Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
FIA DISCIPLINEI
DATE DE IDENTIFICARE
Titlul Disciplinei: ELECTROTEHNICA
Titular/i de disciplin: Conf. Dr. Ing. Marin Constantin Viorel
Cod: UPB.08.I.03.O126
Tipul: pregatire generala
Numar ore curs: 28 ore
Numar ore aplicatii: 14 ore
Numarul de puncte de credit: 4
Semestrul: 3
Pachetul: aria curiculara comuna
Preconditii: parcurgerea si/sau promovarea urmatoarelor
discipline:
Analiza, Algebra liniara, Matematici speciale, Fizica.
Electrotehnica
C. V. Marin
A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
- pentru curs :
- dobandirea cunostintelor de baza asupra Marimilor,
legilor si regimurilor campului electromagnetic;
- sa confere baza teoretica pentru studiul circuitelor
electrice;
- cunoasterea metodelor pentru studiul circuitelor de
curent cotinuu;
- cunoasterea metodelor pentru studiul circuitelor de
curent alternativ;
- cunoasterea metodelor pentru studiul circuitelor de
curent alternativ trifazat;
Electrotehnica
C. V. Marin
- pentru aplicatii:
- sa dezvolte capacitatea de utilizare a tehnicilor
de analiza a circuitelor de curent continuu si de
curent alternativ;
- sa utilizeze calculatorul si programe dedicate
pentru analiza circuitelor electrice;
- sa utilizeze aparatele pentru masurarea
marimilor electrice: ampermetrul, voltmetrul,
watmetrul;
- sa dezvolte capacitatea de a comunica in scris
prin referate.
Electrotehnica
C. V. Marin
D. CONINUTUL DISCIPLINEI
a. Curs
Electrotehnica
C. V. Marin
b) Aplicaii
Electrotehnica
C. V. Marin
E. EVALUARE
F. REPERE METODOLOGICE
Prelegeri, aplicatii concrete la laborator.
G. BIBLIOGRAFIE
Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
Electrotehnica
C. V. Marin
1. Introducere
Electrotehnica are ca obiect studiul fenomenelor electrice
]i magnetice din punctul de vedere al aplica\iilor tehnice.
Energia electromagnetic`, numit` uzual incomplet energie
electric`, are urm`toarele propiet`\i remarcabile:
-se transform` u]or [n orice alt` form` de energie ]i
reciproc;
- se transmite u]or ]i practic instantaneu la mari distan\e;
- se divide ]i se distribuie foarte u]or cu ajutorul circuitelor
elctrice.
Energia electromagnetic` se inmagazineaz` [ns` greu
[ntr-un volum restrans ]i numai pentru un timp relativ scurt.
Din aceast` cauz` nu se pot constitui rezerve de energie
sub aceast` form`; ea trebuie deci transmis` pe m`sur` ce
se produce.
Electrotehnica
C. V. Marin
1. Marimi si legi
1.1. M`rimile caracteristice fenomenelor electromagnetice
1.1.1. M`rimi locale
Pentru caracterizarea cantitativ` a st`rii c@mpului electromagnetic [ntr-un
M = M ( x, y,sez )utilizeaz` patru vectori func\ie de punct ]i de
punct,
timp respectiv:
u = Ed s
C
u=
Ed s = E cos dr = E
dr = E tmed lc
um = H d s
C
u m = H tmed lC
Tensiunea magnetic` d` informa\ii asupra componentei tangen\iale H t , a intensit`\ii
c@mpului magnetic, mediate pe curba C
Electrotehnica
C. V. Marin
= D d A
S
= Dd A = D cos dA = Dn dA = Dnmed AS
S
= B d A
S
= Bnmed AS
i = J d A
S
i = J nmed AS
unde As este aria suprafe\ei S.
Electrotehnica
C. V. Marin
q = v dV
[n care
volum
q = med VD
[n care med este valoarea medie pe domeniul D, a densit`\ii de sarcin` iar V D este
volumul domeniului D.
Electrotehnica
C. V. Marin
= q
Dd A =
dV
Legea fluxului electric arat` c` sarcina electric` este o surs` de c@mp electric
Electrotehnica
C. V. Marin
= 0
Explicit@nd m`rimile globale(figura) rezult`:
B
d
A
=
0
e =
d S
dt
d
E
ds
B
=
dA
dt S
Aceast` lege arat` c` fluxul magnetic variabil [n timp este surs` a c@mpului electric
Electrotehnica
C. V. Marin
Enun\: {n orice moment, tensiunea magnetomotoare u mm de-a lungul oric`rei curbe [nchise
este egal` cu suma a doi termeni: primul este solena\ia , corespunz`toare curen\ilor care
s
str`bat o suprafa\` deschis` oarecare S m`rginit` de curba ; al doilea termen este
derivata [n raport cu timpul a fluxului electric S prin aceea]i suprafa\` S ]i se
nume]te curent de deplasare.
u mm
dS
= S +
dt
d
H ds = S J dA + dt S D dA
Legea circuitului magnetic arat` c` at@t curentul electric de conduc\ie c@t ]i varia\ia [n
func\ie de timp a c@mpului electric sunt surse ale c@mpului magnetic
Electrotehnica
C. V. Marin
D = 0 E + P
P = Pp + Pt
1
0 =
9
4 9 10
F
m
B = 0 H + M
M = M p + Mt
0 = 4 10
[H / m]
dq
i =
dt
Electrotehnica
C. V. Marin
pj = E J
1.2.9. Legea electrolizei
Enun\: Masa m de substan\` depus` [n timpul la un electrod al b`ii electrolitice este
propor\ional` cu sarcina trecut` prin baie ]i cu echivalentul chimic al elementului depus
t0 + t
1 A
m=
F0
este echivalentul
chimic
1 A
t i dt = F0 q
0
Pt = 0 e E
M t = m H
E + Ei = J
Electrotehnica
C. V. Marin
M p 0 ).
Electrotehnica
C. V. Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
CAPITOLUL 2. ELECTROSTATICA
Cuprins
Sarcina electric` ]i c@mpul electric. For\e
Starea de electrizare. Conductori ]i izolan\i
Sarcina elctric`. C@mpul electric
For\e [n c@mp electric (For\e Coulombiene)
Rela\iile fundamentale ale electrostaticii
Teorema poten\ialul electrostatic
Poten\ialul electrostatic
Suprafe\e echipoten\iale.
Teorema poten\ialului electrostatic ]i consecin\ele ei
Dielectrici ]i caracterizarea lor
Conditia de echilibru electrostatic
Electrotehnica
C. V. Marin
CAPITOLUL 2. ELECTROSTATICA
Electrostatica este partea Electrotehnicii [n care se
studiaz` st`rile electrice invariabile [n timp, ne@nso\ite de
curen\i electrici de conduc\ie, respectiv ne@nso\ite de
transform`ri energetice (adic` de dezvoltarea de c`ldur`
care caracterizeaz` ace]ti curen\i).
Sarcina electric` ]i c@mpul electric. For\e.
Experien\a arat` c` dac` se freac` unele de altele anumite
corpuri, ca de exemplu o bar` de sticl` ]i o bucat` de
m`tase, ]i se separ` apoi acele corpuri, asupra lor ]i asupra
corpurilor din apropierea lor se exercit` for\e ]i cupluri care
nu se exercitaser` mai [nainte, chiar dac` st`rile mecanice ]i
Electrotehnica
termice ale corpurilor au r`mas neschimbate.
C. V. Marin
F = qE
v
unde:
- q numit` sarcina electric` a corpului de prob`, este o
m`rime scalar` caracteriz@nd global starea de electrizare a
corpului; unitatea de sarcin` electric` este coulombul C,
egal cu sarcina electric` care trece [ntr-o secund` prin
sec\iunea unui conductor str`b`tut de un curent electric de
un amper: 1C=1Ax1s;
- Ev numit` intensitatea c@mpului electric [n vid este o
m`rime vectorial` func\ie de punct caracteriz@nd local
c@mpul electric; unitatea de m`sur` a c@mpului electric este
voltul pe metru (V/m).
Electrotehnica
C. V. Marin
Spectru al liniilor de c@mp este mul\imea curbelor pentru care vectorul c@mp este
tangent [n orice punct de pe curb`. Spectrul c@mpului se ob\ine desen@nd pe fiecare
unitate de arie normal` pe liniile de c@mp un num`r de linii propor\ionale cu
intensitatea local` a c@mpului electric figura
Electrotehnica
C. V. Marin
q dq
v = lim
=
v 0 v
dv
- de suprafa\`
q dq
=
s = lim
A0 A
dA
- de linie
q dq
l = lim
=
s 0 s
ds
Electrotehnica
C. V. Marin
q = q1 + q2 + ... + qn
Dac` aceast` sum` este nul`, se spune c` sarcinile s-au
neutralizat.
Electrotehnica
C. V. Marin
F 12 =
1 2
2
12
4 r
12
r12
r
E=
3
4 r
E=
1
4
Electrotehnica
C. V. Marin
ri
qi 3
ri
Dd A =
dV
D = 0 E + P
3. Legea polariza\iei electrice temporare
Pt = 0 e E
La materialele f`r` polariza\ie permanent` Pp=0 ]i deci
P=Pt, legea polariza\iei electrice temporare se folose]te
[mpreun` cu legea leg`turii dintre D, E ]i P :
Electrotehnica
C. V. Marin
D = 0 E + P = 0 E + 0 e E = 0 (1 + e ) E
D =E
= 0 (1 + e ) = 0 r
permitivitatea relativ` ca raport dintre permitivitatea
acelui mediu(material dielectric) ]i cea a vidului:
r = = 1 + e
0
Electrotehnica
C. V. Marin
q = const.
