Sunteți pe pagina 1din 415

ELECTROTEHNICA

Constantin Viorel Marin


Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Conf. Dr. Ing. MARIN Constantin Viorel


Facultatea de Inginerie Electrica / Departamentul Electrotehnica
Off. EB 236 / Tel. 0214029582 / Consultatii: Marti 14-16
Electrotehnica
C. V. Marin

FIA DISCIPLINEI
DATE DE IDENTIFICARE
Titlul Disciplinei: ELECTROTEHNICA
Titular/i de disciplin: Conf. Dr. Ing. Marin Constantin Viorel
Cod: UPB.08.I.03.O126
Tipul: pregatire generala
Numar ore curs: 28 ore
Numar ore aplicatii: 14 ore
Numarul de puncte de credit: 4
Semestrul: 3
Pachetul: aria curiculara comuna
Preconditii: parcurgerea si/sau promovarea urmatoarelor
discipline:
Analiza, Algebra liniara, Matematici speciale, Fizica.
Electrotehnica
C. V. Marin

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

- pentru curs :
- dobandirea cunostintelor de baza asupra Marimilor,
legilor si regimurilor campului electromagnetic;
- sa confere baza teoretica pentru studiul circuitelor
electrice;
- cunoasterea metodelor pentru studiul circuitelor de
curent cotinuu;
- cunoasterea metodelor pentru studiul circuitelor de
curent alternativ;
- cunoasterea metodelor pentru studiul circuitelor de
curent alternativ trifazat;
Electrotehnica
C. V. Marin

- pentru aplicatii:
- sa dezvolte capacitatea de utilizare a tehnicilor
de analiza a circuitelor de curent continuu si de
curent alternativ;
- sa utilizeze calculatorul si programe dedicate
pentru analiza circuitelor electrice;
- sa utilizeze aparatele pentru masurarea
marimilor electrice: ampermetrul, voltmetrul,
watmetrul;
- sa dezvolte capacitatea de a comunica in scris
prin referate.
Electrotehnica
C. V. Marin

B. PRECONDIII DE ACCESARE A DISCIPLINEI


- parcurgerea si/sau promovarea urmatoarelor discipline:
Algebr, Analiz matematic, Matematici speciale.
C. COMPETENE SPECIFICE
Identificarea si rezolvarea problemelor de circuite
electrice;
Analiza si calculul circuitelor electrice aferente produselor,
echipamentelor si sistemelor electrice;
Analiza si interpretarea datelor obtinute din rezolvarea
circuitelor electrice;
Utilizarea tehnicilor de modelare si a instrumentelor
software dedicate analizei circuitelor electrice;
Abilitatea de a lucra in echipa si de a comunica eficient.
Electrotehnica
C. V. Marin

D. CONINUTUL DISCIPLINEI
a. Curs

Electrotehnica
C. V. Marin

b) Aplicaii

Electrotehnica
C. V. Marin

E. EVALUARE

Activitatile evaluate si ponderea fiecareia :


Referate de laborator
40%;
Caiet de conspecte
10%
Teme de casa
10 %
Lucrari
20%
Total activitate in timpul anului
80 %
Examinare finala
20%;
TOTAL
100%
Cerintele minimale pentru promovare
- predarea temelor de casa;
- predarea referatelor de laborator;
- obinerea a 50 % din punctajul total.
Calculul notei finale:
de regul prin rotunjirea punctajului final.
Electrotehnica
C. V. Marin

F. REPERE METODOLOGICE
Prelegeri, aplicatii concrete la laborator.

G. BIBLIOGRAFIE
Marin

C. V., Electrotehnica, Editura Printech, Bucuresti


2003, ISBN 973-652-680-1. (http://ferrari.lce.pub.ro/studenti)
Nitescu M., Constantinescu F., Bazele Electrotehnicii, Partea I
Teoria Circuitelor Electrice, Editura Printech, 1998,
http://ferrari.lce.pub.ro/studenti/
Constantinescu F., Ionescu A., Marin C. V., Nitescu M.,
Analiza circuitelor electrice cu Pspice. Lucrari de laborator,
Editura Printech, Bucuresti 2003, ISBN 973-652-759-x.
(http://ferrari.lce.pub.ro/studenti)
Hantila F., s.a. Electrotehnica teoretica, Editura Electra, 2002,
Moraru, A., -Electrotehnica, masurari si masini electrice- Vol. I
si II, Institutul Politehnic Bucuresti 1980;
Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Partea a I-a. Marimile si legile


electromagnetismului
Cuprins:
1. Introducere
2.1. Marimile si legile electromagnetismului
2.2. Regimurile c@mpului electromagnetic

Electrotehnica
C. V. Marin

1. Introducere
Electrotehnica are ca obiect studiul fenomenelor electrice
]i magnetice din punctul de vedere al aplica\iilor tehnice.
Energia electromagnetic`, numit` uzual incomplet energie
electric`, are urm`toarele propiet`\i remarcabile:
-se transform` u]or [n orice alt` form` de energie ]i
reciproc;
- se transmite u]or ]i practic instantaneu la mari distan\e;
- se divide ]i se distribuie foarte u]or cu ajutorul circuitelor
elctrice.
Energia electromagnetic` se inmagazineaz` [ns` greu
[ntr-un volum restrans ]i numai pentru un timp relativ scurt.
Din aceast` cauz` nu se pot constitui rezerve de energie
sub aceast` form`; ea trebuie deci transmis` pe m`sur` ce
se produce.
Electrotehnica
C. V. Marin

Energia electromagnetic` produs` [n mari unit`\i


produc`toare de energie numite centrale electrice este
transmis` economic la distan\e cu ajutorul liniilor electrice
de [nalt` tensiune, pan` la locul de utilizare, unde poate fi
transformat` [n form` direct` utilizabil`: energie mecanic`
[n motoare, c`ldura [n aparatele de [ncalzit, energie
chimic` [n celulele electrice, lumina [n corpurile de
iluminat etc.
Energia electric` are o mare arie de aplicabilitate
tehnic`, caracteristic` din care rezult` importan\`
dob@ndirii de cuno]tin\e din domeniul electrotehnicii de
c`tre viitorii ingineri.
Electrotehnica
C. V. Marin

Cursul de Electrotehnic` se axeaz` pe cuno]tin\ele date de


Teoria macroscopic` a fenomenelor electromagnetice.
Aceasta este o teorie fenomenologic`, deoarece apeleaz` la
diverse experien\e ]i observa\ii pentru introducerea
m`rimilor cu care se opereaz` ]i macroscopic` deoarece
ignor` structura microscopic` a materiei.
C@mpul electromagnetic este o stare special` de existen\`
a materiei, care, nu presupune [n mod obligatoriu existent`
substan\ei (de exemplu undele electromagnetice se propag`
prin vid [n spa\iul interplanetar) ]i este capabil de a acumula
]i transporta energie ]i de a exercita ac\iuni ponderomotoare
(adic` for\e, cupluri ]i presiuni) asupra corpurilor cu care
interac\ioneaz`.
Electrotehnica
C. V. Marin

{n cadrul teoriei fenomenologice a electromagnetismului


se opereaz` cu m`rimile fizice care caracterizeaz` anumite
clase de propiet`\i ale c@mpului ]i corpurilor. {n func\ie de
domeniul spa\ial c`ruia [i sunt asociate, m`rimile se [mpart
[n m`rimi locale, care sunt ata]ate fiec`rui punct din spa\iu
]i m`rimi globale care sunt asociate unor domenii
volumice superficiale sau lineice.
Teoria fenomenelor electromagnetice are o structur` [n
care legile au valoarea unor axiome, exprim@nd proprieta\i
care au fost mai int@i verificate experimental [n anumite
cazuri ]i apoi postulate [n general. Teoremele se deduc din
legi.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teoria macroscopic` a fenomenelor electromagnetice


are dou`sprezece legi importante, dintre care nou` sunt
legi generale ]i trei sunt legi de material.
Legile de material spre deosebire de legile generale au
[n expresia lor ]i anumite m`rimi de material (de
exemplu: rezistivitatea electric`, conductivitatea
electric` etc.).
Cursul de electrotehnic` cuprinde urm`toarele ]apte capitole:
1. M`rimi ]i legi;
2. Electrostatica;
3. Electrocinetica;
4. Circuite electrice de curent continuu;
5. Electrodinamica;
6. Circuite electrice de curent alternativ;
Electrotehnica
7. Circuite trifazate.
C. V. Marin

1. Marimi si legi
1.1. M`rimile caracteristice fenomenelor electromagnetice
1.1.1. M`rimi locale
Pentru caracterizarea cantitativ` a st`rii c@mpului electromagnetic [ntr-un
M = M ( x, y,sez )utilizeaz` patru vectori func\ie de punct ]i de
punct,
timp respectiv:

- E = E( M , t ) - intensitatea c@mpului electric;


( M , t ) - induc\ia c@mpului electric;
- D = D

- B = B( M , t ) - induc\ia c@mpului magnetic;

- H = H ( M , t ) - intensitatea c@mpului magnetic.


