Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI FACULTATEA DE CONTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

TEHNOLOGIA PENTRU CLĂDIRI ȘI CONSTRUCȚII SPECIALE

REFERAT: SILOZURI

STUDENT: ANDREI IONUȚ ALEXANDRU

MASTER: INGINERIE STRUCTURALĂ

ANUL: M2, GRUPA 1, FCCIA

2015

GENERALITĂȚI

Silozurile sunt constructii utilizate pentru depozitarea materialelor uscate granulare (cereale, seminte, zahar, faina si altele) pe o durata lunga de timp si care asigura conservarea corespunzatoare a acestora. Silozurile ofera conditii de conservare, incarcare, descarcare si transportul materialelor. Aceste constructii sunt amplasate in porturi, gari sau in complexe industriale. Sunt considerate silozuri constructiile celulare la care frecarea dintre materialul granular si perete nu poate fi neglijata (raportul intre inaltimea celulei si dimensiunea maxima a latimii sectiunii in plan > 1,5). Silozurile sunt realizate de regula din beton armat precomprimat, utilizand cofraje glisante sau silozurile din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare. Dimensiunile, numarul si forma celulelor precum si amplasamentul sunt stabilite tehnologic si tehnico economic. Incarcarea silozurilor se realizeaza prin partea superioara a celulelor, fie mecanic (elevatoare cu cupe, transportoare cu banda, snecuri) sau pneumatic. Silozurile se descarca prin gurile de descarcare inferioare ale celulelor fie gravitational, fie mecanic sau pneumatic.

ale celulelor fie gravitational, fie mecanic sau pneumatic . Fig. 1 Silozuri de beton armat si

Fig. 1 Silozuri de beton armat si silozuri metalice

Forma celulelor poate fi dreptunghiulara (utilizeaza bine terenul), poligonala sau circulara (se preteaza mai bine la glisare iar peretii lucreaza la intindere centrica).

2

Alcatuirea silozurilor a). cu celule circulare; b). cu celule patrate 1 – celule de insilozare;
Alcatuirea silozurilor a). cu celule circulare; b). cu celule patrate 1 – celule de insilozare;

Alcatuirea silozurilor a). cu celule circulare; b). cu celule patrate 1 – celule de insilozare; 2 – stelute; 3 – palnii; 4 – galeria de incarcare; 5 – galeria de descarcare; 6 – turn elevator; 7 – fundatii

3

Clasificarea silozurilor :

-Metalice (de otel, aluminiu, etc, imbinate prin suruburi sau sudura) -Din beton armat ( simple, precomprimate, monolite sau prefabricate) Avantajele betonului armat in raport metalele (de obicei otel sau aluminiu), atunci când sunt utilizate pentru a construi silozuri mari. Limitări:

-Se presupune proiectarea corespunzătoare a silozului. Aceasta include :

Cerintele si conditiile de functionare sunt bine definite înainte de inceperea proiectarii. Gama proprietătilor relevante ale solidelor în vrac care vor fi stocate este cunoscuta. Designul functional al silozului a fost generat de ingineri cu experientă în fluxul de solide. Proiectarea detaliata a fost realizata de catre ingineri specialisti in silozuri, cu luarea in calcul a tuturor conditiilor de incarcare rezonabil asteptate -Se presupune o constructie corespunzătoare -Se presupune buna functionare a silozului

Silozurile se descarca pe la partea inferioara a celulelor prin gravitatie, mecanic sau pneumatic. Daca e nevoie de un spatiu de circulatie sub celule se executa pilnii agatate de celule sau plansee prevazute cu goluri. Daca nu este nevoie de spatiu de circulatie descarcarea se poate gace prin goluri laterale in peretii celulelor sau prin galerii centrale sub celule.

in peretii celulelor sau prin galerii centrale sub celule. Fig. 2 Descarcarea silozurilor pe cale gravitationala

Fig. 2 Descarcarea silozurilor pe cale gravitationala

4

SILOZURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

preteaza in mod deosebit

precomprimarii. Datorita precomprimarii in pereti nu apar fisuri in exploatare,

grosimea de perete se reduce si implicit greutatea intregii constructii.