Ed s = 0
E + Ei = 0
E =0
; Gy =
; Gz =
Gx =
x
y
z
Se nume]te gradient al unei func\ii scalare , un c@mp de
vectori care are drept componente carteziene, derivatele
par\iale ale func\iunii .
Electrotehnica
C. V. Marin
G = grad
E = gradV
V
V
V
; Ey =
; Ez =
Ex =
x
y
z
1 q
V=
+ V0
4 r
Prin superpozi\ie aceasta rela\ia se generalizeaz` pentru un
sistem de corpuri punctiforme cu sarcinile qi:
qi
V =
4 i ri
1
Electrotehnica
C. V. Marin
U 12 = Ed s = dV = V1 V2
Suprafe\e echipoten\iale
Suprafe\ele care con\in toate punctele de acela]i
poten\ial se numesc suprafe\e echipoten\iale:
V ( x, y, z ) = k = ct.
Electrotehnica
C. V. Marin
{n figura cu linie
plin` s-au reprezentat
liniile echipoten\iale
iar cu linie punctata sau reprezentat liniile
de c@mp.
Deci toate
elementele de arc
cuprinse intr-o
suprafa\`
echipoten\ial` sunt
normale pe direc\ia local` a vectorului intensitate c@mp
electric E
Liniile de c@mp sunt, deci, traiectorii ortogonale ale
suprafe\elor echipoten\iale.
Electrotehnica
C. V. Marin
E
d
s
=
0
Consecin\e:
{n c@mpul electrostatic nu exist` linii de c@mp [nchise.
Dem. Presupun@nd c` ar exista
linii de c@mp [nchise ca [n figura,
ar rezulta, aplic@nd rel.de mai sus
acestor curbe
Ed s = E ds = 0
Electrotehnica
C. V. Marin
unde
E ds
E ds = E ds > 0
]i o sum` de termeni pozitivi nu poate fi nul`.
Ed s =
1
( C1 )
2
( C2 )
Ed s = Ed s + Ed s = 0
1, ( C1 ), 2 , ( C 2 )
sau
2
U 12 =
Ed s =
1
( C1 )
Electrotehnica
C. V. Marin
2
( C2 )
Ed s =
Ed s
1
( C2 )
D = E = 0 r E
Valorile permitivit`\ii relative pentru c@teva
materiale dielectrice uzuale sunt date [n tabelul
urmator
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
E + Ei = 0
Electrotehnica
C. V. Marin
E=0
D=0
Electrotehnica
C. V. Marin
Consecin\e:
a) Toate punctele din interiorul conductorului au
acela]i poten\ial.
Scriind rela\ia tensiunii [ntre oricare dou` puncte 1
]i 2 din interiorul conductorului rezult`:
2
U 12 = V1 V2 = Eds = 0
1
Ed s = 0 E
l t + E 1 l (t ) = 0
t(E 2 E1 ) = 0
sau:
Et1 = Et2
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
D d A =
E d A = 0 = q
D = 0 E
q = 0
U 12 = Ed s = E d s 0
Electrotehnica
C. V. Marin
U 12 = V1 V2 = 0
E=0
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
CUPRINS
1. Condensatorul electric ]i capacitatea sa
2. Capacitatea condensatorului electric
3. Condensatorul plan
4. Condensatorul cilindric
5. Teoremele capacit`\ilor echivalente
6. Energia ]i for\ele [n c@mp electrostatic
7. Aplicatii
Electrotehnica
C. V. Marin
V = 0
P p .= 0
]i
Electrotehnica
C. V. Marin
q1
q1
q2
q
C=
=
=
=
V1 V2 U 12 U 21 U
D
Condensatorul plan
Fie un condensator plan ca [n figura cu arm`turile plane,
paralele ]i apropiate, desp`r\ite de un dielectric de
permitivitate ]i grosime d.
Pe fiecare arm`tur`
sarcina electric` se
repartizeaz` practic
uniform pe suprafa\a
dinspre dielectricul
separator cu densitate
Electrotehnica
C. V. Marin
q
s =
A
= Dd A = D dA = DA = q
respectiv:
q
q
D=
= s =
A
A
q
E= =
A
Electrotehnica
C. V. Marin
U 12 = Ed s = Eds = Ed
respectiv:
qd
U=
A
q A
C= =
U d
Electrotehnica
C. V. Marin
Condensatorului cilindric
Fie un condensator cilindric ca [n figura
Arm`turile condensatorului
sunt doi cilindri coaxiali de
raze a ]i b, b>a, de lungime l
[ntre care exist` un dielectric
de permitivitate .
Din motive de simetrie liniile
de c@mp au direc\ie radial`.
Electrotehnica
C. V. Marin
Se aplic` legea fluxului electric pe suprafa\a format` dintrun cilindru coaxial de raz` r, a<r<b ]i lungime l:
= Dd A = Dd A + Dd A + Dd A =D 2rl = q
Rezult`:
S b1
B2
q
D=
2rl
Sl0t
q
E= =
2rl
2 l a r 2 l a
1
1
Electrotehnica
C. V. Marin
rezult` capacitatea
q 2 l
C= =
b
U
ln
a
C 2
Cs = =
b
l
ln
a
Electrotehnica
C. V. Marin
q
Ce =
U AB
Capacitatea echivalent` a unei re\ele de condensatoare
este deci capacitatea unui condensator care, fiind supus la
aceea]i tensiune ca ]i sistemul de condensatoare, se
[ncarc` cu acee]i sarcin` ca ]i sistemul dat.
Electrotehnica
C. V. Marin
q = q1 + q2 + ... + qn
{nlocuind sarcina
Ce = C k
k =1
Electrotehnica
C. V. Marin
U AB = U 1 + U 2 + ... + U n
Fie un sistem de
condensatoare
conectate [n serie ca [n
fig. Tensiunea la
bornele A-B este egal`
cu suma c`derilor de
tensiune pe cele n
condensatoare:
q
q
q
q
=
+
+ ... +
Ce C1 C 2
Cn
Electrotehnica
C. V. Marin
1
1
=
Ce k =1 C k
Enun\:
Valoarea reciproc` a capacit`\ii echivalente a n
condensatoare conectate [n serie este egal` cu suma
valoarilor reciproce ale capacit`\ilor condensatoarelor.
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
We =
1 n
Vk qk
2 k =1
1
We = Vk qk
2 k =1
{n particular pentru un condensator de capacitate C rezult`
q1=q, q2=-q ]i, V1-V2=U deci:
2
q
1
1
1
1
We = q(V1 V2 ) = qU = CU 2 =
2
2
2 C
2
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Prima teorem`.
Enun\:
For\a generalizat` F, corespunz`toare coordonatei
generalizate x, este egal` cu derivata cu semn schimbat a
energiei (exprimat` [n func\ie de sarcini ]i de coordonate
generalizate ) We=We(q,x) [n raport cu coordonata
generalizat` x, la sarcini constante ale conductoarelor.
We
F =
x q =ct
Electrotehnica
C. V. Marin
A doua teorem`.
Enun\:
For\a generalizat` F, corespunz`toare coordonatei
generalizate x, este egal` cu derivata energiei (exprimat`
ca func\ie de poten\iale ]i coordonata generalizat` )
We=We(V,x) [n raport cu coordonata generalizat`, la
poten\iale constante ale conductoarelor.
We
F =
x V =ct
Electrotehnica
C. V. Marin
We
1 q2 d 1 q2
=
=
F =
x q =ct 2 A d 2 A
Energia ca func\ie de poten\iale ]i coordonata generalizat`,
lu@nd [n considerare capacitatea condensatorului plan, este
dat` de rela\ia:
1
1 2
1
2
We (V , x) = CU = U A
2
2
d
Electrotehnica
C. V. Marin
= U
F =
2
x V =ct
(1 / d ) 1 U 2 A 1 U 2 C
=
=
A
2
2 d
d 2 d
We
F=
d
Electrotehnica
C. V. Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
CAPITOLUL 3. ELECTROCINETICA
CUPRINS
1. Starea electrocinetic`
2. Rela\iile fundamentale ale electrocineticii
3. Teorema poten\ialului electric sta\ionar ; consecinte
4. Forma integral` a legii conserv`rii sarcinii electrice
5. Teorema continuit`\ii liniilor de curent ; consetinte
6. Legea conduc\iei electrice (legea lui Ohm) ; Forma
local` a legii conduc\iei electrice
7. Forma integral` a legii conduc\iei electrice; Legea
lui Ohm
8. Legea transform`rii energiei [n conductori (legea
Joule-Lenz)
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
e = u e = E + E i ds
{n regim electrostatic,
E + E i = 0 (condi\ia de
echilibru electrostatic) [n interiorul conductoarelor, ]i de
aceea tensiunea electromotoare de contur este nul`
pentru orice curb` [nchis` dus` numai prin interiorul
conductoarelor.
Electrotehnica
C. V. Marin
E
ds
=
0
Electrotehnica
C. V. Marin
i S = J d A
S
D = 0 E + P
Electrotehnica
C. V. Marin
Pt = 0 e E
D = 0 E
3 - legea fluxului electric.
= q
E
ds
=
0
Electrotehnica
C. V. Marin
E + Ei = J
dq
i =
=0
dt
E + Ei = J
Se adaug` o lege nou`:
7 - legea transform`rii energiei [n conductori parcur]i de
curent electric.
pj = E J
Electrotehnica
C. V. Marin
J 0
E + Ei 0
Curentul electric [n regim sta\ionar se nume]te curent
continuu.