Pentru caracterizarea cantitativ` a st`rii corpurilor [n interac\iunea lor [n
c@mpul electromagnetic se utilizeaz` urm`toarele m`rimi fizice:

- J = J ( M , t ) - densitatea curentului electric de conductie;


- = ( x, y, z , t ) - densitatea de volum a sarcinii electrice.
Deci pentru caracterizarea complet` a c@mpului electromagnetic ]i a st`rii
electromagnetice a corpurilor dintr-un domeniu spa\ial sunt necesare 16
func\ii scalare de pozi\ie ]i de timp.
Electrotehnica
C. V. Marin

1.1.2. M`rimi globale


{n scopul de a u]ura caracterizarea c@mpului electromagnetic se introduc m`rimi
globale, care caracterizeaz` comportarea [n medie a a c@mpului electromagnetic pe
diverse subdomenii.
Aceste m`rimi fizice se definesc prin opera\ii de integrare ]i sunt asociate unor
domenii curbilinii (a), superficiale (b) sau volumice (c).
Suprafa\a [nchis`, notat` uzual , este mul\imea punctelor de pe frontiera unui
domeniu spa\ial, m`rginit ]i de volum nenul, notat uzuzal D .
Suprafa\a deschis`, notat` uzual S , este o parte conex` a unei suprafa\e [nchise, ]i
este m`rginit` de o curb` [nchis` notat` uzual .
Prin parcurgerea unei curbe [nchise se ajunge la punctul de plecare.
Curbele [nchise se vor nota, [n general, cu litera iar suprafe\ele deschise care se
sprijin` pe aceste curbe se noteaz` cu S .

O parte conex` a unei curbe [nchise se nume]te curb` deschis` ]i se va nota cu C.


O curb` deschis` are ca extremit`\i dou` puncte, pe care aceasta le une]te.
De exemplu, suprafa\a lateral` a unei sfere este o suprafa\` [nchis` ce m`rgine]te
domeniul sferic D .
O calot` sferic` este o suprafe\` deschis` sprijinit` pe curba [nchis` S ' , iar [n
acest caz este un cerc.
Un arc de cerc sau un segment de dreapt` sunt curbe deschise.
Electrotehnica
C. V. Marin

a. M`rimi globale ata]ate unor domenii curbilinii


- u (t ) tensiunea electric`;
- u m (t ) tensiunea magnetic`.
Tensiunea electric` este o m`rime scalar`, asociat` unei curbe orientate ]i definit` ca
fiind integrala de linie a intensit`\ii c@mpului electric de-a lungul curbei :

u = Ed s
C

[n care E este intensitatea c@mpului electric iar ds


este elementul vectorial de linie, tangent la curba ]i
orientat [n sensul curbei. (fig.). |in@nd cont de defini\ia
produsului scalar ]i de propriet`\ile integralei, rezult`:

u=

Ed s = E cos dr = E

dr = E tmed lc

unde E tmed reprezint` valoarea medie a componentei tangen\iale a intensit`\ii c@mpului


electric (mediat` pe curba C) iar l c reprezint` lungimea curbei .
Electrotehnica
C. V. Marin

a. M`rimi globale ata]ate unor domenii curbilinii


Tensiunea magnetic` este o m`rime fizic` scalar` asociat` unei curbe orientate ]i definit`
ca fiind integrala de linie pe o curb` [nchis` (fig.) a intensit`\ii c@mpului magnetic, [n
care H este intensitatea c@mpului magnetic iar ds este elementul de linie.

um = H d s
C

u m = H tmed lC
Tensiunea magnetic` d` informa\ii asupra componentei tangen\iale H t , a intensit`\ii
c@mpului magnetic, mediate pe curba C
Electrotehnica
C. V. Marin

b. M`rimi globale ata]ate unor domenii superficiale


- (t ) fluxul electric;
- (t ) fluxul magnetic;
- i (t ) - intensitatea curentului electric de conduc\ie.
Fluxul electric este o m`rime scalar`, asociat` unei suprafe\e S (fig.) ]i definit` ca
fiind integrala de suprafa\` a vectorului induc\iei electrice

= D d A
S

Vectorul elementar de arie dA este orientat dup`


normala la suprafa\` S [n direc\ie asociat` dup`
regula burghiului drept sensului de parcurgere
(precizat de s`geat` [n fig.) al conturului pe care
se sprijin` suprafa\a deschis` S.
Fluxul electric se poate exprima prin:

= Dd A = D cos dA = Dn dA = Dnmed AS
S

[n care D nmed este valoarea medie a componentei normale a induc\iei, mediat` pe


suprafa\a S iar A s este aria suprafe\ei S.
Electrotehnica
C. V. Marin

b. M`rimi globale ata]ate unor domenii superficiale


Fluxul magnetic
este o m`rime scalar`, asociat` unei suprafe\e (fig.) S ]i definit` ca
fiind integrala de suprafa\` a induc\iei magnetice printr-o suprafa\` dat` S

= B d A
S

[n care B este induc\ia magnetic`, iar dA elementul de


arie se consider` orientat conform conven\iei adoptate la
defini\ia fluxului electric.
Fluxul magnetic d` informa\ii asupra comport`rii componentei normale Bn a induc\iei
magnetice pe suprafa\a S:

= Bnmed AS

unde B nmed este valoarea medie, pe suprafa\a S, a componentei normale B n iar As


este aria suprafe\ei.
Electrotehnica
C. V. Marin

b. M`rimi globale ata]ate unor domenii superficiale


Intensitatea curentului electric i este o m`rime scalar` asociat` unei suprafe\e S (fig.)
]i definit` ca fiind fluxul densit`\ii curentului electric J printr-o suprafa\` dat` S:

i = J d A
S

unde J este densitatea de curent iar dA este vectorul


elementului de arie, orientat dup` normala pozitiv` a
suprafe\ei S, asociat` conform regulii burghiului drept
sensului precizat de s`geat` al curbei [nchise .
Intensitatea curentului electric se exprim` [n func\ie de valoarea medie, pe suprafa\a S, a
componentei normale a densit`\ii de curent J nmed:

i = J nmed AS
unde As este aria suprafe\ei S.
Electrotehnica
C. V. Marin

c. M`rimi globale ata]ate unor domenii volumice


- q (t ) sarcina electric`.
Sarcina electric` q este o m`rime fizic` scalar` asociat` unui domeniu D (fig.) de volum
nenul ]i definit` de:

q = v dV
[n care
volum

este densitatea de sarcin` iar dV este elementul de

Sarcina electric` satisface egalitatea

q = med VD
[n care med este valoarea medie pe domeniul D, a densit`\ii de sarcin` iar V D este
volumul domeniului D.
Electrotehnica
C. V. Marin

1.1.2. M`rimi globale


`rimile globale dau informa\ii asupra comport`rii, [n medie a integrantului, pe
domeniul pe care au fost definite. Tensiunile electric` ]i magnetic` sunt definite pe
curbe, prin integrarea unei intensit`\i de c@mp electric respectiv magnetic. Fluxurile
electric ]i magnetic sunt definite pe suprafa\e, prin integrarea unei induc\ii electrice
respectiv magnetice.
Intensitatea curentului electric reprezint` fluxul densit`\ii curentului electric. {n
cazul mediilor [n mi]care, curbele ]i suprafe\ele pe care au fost definite m`rimile
globale se consider` antrenate de corpuri [n mi]carea lor.
Faptul c` o m`rime global` este nul`, nu implic` faptul c` integrantul este nul,
ci c` valoarea medie este nul` (pe o parte a domeniului, integrantul poate fi pozitiv,
iar [n rest negativ, astfel [nc@t [n medie s` rezulte zero). Dac`, [n schimb o m`rime
global` este nul` pe orice curb`, respectiv suprafa\` [nchis` sau deschis`, atunci se
poate afirma c` ]i integrantul (c@mpul) este nul.
Dac` integralele pe orice curb` [nchis` (tensiunile) sunt nule, atunci c@mpul
respectiv nu poate avea linii de c@mp [nchise.
Dac` [ntr-un domeniu spa\ial, integralele pe orice suprafa\` [nchis` (fluxurile)
sunt nule, atunci c@mpul respectiv are linii de c@mp care nu pot nici s` [nceap` ]i
nici s` se termine [n domeniul respectiv.
Electrotehnica
C. V. Marin