Silozurile

cu

celule

circulare

izolate

se

constructii. Silozurile cu celule circulare izolate se Precomprimarea orizontala se poate realize prin: -Procedee

Precomprimarea orizontala se poate realize prin:

-Procedee mecanice: fascicole sau bare isolate intinse si ancorate cu ajutorul unor mufe sau piulite strinse pe profile mecanice sau prin infasurarea unor sirme sub tensiune. -Procedee electrotermice: aplicarea armaturilor metalice incalzite electric, care prin racier precomprima peretele cilindric.

5

SILOZURI DIN ELEMENTE PREFABRICATE Pot fi executate din: -Elemente prefabricate asamblate pe orizontala si verticala.

SILOZURI DIN ELEMENTE PREFABRICATE

Pot fi executate din:

-Elemente prefabricate asamblate pe orizontala si verticala. -Elemente prefabricate plane cu una din dimensiuni egala cu inaltimea, asamblate pe verticala. -Elemente prefabricate spatial inchise, asamblate pe orizontala prin suprapunere. Legatura intre elemente se poate realize prin betonarea rosturilor sau prin sudarea respective bulonarea unor piese metalice inglobate in acestea.

6

poate realize prin betonarea rosturilor sau prin sudarea respective bulonarea unor piese metalice inglobate in acestea.

SILOZURI MONOLITE SAU MIXTE

Planseul superior dintre galeria superioara si celule se realizeaza ca planseu cu grinzi sau fara grinzi din beton armat monolit, fiind prevazut cu golurile de descarcare. Realizarea planseului monolit se face cu cofraje rezemate pe peretii celulelor. O solutie avantajoasa o constituie placa monolita si grinzi prefabricate (cofrajul placii fiind suspendat de grinzi). Celulele se executa de regula din beton armat monolit cu cofraje glisante cu sau fara tensiuni initiale. Precomprimarea peretilor silozurilor economiseste beton si armatura si elimina fisurarea, dar necesita introducerea pilastrilor si realizarea golurilor pentru cabluri (se preteaza la diametre peste 8,0 m).

pentru cabluri (se preteaza la diametre peste 8,0 m). Planseul peste celule, prevazut cu goluri, serveste

Planseul peste celule, prevazut cu goluri, serveste pentru sustinerea instalatiilor necesare incarcarii celulelor silozului. Incarcarea se poate face pe cale

7

mecanica in cazul materialelor granulare sau pe cale pneumatica in cazul materialelor pulverulente. Obisnuit acest planseu este protejat de o galerie inchisa, care poate fi o constructie in cadre cu stalpi incastrati sau articulati in peretii celulelor. Celulele reazema pe stalpi, care transmit incarcarile fundatiilor. Intrucat la silozuri pe stalpii sunt apropiatiintre ei si transmit incarcari mari terenului, fundatiile sunt de tip radier general. Silozurile se descarca pe la partea inferioara a celulelor prin gravitatie, pe cale mecanica sau pe cale pneumatica.

In cazul cand este nevoie de un spatiu de circulatie sub celule, se executa palnii agatate de celule sau plansee prevazute cu goluri in care caz panta de scurgere a materialelor este asigurata printr-un beton de umplutura acoperit cu o placa de protectie de beton armat. Cand nu este nevoie de spatiu de circulatie sub celule, descarcarea se poate face prin goluri laterale prevazute in peretii celulelor sau prin galerii centrale sub celule. In lungul galeriilor, materialul se transporta cu transportoare cu banda sau cu transportoare cu melc. In afara de celulele propiu-zise, silozurile mai cuprind si cladiri anexe pentru masini, pentru ridicarea si sortarea materialelor etc. Lungimea silozurilor poate ajunge pana la 150m, dar se recomanda sa nu se depaseasca 80m intre rosturi. La silozurile cu celule de sectiune circulara prevederea unor rosturi de tasare si de dilatatie nu este intotdeauna necesara, intrucat celulele au o deformabilitate relativ mare in sens orizontal si sunt rigide in sens vertical. Galeria superioara, planseul peste celule, stalpii de sub celule, fundatiile si cladirile anexe se alcatuiesc si se calculeaza in mod cunoscut. Cele ce urmeaza se refera in special la calculul si alcatuirea celulelor si a palniilor.