Electrotehnica
C. V. Marin
E
d
s
=
0
Electrotehnica
C. V. Marin
Consecin\e:
Tensiunea electric` nu depinde de drum:
2
Ed s = U
12
= V1 V2
V ( P) = V ( P0 ) Ed s
P0
E = gradV
Electrotehnica
C. V. Marin
{n regim
electrocinetic
sta\ionar
suprafe\ele
conductoarelor
nu sunt
suprafe\e
echipoten\iale
ca [n regimul
electrostatic.
Electrotehnica
C. V. Marin
i = J d A = 0
sau
S1
S lat
i1 = i2
S2
Electrotehnica
C. V. Marin
Jn = J n = 0
Demonstra\ie: Fie un domeniu cilindric plat [nchis de
suprafa\` , ca in figura de mai jos
Electrotehnica
C. V. Marin
i = J d A = J d A + J d A = J d A
S1
S2
Respectiv:
S1
( )
i = J d A = J n dA = J n A = 0
S1
S1
J n = 0
Electrotehnica
C. V. Marin
sau cu
n 21 = n12
rezult`:
n12 ( J 2 J 1 ) = 0
Electrotehnica
C. V. Marin
adic` J n = J n
1
2
E + Ei = J
= 0 [1 + 0 (T T0 )]
Electrotehnica
C. V. Marin
20 C
Electrotehnica
C. V. Marin
(E + E ) d s = J d s
2
Se noteaz`:
u f12 = Ed s
1
ei12 = E i d s
1
rezisten\a electric` a conductorului
2
ds
[ntre punctele 1 ]i 2
R12 =
1
Electrotehnica
C. V. Marin
ds
i
1 J d s = 1 J ds = 1 A ds = i 1 A = i R12
Rezult` forma integral` a legii conduc\iei electrice:
u f + ei = R i
Enun\: Pentru o por\iune oarecare neramificat` de circuit
filiform, suma dintre tensiunea electric` luat` [n lungul
firului ]i tensiunea imprimant` a surselor ce se g`sesc [n
acea por\iune de circuit este egal` cu produsul dintre
intensitatea curentului ]i o m`rime caracteristic`
circuitului numit` rezisten\` electric`.
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
l
R=
A
1
A 1 A
G = = =
R
l
l
Unitatea de m`sur` a rezisten\ei se nume]te ohm ]i este
rezisten\a unui conductor prin care un curent continuu
de un amper determin` o c`dere de tensiune
1V
de un volt:
Electrotehnica
C. V. Marin
1 =
1A
m.
mm
mm
1 m = 10
m
1S =1
S
1
1
1 =1 m
m
Electrotehnica
C. V. Marin
PJ = p j dv = E J dv
V
PJ = E J A ds = E i ds = i E d s
Electrotehnica
C. V. Marin
PJ = u f i
PJ = Ri ei i
2
PJ = Ri Pg
2
Electrotehnica
C. V. Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
Electrotehnica
C. V. Marin
u = E d s = 0
i = J d A = 0
sau
ub = Ri
u f + e = Ri
pentru
e=0
Electrotehnica
C. V. Marin
P = Ri
Pg = ei
2. Elemente de circuit
In foarte multe domenii tehnice cum sunt: sistemul
electroenergetic, calculatoare, sistemele de telecomunicatii,
aparatura audio sau TV, un rol de maxima importanta il joaca
circuitele electrice.
2. Elemente de circuit
Un element de circuit modeleaza un singur fenomen fizic
descris de o relatie matematica simpla intre tensiunile si
curentii bornelor.
Daca elementul are doua borne, este parcurs de curentul i(t), si
are tensiunea u(t)
intre borne atunci:
- rezistorul ideal caracterizat de relatia u(t)=Ri(t) modeleaza
efectul rezistiv,
- bobina ideala caracterizata de relatia u(t)=Ldi(t)/dt modeleaza
efectul inductiv,
- condesatorul ideal caracterizat de relatia i(t)=Cdu(t)/dt
modeleaza efectul capacitiv,
unde u si i sunt functii de timpul t iar R, L si C sunt constante in
raport cu u(t) si i(t).
Electrotehnica
C. V. Marin
2. Elemente de circuit
Orice circuit electric, este un model ce teprezinta o aproximatie a
circuitului fizic.
De exemplu o bobina este realizata prin infasurarea unui
conductor pe un suport ceramic. Daca efectul rezistiv si cel
capacitiv, sunt neglijate in raport cu cel inductiv, si se poate lua
in considerare numai efectul inductiv, elementul este modelat
printr-o bobina ideala.
Daca rezultatele teoretice obtinute in urma analizei
circuitului electric corespund cu rezultatele practice obtinute in
urma masuratorilor facute asupra circuitului fizic inseamna ca
modelul este corect.
Comportarea unui dispozitiv electric poate fi aproximata prin
mai multe modele (scheme echivalente) in functie de
conditiile de lucru (semnale mari sau semnale mici, gama de
frecvente a semnalelor utilizate, gama temperaturilor de
functionare etc.).
Electrotehnica
C. V. Marin
2. Elemente de circuit
Fenomenele electromagnetice se propaga cu o viteza
aproximativ egala cu viteza luminii in vid c=3 108 m/s.
2. Elemente de circuit
Daca efectul de propagare nu se poate neglija circuitul
fizic se modeleaza cu un circuit electric cu parametri
distribuiti.
Intr-un circuit cu parametri distribuiti curentii si tensiunile
sunt functii de timp si de variabile spatiale; comportarea
circuitului este influentata de pozitia relativa a
dispozitivelor electrice.
Intr-un circuit cu parametri concentrati, admitand ca
propagarea se face instantaneu, curentii si tensiunile sunt
functii numai de timp nu si de variabile spatiale; un astfel de
model nu tine seama de pozitia relativa a dispozitivelor
electrice.
Fiind mai simplu, modelul de circuit cu parametri
concentrati este de preferat atunci cand poate fi utilizat.
Electrotehnica
C. V. Marin
circuit electric.
Circuitul electric con\ine surse ]i consumatoare (receptoare) de
energie electric`.
Un ansamblu de circuite electrice formeaz` o re\ea electric`.
Pentru studiul circuitelor de curent continuu sunt utilizate
urmatoarele ipoteze:
- circuitele sunt filiforme , adic` suficient de sub\iri pentru ca
intensitatea curentului s` poat` fi considerat` uniform repartizat` pe
sec\iunea lor;
- circuitele sunt liniare , adic` av@nd laturi cu rezisten\e constante,
independente de valorile curen\ilor.
Comportarea unui element de circuit este descrisa de relatiile intre
curentii bornelor (terminalelor) si tensiunile intre aceste borne.
Daca elementul de circuit are n borne (terminale), el se numeste n-pol
(cu 2 borne - dipol, cu 3 borne - tripol, cu 4 borne - cuadripol).
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
i = 0
Dac` suprafa\a [nchis` [nconjoar`, de exemplu, nodul (r) al unei re\ele, suma
intensit`\ilor curen\ilor, care concur` [n nodul (r), este nul`.
Sensul de referin\` al curen\ilor fa\` de nod se alege dirijat dinspre nod spre exterior
(pleac` din nod).
Rela\ia care exprim` prima teorem` a lui Kirchhoff este:
N 1
pentru k = 1, 2, ..., N
k
k =1
Enun\: Suma algebric` a curen\ilor laturilor ce se [nt@lnesc [ntr-un nod este nul`.
Se consider` cu un semn pozitiv curen\ii care ies din nod (spre exemplu cu +) ]i cu semnul
contrar ([n exemplul dat cu -) curen\ii care intr` [n nod.
Altfel spus, suma curen\ilor care intr` [n nod este egal` cu suma curen\ilor care ies din nod
=0
Electrotehnica
C. V. Marin
(E + E ) d s
pe curba
care trece
(E + E ) d s = J d s
i
ds
Ik
= I k Rk
J d s =
A k =1
k =1
(k )
Ek =
kBucla
kBucla
unde k=1,2, B ]i B=L-N+1
Rk
kBucla
=0
I1
V1
U 1
V
U
I
2
2
2
U
=
V
=
I=
V
U
L
N 1
I L
T.K I:
T.K II:
AI = 0
T
U=A V
Electrotehnica
C. V. Marin
i L
si
[U ]( 2)
u1
u
= 2
u L
u
k =1
( 2)
k
(t ) i (t ) = 0
(1)
k
Electrotehnica
C. V. Marin
[U ]
Dar
( 2 )T
[ I]
(1)
= V A[ I]
T
(1)
Electrotehnica
C. V. Marin
p (t ) = u k (t ) ik (t )
toate
sursele
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor electrice. Ed.
Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.
(t ) =
(t )
toti
consumatorii
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
pd ( t ) =
pa ( t )
toate
toate
sursele
rezistoarele
Puterea absorbita de un rezistor este pR=u(t)*i(t) unde u(t) si i(t) sunt
asociate dupa regula de la receptoare.
Puterea debitata de o sursa de tensiune este pE(t)=u(t)*i(t)=es(t) i(t) unde
u(t) si i(t) sunt asociate dupa regula de la generatoare.
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor
electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.
Electrotehnica
C. V. Marin
Observatii:
Demonstratia este facuta pe baza teoremei lui Tellegen si in consecinta
puterile se conserva atat in circuitele liniare cat si in cele neliniare
Orice solutie a unui circuit rezistiv satisface teorema conservarii
puterilor (bilantul puterilor); in consecinta bilantul puterilor este un
instrument de verificare a solutiei problemei analizei unui circuit.
