Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 7

Raspunsurile functionale ale activarii LT CD4+


Ca urmare a activarii factorilor de transcriptie se activeaza sinteza proteica ceea ce la 2 tipuri de
actiuni:

maturizare functionala: avem nevoie limfocit matur capabil sa actioneze si de un numar


crescut de limfocite care sa recunoasca acel antigen declansator;
pe de alta parte limfocitele T CD4 se vor diferentia atat in ceea ce priveste supravietuirea
lor, cat si in ceea ce priveste subseturile, cu diverse tipuri de activitati, actiuni.
Aceste procese se desfasoara nu exact in consens, dar sunt un pic decalate, dar principiile se
suprapun intr-o mare masura. (schema)
Activarea metabolica.
Ce intelegem prin activare?
=sinteza unor proteine, care vor fi: molecule efectoare, in cazul in care vorbim despre limfocitele
T CD4+, moleculele efectoare vor fi citokinele;
-molecule efectoare clasificate in functie de secretie, au nevoie de receptori si molecule de
suprafata;
- in afara de receptorii pentru citokine pe suprafata acestor limfocite T activate in diferite stadii de
evolutie, sunt exprimate molecule de adeziune celulara si chemokine si receptori pentru chemokine, in
functie de cat de mult evolueaza;
- ca urmare a acestor sinteze ale moleculelor efectoare, isi vor modifica fenotipul morfofunctional,
in diferite stadii; nu este o trecere dintr-o etapa in alta, ci este o trecere progresiva, pe masura ce sintetizam
diverse molecule;
-de asemenea, la un timp dupa activarea sintezei proteice, vom declansa procesul de proliferare, de
multiplicare a celulelor care, numai acelor antigeni specifici, in sensul in care celulele naive sunt in stare de
repaus, ca urmare a activarii acestora => se va trece din stadiul G0 in stadiul G1si G2 al ciclului celular =>
se vor multiplica si diferentia in 2 categorii:
celule efectoare;
celule cu memorie;
-ambele categorii nu sunt populatii omogene, ci sunt populatii heterogene in functie de tipul de
molecule efectoare, respectiv de citokine pe care le secreta, astfel incat vom avea in principal 2 populatii
TH1 si TH2 , acestora li se va adauga TH17 , T regulatorii si T foliculare.
Ce se intampla ca urmare a activarii limfocitelor, ca urmare a recunoasterii si a transmiterii?
-activarea este completa doar daca au fost parcurse toate etapele de activare, asta inseamna atat
semnale activatoare pe calea principala, cat si pe caile accesorii;
-abia dupa ce au fost transmise toate semnalele, se va declansa in interiorul celulei cresterea ratei de
transcriere;
In primele ore, chiar incepand dupa 2 h de la transmiterea semnalului activator, primele molecule
sintetizate si expuse pe suprafata celulelor sunt CD69.
o probabil ca avem nevoie de ele cam la inceput;
o CD69 sunt molecule care au rolul de a bloca receptorul
(P1PR1);
o aceasta molecula este prezenta la nivelul
;
o aceasta proteina la momentul actual transmite in mod obisnuit semnale de detasare a
limfocitului;
o in urma activarii limfocitului naiv, el trece intr-o etapa imediat urmatoare evolutiva si
exprima aceste CD69 care blocheaza molecula de transmitere a semnalelor de detasare si in mod indirect
are ca efect mentinerea limfocitului T naiv la locul de activare pana cand se termina de activat, de
completat toate semnalele de care are nevoie;
Tot in perioada asta, in intervalul de timp imediat urmator, se sintetizeaza printre primele molecule
si sunt expuse pe suprafata limfocitului activat: receptorul pentru IL 2(CD25) si IL 2.