1.2. Legile c@mpului electromagnetic


Legile c@mpului electromagnetic sunt rela\iile fundamentale care leag` [ntre ele m`rimile
caracteristice ale c@mpului electromagnetic. {n continuare se prezint` aceste rela\ii f`r`
demonstra\ie, deoarece ele rezult` prin generalizarea unor observa\ii experimentale.
1.2.1 Legea fluxului electric

Enun\: Fluxul electric


prin orice suprafa\` [nchis`
electric` q con\inut` de acea suprafa\`:

(figura) este egal cu sarcina

= q

Explicit@nd m`rimile globale rezult`:

Dd A =

dV

Legea fluxului electric arat` c` sarcina electric` este o surs` de c@mp electric
Electrotehnica
C. V. Marin

1.2. Legile c@mpului electromagnetic


1.2.2. Legea fluxului magnetic
Enun\: Fluxul magnetic este nul prin orice suprafa\` [nchis`

= 0
Explicit@nd m`rimile globale(figura) rezult`:

B
d
A
=
0

Legea fluxului magnetic pune [n eviden\` o restric\ie impus` induc\iei magnetice


Electrotehnica
C. V. Marin

1.2. Legile c@mpului electromagnetic


1.2.3. Legea induc\iei electromagnetice
Enun\: Tensiunea electromotoare (produs` prin induc\ie electromagnetic`) [n lungul unei
curbe [nchise este egal` cu viteza de sc`dere a fluxului magnetic prin orice suprafa\`
sprijinit` pe aceast` curb`.

e =

d S
dt

Explicit@nd m`rimile globale (figura) rezult`:

d
E
ds
B
=
dA

dt S
Aceast` lege arat` c` fluxul magnetic variabil [n timp este surs` a c@mpului electric
Electrotehnica
C. V. Marin

1.2. Legile c@mpului electromagnetic


1.2.4. Legea circuitului magnetic

Enun\: {n orice moment, tensiunea magnetomotoare u mm de-a lungul oric`rei curbe [nchise
este egal` cu suma a doi termeni: primul este solena\ia , corespunz`toare curen\ilor care
s
str`bat o suprafa\` deschis` oarecare S m`rginit` de curba ; al doilea termen este
derivata [n raport cu timpul a fluxului electric S prin aceea]i suprafa\` S ]i se
nume]te curent de deplasare.

u mm

dS
= S +
dt

Explicit@nd m`rimile globale (figura) rezult`:

d
H ds = S J dA + dt S D dA

Legea circuitului magnetic arat` c` at@t curentul electric de conduc\ie c@t ]i varia\ia [n
func\ie de timp a c@mpului electric sunt surse ale c@mpului magnetic
Electrotehnica
C. V. Marin

1.2. Legile c@mpului electromagnetic


1.2.5. Legea leg`turii dintre D , E ]i P
Enun\: {n fiecare moment ]i [n orice punct al unui corp induc\ia electric` este numeric
egal` cu suma dintre intensitatea c@mpului electric multiplicat` cu permitivitatea vidului ]i
polariza\ia electric`

D = 0 E + P

P = Pp + Pt

1
0 =
9
4 9 10

F
m

Legea leg`turii dintre D , E ]i P arat` c` polariza\ia permanent` este o surs` de


c@mp electric.
Electrotehnica
C. V. Marin

1.2. Legile c@mpului electromagnetic


1.2.6. Legea leg`turii dintre B, H ]i M
Enun\: {n orice punct induc\ia magnetic` este egal` cu suma vectorial` dintre intensitatea
c@mpului magnetic ]i magnetiza\ia multiplicat` cu permeabilitatea vidului.

B = 0 H + M
M = M p + Mt

0 = 4 10

[H / m]

Legea arat` c` magnetiza\ia permanent` este o surs` de c@mp magnetic.


1.2.7. Legea conserv`rii sarcinii electrice
Enun\: Intensitatea a curentului electric de conduc\ie care iese dintr-o suprafa\`
[nchis` (adic` str`bate suprafa\a cu sensul de referin\` spre exterior) este [n fiecare moment
egal` cu viteza de sc`dere a sarcinii electrice q localizat` [n interiorul suprafe\ei

dq
i =
dt

Electrotehnica
C. V. Marin

1.2. Legile c@mpului electromagnetic


1.2.8. Legea transform`rii energiei [n conductori (legea Joule-Lenz)
Enun\: Puterea p j cedat` pe unitatea de volum al conductorului de c@mpul electromagnetic,
[n procesul de conduc\ie electric`, este egal` cu produsul scalar dintre intensitatea c@mpului
electric E ]i densitatea curentului electric de conduc\ie J

pj = E J
1.2.9. Legea electrolizei
Enun\: Masa m de substan\` depus` [n timpul la un electrod al b`ii electrolitice este
propor\ional` cu sarcina trecut` prin baie ]i cu echivalentul chimic al elementului depus
t0 + t

1 A
m=
F0

este echivalentul
chimic

1 A
t i dt = F0 q
0

F0 = 96 490 Coulombi/echivalent gram,


constanta lui Faraday .
Electrotehnica
C. V. Marin

1.2. Legile c@mpului electromagnetic


1.2.10. Legea polariza\iei electrice temporare
Enun\: Polariza\ia temporar` este propor\ional` cu vectorul c@mp electric

Pt = 0 e E

1.2.11. Legea magnetiza\iei temporare


Enun\: Magnetiza\ia temporar` este propor\ional` ]i omoparalel` cu intensitatea
c@mpului magnetic

M t = m H

1.2.12. Legea conduc\iei electrice (legea lui Ohm)


Enun\: {n regim neelectrostatic, suma vectorial` dintre intensitatea c@mpului electric
]i intensitatea c@mpului electric imprimat din interiorul unui conductor izotrop este
propor\ional` [n fiecare punct cu densitatea curentului electric de conduc\ie din acel
punct

E + Ei = J

{n consecin\` curentul electric de conduc\ie ]i c@mpul electric imprimat (m`rime


echivalent` cu ac\iunea unor for\e neelctrice) sunt surse ale c@mpului electric
Electrotehnica
C. V. Marin

1.3. Regimurile c@mpului electromagnetic


Legile teoriei cmpului magnetic stabilesc rela\ii [ntre m`rimile caracteristice cmpului. Aceste rela\ii sunt
reprezentate [n figura. Cu s`geat` dubl` s-au marcat rela\iile valabile att [n regim sta\ionar ct ]i [n regim variabil,
iar cu s`geat` simpl`, rela\iile existente doar [n regim variabil.
Rela\ia 1 ce exist` [ntre induc\ia electric` ]i densitatea
de sarcin` reprezint` legea fluxului electric ]i
eviden\iaz` drept surs` a cmpului, sarcina electric`.
Rela\ia 2 reprezint` legea induc\iei, ]i pune [n eviden\`
o cauz` a cmpului electric ]i anume varia\ia [n timp a
cmpului magnetic.
Rela\ia 3 reprezint` legea circuitului magnetic ]i pune
[n eviden\` dou` cauze posibile ale cmpului magnetic ]i
anume: curentul electric ]i cmpul electric variabil [n
timp.
Rela\ia 4 reprezint` legea leg`turii dintre ]i ]i pune [n
eviden\` o cauz` posibil` a cmpului electric ]i anume
polariza\ia magnetic` permanent`.
Rela\ia 5 reprezint` legea leg`turii dintre ]i ]i pune [n
eviden\` o cauz` a cmpului electric ]i anume polariza\ia
magnetic` permanent`.
Rela\ia 6 reprezint` legea leg`turii dintre ]i ]i pune [n
eviden\` o cauz`a cmpului electric ]i a st`rii
electrocinetice ]i anume cmpul electric imprimat.
Rela\ia 7 reprezint` legea conserv`rii sarcinii ]i pune [n eviden\` cauza apari\iei sarcinii ]i anume curentul electric,
care poate impune varia\ia [n timp a sarcinii electrice.