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria
circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.
Electrotehnica
C. V. Marin
2. Teorema superpozitiei
In orice sistem a carui functionare este descrisa de ecuatii liniare se poate
formula o teorema de superpozitie.
Enuntul teoremei: Intr-un circuit liniar cu mai multe surse independente
care are o solutie si numai una, orice curent sau tensiune, xi asociat laturii i a
grafului circuitului, se poate calcula ca fiind suma algebrica a curentilor sau
tensiunilor produse de fiecare sursa independenta luata separat, atunci cand
celelalte surse independente sunt pasivizate.
(
k
)
x = xi
i k
Demonstra\ie: Demonstra\ia teoremei se bazeaz` pe faptul c` sistemul ecua\iilor
re\elei [n tensiuni ]i curen\i este liniar:
( )
n
( )
b
=0
= Rk I k
(b )
I j = G j1 E1 + G j2 E 2 + ... + G jn E n = G jk E k
k =1
unde
[n afar` de Ek
latura j. Rezult`:
adic`:
[ ]
I j = I jk
k =1
I jk = I j cind E k 0; E j = 0 cu j k
E
Puterea debitata de sursa este: Pdeb
R + Ri
2
RE
2
Puterea absorbita de rezistor este
Curentul prin circuit este: I =
PR = RI =
PR
Maximul expresiei
dPR E 2 (R + Ri ) 2 RE 2 (R + Ri ) E 2 Ri2 R 2
=
=
=0
4
4
dR
(R + Ri )
(R + Ri )
2
E2I
= EI =
R + Ri
(R + Ri )2
dPR
dR
Electrotehnica
C. V. Marin
R = Ri
R = Ri
]i pentru
R > Ri
dPR
<0
dR
PR max =
E
4R
R < Ri
dPR
>0
dR
Pdeb
E
=
2R
Rdeb
= 0,5
Electrotehnica
C. V. Marin
Teorema reciprocitatii
Teorema: Fie un circuit rezistiv liniar N (fig.1) format din
rezistoare dipolare cu R>0 si o singura sursa independenta de tensiune
in latura k si fie curentul i(1)j prin latura j. Daca sursa de tensiune
electromotoare E se conecteaza in latura j (fig.2) atunci i(1)j = i(2)k
Demonstratie: Se scrie teorema lui Tellegen pentru cele doua circuite 1 si 2 care au
acelasi graf. Daca curentii ik(1) satisfac teorema I a lui Kirchhoff in 1
si tensiunile uk(2) satisfac teorema a II-a a lui Kirchhoff in 2 atunci
L (1)
( 2)
i
u
=
0
k
k
k =1
si similar
L ( 2)
(1)
uk
=0
ik
k =1
Electrotehnica
C. V. Marin
(2)
(1)
i
=0
+ u
q
q
k
j q
(1)
(1)
(1)
(2)
0i
+ E i
+ u
i
=0
k
j q
q
q
E i
( 2)
+ 0i
(2)
(1)
q = Rq i q
u( 2) q = Rqi ( 2) q
u
(1)
i(1) = i( 2)
j
k
Observatii:
se pot demonstra proprietati similare considerand in loc de sursa de tensiune o
sursa de curent si in loc de curentul printr-o latura cu R=0 tensiunea la bornele
unei laturi cu R=
considerand E=1 rezulta simetria conductantelor de transfer (gjk=gkj)
considerand in loc de E=1, Is=1 rezulta simetria rezistentelor de transfer
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria
circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.
Electrotehnica
C. V. Marin
Re = Rk
k =1
Electrotehnica
C. V. Marin
1
1
=
Re
k Rk
Ge = G k
k
I1 = I
R2
R1 + R2
I2 = I
R1
R1 + R2
Electrotehnica
C. V. Marin
I AB =
U AB0
R + RAB0
Electrotehnica
C. V. Marin
Re\eaua (a) are toate sursele din re\eaua ini\ial` ]i [n plus o surs` cu t.e.m. E=UAB0
[n latura cu rezisten\a R, sensul t.e.m. E fiind opus sensului de referin\` al
curentului. Astfel se me\ine tensiunea UAB0 [ntre bornele A ]i B ]i curentul prin
latura de rezisten\` R este nul. Re\eaua (b) are un generator de t.e.m. E=UAB0 [n
latura de referin\` a curentului, celelalte surse fiind pasivizate. {n acest caz curentul
IAB este:
U AB0
E"
I " AB =
=
R + RAB0 R + RAB0
Electrotehnica
C. V. Marin
Suprapun@nd cele dou` sisteme de surse ale celor dou` re\ele se ob\ine
re\eaua ini\ial` iar curentul IAB este
]i rezult` rela\ia
I AB =
U AB0
R + RAB0
Electrotehnica
C. V. Marin
1
G=
R
U AB =
1
RAB0
I ABsc
G AB0 + G
Electrotehnica
C. V. Marin
I ABsc =
U AB0
R AB0
= G AB0 U AB0
U AB = RI AB = R
U AB =
U AB0
R AB0 + R
I ABsc
G AB0 + G
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
I s1 + I s2
daca G0
G
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
Electrotehnica
C. V. Marin
I2 I4 6 = 0
L=5, deci num`rul buclelor independente este L-N+1=3. Se scrie teorema a doua
a lui Kirchhoff pe buclele I, II, III cu sensurile de parcurgere din figura
[1]
[2]
[3]
1 I1 + 2 I 3 5 = 0
1 I 2 + 2 I 3 + 1 I 4 = 0
U + 1 I 4 = 0
Electrotehnica
C. V. Marin
I 1 = 1 A, I 2 = 1 A, I 3 = 2 A, I 4 = 5 A, U = 5V .
Bilan\ul puterilor
P
P
deb
= 5 1 + 5 6 = 35W
abs
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
Ve Vm = E
Electrotehnica
C. V. Marin
V j G ViG = I
sk
k
k
k j
ki, j
k j
Prima rela\ie reprezint` ecua\ia [n nodul j [n care:
prima sum` con\ine toate conductan\ele conectate [n nodul
j;
a doua sum` con\ine toate produsele Vi Gk unde Gk este
conectat` [ntre nodurile j ]i i ;
suma din membrul drept con\ine to\i curen\ii surselor
(independente sau comandate) conectate la nodul j (lua\i cu
semnul + dac` intr` [n nodul j ]i cu semnul - dac` ies din
acesta).
Electrotehnica
C. V. Marin
V4-V3=E2
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Rezolvare:
V3 = 0
1
1
1
1
1
+ V2 + = I s1
V1 +
R1 R2 R3
R2 R3
1
1
1
1
V2 + V1 + = I s2
R2 R3
R2 R3
Curen\ii surselor independente sunt lua\i cu semnul (+) dac`
intr` [n nodul (j) ]i cu (-) dac` ies din nod
Electrotehnica
C. V. Marin
I'
Sau
R + I' R = E
i kB k kB
j k kB k
i
i
i
kB
j
IBj=ISK
Electrotehnica
C. V. Marin
IBj=ISK
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Ecua\iile sunt:
I (1 + 2) + 2 I 1 I = 3
'
'
'
I 2 (1 + 1 + 2) + 2 I1 1 I 3 = 8
'
=
2
I
3
'
1
'
2
Rezult`:
I = 1A
I = 1A
I = 2A
'
1
'
2
'
3
]i
'
3
I1 = I1' I 3' = 1A
'
'
I 2 = I 2 + I3 = 3A
I 3 = I1 + I 2 = 2 A
I4 = 8 + 2 I2 = 7A
Electrotehnica
C. V. Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Termistoare.
Sunt rezistoare care se execut` din
materiale semiconductoare ]i au
caracteristica prezentat` [n figura.
Termistoarele se utilizeaz` [n
tehnica frecven\elor [nalte pentru
efectuarea de m`sur`tori.
Daca rezistorul are o ecuatie constitutiva de forma
i=(u) se numeste rezistor controlat in tensiune,
iar daca aceasta ecuatie are forma u = (i) rezistorul
este controlat in curent
Electrotehnica
C. V. Marin
I
(n)
=0
E = U
k
(b )
(b )
( )
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Observ\ii:
similar se pot determina u ]i i
in circuitul din figura [n care
se cunoa]te caracteristica
rezistorului neliniar;
[n acest caz ecua\ia dreptei de
sarcina rezult` din prima teorema
a lui Kirchhoff;
dac` circuitul con\ine un singur rezistor neliniar atunci
se construie]te generatorul echivalent al par\ii liniare ]i
problema se reduce la rezolvarea unuia dintre cele dou`
circuite prezentate.
Electrotehnica
C. V. Marin
f1
fn
...
x1
x1
J x ( j ) = .
f
1
xn
.
fn
...
xn
x = x( j )
.
matricea se numeste
Jacobianul sistemului si se
calculeaza in punctul x ( j )
Electrotehnica
C. V. Marin
( j +1)
Se impune conditia ca x
sa fie solutie a ecuatiei
f(x)=0
se neglijeaza termenii de ordin superior din
dezvoltarea in serie Taylor
se obtine relatia de recurenta a metodei iterative
Newton-Raphson:
( j +1)
=x
( j)
( j)
( j)
1
J ( x ) f ( x ).
x( N ) x( N 1)
n
este mai mica decat o eroare impusa unde x = x 2
k =1 k
Daca x are o singura componenta metoda NewtonRaphson are o interpretare geometrica simpla.