-pentru activarea factorilor de transcriptie era exact: IL 2, pentru ca aceasta are importanta in
etapele ulterioare de maturare, diferentiere, proliferare => avem nevoie de ea atat sa o prezentam cat si sa o
recunoastem, sa o legam.
-urmatoarele molecule exprimate: receptor pentru IL 2 (CD25) si IL 2.
-de asemenea, in acest interval dupa activare, sunt sintetizati prima data receptori cu rol de
amplificare a activarii: CD 44 cu rol accesor in activare, transmite semnale suplimentare de activare si usor
decalat, adica dupa 24h, incepe sa se sintetizeze
ce transmit semnale inhibitorii impreuna cu CD28
(fac parte din aceeasi familie).
-de asemenea, tot in aceasta etapa, se sintetizeaza pe suprafata limfocitelor moleculele de adeziune
si chemokinele cu receptorii lor;
-daca suntem in faza de limfocit care este in curs de activare avem nevoie initial sa se mentina
moleculele de adeziune care retin procesul acolo unde se afla, dupa care la momentul in care au atins
maturizarea functionala, vor diminua moleculele de adeziune care le tin in acel loc si vor creste actiunea
moleculelor de adeziune care le deplaseaza la nivelul urmator: ele trebuie sa plece de acolo, nu se va realiza
la nivelul ggl, va fi o dinamica a expresiei moleculelor de adeziune si a chemokinelor;
Limfocitele T exprima pe suprafata lor receptori pentru citokine (proteine care au greutate
moleculare mica cu functie principala de mesager) pentru recunoasterea acestora.
S-au descris 5 familii de receptori/5 tipuri de receptori in functie de structura domeniului lor
extracellular pe o parte, si pe de alta parte dupa modul de transmitere intracelulara a semnalelor =>
o familia de receptori de tip 1,
o familia de receptori de tip 2,
o familia de receptor pt IL 1,
o receptori cuplati cu proteina G,
o familia de receptori pentru TNF.
Familia de receptori de tip 1
-structura: domeniul extramembranar: prezinta perechi de reziduuri de cisteina care sunt
conservate;
- in ceea ce priveste modul de transmitere intercelular a semnalului se foloseste calea JAK STAT
kinazelor;
Structura receptorilor din aceasta familie:
-prezinta 3 lanturi in principiu, insa acestia pot fi dimeri sau trimeri, nu e obligatoriu sa fie 3
lanturi;
o lantul alfa functie receptoare (CD25) functie de recunoastere;
o lantul beta are functie de semnalizare,
o lantul gama C= comun, comun in structura tuturor receptorilor din familie (alfa + gama c:
dimeri sau alfa + gama c+ beta: trimer);
Lantul beta e prezent in receptorii care recunosc IL 3, IL 5 si factorul de crestere, iar gama C este
prezenta in toate variantele, fie ca este dimer sau trimer; este prezent in receptori care recunosc IL 2, IL 4,
IL7, IL9, IL15.
Mai e un tip de lant implicat in transmiterea semnalului si anume: proteina cu greutate moleculara
de 130kDa ce face parte din receptorii care recunosc IL 6.
Domeniul de recunoastere: lantul alfa, in afara de cisteina, are o structuracuaternara ce imbraca
forma de alfa helix care recunoaste si se combina cu citokinele corespondente, conformatie ce ii permite sa
recunoasca citokinele. Ca si prototip: receptorul pentrul IL 2 si IL 2.
IL 2
- este o proteina care are GM intre 14 si 17 kDa;
- structura conformationala cuaternara este de tip alfa helix.
- este printre primele molecule sintetizate si secretate, la dupa 2 h de la activare, atinge un
maxim la 8-12 h dupa care sinteza si secretia de IL 2 scade;
- acelasi patern il are si receptorul pt IL 2: incepe si el sinteza la 2 ore, atinge max la 8-12h apoi
scade.

IL 2 este secretata directional in pasul sinapsei imunologice si favorizeaza recunoasterea


datorita densitatii mari de receptori, drept urmare sansa ca sa se intalneasa si sa fie
recunoscuta este mare;
IL 2 e implicata atat in generarea de limfocite, cat si in activarea lor, proliferarea si
diferentierea subseturilor lor;
joaca un rol important in supravietuirea si diferentierea limfocitelor T CD 4+ regulatorii, a
caror importanta este extrem mare avand in vedere ca celulele T regulatorii sunt implicate in
modularea raspunsului imun si inhiband raspunsul imun impotriva moleculelor self;
receptorul pt IL 2 este exprimat in mod pasager pe limfocite T naive si pe cele efectorii, dar
este exprimat in mod permanent pe varietatea limfocitelor T CD 4+ regulatorii; acest lucru sa demonstrat pe soareci la care au fost anulate genele pt IL 2 si receptorul IL 2 si s-a
demonstrat ca datorita disfunctionalitatii la nivelul limfocitelor T regulatorii, acesti soareci au
dezvoltat boli autoimune.
IL 2 cu structura de alfa helix va fi recunoscuta de cele cu care intra in contact, cu lanturile
receptorului IL 2: lantul alfa cu rol in recunoastere specifica, lantul beta si lantul gama C;
de retinut la CD25 este ca el poate exista in forma solubila, descarcarea lui in forma solubila
semnalizeaza activarea limfocitelor CD 4;

