un punct)
- temperatura locului de contact(rezistenta contactului neincalzit,
adica parcurs de curent electric de intensitate )

III. MATERIALE PENTRU CONTACTE ELECTRICE:


Nici un metal nu poate indeplini singur toate cerintele unui contact
ideal,deoarece acestuia i se cer simultan calitati antagoniste:
- conductivitate electrica ridicata;
- rezistenta la arc electric mare;
- sa nu ia contact direct cu atmosfera inconjuratoare;
- sa fie suficient de ieftin;
- durata mare de functionare;
- usor de prelucrat;
- pret de cost redus.

In functie de proprietatile lor ca materiale de contact ,metalele se impart


in trei grupe:
- metale cu mare conductibilitate termica si electrica (Cu-Al);
- metale pretioase cu rezistenta termica redusa (Au-Pt);
- metale dure cu rezistenta mare la arc electric si de contact
(W-Mo).
Cuprul are conductibilitatea electrica si termica foarte buna, rezistenta
buna la arc (dar nu la curenti de scurtcircuit), cost relativ redus, dar se oxideaza
in aer, mai ales la temperaturi ridicate, formand un strat rau conductor si
rezistent din punct de vedere mecanic.De aceea, folosirea sa este limitata la
contactoarelor de curent continuu, asigurandu-se autocuratarea prin constructie,
si la aparatele cu contacte in ulei.
Argintul are cea mai mare conductibilitate electrica si termica, cea mai
mica rezistenta de contact, oxidul care se formeaza la suprafata se indeparteaza
usor, dar in atmosfera de sulf formeaza un strat de sulfit rau conductor,
rezistenta sa mecanica si la arcul electric este redusa si deci nu poate fi utilizat
pentru anumite contacte de rupere, este foarte scump si, mai ales in ultimul timp,
foarte deficitar. Argintul se foloseste in constructia pieselor de contact aliat cu
cuprul (3-20% Cu) sau in materiale sinterizate.
Metale dure ca wolframul si molibdenul, se folosesc pentru piesele de
contact ale intrerupatoarelor de inalta tensiune; ele intra, de asemenea, in
componenta unor materiale sinterizate. Metale pretioase ca aurul, platina,
paladiu sunt folofite pentru piesele de contact ale releelor si intrerupatoarelor
care lucreaza la tensiuni reduse, la care straturi chiar foarte subtiri de oxid pot
impiedica inchiderea circuitului electric.
Materialele de contact sinterizate in care pot fi asociate metale cu
proprietati foarte deosebite, de obicei unul moale, de foarte buna conductibilitate
electrica si termica (de exemplu argintul), celalalt dur si cu o temperatura de
topire foarte inalta (de exemplu wolframul), se aproprie mult de conditiile unui
metal ideal.
MATERIALELE CELE MAI FOLOSITE SUNT:
- cupru-wolfram cu 40-90 % W, pentru intrerupatoarele de inalta tensiune in
ulei; argint-wolfram cu procent redus de wolfram, pentru contacte de relee,
cu procent mediu si inalt de wolfram, pentru contactele de rupere ale
intrerupatoarelor automate de joasa tensiune in aer;

- argint-nichel cu 10-40 % nichel, pentru piesele de contact ale contactelor


mici, limitatoarelor, comutatoarelor,
microintrerupatoarelor etc. Nu se
recomanda pentru tensiuni joase, avand rezistenta de contact ridicata;
- argint-oxid de cadmiu cu 6-13% CdO, cel mai folosit material pentru piesele
de contact ale intrerupatoarelor.

IV. CLASIFICAREA CONTACTELOR ELECTRICE SI


UTILIZAREA LOR:
a.) Dupa modul de realizare a imbinarii ,pot fi:
- contacte fixe(permanente);
- contacte intermitente(amovibile);
- contacte variabile(glisante);
b.) Dupa zona geografica unde se utilizeaza :
- contacte plane (de suprafata);
- contacte liniare (deget);
- contacte punctiforme(sfere).
c.) Dupa conditiile de utilizare si stingere a arculuielectric:
-contacte pentru tensiuni reduse si curenti mari(10125KV )
;
-contacte care se inchid si se deschid in absenta
sarcinii electrice;
-contacte pentru comutatie in vid;
Exemple:contactele priza fisa,contactoare, relee ,intreruptoarele masinilor
electrice rotative statice, elemente de automatizare.

V. NORME GENERALE DE INTRETINERE SI REPARARE:


Supravegherea siingrijirea periodica a contactelor reprezinta ,o conditie
strict necesara, pentru asigurarea unei bune functionari.
Fenomenul care solisita cel mai mult contactele sunt:
-actiunea arcului electric;
-incalzirea pe care o suporta in timpul functionarii ;
-uzura la care sunt supuse prin loviri repetate la inchiderea
circuitului.
La ingrijirea periodica a contactelor trebuie stiut ca:
-suprafetele de contact trebuie sa prezinte mici asperitati;
-nu se va folosi hartie de smilghel;
-vaselina curata fara acizi;
-contactele din aluminiu se vor curata numai cu pila sau hartie de
sticla ,ungandu-se cu vaselina.
In cazul prizelor si fiselor industriale se sterg piesele de contact si cele
izolate din vecinatate;se curata cu pila contactele prizei si fisei;se verifica
presiunea arcurilor asupra stifturilor prizei;se vsrifica forta de smulgere a
cutitelor din furci cu dinamometrul.