(0)
Fie f(x) avand reprezentarea grafica din figura si fie x
aproximatia initiala.
Valoarea lui x(1) se obtine
din relatia :
x
(1)
=x
(0)
(0)
(0)
1
f ' (x ) f (x )
( 0)
f
x
(
)
( 0)
dar tg = f ' ( x ) = (0) (1)
x x
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
J(x ) x
( j)
( j+1)
= J(x )x
( j)
( j)
f (x )
( j)
J (x
( j)
)x
( j)
f (x
( j)
(k )
u
=
i
i( k )
Electrotehnica
C. V. Marin
(k )
u( k )
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
Electrodinamica
Cuprins
C@mpul magnetic. Induc\ia magnetic`. For\e
Magnetizarea corpurilor
For\e [n c@mp magnetic. Amperul absolut
C@mpului magnetic produs de un circuit parcurs de curent
Legea fluxului magnetic.
Legea legaturii dintre, inductie, intensitate si magnetiza\ie
Legea magnetiza\iei temporare
Clasificarea substantelor magnetice
Circuite magnetice
Reluctan\a. Permean\a
Teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele magnetice.
Teoremele reluctan\elor echivalente.
Inductivit`\i.
Energia ]i for\ele c@mpului magnetic
Electrotehnica
C. V. Marin
CAPITOLUL 5. ELECTRODINAMICA
Electrodinamica este partea Electrotehnicii [n care se
studiaz` st`rile electrice ]i magnetice variabile [n timp.
{n aceast` parte a cursului se vor considera ]i propiet`\ile
magnetice ale c@mpului electromagnetic trat@ndu-se cel de-al
doilea aspect al lui: c@mpul magnetic.
Magnetizarea corpurilor
Starea de magnetiza\ie. Experien\a arat` c` exist` corpuri, de
exemplu unele buca\i de minereu de fier care au proprietatea de a
exercita [ntre ele ]i asupra altor corpuri (de fier, nichel, cobalt sau
anumite aliaje) din apropierea lor for\e ]i momente diferite de cele de
natur` gravita\ional` sau electric`. Starea fizic` a acestor corpuri se
nume]te stare de magnetiza\ie iar despre corpuri se spune c` sunt
magnetizate.
Electrotehnica
C. V. Marin
F = i l B
For\a lui Ampre. Se consider`
dou` conductoare paralele,
filiforme ]i foarte lungi,
parcurse de curen\ii ca [n figura
Experimental se constat` c` cele dou` conductoare se atrag [n
cazul c@nd curen\ii ]i au acela]i sens ]i se resping c@nd
curen\ii circul` [n acela]i sens contrar.
Electrotehnica
C. V. Marin
0 2i1i2
F 12 = u 12
l
4 R12
unde:
- F 12
este for\a datorit` c@mpului magnetic al
curentului exercitat` asupra conductorului 2;
- l
este lungimea de conductor pentru care se
calculeaz` for\a;
- R12 este distan\a [ntre conductoare;
- u 12 este versorul dirijat de la conductorul 1 spre 2;
-
este permeabilitatea absolut` a vidului.
0
Electrotehnica
C. V. Marin
Amperul absolut
Unitatea de m`sur` a curentului este amperul A,
Amperul absolut, este stabilit pe baza for\elor
electrodinamice care se exercit` [ntre conductoarele
parcurse de curent, ca [n figura
Defini\ie. Amperul absolut este intensitatea curentului
constant care men\inut [ntre dou` conductoare filiforme
paralele, rectilinii, de lungime practic infinit`, a]ezate la o
distan\` de un metru unul de altul, [n vid, determin` [ntre
aceste conductoare o for\` de 2 10 7 Newtoni pe
metrul de lungime.
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
ds R
= Hv =
3
4 R
0
Bv
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
= S1 S 2
S1 S 2
S1
= Bd A Bd A = S1 S2
deci
S1
S1 = S2
S2
S2
B = 0 H + M
Mt =
Electrotehnica
C. V. Marin
=0
]i deci
M = M t , aceast` lege
se
)
B = H
B = 0 H +
Adica:
H = 0 (1 +
)H = 0 r H
= 1+
r =
0
Electrotehnica
C. V. Marin
=
330
10
Exemplu: mangan m = 3600 10 , platin`
m
6
6
=
1
,
42
10
, aluminiu m = 22 10 , oxigen
m
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
r >> 1
r (10 10 )
3
Electrotehnica
C. V. Marin
0,6 1% C
H c = 5000 A / m
Br = 0,7 T
H c = 34 55000 A / m
Electrotehnica
C. V. Marin
Br = 0,53 1,25 T
u mm
dS
= S +
dt
Electrotehnica
C. V. Marin
S = Ni = J d A
d
H d s = S J d A + dt S D d A
Electrotehnica
C. V. Marin
Circuite magnetice.
Defini\ii
{n corpurile feromagnetice (]i ferimagnetice), la o valoare
dat` a intensit`\ii c@mpului magnetic se ob\in valori mai
mari ale induc\iei magnetice dec@t [n corpurile dia sau
paramagnetice.
-1- coloan`;
-2- jug;
-3- [ntrefier;
-4- arm`tur`;
-5- bobin`;
Electrotehnica
C. V. Marin
Reluctan\a. Permean\a.
deoarece B || H || ds ,curba C
B
U m = H d s = H ds = ds este o linie de c@mp, iar B = H
1
1
1
[n care f este fluxul
2
2
f
ds magnetic fascicular
Rezult`: U m =
ds = f
A constant prin toate
A
1
1
sec\iunile tubului de flux.
2
(C )
(C )
(L)
Electrotehnica
C. V. Marin
(L)
ds
Rm =
A
1
l
Rm =
A
Electrotehnica
C. V. Marin
f
1
A
=
=
=
Rm U m
l
electrice
Electrotehnica
C. V. Marin
K N
fk
=0
= Bd A = 0
Electrotehnica
C. V. Marin
K B
K B
mk
fk
Rme = Rmk
K =1
Electrotehnica
C. V. Marin
1
1
=
Rme K =1 Rmk
e = k
K =1
Electrotehnica
C. V. Marin
Inductivit`\i
Defini\ie: Inductivitatea este
definit` ca fiind raportul dintre
fluxul magnetic care str`bate o
suprafa\` limitat` de conturul
unui circuit ]i curentul care [l
D
produce.
L=
i
Conven\ii
Se convine ca nota\ia acestor fluxuri s` fie afectat` de
doi indici: primul indic` circuitul prin a c`rui suprafa\`
trece fluxul, iar al doilea curentul care produce fluxul
respectiv.
Se mai convine c` sensul de referin\` al fiec`ruia din
aceste fluxuri s` fie asociat dup` regula burghiului drept
sensului de referin\` de pe circuitul [nl`n\uit de acel flux.
Se noteaz` cu fd 21 fluxul de dispersie al circuitului 1
fa\` de circuitul 2, adic` fluxul fascicular produs de
circuitul 1 ce nu trece prin circuitul 2. Rezult` evident:
f 11 = f 21 + fd 21
Electrotehnica
C. V. Marin
21 N 2 f 21 >
L21 =
=
0
<
i1
i1
Electrotehnica
C. V. Marin
f 22
22
= N2
L22 =
i2
i2
f 12
12
= N1
L12 =
i2
i2
L12 = L21
{n S.I. unitatea de m`sur` pentru inductivitate este
Henry
[H ]
Electrotehnica
C. V. Marin
wm = H d B
1
1
1 2
2
B
{n medii liniare B = H si wm = H B = H =
2
2
2
Energia magnetic` se poate calcula ]i ca integrala de
volum a densit`\ii de volum extins` la volumul ocupat de
c@mp:
0
Wm = wm dv
V
Electrotehnica
C. V. Marin
BH
Wm =
dv
2
V
Observa\ie: Energia magnetic` proprie a unei bobine [n
func\ie de inductivitatea L de fluxul ]i de curentul i
este:
i Li
=
=
Wm =
2
2
2L
2
Electrotehnica
C. V. Marin
Wm
F =
x =ct .
Electrotehnica
C. V. Marin
Wm
F=
x i =ct .
Ambele rela\ii permit calculul aceleia]i for\e F a c`rei
valoare nu depinde de modul cum este calculat`.
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Rezolvare:
a) Se consider` o bobin` cu circuit magnetic f`r`
dispersie, a c`rui reluctan\` total` Rm , este suma
reluctan\elor [n serie la un circuit neramificat.
Inductivitatea este:
2
1
=N
L=N
i
i Rm
Se noteaza
N
2
=N
L=
Rm
l f = l f1 + l f 2
expresia inductivit`\ii
L=
[nf`]ur`rii electromagnetului
din figur` este:
Electrotehnica
C. V. Marin
2
+
A 0 A0
lf
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
1. Introducere
Un circuit functioneaza in regim sinusoidal daca toate
tensiunile si toti curentii sunt marimi sinusoidale de
aceeasi pulsatie. Un astfel de circuit se numeste circuit
de curent alternativ (c.a.).
Fie un circuit liniar cu rezistoare cu rezistentele
pozitive, bobine cu inductivitatile pozitive,
condensatoare cu capacitatile pozitive si in care toate
sursele independente sunt sinusoidale de aceeasi pulsatie
. Un astfel de circuit functioneaza in regim sinusoidal
atunci cand timpul care trece de la cuplarea surselor tinde
catre infinit (t) .