De ce credeti ca este important sa cunoasca un clinician procesul de activare si recunoastere a


unui antigen? In cazul respingerii grefei. CD 25 este solubil, marker biologic pt verficarea initierii procesul
de activare a limfocitelor T in cazul respingerii grefei.
Cum functioneaza?
-in etapa initiala a activarii se exprima receptorii pt IL 2;
-initial, acest receptor exista in forma naiva, dar in forma incomplete pe limfocitul naiv, in stadiu de
repaus => ii lipseste lantul de recunoastere;
-ca urmare a activarii limfocitului, prima oara se sintetizeaza lantul alfa, care adaugat la complexul de
receptori ai IL 2 va determina formarea completa a lantului de recunoastere, ceea ce va permite
recunoasterea IL 2 care si ea se secreta in aceasta etapa;
-in urma recunoasterii de catre complexul receptorial al IL 2, limfocitul T naiv va trece intr-o stare mai
evoluata: LT precursor, si de asemenea, ca urmare a semnalizarii prin IL 2, este indusa proliferarea.
Cum e indusa proliferarea?
-IL 2 va actiona asupra propriului limfocit: efect autocrin si va avea ca efect cresterea sintezei citokinelor,
care vor determina cresterea limfocitului din stadiu 0 in stadiul de limfoblast, si parcurgerea etapelor
ciclului celular;
-de asemenea, la aceasta evolutie, contribuie inhibarea unor proteine care blocheaza LT in stadiul de repaus
in stadiul G0: pe de o parte sintetizam proteine care favorizeaza ciclul celular, pe de alta inhibam molecule
care ne blocheaza in G0.
-ca efect autocrin IL 2 mai promoveaza supravietuirea limfocitului, prin stimularea sintezei proteinelor
antiapoptotice;
-al treilea lucru important este IL 2 este implicata in initierea diferentierii subseturilor functionale ale LT
CD4+ prin stimularea sintezei unor citokine;
-Il2 este de maxima importanta in functionarea si diferentierea LT regulatorii;
-pe de alta parte, in studiile experimentale in vitro, IL 2 s-a demonstrata a fi implicata in proliferarea si
diferentierea celulelor NK si limfocitelor B.
-in context fiziologic, in vivo, nu s-au descoperit raspunsurile, nu se stie daca in vivo este implicata in
raspunsul fiziologic in cazul acestor cellule;
-procesele de proliferare celulara a LT si a diferentierii lor, sunt relativ simulante, sunt initiate de IL 2, si in
acelasi timp continua modificarea fenotipului morfofunctional.
Expansiunea clonala
-multiplicarea celulelor este indusa de IL 2 care actioneaza asupra proteinelor care regleaza ciclul celular,
asupra celulelor regulatoare si inhibitoare;