Regimul general variabil

Electrotehnica
C. V. Marin

1.3. Regimurile c@mpului electromagnetic


Dac` se presupun, m`rimile cmpului electromagnetic, invariate [n timp atunci regimul
generat se nume]te regimul sta\ionar al cmpului electromagnetic.
[n regim sta\ionar (s`ge\ile simple sunt
eliminate), ecua\iile cmpului electric sunt
decuplate de ecua\iile cmpului magnetic. {n
aceast` situa\ie sursele cmpului electric sunt:
polariza\ia permanent`; cmpul electric
imprimat ]i sarcina electric`.
Cmpul electric sta\ionar determin` [n
conductoare curentul electric (se poate
demonstra c` doar componenta cmpului electric
generat` de cmpul imprimat este capabil` s`
determine curent electric sta\ionar, celelalte
componente generate de ]i, numite componente
coulombiene nu sunt capabile s` determine
curent electric).
{n regim sta\ionar, cmpul magnetic (figura)
are drept surse magnetiza\ia permanent` ]i
curentul electric .
Electrotehnica
C. V. Marin

1.3. Regimurile c@mpului electromagnetic


Se constat` c` problema analizei cmpului electric ]i magnetic [n regim sta\ionar poate fi
descompus` [n probleme mai simple.
Dac` la ipotezele regimului sta\ionar se adaug` ]i ipoteza inexisten\ei transferului de energie
(echivalent` conform legii transferului de energie cu anularea densit`\ii curentului electric
J=0 ), atunci regimul astfel generat se nume]te regim static.
[n regim static ecua\iile cmpului electric se
separ` complet de ecua\iile cmpului magnetic.
{n regimul electrostatic(figura), sursele
cmpului electric sunt sarcina electric`,
polariza\ia permanent` ]i eventual ( [n m`sura [n
care nu genereaz` curent electric) cmpul
electric imprimat .

{n regimul magnetostatic (figura), cauza cmpului magnetic


este doar magnetiza\ia permanent` (magne\ii permanen\i au

M p 0 ).
Electrotehnica
C. V. Marin

1.3. Regimurile c@mpului electromagnetic


Regimul electrocinetic este definit ca un regim sta\ionar [n care
intereseaz` determinarea densit`\ii de curent ]i a intensit`\ii
cmpului electric , produse de cmpul electric imprimat din
conductoare (pilele electrochimice au ).
Un regim utilizat frecvent [n aplica\ii este regimul cvasista\ionar
[n care se neglijeaz` efectul undelor electromagnetice.
Pentru aceasta [n conductoare se consider` nul curentul de
deplasare, legea circuitului magnetic utilizndu-se sub forma
teoremei lui Ampre, iar [n izolan\i se consider` nul` derivata
fluxului magnetic, legea induc\iei utilizndu-se sub forma teoremei
poten\ialului electric sta\ionar.
Ipotezele regimului cvasista\ionar sunt satisf`c`toare [n cazul
cmpurilor electromagnetice cu varia\ie suficient de lent` [n timp.
Formele particulare ale legilor cmpului electromagnetic, ce
rezult` aplicnd ipotezele unui anumit regim, se numesc ecua\iile
Electrotehnica
fundamentale ale regimului respectiv.
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

CAPITOLUL 2. ELECTROSTATICA

Cuprins
Sarcina electric` ]i c@mpul electric. For\e
Starea de electrizare. Conductori ]i izolan\i
Sarcina elctric`. C@mpul electric
For\e [n c@mp electric (For\e Coulombiene)
Rela\iile fundamentale ale electrostaticii
Teorema poten\ialul electrostatic
Poten\ialul electrostatic
Suprafe\e echipoten\iale.
Teorema poten\ialului electrostatic ]i consecin\ele ei
Dielectrici ]i caracterizarea lor
Conditia de echilibru electrostatic
Electrotehnica
C. V. Marin

CAPITOLUL 2. ELECTROSTATICA
Electrostatica este partea Electrotehnicii [n care se
studiaz` st`rile electrice invariabile [n timp, ne@nso\ite de
curen\i electrici de conduc\ie, respectiv ne@nso\ite de
transform`ri energetice (adic` de dezvoltarea de c`ldur`
care caracterizeaz` ace]ti curen\i).
Sarcina electric` ]i c@mpul electric. For\e.
Experien\a arat` c` dac` se freac` unele de altele anumite
corpuri, ca de exemplu o bar` de sticl` ]i o bucat` de
m`tase, ]i se separ` apoi acele corpuri, asupra lor ]i asupra
corpurilor din apropierea lor se exercit` for\e ]i cupluri care
nu se exercitaser` mai [nainte, chiar dac` st`rile mecanice ]i
Electrotehnica
termice ale corpurilor au r`mas neschimbate.
C. V. Marin

Starea [n care au fost aduse prin frecare corpurile se nume]te stare


de electrizare, iar for\ele exercitate de aceste corpuri se numesc
for\e electrice.
Starea de electrizare a corpurilor poate fi ob\inut` ]i prin alte
procedee ca: atingerea de corpuri electrizate, [nc`lzire, iradiere,
tensionare mecanic` etc.

Dup` modul [n care transmit starea de electrizare (la


atingerea cu un alt corp electrizat), materialele se [mpart [n:
- conductoare electrice - care transmit foarte repede starea
de electrizare, de exemplu: metalele, aliajele lor, c`rbunele,
anumite solu\ii de s`ruri, baze ]i acizi;
- izolan\i electrici numi\i ]i dielectrici, care transmit starea
de electrizare [ntr-un interval de timp foarte mare (ore,
zile); de exemplu: sticla, m`tasea, materialele plastice,
por\elanul, h@rtia, lacurile, uleiul, aerul uscat etc.; Electrotehnica
C. V. Marin

Explor@nd c@mpul electric cu un mic corp de prob`


electrizat, prin m`surarea for\ei care se exercit` asupra lui,
se poate stabili rela\ia experimental`

F = qE

v
unde:
- q numit` sarcina electric` a corpului de prob`, este o
m`rime scalar` caracteriz@nd global starea de electrizare a
corpului; unitatea de sarcin` electric` este coulombul C,
egal cu sarcina electric` care trece [ntr-o secund` prin
sec\iunea unui conductor str`b`tut de un curent electric de
un amper: 1C=1Ax1s;
- Ev numit` intensitatea c@mpului electric [n vid este o
m`rime vectorial` func\ie de punct caracteriz@nd local
c@mpul electric; unitatea de m`sur` a c@mpului electric este
voltul pe metru (V/m).
Electrotehnica
C. V. Marin

Liniile c@mpului electric. Liniile de c@mp ale vectorului


c@mp electric sunt liniile tangente [n fiecare punct la
direc\ia local` a vectorului c@mp.
Liniile de c@mp electric pornesc de pe corpurile cu sarcin`
(+) ]i ajung la cele cu sarcin` (-) (ca in figura)

Spectru al liniilor de c@mp este mul\imea curbelor pentru care vectorul c@mp este
tangent [n orice punct de pe curb`. Spectrul c@mpului se ob\ine desen@nd pe fiecare
unitate de arie normal` pe liniile de c@mp un num`r de linii propor\ionale cu
intensitatea local` a c@mpului electric figura

Electrotehnica
C. V. Marin

Pentru corpurile cu dimensiuni mari, comparabile cu


distan\ele la care se studiaz` c@mpul electric,
caracterizarea st`rii de electrizare prin sarcina electric`
total` este nesatisf`c`toare ]i trebuie definite densit`\i ale
sarcinii electrice:
- de volum

q dq
v = lim
=
v 0 v
dv

- de suprafa\`

q dq
=
s = lim
A0 A
dA

- de linie

q dq
l = lim
=
s 0 s
ds
Electrotehnica
C. V. Marin

Dac` se freac` dou` corpuri, unul se [ncarc` cu sarcin`


pozitiv`, iar cel`lalt cu sarcin` negativ`. Valorile absolute
ale sarcinilor de nume contrar sunt [ns` egale.
Producerea sau dispari\ia unei sarcini electrice este
[nso\it` [ntotdeauna de producerea, respectiv dispari\ia
simultan` pe acela]i corp izolat a unei sarcini egale de
nume contrar.
{n general, sarcina total` a unui sistem de corpuri izolat
electric (adic` [nconjurat de materiale electroizolante), este
constant`:
q = const.