Electrotehnica
C. V. Marin
i (t ) = i (t + nT )
unde:
- n este un num`r [ntreg pozitiv sau negativ;
- T este perioada m`rimii variabile, adic` cel mai mic
interval de timp dup` care se reproduc in aceea]i succesiune
valorile instantanee ale m`rimii periodice respective.
Frecven\a este num`rul de perioade cuprins [n unitatea de
1 Unitatea de masura pentru frecven\` se
timp:
f =
T nume]te hertz notat Hz
[ ]
Electrotehnica
C. V. Marin
M`rimile periodice
care iau valori de un
singur semn se
numesc m`rimi
pulsatorii, iar cele
care iau valori de
ambele semne se
numesc m`rimi
alternative.
Valoarea de v@rf a unei marimi periodice este cea mai
mare valoare periodic` atins` [n decursul unei perioade;
dac` valoarea instantanee este i, valoarea de v@rf se
noteaz` sau , ca [n figura
Electrotehnica
C. V. Marin
I med
1
=
T
idt
t1
1
I=
T
i
dt
t1
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
i (t ) = I max sin(t + )
unde:
I max = 2 I
este amplitudinea egal` cu
modulul valorii maxime a m`rimii sinusoidale;
I este valoarea efectiv`;
T este perioada;
f = 1/T este frecven\a;
este pulsa\ia = 2 f ;
este faza ini\ial`.
Electrotehnica
C. V. Marin
I med = 0
1 2
2
sin
(t + )dt =
I
I=
max
T o
T
2
I max
[1 cos 2(t + )]dt =
2T o
2
I max
I
T = max
2T
2
i (t ) = I 2 sin(t + ).
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
=
sin =
tg =
Electrotehnica
2
2
2
2
C. V. Marin
A
A +B
A +B
Rezult`:
y (t ) = 2 A + B (
2
A2 + B 2
sin t +
B
A2 + B 2
cos t ) =
Y=
A 2 + B 2 (cos + j sin ) = A + jB =
Y1 +Y 2
Electrotehnica
C. V. Marin
dy
dt
j Y
Dem:
dy
= Y 2 cos( t + ) = Y 2 sin( t + + )
dt
2
Y e
j ( +
2 = jY
Electrotehnica
C. V. Marin
Observatii
reprezentarea in complex a unei marimi sinusoidale
(tensiune sau curent) are numai 2 parametri (Y, ), dintre
cei trei parametri (Y, , ) ai marimii sinusoidale
corespunzatoare. Parametrul intervine in expresiile
impedantelor complexe
Sistemul de ecuatii diferential algebric care caracterizeaza
un circuit liniar dinamic in regim sinusoidal corespunde unui
sistem de ecuatii algebrice in complex; aceasta proprietate
constituie principalul avantaj al utilizarii reprezentarii in
complex a marimilor sinusoidale deoarece manipularea
(inclusive rezolvarea) unor ecuatii algebrice este
considerabil mai simpla decat a unor ecuatii diferentiale.
Electrotehnica
C. V. Marin
Aplica\ii.
Fie m`rimea sinusoidal` y(t) = 2 *120sin (t + /2)
Num`rul complex corespunzator este Y = Ye j cu
Y = 120 si = /2, respectiv Y = 120e j/2 =
=120 ( cos /2 +jsin /2) = 120j.
Dac` y(t) = 100 sin (t + /4), atunci Y = 100 e j/4 =
2
100
=
( cos/4 +jsin/4 ) Y =50 ( 1+j ).
2
i (t ) = I 2 sin ( t + i )
respectiv [n complex U=Ue j u ]i I = Ie j i unde se noteaza
= u - i este defazajul [ntre tensiune ]i curent.
Electrotehnica
C. V. Marin
U
U j
j
Z= =
e = Ze
I
I
unde
U
Z=
I
Z ]i Z se m`soar` [n .
Electrotehnica
C. V. Marin
Se noteaz`: Z= R + jX ,
unde : Re{Z}=R este rezisten\a de curent alternativ;
Im{Z}=X este reactan\a;
Deci: Z=R + jX = R 2 + X 2 e j arctgX / R = Ze j
Se defineste admitan\a complexa Y a unui element de
circuit ca raportul dintre curentul I si tensiunea U:
I
1
j
Y = = = Ye
= G jB
U Z
unde: Y este admitanta EDC,
G=Re{Y} este conductanta EDC
B=Im{Y} este susceptanta EDC.
Y si Y se masoara in Siemens (S) sau (- 1 ).
Electrotehnica
C. V. Marin
I s = I se
Electrotehnica
C. V. Marin
u (t )
U
= 2 sin t
Dac` u(t) = 2 U sint atunci i (t ) =
R
R
i (t ) = C
= 2 U C sin( t + 2)
dt
rezult` I= jC U sau U = I/ jC ]i deci impedan\a
capacitiv` este dat` de rela\ia: ZC= -j/ C = jXC, unde XC=1/ C este reactan\a capacitiv` a condensatorului. Condensatorul ideal are schema echivalent` [n complex din figura b.
Defazajul [ntre tensiune ]i curent este: = u-i=-/2
Reprezentarea fazorial` a lui U ]i I este dat` [n figura c. Deci
condensatorul ideal defazeaz` cu / 2 tensiunea [n urma
curentului (sau curentul [naintea tensiunii).
Electrotehnica
C. V. Marin
Elementele multipolare
Un circuit de curent alternativ poate contine orice
element liniar de circuit.
Exemplu de elemente rezistive multipolare liniare
- sursele comandate liniar
- circuitul echivalent liniar pentru semnale mici al
tranzistorului
o sursa comandata liniar are ca schema echivalenta in
complex tot o sursa comandata liniar;
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
u (t ) = L
1
1
u (t ) = L
2
2
d i1 (t )
dt
d i2 (t )
dt
d i2 (t )
dt
d i1 (t )
dt
Aceleasi ecuatii in
complex corespund si
unui circuit echivalent cu
surse de tensiune
comandate in curent
calculand U1 ca suma intre caderea de tensiune la bornele
impedantei jL1 si tensiunea la bornele sursei comandate
rezulta U1=jL1I1jMI2.
O verificare similara se poate face si pentru U2
In expresiile E1 si E2 se considera semnul + daca
curentii I1 si I2 ataca la fel bornele polarizate si semnul
- daca le ataca diferit.
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
se obtin ecuatiile:
U1=(jL1 - jM)I1+ jM (I1+I2)
U2= (jL2 - jM)I2+jM(I1+I2)
carora le corespunde schema
echivalenta din figura b . Acest
procedeu se numeste spargerea
cuplajului. Daca bornele
polarizate sunt atacate
diferit de curenti atunci
M se inlocuieste cu -M
si circuitul echivalent
fara cuplaje este
prezentat in figura
Electrotehnica
C. V. Marin
p( t ) dt = UI cos
T0
Observatii:
puterea activa este absorbita numai de rezistoarele ideale
puterea reactiva este absorbita numai de bobinele si
condensatoarele ideale
impedanta complexa Z=R+jX absoarbe puterea aparenta
complexa Sa =U I*= Z I I*= ZI2=(R+jX) I2 =RI2 + jXI2
deci Pa=RI2 si Qa =XI2.
sursele debiteaza atat putere activa cat si putere reactiva
Electrotehnica
C. V. Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
Electrotehnica
C. V. Marin
ik (t) = 0
k N
i
si datorita liniaritatii reprezentarii in complex se obtine:
Ik = 0
kS
u k (t ) = 0
kB
si similar datorita liniaritatii reprezentarii in complex rezulta
Uk = 0
kB
Ik
kS
=0
toatelaturile
Uk I k * = 0
toate sursele
S kd =
toate impedantele
S ka
Electrotehnica
C. V. Marin
Se tine seama ca :
Sd = Pd + jQd si
Sa = Pa + jQa
Si rezulta:
P =
P
Qka
=
kd
toate sursele
toate elementele reactive
Observatii:
puterile aparente Sk nu se conserva
conservarea puterilor complexe poate fi folosita, similar
cu consevarea puterilor in circuitele de c.c., la verificarea
rezultatelor obtinute prin rezolvarea problemelor de
analiza a circuitelor de c.a.
~
pentru o bobina Qa= Wm si ~
pentru un condensator Qa=- We
~
~
Q
=
(
W
W
rezulta ca
a
m
e)
Qa >0,
deci un dipol RLC are caracter inductiv daca toateZ
Qa <0 si
are caracter capacitiv daca toateZ
Qa =0
are caracter rezistiv sau este la rezonanta daca toateZ
Electrotehnica
C. V. Marin
Rk I k
toate R
UIcos =
>0
k =1 k
es
k =1 k
n
Y ep = Y k
k =1
Electrotehnica
C. V. Marin
Y
e12
Z2Z3
= Z1 +
Z2 + Z3
Electrotehnica
C. V. Marin
1
1
1
=
+
Z e12 Z 12 Z 31
deci :
1
1
Z2 + Z3
+
=
Z 12 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Z1 + Z 3
1
1
+
=
Z 12 Z 23 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Z1 + Z 2
1
1
+
=
Z 23 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Electrotehnica
C. V. Marin
Z1 + Z 2 + Z 3
1
1
1
+
+
=
Z 12 Z 23 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Din relatia de mai sus se scade pe r@nd fiecare din ecua\iile
ini\iale ]i se obtin:
Z Z +Z Z +Z Z
Z 12 =
Z3
Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
Z 23 =
Z1
Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
Z 31 =
Z2
Z e12 (3ingol ) =
Z 12 + Z 23 + Z 31
Y
e12 ( 3ingol )
= Z1 + Z 2
{n continuare calculul
continu` ca [n cazul steatriunghi si rezult`:.