Pași în proiectarea, instalarea și punerea în funcțiune mod corespunzător a unui siloz

Pentru evitarea problemelor de performanță e necesara o abordare detaliată și sistematică a proiectarii, instalarii și punerii în funcțiune a recipientului de stocare respectind pașii urmatori:

1. Definirea cerințelor și condițiilor de exploatare.

2. Testarea proprietăților de curgere a materialului.

8

3.

Generarea proiectului funcțional.

4. Generarea proiectului de detalii.

5. Fabricarea și instalarea recipientului.

6. Punerea in functiune si intretinerea.

Definirea cerințelor și condițiilor de operare. Capacitatea. Rata de descărcarea. Frecvența de descărcarea Amestecul și uniformitatea materialului. Friabilitatea materialului. Diferențele de presiune și de temperatură. Probleme de siguranță și de mediu. Materiale de construcție.

1

2 Testarea proprietățile de curgere ale materialului.

Testele se rulează pe un eșantion reprezentativ de material în condiții care corespund condițiilor cele mai defavorabile așteptate. De asemenea, trebuie să testeze proprietatile de curgere ale materialului, în condițiile care vor fi prezente în recipient.

Testele pot identifica probe care au proprietăți de curgere extreme, care vor afecta design-ul. Se distinge între teste care furnizează date calitative, relative și încercările care furnizează date cantitative, absolute. De exemplu, testele pentru unghiul de repaus, timp de curgere printr-o pâlnie si raporturile de compactare vor genera date calitative, relative, care, în cel mai bun caz, pot ajuta să se găseasca diferențe între probe. Teste cantitative, absolute includ teste de coeziune (forfecare) ale materialului, tracțiune, comprimare și permeabilitatea, tendințele de segregare, și abrazivitate. Frecarea între material și peretele vasului este un alt test important. Efectuarea testelor se face în condițiile care sunt cele mai susceptibile de a afecta în mod negativ fluxul de materiale. Creșterea temperaturii sau înghețarea, creșterea conținutului de umiditate, creșterea timpului de repaus de stocare, precum și reducerea dimensiunii particulelor materialului, pot cauza probleme de flux. Dacă materialul are o gama larga de dimensiuni a particulelor cu o parte semnificativă (15

9

la 20 la suta sau mai mult) de particule mai mici de 1/2 cm, teste de debit se efectuaza numai pe aceste particule fine.

3 Dezvoltarea proiectarii funcționale a silozului.

Se iau în considerare cerințele de operare precum și condițiile și proprietățile de curgere ale materialului pentru a dezvolta proiectarea funcționala a silozului. Caracteristicile care vor fi proiectate în timpul acestei etape includ:

• înălțimea cilindrului, diametru, și materiale de construcții.

• forma, panta, și materiale de construcție pentru bunchar.

• dimensiunea outlet

• tipul și mărimea feeder.

Caracteristici opționale care se pot determina, de asemenea, la această etapă includ: • tipul și dimensiunea supapei de refulare

zona de inserare, localizarea, mărimea, și materiale de construcție pentru buncher. Factorul principal care se ia în considerare în alegerea celorlalte caracteristici funcționale de design este modelul de curgere corespunzător în interiorul silozului Cele două modele principale de curgere sunt fluxul pâlnie (furnal) și debitul de masă, așa cum se arată în figura. În fluxul pâlnie (figura-1a), un canal de flux activ se formeaza mai sus de outlet cu un material care nu curge în jurul periferiei recipientului. În debitul masic (figura 1b), toate materialele se află în mișcare ori de câte ori sunt extrase din recipient. Materialul atât din centrul cit și din spre periferie se deplasează spre outlet.

sunt extrase din recipient. Materialul atât din centrul cit ș i din spre periferie se deplaseaz
10
10

Realizarea fluxului de masă necesită o iesire care este suficient de mare pentru a preveni formarea arcului de material (de asemenea, numit pod sau bolta) peste priza, peretii buncar care sunt suficient de netezi și abrupti pentru a declansa fluxul de materiale la pereți, și o priză care este în întregime activă. Dimensiunea minimă de ieșire care poate evita arcul este direct legată de coeziunea materialului. Rata de descărcare ceruta afectează, de asemenea, dimensiunea de ieșire. Selectarea alimentatorul adecvat pentru priza recipientul este, de asemenea, importanta, deoarece fluxul de masă nu poate avea loc în cazul cînd alimentatorul nu livreaza materiale pentru intreaga capacitate a prizei. Trebuie înțeles care dintre proprietățile fluxul de materiale poate fi modificate.