Aceasta relatie reprezint` o forma particulara a legii


conserv`rii sarcinii electrice valabil` pentru corpuri izolate
electric
Electrotehnica
C. V. Marin

Sarcinile electrice pozitive sau negative se combin`


algebric aditiv,
adic` un mic corp, dielectric sau conductor, [nc`rcat
succesiv cu sarcinile q1, q2, q3,.sau format din
reuniunea corpurilor izolate, care au aceste sarcini, se
comport` ca fiind [nc`rcat cu o sarcin`:

q = q1 + q2 + ... + qn
Dac` aceast` sum` este nul`, se spune c` sarcinile s-au
neutralizat.
Electrotehnica
C. V. Marin

For\e [n c@mp electric (For\e Coulombiene)

for\a pe care o exercit` un mic


corp electrizat M1 av@nd sarcina
electric` q1, asupra unui alt mic
corp electrizat M2, av@nd sarcina
q2, ca [n figura, este data de
rela\ia:
qq r

F 12 =

1 2
2
12

4 r

12

r12

-r12 este raza vectoare care une]te corpul M1 cu corpul M2;


- este permitivitatea mediului omogen sau constanta lui
dielectric`, care caracterizeaz` mediul dielectric din punct
de vedere al c@mpului electric.
Dac` sarcinile au acela]i semn se resping, iar dac` au
sarcini contrare, se atrag.
Electrotehnica
C. V. Marin

C@mpul electric produs de un corp punctiform


Expresia intensit`\ii c@mpului electric produs de un mic
corp [nc`rcat cu sarcina q, aflat [ntr-un mediu dielectric
omogen de permitivitate :

r
E=
3
4 r

Dac` c@mpul electric este produs de mai multe corpuri


punctiforme electrizate, intensitatea c@mpului electric este
egal` cu suma vectorilor intensit`\ii c@mpului electric pe
care l-ar produce fiecare corp luat [n parte:

E=

1
4

Electrotehnica
C. V. Marin

ri
qi 3
ri

Rela\iile fundamentale ale electrostaticii


Rela\iile fundamentale ale electrostaticii rezult` prin
particularizarea legilor generale ]i de material ale
c@mpului electromagnetic [n urm`toarele condi\ii:
m`rimile nu variaz` [n timp ]i [n ecua\ii derivatele [n
raport cu timpul sunt nule;
corpurile sunt imobile v = 0 ]i densitatea curentului
electric de conduc\ie este nul` J = 0 .
Aceste rela\ii sunt:
Electrotehnica
C. V. Marin

1. Legea fluxului electric, care sub form` integral` are


expresia

Dd A =

dV

2. Legea leg`turii dintre D, E ]i P

D = 0 E + P
3. Legea polariza\iei electrice temporare

Pt = 0 e E
La materialele f`r` polariza\ie permanent` Pp=0 ]i deci
P=Pt, legea polariza\iei electrice temporare se folose]te
[mpreun` cu legea leg`turii dintre D, E ]i P :

Electrotehnica
C. V. Marin

D = 0 E + P = 0 E + 0 e E = 0 (1 + e ) E

D =E
= 0 (1 + e ) = 0 r
permitivitatea relativ` ca raport dintre permitivitatea
acelui mediu(material dielectric) ]i cea a vidului:

r = = 1 + e
0
Electrotehnica
C. V. Marin

4. Rela\ia de conservare a sarcinii electrice, care rezult`


prin anularea membrului al doilea al legii conserv`rii
sarcinii electrice

q = const.

5. Teorema poten\ialului electrostatic form` particular` a


legii induc\iei electrice rezultat` prin anularea derivatei cu
timpul din membrul drept:

Ed s = 0

Condi\ia de echilibru electrostatic care se deduce din legea


conduc\iei electrice [n acord cu condi\ia J=0; rezult` pentru
medii conductoare neomogene:

E + Ei = 0

pentru medii conductoare f`r` c@mp imprimat


(omogene):
Electrotehnica
C. V. Marin

E =0

Teorema poten\ialului electrostatic


Poten\ialul electrostatic
Defini\ie: O func\ie scalar` de punct (r ) = ( x, y, z )
se nume]te poten\ialul unui c@mp de vectori

G (r ) = G ( x, y, z ) = iGx + jGy + kGz


dac` exist` rela\iile:

; Gy =
; Gz =
Gx =
x
y
z
Se nume]te gradient al unei func\ii scalare , un c@mp de
vectori care are drept componente carteziene, derivatele
par\iale ale func\iunii .
Electrotehnica
C. V. Marin

Rela\iile se mai scriu restr@ns

G = grad

C@mpul electrostatic este un c@mp poten\ial deci se poate


scrie

E = gradV

adic` sunt [ndeplinite rela\iile scalare

V
V
V
; Ey =
; Ez =
Ex =
x
y
z

Func\iunea scalar` V(r) se nume]te poten\ialul electric al


c@mpului electric E. Diferen\ala total` a poten\alului
electrostatic este:
V
V
V
dV = d s gradV =
dx +
dy +
dz = Ed s
x
y
z
Electrotehnica
C. V. Marin

Rezult` prin integrare rela\ia care exprim` poten\ialul


electrostatic corespunz`tor intensit`\ii c@mpului electric E
al unui corp:
P
V ( p ) = Ed s + V ( p 0 )
p0

Constanta V(po) depinde de alegerea originii


poten\ialelor ]i se determin` preciz@nd valoarea
poten\ialului [ntr-un punct din domeniu.
Adesea punctual de referin\` se ia la infinit, iar
poten\ialul lui V(po) se ia nul;
dac` o astfel de alegere duce la valori infinite pentru
poten\ial, punctul de referin\` nu poate fi luat la infinit
Electrotehnica
C. V. Marin

|in@nd cont de expresia intensit`\ii c@mpului electric


rezult` poten\ialul (electrostatic) electric corespunz`tor
c@mpului unui corp punctiform de sarcin` q situat [ntr-un
dielectric omogen de permitivitate :

1 q
V=
+ V0
4 r
Prin superpozi\ie aceasta rela\ia se generalizeaz` pentru un
sistem de corpuri punctiforme cu sarcinile qi:

qi
V =

4 i ri
1

Electrotehnica
C. V. Marin

[n c@mpul electrostatic tensiunea electric` [ntre dou`


puncte este egal` cu diferen\a de poten\ial dintre aceste
puncte.
2

U 12 = Ed s = dV = V1 V2
Suprafe\e echipoten\iale
Suprafe\ele care con\in toate punctele de acela]i
poten\ial se numesc suprafe\e echipoten\iale:

V ( x, y, z ) = k = ct.
Electrotehnica
C. V. Marin

Se poate ar`ta c` vectorul c@mp este normal [n fiecare


punct din c@mp pe o suprafa\` echipoten\ial` care trece
prin punctul considerat.
Dac` se consider` dou` puncte infinit apropiate pe o
aceea]i suprafa\` echipoten\ial` V ( x, y, z ) = k , astfel
[nc@t d s s` fie raza vectoare a unui punct [n raport cu
cel`lalt, trebuie s` se satisfac` condi\ia ca diferen\iala
total` s` se anuleze
V
V
V
dx +
dy +
dz = Ed s
dV = d s gradV =
y
z
x

adica dV = 0 sau d s gradV = 0


rezult` c` toate elementele de arc con\inute [ntr-o suprafa\`
echipoten\ial` sunt normale pe valoarea local` a vectorului
intensitate c@mp electric astfel [nc@t cosinusul unghiului
celor doi vectori ]i s` fie nul.
Electrotehnica
C. V. Marin

{n figura cu linie
plin` s-au reprezentat
liniile echipoten\iale
iar cu linie punctata sau reprezentat liniile
de c@mp.
Deci toate
elementele de arc
cuprinse intr-o
suprafa\`
echipoten\ial` sunt
normale pe direc\ia local` a vectorului intensitate c@mp
electric E
Liniile de c@mp sunt, deci, traiectorii ortogonale ale
suprafe\elor echipoten\iale.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema poten\ialului electrostatic ]i consecin\ele ei


Enun\: Circula\ia intensit`\ii c@mpului electric este nul` pe
orice curb` [nchis` .

E
d
s
=
0

Consecin\e:
{n c@mpul electrostatic nu exist` linii de c@mp [nchise.
Dem. Presupun@nd c` ar exista
linii de c@mp [nchise ca [n figura,
ar rezulta, aplic@nd rel.de mai sus
acestor curbe

Ed s = E ds = 0

Electrotehnica
C. V. Marin

unde

E ds

, ceea ce este absurd deoarece

E ds = E ds > 0
]i o sum` de termeni pozitivi nu poate fi nul`.

{n concluzie, liniile de c@mp sunt deschise.