Z1 =
Z 12
Z 12 Z 31
Z 23 Z 12
Z 31 Z 23
Z
=
+ Z 23 + Z 31 2 Z 12 + Z 23 + Z 31 Z 3 = Z + Z + Z
12
23
31
Electrotehnica
C. V. Marin
Teorema superpozitiei
Enunt: Fie un circuit de c.a. cu mai multe surse: E1, ... ,
El, Is,l+1,...,Ism. Orice curent (sau tensiune) din circuit se
poate scrie ca o suma a curentilor (tensiunilor) din aceeasi
latura produsi de fiecare sursa independenta separat,
celelalte surse independente fiind pasivizate.
m
De exemplu
I = I
1
k =1
1k
Daca circuitul pasivizat este o combinatie serie paralel de impedante atunci determinarea lui ZAB0 se
poate face cu teoremele impedantelor echivalente
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
E
I=
R + Ri + j ( X + X i )
Electrotehnica
C. V. Marin
2
P = RI =
2
RE
( R + Ri ) 2 + ( X + X i ) 2
P ( R , X i ) = PM ( R ) =
RE 2
(R + R i ) 2
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
Electrotehnica
C. V. Marin
I1 + I2 = 1+j ,
10 I1 -20j I2 = 30,
I2 = j si
U = - 20j.
20j I2 - 20j (1+j) - U = 0
Verificarea rezultatelor prin bilantul puterilor complexe:
S kd
Electrotehnica
C. V. Marin
k j
si ecuatiile suplimentare
k i , j
k j
Electrotehnica
C. V. Marin
U1 = 2 jI 1 + jI 2
si
U 2 = jI 1 + 2 jI 2
U1 j
+ U2
I1 =
j3 3
2
si
U2 j
+ U1
I2 =
3 3
j
2
Electrotehnica
C. V. Marin
e(t ) =
2 cos 2t
i ( t ) = 2 sin( 2t + )
s
4
Cuplajul nu se poate
sparge si se
construieste
circuitul echivalent cu surse de curent comandate in tensiune
al celor doua bobine cuplate. Cu notatiile din figura ecuatiile
de functionare ale acestor doua bobine sunt:
U1 = 2 jI 1 + jI 2
, U 2 = 2 jI 2 + jI 1
Electrotehnica
C. V. Marin
V5 = 0
V1 = j
2 1
j
2
1
V 2 + V1 V 3 = I 4 + U 2
3j
3
3
3 j 3
U2 = V3
V 2 V 4 = 3I 3
V1 V 3
I3 =
1 j
adica un sistem de 9
ecuatii cu
necunoscutele
V 1 , ... , V 5 , U 1 , U 2 , I 3 , I 4 .
1
j
1 2 V1 V 2
= 1 + j + U1
V3
+ +
1 j 3 3 j 1 j
3
3
U1 = V1 V 2
1
V 4 = 1 j I 4
2
Electrotehnica
C. V. Marin
k
k
i k B
j
k
k
B
kBi
i
i
k B
j
Electrotehnica
si ecuatiile suplimentare
C. V. Marin
e 1 ( t ) = 2 2 cos t
e 2 ( t ) = 2 sin t
Se cere sa se
scrie ecuatiile
metodei
curentilor
ciclici
Schema echivalenta in complex se construieste
considerand pentru bobine circuitul echivalent cu
surse de tensiune comandate in curent .
Electrotehnica
C. V. Marin
I 1 ' (1 + j + 2 j + 1) + I 2 ' (1 + 2 j ) = 2 j j I 3 jI 2 + j I 1 + j I 2
I = I '
1 1
I 2 = I 2 '
I = I ' I '
1 2
3
I 2 ' (1 j + 2 j + j ) + I 1 ' (1 + 2 j ) = 1 j I 3 j I 1 + j I 1 + j I 2
Electrotehnica
5 ecuatii cu necunoscutele : I 1 ' , I 2 ' , I 1 , I 2 , I 3 .
C. V. Marin
e1 ( t ) = 2 2 cos 2 t
e 2 ( t ) = 2 sin( 2 t
i s ( t ) = 2 cos( 2 t
)
)
Se cere sa se calculeze
Z AB 0 ( Z AB = 1 )
Bobinele cuplate avand un nod comun se poate sparge
cuplajul. Prin pasivizare si calculand impedantele echivalente
circuitul capata o forma mai simpla j j = 0, 2 j 2 j =
Electrotehnica
C. V. Marin
2j 2j
Se conecteaza intre A
si B o sursa de
tensiune cu
E=1V si
rezulta
1 1 1 + 3j
I= + =
6j
6j 2
6j
1+ 6j
1
=
Z AB0 = =
10
I 1 + 3j
Electrotehnica
C. V. Marin
Rezonanta dipolilor
Definitii si exemple
Exista doua definitii ale rezonantei: prima se foloseste in
electroenergetica, a doua se utilizeaza la circuitele
electronice.
Definitia 1 Un dipol de c.a. este la
rezonanta daca absoarbe pe la borne
o putere reactiva nula, adica
Qabs=UI sin = 0.
Deci la rezonanta defazajul dintre U si I este nul (sin = 0
= 0). Daca impedanta echivalenta la bornele dipolului
este Z=R+jX, Q=XI2 =0 X = 0 deci la rezonanta reactanta
echivalenta este nula si dipolul are o comportare rezistiva la
borne.
Electrotehnica
C. V. Marin
1
Z = R + jX = R + j ( L
)
C
Rezulta
1 2
2
2
Z ( ) = R + ( L
)
C
Dupa prima definitie, pulsatia de rezonanta corespunde lui
X=0 deci = 1
0
LC
2 ( )
Z
Dupa a doua definitie, se calculeaza
=0
Electrotehnica
C. V. Marin
UL
UC
1
=
=
Q =
0 U
U
R
R
R
L
C
La rezonanta
1
1
1
Y ( ) = + j ( C
)=
0
0
R
L
R
0
C
1
L R
IR
IR
=R
Electrotehnica
C. V. Marin
U
U
I= +
R j L
deci modulul:
1
1
I =U
+
R 2 2 L2
Factorul de putere
P
=
cos =
UI
U2
2 + 2 L2
1
1
R
+
R 2 2 L2
Se conecteaza un condensator in paralel cu consumatorul
inductiv, ca in circuitul b), astfel incit L = 1 .
RU 2
I' =
IZ=U/L
IZ=UC
Se utilizeaza de exemplu in circuitele de alimentare ale
cuptoarelor electrice in care curentul prin rezistenta de
incalzire nu trebuie sa depinda de valoarea acesteia. Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Ferorezonanta
Fenomenele de rezonanta prezinta aspecte specifice in
circuitele ce contin bobine cu miez de fier si condensatoare
in comparatie cu circuitele electrice liniare. Cauza o
reprezinta dependenta neliniara dintre tensiune si curent. A.
Ferorezonanta serie este un fenomen care se produce in
circuitele neliniare in care bobina cu miez de fier este
conectata cu condensatorul in serie. Se variaza tensiunea de
alimentare a circuitului. Pentru o anume valoare a tensiunii
de alimentare, caderea de tensiune pe bobina este egala si in
opozitie de faza cu tensiunea de pe condensator. Fenomenul
se produce la tensiune data, datorita variatiei tensiunii de
alimentare iar circuitul este denumit ferorezonant
Sursa: Mocanu C. I., Teoria circuitelor electrice, Ed. Did. Si Pedagogica
Bucuresti, 1979.
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania
4. Circuite trifazate
Cuprins:
4.1. Sisteme trifazate de marimi. Teorema de
descompunere in sisteme fundamentale.
4.2. Linii trifazate. Receptoare trifazate: , Y, Y0.
4.4. Circuite trifazate echilibrate cu surse nesimetrice.
4.3. Circuite trifazate echilibrate cu surse simetrice.
4.5. Circuite trifazate dezechilibrate local (avarii).
Sursa: Nitescu, M., Constantinescu, F., Bazele Electrotehnicii.
Partea I-Teoria Circuitelor Electrice, Ed. Printech, 1998,ISBN
973-98453-5-5.
Electrotehnica
C. V. Marin
y1 = Y1 2 sin (t + 1 )
Reprezentarea [n
complex a acestui
sistem este:
j 1
y 2 = Y2 2 sin (t + 2 )
y 3 = Y3 2 sin (t + 3 )
[n figura este
prezentat`
diagrama fazorial`
Electrotehnica
C. V. Marin
Y 1 = Y1e
j 2
Y 2 = Y2 e
j 3
Y 3 = Y3 e
Y1 = Y2 = Y3 = Y
Un sistem trifazat simetric poate fi de succesiune direct`
dac` secven\a
Y 1, Y 2 , Y 3
y2 (t ) = Y 2 sin t
y3 (t ) = Y 2 sin t +
Y1 = Y
Y 2 = Ye
Y 3 = Ye
2
3
2
3
= a 2 Y 1 = a 2Y
= aY
Electrotehnica
C. V. Marin
a=e
a2 = e
2
3
= cos
+ j sin
= + j
3
2
2
2
2
1
3
+ j sin
= j
3
3
2
2
x 1= 0
2
1+ a + a = 0
3
a =a
*
(a )
2 *
= a a =1
a =a
4
a =a
5
Electrotehnica
C. V. Marin
M`rimi trifazate
{n centralele electrice se produce energie electric` cu
ajutorul generatoarelor sincrone trifazate care furnizeaz`
tensiuni ce formeaz` un sistem trifazat simetric de
succesiune direct`:
e1 (t ) = E 2 sin t
2
e2 (t ) = E 2 sin(t
)
3
2
e3 (t ) = E 2 sin(t +
)
3
Electrotehnica
C. V. Marin
Fiecare faz` a
generatorului
trifazat ar putea
alimenta un
receptor separat ]i
deci linia ar putea
avea ]ase
conductoare.