4 Proiectarea detaliilor.

Proiectarea detaliilor recipientului necesită selectarea materialelor de construcție, metodele de fabricare și de instalare, si design structural. Cele trei opțiuni comune de fabricare a recipientului sunt: beton armat, oțel sau aluminiu sudat, și oțel sau aluminiu imbinat prin suruburi sau nituri. Un recipient de beton armat este de obicei folosit pentru aplicații de mare capacitate. În cazul în care recipientul este într-o zonă greu de accesat și exista un interval limitat de timp pentru instalare, acesta poate să fie proiectat și construit în secțiuni.

5 Fabricarea și instalarea recipientului.

Înainte și în timpul fabricației, trebuie verificat că fabricantul recipientului interpretează în mod corect detaliile de proiect, precum și daca înțelege baza pentru proiectare. În caz contrar, fabricantul poate face o greșeală, cum ar fi încercarea de a îmbunătăți suprafata prin lustruire fara a ști că această lustruire de suprafata dese ori modifica frecare de perete și poate schimba fluxul de material din recipient.

6 Pornirea și intretinerea recipientului.

După instalare, cei care au instalat recipientul si inginerul proiectant ar trebui să fie prezenti la pornire. Pornirea implica încărcarea cu material și verificarea ca

evacuarea materialului este în conformitate cu cerințele. După pornire se

11

inspecteaza recipientul pentru a evita ca problemele mici sa evolueze. Se controleaza suprafețele înclinate ale buncarului pentru orice schimbări, cum ar fi uzura geometrica sau de acoperire, care pot produce probleme de flux etc. Dacă se decide stocarea unui material diferit în recipient, se ia în considerare mai mult decât densitatea în vrac a materialului. Dacă proprietățile materialului fluxul sunt diferite de cele ale materialului original, modelul debitul prin recipient poate fi diferit și să genereze tensiuni structurale diferite.

COMPARAREA SILOZURILOR DE METAL CU CELE DIN BETON

1. Construcţia silozurilor din oţel este mai uşoară şi mai rapidă Silozurile din oţel de capacitate rezonabilă pot fi construite în câteva zile sau în câteva ore, în timp ce mai multe luni sunt necesare pentru ridicarea unui siloz din beton monolit. Factorii

următori demonstrează într-o clipită motivul pentru care silozurile din oţel prezintă un avantaj considerabil în materie de constructie:

a. Pentru instalarea unui siloz de oţel este necesară o cantitate minimă de utilaje şi

de manoperă. Construcţia silozurilor din oţel nu necesită folosirea unor betoniere voluminoase şi costisitoare care sunt absolut necesare în cazul construirii de silozuri din beton.

b. Silozurile din oţel pot fi ridicate prin mână de lucru relativ neexperimentată, desigur cu supravegherea unui maistru calificat, în vreme ce construirea unui siloz din beton necesită utilizarea unui personal de calificare înaltă în constructia de silozuri din beton.

c. Montajul silozurilor din oţel se efectuează prin procedee mai puţin dificile. Montajul

silozurilor din oţel este mai rapid graţie panourilor care se îmbină între ele prin

şuruburi. Sunt eliminate eşafodajele cât şi troliile costisitoare necesare la turnarea continuă a silozurilor din beton. 2. O mai mare rezistentă la insecte parazite constituie un alt punct esenţial în favoarea silozurilor din oţel faţă de silozurile din beton

a. Tablele din oţel nu sunt poroase şi nu se crapă. Pentru acest motiv, oţelul este

aproape unicul material care rezistă rozătoarelor. Tasarea cauzează fisuri în betonul

monolit sau în blocurile de beton, datorate fundaţiilor defectuoase sau intemperiilor severe, ceea ce va provoca găuri de o mărime suficientă pentru a permite intrarea rozătoarelor în zona de depozitare.