Ele [ncep acolo unde sunt sarcini pozitive ]i sf@r]esc acolo
unde sunt sarcini negative
Electrotehnica
C. V. Marin

2. {n c@mpul electrostatic tensiunea electric` [ntre dou`


puncte nu depinde de drum.
Dem. Consider@nd figura se
poate scrie, integr@nd pe
conturul punctat [n sensul
s`ge\ii,

Ed s =

1
( C1 )

2
( C2 )

Ed s = Ed s + Ed s = 0

1, ( C1 ), 2 , ( C 2 )

sau
2

U 12 =

Ed s =

1
( C1 )
Electrotehnica
C. V. Marin

2
( C2 )

Ed s =

Ed s

1
( C2 )

Dielectrici ]i caracterizarea lor


Dup` cum s-a ar`tat, dielectricii sau izolan\ii electrici
sunt materialele care transmit starea de electrizare [ntr-un
interval de timp foarte mare.
{n cazul dielectricilor liniari ]i izotropi exist` rela\ia

D = E = 0 r E
Valorile permitivit`\ii relative pentru c@teva
materiale dielectrice uzuale sunt date [n tabelul
urmator
Electrotehnica
C. V. Marin

Exist` ]i materiale la care


dependen\a induc\iei [n func\ie de
intensitatea c@mpului electric D=f(E)
este neliniar`, variind ciclic [ntre ]i
form@nd un ciclu de histerezis,
parcurs [n sensul indicat de s`ge\i, ca
[n figura.
Aceste materiale se numesc feroelectrice. De exemplu:
titanatul de bariu, tetrahidratul de potasiu, etc.

Electrotehnica
C. V. Marin

O alt` m`rime care caracterizeaz` izolan\ii electrici este


rigiditatea dielectric`.
- Rigiditatea dielectric` este valoarea intensit`\ii c@mpului
electric din material la dep`]irea c`reia materialul []i
pierde calit`\ile de izolant . {n tabelul urmator sunt date
rigidit`\ile dielectrice ale unor materiale uzuale.

Ed se mai nume]te ]i tensiune de str`pungere. Ed depinde


de natura materialului electroizolant ]i este puternic
influen\at` de al\i factori cum ar fi umiditatea temperatura si
presiunea
Electrotehnica
C. V. Marin

CONDITIA DE ECHILIBRU ELECTROSTATIC


La atingerea st`rii de echilibru electrostatic (adic` lipsa
unui curent electric) se constat` urm`toarele:
1. - [n interiorul conductoarelor omogene sau neaccelerate
intensitatea c@mpului electric se anuleaz`;
2. - [n conductoarele neomogene sau accelerate intensitatea
c@mpului electric ia anumite valori, independente de c@mpul
electric exterior [n care este plasat conductorul ]i
determinate numai de starea fizico-chimic` local` ]i de
natura conductorului.
condi\ia de echilibru electrostatic este exprimat` de rela\ia:

E + Ei = 0
Electrotehnica
C. V. Marin

{n aplica\ii intereseaz` [n primul r@nd conductorii


omogeni.
{n acest caz Ei=0 ]i condi\ia de echilibru electrostatic
devine

E=0

Deoarece intensitatea c@mpului electric E este nul` [n


interiorul conductoarelor omogene ( P = 0 ), conform
rela\iei D = 0 E rezult` c` ]i induc\ia electric` este nul`
.

D=0

Electrotehnica
C. V. Marin

Consecin\e:
a) Toate punctele din interiorul conductorului au
acela]i poten\ial.
Scriind rela\ia tensiunii [ntre oricare dou` puncte 1
]i 2 din interiorul conductorului rezult`:
2

U 12 = V1 V2 = Eds = 0
1

pentru c` E = 0 ]i deci V1=V2 pentru oricare puncte


1 ]i 2 din interiorul conductorului omogen.
{n consecin\` suprafa\a conductorului este o suprafa\`
echipoten\ial`.
Electrotehnica
C. V. Marin

b) Liniile c@mpului electric exterior sunt


perpendiculare pe suprafa\a conductorului omogen.
Fie o suprafa\` de discontinuitate ]i un mic contur ca [n
figura. Aplic@nd teorema poten\ialului ]i scriind
integrala de linie a vectorului intensitate a c@mpului
electric [n lungul conturului rezult`:

Ed s = 0 E

l t + E 1 l (t ) = 0

deoarece [n`l\imea micului


dreptunghi este infinit mic` fa\`
de dimensiunea l. Deci:

t(E 2 E1 ) = 0
sau:

Et1 = Et2

Electrotehnica
C. V. Marin

Deci din teorema poten\ialului rezult` c` valoarea


componentei tangen\iale a lui E este aceea]i pe ambele
fe\e ale suprafe\ei de discontinuitate. Cum E=0 [n
interiorul conductorului, rezulta Et1= Et2. Deci c@mpul
electric la suprafa\a exterioar` a unui conductor omogen
nu are component` tangen\ial` ci numai component`
normal`.

Electrotehnica
C. V. Marin

c) Sarcina electric` este repartizat` superficial [n cazul


conductorilor omogeni. Cu alte cuvinte: Sarcina din
interiorul conductorului este nul`.
Demonstra\ie: Din legea fluxului electric, [n conductorul
omogen, pe orice suprafa\` [nchis` :

D d A =

E d A = 0 = q

{n conductorii omogeni polariza\ia este nul` P=0 ]i deci

D = 0 E

Cum [n interiorul conductorilor omogeni E = 0 , rezult`


c` integrala este nul` ]i deci:
Electrotehnica
C. V. Marin

q = 0

c) Efectul de ecran. Liniile de c@mp electric din exteriorul


unui conductor nu p`trund [n interiorul unui gol existent
[n conductor.
Dem: Presupunem c` ar exista linii de c@mp [n golul din
conductor
aceste linii nu pot fi [nchise deci pleac` dintr-un punct 1 ]i
ajung [ntr-un punct 2 al fe\ei interioare a golului, ca [n
figura.
Tensiunea [n lungul unei astfel
de linii interioare este:
2

U 12 = Ed s = E d s 0
Electrotehnica
C. V. Marin

Dar suprafa\a unui conductor omogen este o suprafa\`


echipoten\ial` deci

U 12 = V1 V2 = 0

Pentru oricare puncte 1 si 2 cere apartin acestei suprafete.


[n consecin\` [n fiecare punct din interiorul conductorului
omogen

E=0

Fenomenul de ecranare electrostatic` se aplic` la ecranarea


unor incinte [n care este necesar` protec\ia echipamentelor ]i
instala\iilor electrice [mpotriva influen\elor perturbatoare
ale unor c@mpuri electrice exterioare
Electrotehnica
C. V. Marin

Ecranarea este eficace, de]i par\ial`, chiar [n cazul [n care


conductorul (ecranul) nu este o suprafa\` [nchis`, dar este
legat la p`m@nt.
{n figura, C este
un conductor
[nc`rcat la
tensiunea U fa\`
de p`m@nt iar P
este zona ecranat`
de ecranul E.
Este figurat
spectrul liniilor
c@mpului electric
din incint`.
Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

CUPRINS
1. Condensatorul electric ]i capacitatea sa
2. Capacitatea condensatorului electric
3. Condensatorul plan
4. Condensatorul cilindric
5. Teoremele capacit`\ilor echivalente
6. Energia ]i for\ele [n c@mp electrostatic
7. Aplicatii
Electrotehnica
C. V. Marin

Condensatorul electric ]i capacitatea sa


Defini\ie:
Condensatorul electric este un sistem format din
dou` conductoare omogene [nc`rcat cu sarcinile
electrice q1 ]i q2, egale ]i de nume contrare: q1=q ]i
q2=-q .
Conductoarele se numesc arm`turi, [ntre ele
g`sindu-se dielectrici omogeni sau neomogeni dar
ne@nc`rca\i ]i f`r` polariza\ie permanent`, adic`

V = 0

P p .= 0

]i
Electrotehnica
C. V. Marin

Capacitatea condensatorului electric


Defini\ie: Capacitatea electric` a condensatorului este
raportul dintre sarcina uneia dintre arm`turi ]i diferen\a
de poten\ial dintre ele

q1
q1
q2
q
C=
=
=
=
V1 V2 U 12 U 21 U
D

Unitatea de m`sur` a capacit`\ii este faradul (F). F este


capacitatea unui condensator care [nc`rcat cu sarcina de 1
C Coulomb stabile]te [ntre arm`turile sale o tensiune de 1
Volt (1 V).
Electrotehnica
C. V. Marin

Condensatorul plan
Fie un condensator plan ca [n figura cu arm`turile plane,
paralele ]i apropiate, desp`r\ite de un dielectric de
permitivitate ]i grosime d.
Pe fiecare arm`tur`
sarcina electric` se
repartizeaz` practic
uniform pe suprafa\a
dinspre dielectricul
separator cu densitate

Electrotehnica
C. V. Marin

q
s =
A

Aplic@nd legea fluxului electric suprafe\ei :