Acest sistem de transmisie nu este [ns` economic.
Prin conexiuni speciale, [n stea sau [n triunghi ale
receptoarelor, num`rul de conductoare se poate reduce la
trei sau patru ca [n figura.
Electrotehnica
C. V. Marin
Uf
]i
Ul
Electrotehnica
C. V. Marin
U = 3U
f
l
Intr-adevar
U12 = U10 - U20 ,
U23 = U20 - U30 ,
U31 = U30 - U10
si reprezentand fazorii
corespunzatori rezulta:
Electrotehnica
C. V. Marin
3
3
U f = U l
2
2
U l = 3U
Conform teoremei
transferului de putere la
bornele unui multipol, pentru
un receptor cu patru borne de
acces, notind cu Sb puterea
aparenta complexa absorbita
de receptorul in stea se
obtine:
S b = U 10 I 1 * +U 20 I 2 * +U 30 I 3 * = P + jQ
b
b
Electrotehnica
C. V. Marin
S b = S c = Z 1 I 1 I 1 * +Z 2 I 2 I 2 * +Z 3 I 3 I 3 * +Z N I N I N *
In cazul unui receptor echilibrat alimentat cu tensiuni
simetrice s-a aratat ca:
j
U 10 = U f
2
=a U
U 20
10
U 30 = aU 10
si
I1 = I f e
2
I 2 = a I1
I 3 = aI 1
Electrotehnica
C. V. Marin
Deci:
S bstea = U 10 I 1 * +U 20 I 2 * +U 30 I 3 * = U I e
f f
j
+U f I f e a a* = 3U f I f e
j 2 2
+ U f I f e a (a ) * +
P
= 3U I cos
bstea
l l
si Q
= 3U I l sin
bstea
l
Pbstea = Pcstea = 3R f I f
si
Electrotehnica
C. V. Marin
Qbstea = Qcstea = 3 X f I f
S b = U 12 I 1 * +U 32 I 3 *
Daca receptorul este in
triunghi
I 1 = I 12 I 31
I 2 = I 23 I 12
I 3 = I 31 I 23
U 12 + U 23 + U 31 = 0
S b = U 12 I 12 * U 12 I 31 * +U 32 I 31 * U 32 I 23 * =
= U 12 I 12 * +U 23 I 23 * +U 31 I 31 *
Expresia obtinuta reprezinta, de fapt, tot suma
puterilor complexe absorbite de faze.
Electrotehnica
C. V. Marin
S b = S c = Z 12 I 12 + Z 23 I 23 + Z 31 I 31
Pentru receptorul echilibrat in triunghi alimentat cu
tensiuni simetrice cu I12=Ife -j s.a.m.d. rezulta
S b = 3U f I f e
P = 3U I cos = Pc = 3R I
b
l l
f f
Q = 3U I sin = Qc = 3 X I
b
l l
f f
Electrotehnica
C. V. Marin
Electrotehnica
C. V. Marin
Se noteaza:
Q - puterea reactiva a receptorului inductiv
Qc - puterea reactiva a condensatorului
Q =Q+Qc - puterea reactiva a ansamblului receptor
inductiv-baterie de condensatoare (o valoare pozitiva foarte
mica care corespunde unei medii statistice in timp pentru
consumatorul respectiv).Rezulta:
QC = 3C U l
Qcstea = 3Cstea U
f
Electrotehnica
C. V. Marin
Q Q'
C stea =
2
3U
f
C stea
Q Q'
C =
=
2
3
3U l
Deci compensarea cu baterii de condensatoare legate in
triunghi este mai avantajoasa din punct de vedere al pretului
condensatoarelor (C < Cstea). Totusi, condensatorul C
lucreaza la o tensiune mai mare decat Cstea, ceea ce il face
sa fie mai scump; solutia optima se alege in fiecare caz
concret.
Electrotehnica
C. V. Marin
IN
U N0
I1 I 2 I3
Rezulta:
I 1 = U 1N Y 1
U 1N + U N 0 = U 10
U 2 N + U N 0 = U 20
U 3 N + U N 0 = U 30
I 2 = U 2N Y 2
(1)
Unde:
1 Y = 1
1
1
Y2 =
N
Y3 =
Y1 =
ZN
Z2
Z3
Z1
(2)
I 3 = U 3N Y 3
I N = U N 0Y N
I N = I1 + I 2 + I 3
U N0
U 10 Y 1 + U 20 Y 2 + U 30 Y 3
=
Y1 +Y 2 +Y 3 +Y N
(3)
Electrotehnica
C. V. Marin
U 10 = U f
U 20 = a U f
2
U 30 = aU f
1
= Y = Ye je
Z
YU f (1 + a + a )
2
U N0 =
3Y + YN
=0
Electrotehnica
C. V. Marin
U 1N = U 10 = U f
U 2 N = U 20 = a U f
2
U 3 N = U 30 = aU f
]i
je
I 1 = U 1N Y = I f e
2
je
I 2 = U 2N Y = a I f e
je
I 3 = U 3 N Y = aI f e
I N = I1 + I 2 + I 3 = 0
U l = 3U f
Il = I f
Electrotehnica
C. V. Marin
U 12 = U e
U 23 = a 2U e
U 31 = aU e
impedan\ele fazelor Z 1 , Z 2 , Z 3
Se cere s` se determine:
curen\ii [n fazele receptorului I 1 , I 2 , I 3
Electrotehnica
C. V. Marin
Se scriu ecua\iile:
U 1N U 1 U N
I1 =
=
Z1
Z1
U 2N U 2 U N
I2 =
=
Z2
Z2
U 3N U 3 U N
I3 =
=
Z3
Z3
I1 + I 2 + I 3 = 0
Electrotehnica
C. V. Marin
UN
unde:
U 1Y 1 + U 2 Y 2 + U 3 Y 3
=
Y1 +Y 2 +Y 3
U 12 j 6
U1 =
e
3
U 23 j 6
U2 =
e
3
U 31 j 6
U3 =
e
3
Electrotehnica
C. V. Marin
{n cazul particular al
Z1 = Z 2 = Z 3 = Z
receptorului echilibrat:
Potentialul nodului neutru: U = Y (U 1 + U 2 + U 3 ) = 0
N
3Y
rezult`:
U l j
U1
Tensiunile de faz` ]i
e = I f e j
I1 =
=
Z1 Z 3
curen\ii de faz` formeaz`
sisteme
simetrice.
U2
I2 =
= a 2 I f e j
La receptorul echilibrat [n
Z2
stea alimentat cu tensiuni
j
I 3 = aI f e
simetrice avem:
]i:
I1 + I 2 + I 3 = 0
U l = 3U f
Electrotehnica
C. V. Marin
Il = I f
Receptorul [n triunghi
Fie un receptor [n triunghi ca [n figura . Se dau:
tensiunile de linie U12, U23 , U31 ]i
impedantele receptorului
Z 12, Z 23, Z 31.
Se cere
s` se calculeaze curen\ii de
linie: I1 , I2 , I3 ]i
curentii din fazele
receptorului: I12, I23 , I31 .
{n total sunt ]ase
necunoscute de determinat.
Electrotehnica
C. V. Marin
I 1 = I 12 I 31
I 2 = I 23 I 12
I 3 = I 31 I 23
+
j( 2 )
U
3
U
3
I 31 = e
receptorului sunt: I 12 = U e j I 23 = Z e
Z
Electrotehnica
C. V. Marin
j ( )
U j
1
3
j j 6
6
I1 = e
e
[1 ( + j
)] = I f 3 e
=I e
l
Z
2
2
I 2 = Ile
j ( + + 2 )
6
j ( + 2 )
6 3
I 3 = Ile
Y
e12
Z2Z3
= Z1 +
Z2 + Z3
e12
1
1
=
+
Z 12 Z 23
Electrotehnica
C. V. Marin
deci :
Z2 + Z3
1
1
+
=
Z 12 Z 23 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Z1 + Z 2
1
1
Z1 + Z 3
1
1
+
=
+
=
Z 12 Z 23 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3 Z 23 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Z1 + Z 2 + Z 3
1
1
1
+
=
+
Z 12 Z 23 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Din relatia de mai sus se scade pe r@nd fiecare din ecua\iile ini\iale ]i
Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
se obtin:
Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
Z 12 =
Z3
Z 23 =
Z1
Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
Dac` steaua este echilibrat` de
Z 31 =
impedan\` ZY pe fiecare faz`, atunci
Z2
triunghiul echivalent este ]i el echilibrat
Electrotehnica
de impedant\` Z = 3ZY
C. V. Marin
Z3 =
Z 12
Z 31 Z 23
+ Z 23 + Z 31
Electrotehnica
C. V. Marin
Z 12
e12 ( 3ingol )
Z 12 ( Z 23 + Z 31 )
=
Z 12 + Z 23 + Z 31
Y
e12 ( 3ingol )
Z 12 Z 31
+ Z 23 + Z 31
Z2 =
= Z1 + Z 2
Z 12
Z 23 Z 12
+ Z 23 + Z 31