-pe de alta parte, nu se poate produce expansiune clonala in lipsa semnalelor activatorii provenite pe calea
principala, si pt ca vorbim despre LT naive, si pe cea accesorie, care implica CD28.=> daca avem limfocite
T naive care nu au recunoscut antigenul si se pun in mediu cu IL 2 nu vor prolifera decat cele care sunt
activate, care au recunoscut antigenul si care au transmis semnale activatorii pe caile principala si
acccesorie;
-ne aflam in mediu cu LT naive=> unele au recunoscut antigenul, au sintetizat si secretat IL2, iar altele nu
au recunoscut antigenul;
-desi IL 2 se afla in cantitate crescuta in mediu, ea nu va activa decat limfocitele care au produs-o=>
aceasta este explicatia pentru care in urma recunoasterii prolifereaza doar celulele care au recunoscut
antigenul, nu se multiplica toate.
Cat de mult?
ex. In cauzul infectiei cu virusul Ebstein Barr:
-inainte de infectie s-a demonstrat ca frecventa celulelor LT CD 4 este de 1:10;
-in urma stimularii antigenice expansiunea clonala a determinat ca nr lor sa creasca la 1:100, deci au
crescut de 10 ori;
-cele de CD8 + , daca initial se aflau 1:10000 sau 1: milion, in urma stimularii antigenice, ele au crescut la
1- 3: 100 adica au crescut de 35 000 de ori;
-in plus, aceasta odata cuproliferarea are loc si diferenterea lor, continua sinteza de molecule efectoare
astfel incat avem un nr foarte mare,iar ele sunt si efectoare, fiind capabile sa-si indeplineasca functiile;
-la sfarsit, vom avea un nr foarte mare de limfocite T efectoare, dar si care au capacitatea de a actiona si de
a recunoaste in mod specific antigenul declansator, de a-l distruge, de a-l elimina, dar au viata scurta;
-LT capabile sa actioneze, sa recunoasca, sa elimine si sa distruga antigenul, dar in plus au capacitatea de a
supravietui mai mult timp poarta numele de LT cu memorie;
-acestea sunt in proportie de 1:10.000;
-nr lor a crescut foarte mult in urma distrugerii antigenului;
-limfocitele T cu memorie raman ca un mecanism de back up;
-in cazul in care se va mai intalni cu acele antigene, organismul are la dispozitie mecanisme de actiune
imediata;
Diferente fenotipice morfofunctionale intre LT efectoare si LT cu memorie si LT naive
-le diferentiaza: capacitatea de activare, capacitatea de deplasare si capacitatea de producere de molecule
efectoare;
1.capacitatea de activare
- CD28 sunt prezente pe limfocite T naive pt ca pt activarea completa a acestora este necesar ca
transmiterea semnalului sa se faca pe calea accesorie cd 28 cd ?;
-nu mai avem CD28 pe LT efectoare si nici LT cu memorie, pt ca acestea nu mai au nevoie de semnale
suplimentare, este suficient sa recunoasca pe calea principala, adica pe CDR Cd3 zeta zeta si CD4.
-la limfocitele T naive existe un receptor: CD 45 care imbraca 6 izoforme diferite intre ele prin greutate
moleculara si prin afinitate;
-CD45 are rol de a transmite semnale activatoare suplimentare;
-LT naive exprima pe suprafata lor izoforma CD45 RA care prezinta o afinitate scazuta pt transmiterea
semnalului;
-in schimb cele efectoare cat si cele cu memorie prezinta o alta izoforma cd45 RO care prezinta o afinitate
crescuta pt transmiterea acestor semnale=> daca LT naive este mai greu de pornit, LT efectoare si cu
memorie transmit mult mai rapid semnalele activatoare, deoarece au izoforma cu afinitate mai mare.
-CD25= receptor pt IL 2 - se gaseste in concentratie scazuta pe limfocitul T naiv, dar in urma activarii se
sintetizeaza acel receptor, si formeaza complexul de recunoaste a IL 2 cu eficacitate maxima=> CD 25 se
afla in cantitate mare in LT efectoare si cu memorie.
-efectoarele si cu memorie au complexul receptorial pt IL 2 complet, asta inseamna ca scurteaza timpul de
reactie.
-s-a mai demonstrat ca exista pe limfocitele T receptorul pt IL 7 care este exprimat in cantitate crescuta pe
LT naive, exprimat pe LT efectoare in cantitate scazuta, si crescut pe cele cu memorie doarece cele naive si
cu memorie, pt organism este mai bine sa supravietuiasca mai mult insa efectoarele nu e bine sa