= Dd A = D dA = DA = q

respectiv:

q
q
D=
= s =
A
A

Rezult` expresia intensit`\ii c@mpului electric

q
E= =
A
Electrotehnica
C. V. Marin

Tensiunea electric` [ntre cele dou` arm`turi [n lungul


unei linii de c@mp este:
2

U 12 = Ed s = Eds = Ed
respectiv:

qd
U=
A

Rezult` capacitatea condensatorului plan conform rela\iei


de defini\ie:

q A
C= =
U d
Electrotehnica
C. V. Marin

Condensatorului cilindric
Fie un condensator cilindric ca [n figura
Arm`turile condensatorului
sunt doi cilindri coaxiali de
raze a ]i b, b>a, de lungime l
[ntre care exist` un dielectric
de permitivitate .
Din motive de simetrie liniile
de c@mp au direc\ie radial`.
Electrotehnica
C. V. Marin

Se aplic` legea fluxului electric pe suprafa\a format` dintrun cilindru coaxial de raz` r, a<r<b ]i lungime l:

= Dd A = Dd A + Dd A + Dd A =D 2rl = q

Rezult`:

S b1

B2

q
D=
2rl

Intensitatea c@mpului electric este

Sl0t

q
E= =
2rl

Tensiunea [ntre cele dou` arm`turi calculat` de-a lungul


2
2
b
unei linii de c@mp
q
q
dr
b
U = Ed s = Edr =
=
ln

2 l a r 2 l a
1
1
Electrotehnica
C. V. Marin

rezult` capacitatea

q 2 l
C= =
b
U
ln
a

Din rela\ia de mai sus se deduce expresia capacit`\ii pe


unitatea de lungime (F/m), utilizat` [n cazul cablurilor
monofilare (coaxiale):

C 2
Cs = =
b
l
ln
a
Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele capacit`\ilor echivalente


{n cazul unei re\ele de condensatoare, cu dou`
borne A ]i B de acces se nume]te capacitate
echivalent` m`rimea:

q
Ce =
U AB
Capacitatea echivalent` a unei re\ele de condensatoare
este deci capacitatea unui condensator care, fiind supus la
aceea]i tensiune ca ]i sistemul de condensatoare, se
[ncarc` cu acee]i sarcin` ca ]i sistemul dat.
Electrotehnica
C. V. Marin

Condensatoare legate [n paralel


Fie un sistem de n
condensatoare conectate [n
paralel ca [n figura.
Sarcina totala este egala cu
suma sarcinilor celor n
condensatoare

q = q1 + q2 + ... + qn
{nlocuind sarcina

CeU AB = C1U AB + C 2U AB + ... + C nU AB


Electrotehnica
C. V. Marin

simplific@nd cu UAB rezult`


n

Ce = C k
k =1

Enun\: Capacitatea echivalent` a n condensatoare


conectate [n paralel este egal` cu suma
capacit`\ilor condensatoarelor interconectate

Electrotehnica
C. V. Marin

Condensatoare legate [n serie

U AB = U 1 + U 2 + ... + U n

Fie un sistem de
condensatoare
conectate [n serie ca [n
fig. Tensiunea la
bornele A-B este egal`
cu suma c`derilor de
tensiune pe cele n
condensatoare:

{nlocuind tensiunea rezulta:

q
q
q
q
=
+
+ ... +
Ce C1 C 2
Cn
Electrotehnica
C. V. Marin

]i simplific@nd cu sarcina q rezult`:

1
1
=
Ce k =1 C k
Enun\:
Valoarea reciproc` a capacit`\ii echivalente a n
condensatoare conectate [n serie este egal` cu suma
valoarilor reciproce ale capacit`\ilor condensatoarelor.
Electrotehnica
C. V. Marin

Energia ]i for\ele [n c@mp electrostatic


Energia [n c@mp electrostatic
St`rii de electrizare a corpurilor [i corespunde o
anumit` energie numit` energia c@mpului electrostatic.
Aceast` energie este egal` cu lucrul mecanic cheltuit
pentru a aduce treptat, p@n` la realizarea st`rii finale, a
tuturor particulelor electrizate din domeniu, pornind de
la o stare ini\ial` [n care c@mpul electric este nul [n orice
punct.

Electrotehnica
C. V. Marin

We =

1 n
Vk qk
2 k =1

Se consider` c@mpul electrostatic creat de n


conductoare [nc`rcate cu sarcinile electrice q1, q2,.qn
]i aflate la poten\ialele V1, V2.Vn.
Energia electrostatic` este dat` de rela\ia:
n

1
We = Vk qk
2 k =1
{n particular pentru un condensator de capacitate C rezult`
q1=q, q2=-q ]i, V1-V2=U deci:
2
q
1
1
1
1
We = q(V1 V2 ) = qU = CU 2 =
2
2
2 C
2
Electrotehnica
C. V. Marin

For\ele [n c@mp electrostatic


For\ele care se exercit` asupra corpurilor [n c@mp electric
s-ar putea calcula cu formula lui Coulomb, [mp`r\ind
suprafa\a sau volumul corpului [n p`r\i suficient de mici.
Exist` [ns` ]i o cale mai simpl` de calcul a for\elor globale,
[n func\ie de modificarea energiei electrostatice a sistemului
de corpuri utiliz@nd teoremele for\elor generalizate [n c@mp
electrostatic.

Electrotehnica
C. V. Marin

Prima teorem`.
Enun\:
For\a generalizat` F, corespunz`toare coordonatei
generalizate x, este egal` cu derivata cu semn schimbat a
energiei (exprimat` [n func\ie de sarcini ]i de coordonate
generalizate ) We=We(q,x) [n raport cu coordonata
generalizat` x, la sarcini constante ale conductoarelor.

We

F =
x q =ct
Electrotehnica
C. V. Marin

A doua teorem`.
Enun\:
For\a generalizat` F, corespunz`toare coordonatei
generalizate x, este egal` cu derivata energiei (exprimat`
ca func\ie de poten\iale ]i coordonata generalizat` )
We=We(V,x) [n raport cu coordonata generalizat`, la
poten\iale constante ale conductoarelor.

We

F =
x V =ct
Electrotehnica
C. V. Marin

Aplica\ie: For\a cu care se atrag arm`turile unui


condensator plan
Fie un condensator plan cu arm`turile de arie A ]i
dielectric de grosime d cu permitivitatea . Se cere s` se
determine for\a cu care se atrag arm`turile
Rezolvare: Problema se rezolv` [n dou` moduri
utiliz@nd pe r@nd ce dou` teoreme ale for\elor generalizate
[n c@mp electrostatic. Cum for\a ac\ioneaz` [n sensul
diminu`rii coordonatei generalizate . x = d
Energia [n func\ie de sarcini ]i de coordonate
generalizate, lu@nd [n considerare capacitatea
condensatorului plan este dat` de rela\ia:
1 q2 1 q2
We ( q , x ) =
d
=
2 C 2 A
Electrotehnica
C. V. Marin

Aplic@nd prima teorem` a for\elor generalizate [n c@mp


electrostatic rezult`:

We
1 q2 d 1 q2

=
=
F =
x q =ct 2 A d 2 A
Energia ca func\ie de poten\iale ]i coordonata generalizat`,
lu@nd [n considerare capacitatea condensatorului plan, este
dat` de rela\ia:

1
1 2
1
2
We (V , x) = CU = U A
2
2
d
Electrotehnica
C. V. Marin

Aplic@nd a doua teorem` a for\elor generalizate [n


c@mp electrostatic rezult`:
We
1 2

= U
F =

2
x V =ct

(1 / d ) 1 U 2 A 1 U 2 C
=
=
A
2
2 d
d 2 d

Consider@nd relatiile de mai sus se constat` c` cele


dou` teoreme conduc la acela]i rezultat.
Totodat` [n cazul condensatorului plan [ntre for\` ]i
energie exist` rela\ia:

We
F=
d
Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

CAPITOLUL 3. ELECTROCINETICA
CUPRINS
1. Starea electrocinetic`
2. Rela\iile fundamentale ale electrocineticii
3. Teorema poten\ialului electric sta\ionar ; consecinte
4. Forma integral` a legii conserv`rii sarcinii electrice
5. Teorema continuit`\ii liniilor de curent ; consetinte
6. Legea conduc\iei electrice (legea lui Ohm) ; Forma
local` a legii conduc\iei electrice
7. Forma integral` a legii conduc\iei electrice; Legea
lui Ohm
8. Legea transform`rii energiei [n conductori (legea
Joule-Lenz)
Electrotehnica
C. V. Marin

Electrocinetica este partea Electrotehnicii care studiaz`


st`rile electrice ale conductoarelor parcurse de curen\i
electrici de conduc\ie.
Starea electrocinetic` ]i caracterizarea ei