12

b. Silozurile din oţel sunt etanşe şi la adăpost de intemperii. Ele sunt etanşate la

îmbinarea cu fundaţia prin intermediul unui mastic sau a unei paste de ciment cu

scopul de a evita posibilitatea intrării rozătoarelor şi insectelor parazite. Toate îmbinările sunt etanşate cu ajutorul unor benzi de cauciuc, ermetice, care sunt etanşe la aer şi umiditate.

c. Suprafaţa interioară a silozurilor din oţel fiind neporoasă oferă o mai mare

siguranţă decât suprafeţele rugoase din beton pe care ouăle insectelor şi larvele pot fi uşor puse la adăpost şi multiplicate. 3. Silozurile din oţel sunt perfect etanşe la intemperii Benzile de cauciuc de etanşare puse între fiecare foaie de oţel durează nelimitat şi asigură o protecţie completă

împotriva intemperiilor şi insectelor parazite. Cerealele care conţin o umiditate excesivă vor crea condens în interiorul oricărui fel de siloz. Silozurile din oţel - nefiind poroase - nu pot absorbi umiditatea excesivă în timpul când se reîncălzesc, contrar celor din beton; în cazul acestora, sub efectul vânturilor puternice şi calde, condensul absorbit de pereţii exteriori este apăsat spre interiorul acestora şi există riscul să ajungă la cereale. 4. Silozurile din oţel sunt mai putin costisitor de întreţinut Silozurile din oţel nu necesită practic nici o cheltuială de întreţinut, în comparaţie cu silozurile din beton a. Pereţii exteriori ai silozurilor din oţel sunt galvanizaţi şi nu necesită nici o întreţinere pe o durată de mai mult de 20 ani.

b. Pereţii interiori ai silozurilor din oţel - fiind în mod constant curăţaţi prin mişcarea

cerealelor - nu necesită nici o întreţinere Prin comparare, silozurile din beton sunt subiectul unor dezintegrări neaparente cum ar fi măcinarea, fărâmiţarea, cojirea şi şiroirea, datorită rupturii structurii celulare interioare. Majoritatea acestor distrugeri sunt datorate umidităţii excesive acumulate în pereţi sau datorate betonului de calitate inferioară, ori defectelor de structură. În scopul evitării infiltrării umidităţii prin traversarea pereţilor, umiditate care va fi imediat absorbită de către cereale, silozurile din beton necesită o atenţie şi o întreţinere constante. Fisurile care se pot produce din cauza tasării fundaţiilor sau variaţiilor extreme ale temperaturii, vor necesita reparaţii şi etanşări. 5. Silozurile din oţel oferă o mai mare rezistenţă la flăcări Nici un siloz nu este necombustibil. O temperatură de 705 o C va distruge indiferent ce gen de construcţie. Totuşi, oţelul este desigur mult mai rezistent la foc decât betonul. O temperatură de 344 o C va distruge chimic toate construcţiile din beton, rezultând o

13

structură mai fragilă şi mai aptă de explozie. Aceeaşi temperatură va cauza oţelului o bombare uşoară şi nu va produce decât băşicarea părţilor vopsite.

6. Flexibilitatea silozurilor din oţel este un alt motiv important pentru care ele sunt

mult mai avantajoase

a. Flexibilitatea oţelului însuşi îl îndepărtează de pagubele cauzate de cutremurele

de pământ. Prin comparaţie, structurile de beton se vor fisura sau crăpa sub tensiuni

asemănătoare.

b. Silozurile din oţel pot fi concepute în aşa mod încât să fie uşoară extinderea lor

ulterioară, dacă va fi cazul. Cumpărarea utilajelor suplimentare de încărcare şi de descărcare nu este necesară ca în cazul extinderii silozurilor din beton.

c. Dacă este cazul, un siloz din oţel poate fi transportat la un alt amplasament, cu

cheltuieli minime. Silozurile metalice pot fi demontate şi remontate printr-o nouă

cumpărare doar de materiale de etanşare ca şi de îmbinare necesare remontării lor.