supravietuiasca asa mult dupa ce si-au facut treaba: nu are rost sa tinem 35000 de cellule pt ca irosesc
resursele organismului.
-experimentele au demonstrat ca receptorul pt IL 7 (CD 126) este implicat in supravietuirea celulelor; este
implicat in supravietuirea limfocitelor, fiind crescut pe limfocitele T naive si cu memorie si scazut pe cele
efectoare care trebuie sa moara;
2. migrarea si fondul=capacitatea de a fi programate sa se duca intr-un anumit loc.
-LT naive au pe suprafata receptori de adeziune celulara care recunosteau ligantii exprimati pe endoteliu
inalt de la nivelul paracortextul ggl.;
-celulele efectoare si cu memorie nu au niciun sens sa ramana acolo, ele vor trebui sa elimine expresia
acestor molecule de adeziune care le tin in ggl si sa exprime molecule de adeziune si chemokine care vor
recunoaste si le vor directiona spre infectie, acolo unde isi pot exercita functia=> asta inseamna ca LT
efectoare vor avea receptori pt citokinele inflamatorii.
3. productia de molecule efectorii
-LT naive nu au pt ca nu au ce face cu ele, in timp moleculele efectorii, daca vorbim despre LT CD4 +,
citokinele si receptorii lor vor fi exprimate in cantitati mari atat pe cele efectoare cat si pe cele cu memorie.
LT efectoare si cele cu memorie, la randul lor, sunt subimpartite in clase functionale:
-LT CD4+ produc citokine cu care influenteaza viata altor celule, le ajuta.=> LT helper.
-in aceasta situatie s-a demonstrat ca chiar daca fenotipic toate exprima CD4 si CD 28, nu seamana intre ele
si pot fi subimpartite in:
- TH1
- TH 2
-pe baza claselor de citokine pe care le sintetizau (daca sintetizau un anumit grup de citokine atunci urma sa
determine un anumit tip raspuns imun, sa actioneze pe anumite cellule) au fost impartite in:
LTH1
-cresc expresia de interferon gama, IL 2;
-ca rezultat al activitatii lor=>raspuns imun mediat celular.
LTH 2
-sintetizeaza in principal IL 4, IL 5, IL 13;
-ele vor determina aparararea antihelmintica, singura lor functie fiziologica.
LTH 17: dupa citokina pe care o sintetizeaza in cantitate mare(IL 17); de asemenea mai
sintetizeaza IL 21 si IL 22, iar ca raspuns al actiunii lor este promovata inflamatia.
subclasa limfocitelor T CD 4 + regulatorii care sintetizeaza factor beta, IL 10; acestea au
o functie speciala pentru ca joaca rolul de imunoreglatorii si actioneaza asupra celorlaltor limfocite
impedicandu-le sa reactioneze cu proteinele self.
a 5a clasa: limfocite T foliculare care actioneaza la nivelul centrilor germinali, stimuland
diferentierea LB => raspuns imun umoral.
-initial LT nave, inainte de intalnirea cu ag, aceasta mai poarta numele de T helper precursoare ptr
ca este forma lor imatura, iar dupa intalnirea cu antigenul, in prima etapa, care poarta numele de priming
sau amorsare, desi ele au intregul set de gene pentru toate citokinele, ele vor secreta doar IL 2.
-ca urmare a acestei secretii si efectului autocrin al IL2, LT va trece intr-o etapa mai evoluata, LT
helper 0: este nediferentiat, la acest stadiu este capabil sa secrete toate citokinele.
-Acesta e punctul in care, in functie de mai multi factori, cum ar fi citokinele din mediu descarcate
de alte proteine participanteb(activaraea LT se face in urma cooperarii celulare cu APC), in functie de ce
descarca si astea, se diferentiaza in TH 1 sau TH 2.
Cum? In 3 etape:
1. de inductie
2. de angajare
3. de amplificare
-inductia se refera la aceasta situatie in care ea este nediferentiata si va incepe sa secrete preferential un
anumit tip de citokine.

-ca urmare a secretii preferentiale celula se va angaja pe o calea de dezvoltare si pe de alta parte va fi
inhibata secretia celorlalte subseturi carcateristice celorlalte sinteze;
ex: daca se sintetizeaza INF gama se va dezvolta TH 1 care va sintetiza INF gama; una din actiunile
declansate de INF gama e blocarea diferentierii in Th 2.
-daca este dirijata de IL 4 se va diferentia in TH 2, dar are si efectul de a bloca sinteza setului de citokine ce
include si INF gama.
Etapele diferentierii in subtipuri functionale:
1. inductia (=polarizarea)
2. angajarea: dupa ce s-au angajat pe o cale si isi vor completa maturizarea pe acea cale
3. amplificare
Inductia este influentata de la:
1. tipul de antigen cu care avem de a face.
-in functie de ag, IC sau EC, vor fi angajate tipuri diferite de APC uri, care vor determina sinteza unor tipuri
diferite de citokine.
2. tipul de celula prezentatoare
3. mediu
angajare- ce e valabil pt TH 1 si TH 2 e si pentru celelalte.
-o data ce s-a angajat in sinteza si secretia unor citokine acelea vor inhiba sinteza celorlaltor citokine;
ex:TH 2 sintetizeaza IL 4; va fi blocata atat secretia de INF, cat si de IL 17;
Citokine polarizate dependente de inflamatie
-avem LT naive care au fost activate de APC macrofage;
-in cazul acesta macrofage activate sunt capabile sa secrete IL 12.
-in mediul cu IL12, vor fi stimulate sa se dezvolte LTH1, ceea ce va duce la RI de tip celular.
-TGF beta induce diferentierea LT regulatorii si LTh 7;
-prezenta IL 7 care poate fi produsa de celulele endoteliale, hepatocite, numita si proteina proinflamatoare,
va determina producerea de celule care promoveaza inflamatia, TH2, IL17, TH foliculare.
-factorii care influenteaza amplificarea= factori transcriptionali - implicati in sinteza IL2.
-fondul genetic al gazdei influenteaza faza de amplificare;
Diferentierea TH1
-celule care sunt implicate sunt : celule dendritice, macrofagele si celulele NK pt ca ag declansatoare care
determinina polarizarea celulelor TH1 sunt ag intracelulare, cum ar fi bacterii (listeria si micobacteriile) si
paraziti( leishmania);
-acestea activeaza in afara de celulele dendritice, macrofagele care vor fagocita si celulele NK ce vor
recunoaste celulele infectate=> vor secreta INF gama si IL 12 care vor crea un mediu favorizant, vor fi
recunoscute de receptorii de pe TH 0 si vor determina semnalizare intracelulara care va angaja anumiti
factori transcriptionali si va determina producerea de INF gama=> deci va fi determinat un RI mediat
celular.
-TH1 vor prezenta INF gama care va influenta macrofagele activate, amplificandu-le rata de transcriptie a
enzimelor fagolizozomice si lizozomice si cresterea producerii de specii reactive de oxigen, ceea ce va
determina cresterea capacitatii de distrugere a macrofagelor.
-in cazul in care INF beta produs de TH1 actioneaza asupra LB, vor determina switch-ul de subclasa: clasa
Ig d2a si d2c, si pe de alta parte, switch-ul va inhiba switch-ul care este dependent de IL 4=> nu voi avea
productie de Ig E, voi avea mai mult Ig G, pt ca Ig G are functie de opsonizare si cu cat am mai multe cu
atat opsonizez mai mult acel latent patogen favorizand astfel recunoasterea de catre macrofage.
-INF gama va actiona autocrin asupra CD4+ inhiband sinteza celorlalte clase de citokine.
-TH 1 mai secreta si IL 10, care inhiba raspunsul macrofagelor activate si celulelor dendritice => efect de
feed back negativ.
Diferentierea TH2
-celulele implicate sunt celulel dendritice si celulele

-ag declansatoare sunt extracelulare care sunt in mod fiziologic:


, in mod patologic:
alergene ;
-caracteristic este ca aceste ag ale angajarii au un tip de stimulare persistenta sau repetitive;
-TH2 secreta IL 4, IL 13 si IL 5;
IL 4
-actioneaza in principal pe LB, carora le stimuleaza switch-ul de clasa, favorizand sinteza de Ig E;
-in mod fiziologic Ig E- care contribuie la protectia antihelmintica actioneaza pe suprafata acestora;
-actioneaza pe CD 4+, inhiband dezvoltarea celorlalte subseturi.
-impreuna cu IL 13 actioneaza pe macrophage, activandu-le pe o cale alterna, actioneaza pe celulele din
tractul gastrointestinal=> influenteaza hipersecretia si peristaltismul, ascupra celulelor din aparatul
respirator determinand hipersecretia de mucus;
IL 5
-actioneaza asupra eozinofilelor, favorizeaza diferentierea acestora si activarea lor in celule mature,
capabile sa actioneze;
-LTH 2 sunt implicate in sinteza Ig E si activarea eozinfilelor caracteristica hipersensibilitatii de tip I;
TH 17
-celulele care contribuie la diferentierea pe calea TH 17 sunt celulele dendritice care prezinta antigene
extracelulare de tipul bacteriilor sau fungilor si celulelor infectate cu fungi, care au fost inglobate apoi, care
au prezentat semne de apoptoze=> s-au autodistrus si au fost luate de celulele dendritice si prezentate ca
antigen;
-in conseinta LTH 17 sunt celule care vor determina productia de citokine proinflamatorii: IL 17, IL 28, IL
21;
IL17
-recruteaza leucocite, in special de neutrofile, la nivelul tesuturilor infectate;
-determina secretia de substante microbicide si amplificarea functiei de bariera;
-acest tip de celule promoveaza RI innascut;
IL 21
-actioneaza in special la nivelul foliculilor promovand diferentierea LB;
-mentine integritatea de bariera a foliculilor;
IL22
-stimuleaza LT foliculare, indirect LB=>raspuns umoral.

S-ar putea să vă placă și