7. Silozurile din oţel oferă o mai mare rezistenţă la vânt Deşi silozurile din oţel sunt

mai flexibile, ele sunt suficient de solide pentru a rezista furtunilor. 8. Silozurile din oţel permit o mai mare evacuare de căldură Iată trei motive majore pentru care retenţia de căldură de către silozurile din oţel este inferioară celei a silozurilor din beton:

a. Pereţii unui siloz din oţel, galvanizate cu zinc, reflectă mai bine razele de soare

decât pereţii maţi ai structurilor din beton şi în consecintă, minimalizează absorbţia directă a căldurii degajată de către soare.

b. Grosimea pereţilor unui siloz din oţel este inferioară celei a pereţilor unui siloz din

beton. În consecintă, cu toate că oţelul este mai bun conducător de căldură decât structurile din beton, cantitatea de căldură înmagazinată în pereţii silozurilor din oţel

se arată a fi mai mică.

c. Betonul se va încălzi mai încet decât oţelul, dar el va reţine căldura mai mult timp

chiar şi după apusul soarelui; adesea, dimineaţa foarte devreme, pereţii unui siloz din beton sunt la fel de calzi ca şi ai sobei, din cauza căldurii absorbite la asfinţit. Din

contră, silozurile din oţel provocănd o reflexie a razelor de soare, determină o absorbţie mai mică de căldură şi de aceea silozurile metalice se răcesc mai repede după dispariţia sursei de căldură.

14

CAUZELE CEDĂRII SILOZURILOR

Cedari cauzate de erori de proiectare

Proiectantul trebuie să stabilească mai întâi proprietățile de debit ale materialului, apoi sa ia în considerare elemente cum ar fi geometria canalului de debit, debitul și presiunea statică, și efecte dinamice. Probleme cum ar fi gaura de șobolan și vibrațiile trebuie să fie prevenite, în timp ce rata de descărcare cerută trebuie asigurata. Trebuie să fie luate în considerare sarcini non-uniforme, sarcini termice, precum și efectele detaliile de fabricatie non-standard. Mai mult, proiectantul trebuie să știe când să fie precaut în fața unor informații incomplete sau care induc în eroare, sau recomandări care provin din manuale, sau de la persoane cu sindromul "întotdeauna s-a făcut în acest fel". După ce s-au stabilit criteriile de proiectare, trebuie să urmeze un design competent. Aici, proiectantul trebuie să aibă

o apreciere completă a combinațiilor de încărcari, concentrari de sarcină, efectele

primare si secundare pe elementele structurale, precum și flexibilitatea relativă a

elementelor. O atenție deosebită trebuie acordată modului de constructie a detaliilor critice din structura în așa fel încât sa se realizeze toate cerințele de proiectare. Condițiile de încărcare legate de debit includ:

• Încovoierea zidurilor circulare cauzate de descarcarea excentrica.

• presiuni nesimetrice cauzate de inserții.

• vibrații auto-induse

• vârfurile de presiune locală la un punct unde un canal de debit pâlnie intersectează un perete siloz.

• fluxul de masă care apare atunci cand fluxul pâlnie era de așteptat.

• migrația de umiditate de la particule umede la uscate care face ca particulele uscate sa se umfle și sa genereze sarcini mari radiale pe siloz.

Defecțiuni cauzate de erorilor de constructive Materiale improprii Fundație neuniformă Modificările de proiect în timpul construcției

15

Cedari cauzate de utilizare Un siloz corect proiectat și construit în mod corespunzător ar trebui să aibă o viață lungă. Din păcate, nu acesta este întotdeauna cazul.

În cazul în care un material în vrac, altul decât cel pentru care a fost proiectat silozul

este plasat în el, modelul fluxului și distribuția sarcinilor pot fi complet diferite. Printre problemele care pot apărea se numără:

• prabusirea de goluri mari

•dezvoltarea de flux de masă în silozuri destinate structural pentru fluxul pâlnie.

• mijloace drastice de provocare a curgerii.

• deformarea unui perete nerigidizat mai jos de un arc de material în vrac depozitat.

• oboseala cauzată in metal de vibratoare montate la exterior.

• explozii de praf.

Cedari cauzate de întreținerea necorespunzătoare Menținerea unei siloz este în sarcina proprietarului sau utilizatorului. Există două tipuri de lucrări de întreținere, care sunt necesare. Primele sunt operatiunile

regulate preventive, cum ar fi inspecția periodică și repararea stratului de acoperire, protejarea structurii, sau ambele. Pierderea proprietatilor unui strat poate fi inevitabila cu un produs abraziv sau coroziv, insa menținerea protectiei în stare de funcționare corectă este o necesitate pentru operarea in conditiile proiectate. Al doilea domeniu de întreținere implică cautarea semnelor initiale de cedare, (de exemplu, fisuri, perete deformat, înclinare a structurii) și remedierea acestora. Coroziune și eroziune Pereții silozului subtiati de coroziune sau eroziune sunt mai puțin capabili să reziste

la sarcini aplicate decât atunci când erau noi. Aceasta este o problemă atunci când

se manipuleaza materialelor abrazive sau când se utilizeaza oțel carbon în medii

umede sau în alt mod corozive. Combinarea efectelor de abraziune cu coroziunea accelerează în mod semnificativ problema. Lipsa de inspecțiilor de rutină Reacție necorespunzătoare la semnelor de degradare

O reacție comună la semnele de degradare silozului este de a le ignora, de multe

ori, deoarece personalul nu este conștient de semnificația și consecințele acestui lucru. O altă reacție comună este curiozitatea și acțiunilor total nepotrivite sunt luate într-o încercare de a "reduce" șansa de cedare.

16

EXEMPLE DE SILOZURI

EXEMPLE DE SILOZURI Fig. 2 Siloz de beton Fig. 3 Siloz de cereale Fig. 4 Siloz

Fig. 2 Siloz de beton

EXEMPLE DE SILOZURI Fig. 2 Siloz de beton Fig. 3 Siloz de cereale Fig. 4 Siloz

Fig. 3 Siloz de cereale

EXEMPLE DE SILOZURI Fig. 2 Siloz de beton Fig. 3 Siloz de cereale Fig. 4 Siloz

Fig. 4 Siloz de cereale

17

Fig. 5 Silozuri pentru blast/split Fig 6. Silozuri pentru rumegu ș Fig.7 Silozuri pentru porumb

Fig. 5 Silozuri pentru blast/split

Fig. 5 Silozuri pentru blast/split Fig 6. Silozuri pentru rumegu ș Fig.7 Silozuri pentru porumb 18

Fig 6. Silozuri pentru rumeguș

Fig. 5 Silozuri pentru blast/split Fig 6. Silozuri pentru rumegu ș Fig.7 Silozuri pentru porumb 18

Fig.7 Silozuri pentru porumb

18

CONCLUZII Silozurile care sunt proiectate, construite, exploatate și întreținute în mod corespunzător, vor avea viață lungă. Fiecare cedare ilustrează efectele uneia sau mai multora dintre probleme posibile în proiectare, construcție, utilizare și întreținere. Costul de reparații sau reconstrucție, costul de soluționare a litigiilor, precum și costul de asigurare a crescut de mai multe ori costul pe care l-ar fi avut initial constructia daca s-ar fi realizat în mod corespunzător. Cea mai bună abordare a proiectului unui siloz, buncar sau pilnie pentru materiale în vrac este unul care este aprofundat, conservator, și pe baza parametrilor masurati. Inginerii de proiectare nu sunt protejati legal prin respectarea litera cu litera a unui cod de practică. Respectarea codului aplicabil la nivel local este, desigur, necesara, dar niciodată nu ar trebui să fie considerată, în sine, ca o condiție suficientă pentru o performanța de design satisfăcătoare. Este responsabilitatea proiectantului de a se asigura că proiectul se bazează pe cunoștințe solide, complete a materialelor manipulate, că designul este competent, și că acoperă toate combinațiile previzibile de încărcare. Este responsabilitatea comună a proiectantului, constructorului si proprietarului realizarea unui standard acceptabil a construcției. Este apoi responsabilitatea proprietarului de a menține în mod corespunzător componentele structurale și mecanice. Este, de asemenea, responsabilitatea proprietarului să se asigure că orice modificare preconizată, în geometrie de descărcare, de utilizare sau orice alt parametru specificat, este precedata de o revizuire a proiectării, cu consolidarile aplicate după cum este necesar.

19

BIBLIOGRAFIE

Note de Curs-Tehnologia pentru clădiri și construcții speciale prof.dr.ing.C.Budan

2014

Constructii speciale industriale din beton armat O.Mîrșu, R.Friedrich http://www.wolfsystem.ro http://ro.wikipedia.org/wiki/Siloz

ftp://primariasv.ro/pub/achizitii_publice/documentatii/cinema/vol%20IIb%20structura/

PIESE%20SCRISE%20-%20PDF/Memoriu%20justificativ%2%20SILOZ%20150.pdf

https://www.scribd.com/

20