Fie un element galvanic P cu bornele 1 ]i 2 al c`rui circuit


exterior se poate [nchide printr-un lan\ de conductoare, ca
in figura, cu ajutorul unui [ntrerup`tor I

Electrotehnica
C. V. Marin

Pentru exemplificare se presupune c` acest circuit exterior


cuprinde:
-un fir sub\ire ]i lung, bobinat pe un suport ]i a]ezat [ntr-un
calorimetru K;
- un voltametru V constituit din doi electrozi de aceea]i
natur` (de exemplu din argint), cufunda\i [ntr-un electrolit
(de exemplu o solu\ie diluat` de azotat de argint [n ap`);
- o lamp` cu incandescen\` L;
-o bar` MN rigid` ]i mobil` care poate aluneca f`r` frecare
]i f`r` s` se [ntrerup` circuitul pe dou` bare de contact
paralele, etc
-{ntrerup`torul I fiind deschis, sistemul de corpuri descris
se g`se]te [n starea de echilibru electrostatic, adic` nu
exist` mi]care ordonat` a particulelor adic` curent electric
de conduc\ie.
Electrotehnica
C. V. Marin

Dac` se [nchide circuitul cu [ntrerup`torul I, se constat`


experimental c` lan\ul de conductori ajunge [ntr-o stare
nou`, diferit` de starea de echilibru electrostatic ]i numit`
stare electrocinetic`, [nso\it` de numeroase efecte. Cele mai
importante efecte care [nso\esc starea electrocinetic` sunt:
a) efecte mecanice - exercitare de for\e ]i momente
asupra por\iunilor de conductor care se g`sesc [n stare
electrocinetic` (de exemplu for\a asupra bornei MN);
- exercitare de for\e ]i momente asupra corpurilor
magnetizate care sunt aduse [n prezen\a conductoarelor
aflate [n stare electrocinetic` (de exemplu cuplul C asupra
acului magnetic al busolei B);
Observa\ie: Efectele mecanice pun [n eviden\` faptul c` prin
aducerea conductoarelor [n stare electrocinetic` se produce
[n jurul lor un c@mp numit c@mp magnetic.

Electrotehnica
C. V. Marin

b) efecte chimice - reac\ii de electroliz` (adic` reac\ii de


descompunere a solu\iilor de electroli\i (de exemplu [n
voltametrul V) [n urma c`rora la catod (adic` polul
negativ) se depune metalul (de exemplu argintul) provenit
din descompunerea solu\iei, iar anodul (electrodul legat la
polul pozitiv) se dizolv` [n solu\ie.
c) efecte calorice - dezvoltarea de c`ldur` [n
conductoarele parcurse de curent (de exemplu firul bobinat
imersat [n calorimetrul K);
d) efecte luminoase - [n l`mpile electrice cu
incandescen\` (de exmplu [n lampa L).
Efectele enumerate caracterizeaz` at@t st`rile sta\ionare c@t
]i st`rile nesta\ionare
Electrotehnica
C. V. Marin

{n cazul st`rilor nesta\ionare la efectele enumerate care


caracterizeaz` at@t st`rile sta\ionare c@t ]i st`rile
nesta\ionare se adaug`: e) efectele electrice - varia\ia
sarcinii electrice a conductoarelor care se g`sesc [n stare
electrocinetic` variabil` [n timp.
Dac` se inverseaz` leg`turile la electrozii
elementului galvanic, efectele chimice ]i [n parte cele
mecanice []i schimb` sensul pe c@nd efectele calorice ]i
luminoase (cu pu\ine excep\ii) r`m@n neschimbate.
Experien\a arat` c` existen\a unui c@mp electric [n
conductoare determin` o stare specific` a cestora,
denumit` stare electrocinetic`.
Electrotehnica
C. V. Marin

{n aceast` stare, conductoarele sunt sediul unor


transform`ri energetice, puse [n eviden\` prin efecte
mecanice, termice, magnetice ]i chimice.
Absen\a sau prezen\a efectelor chimice [n
conductoarele aflate [n stare electrocinetic` conduce la
clasificarea acestora [n conductoare de ordinul [nt@i ]i
de ordinul doi.

Electrotehnica
C. V. Marin

Tensiunea electromotoare ]i curentul electric


Defini\ie: Se nume]te tensiune electromotoare de
contur integrala de linie a sumei dintre intensitatea
c@mpului electric ]i intensitatea c@mpului electric imprimat
[n lungul unei curbe [nchise :

e = u e = E + E i ds

{n regim electrostatic,
E + E i = 0 (condi\ia de
echilibru electrostatic) [n interiorul conductoarelor, ]i de
aceea tensiunea electromotoare de contur este nul`
pentru orice curb` [nchis` dus` numai prin interiorul
conductoarelor.
Electrotehnica
C. V. Marin

{n regim sta\ionar, sarcinile electrice au o


reparti\ie invariabil` [n timp ]i c@mpul electric E este
un c@mp coulombian pentru care este valabil` teorema
poten\ialului, adic`

E
ds
=
0

[n acest regim tensiunea electromotoare de contur este


dat` numai de c@mpul electric imprimat
aducerea lan\ului de conductoare din figura 2.1 in stare
electrocinetic` este o consecin\` a faptului c` tensiunea
electromotoare este diferit` de zero pentru conturul
[nchis considerat. e = E + E i ds = E ds 0

Electrotehnica
C. V. Marin

un conductor [n stare electrocinetic` este parcurs de


curent electric de conduc\ie.Starea electrocinetic` se
caracterizeaz` prin m`rimea fizic` global` numit`
intensitatea curentului electric de conduc\ie.
Intensitatea curentului electric este debitul de sarcini
electrice transportate printr-o suprafa\` dat`
dq s
S [n intervalul de timp dt, [ntr-un sens de
is =
referin\` dat
dt
Se consider` drept sens al curentului electric sensul de
mi]care al particulelor libere [nc`rcate pozitiv, respectiv
sensul opus sensului de mi]care al particulelor libere
[nc`rcate negativ.{n metale, unde particulele libere sunt
negative (electronii), sensul curentului este deci opus
sensului de mi]care al particulelor libere.
Electrotehnica
C. V. Marin

curentul electric se poate defini ]i ca fluxul densit`\ii


curentului electric printr-o suprafa\` dat` S:

i S = J d A
S

Liniile c@mpului de vectori J, densitatea curentului


electric, se numesc linii de curent.
Unitatea de m`sur` a intensit`\ii curentului electric este
amperul [A] definit direct [n raport cu efectele sale
ponderomotoare (mecanice).
Unitatea de m`sur` a densit`\ii de curent este amperul pe
metru p`trat [A/m2].
{n practic` se mai utilizeaz` ]i multipli : 1 A/mm2 = 106
A/m2 ]i 1 A/cm2 = 104 A/m2.
Electrotehnica
C. V. Marin

Rela\iile fundamentale ale electrocineticii


Rela\iile fundamentale ale electrocineticii rezult` prin
particularizarea legilor c@mpului electromagnetic [n
urm`toarele condi\ii:
conductoarele sunt imobile v=0;
polariza\ia conductoarelor este nul` P=0 ]i
m`rimile nu variaz` [n timp d*/dt=0.
{n electrocinetic` r`m@n valabile urm`toarele rela\ii din
electrostatic`:
1 - legea leg`turii dintre D, E ]i P(induc\ia electric`,
intensitatea c@mpului electric ]i polariza\ia electric`);

D = 0 E + P

Electrotehnica
C. V. Marin

-2- legea polariza\iei electrice temporare

Pt = 0 e E

care pentru materiale f`r` polariza\ie permanent` se poate


pune sub forma D = E cu observa\ia c` [n metale 0
deci polariza\ia electric` a conductorilor poate fi neglijat`

D = 0 E
3 - legea fluxului electric.

= q

Alte legi ]i teoreme cap`t` forme sau interpret`ri noi


4 - teorema poten\ialului electric sta\ionar form`
particular` a legii induc\iei electrice;

E
ds
=
0

Electrotehnica
C. V. Marin

E + Ei = J

5 - legea conserv`rii sarcinii electrice;

dq
i =
=0
dt

6 - legea conduc\iei electrice care reprezint` generalizarea


condi\iei de echilibru electrostatic.

E + Ei = J
Se adaug` o lege nou`:
7 - legea transform`rii energiei [n conductori parcur]i de
curent electric.

pj = E J
Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema poten\ialului electric sta\ionar


Regimul electrocinetic sta\ionar are urmatoarele
caracteristici
densitatea curentului electric de conduc\ie este nenul`

J 0

densitatea curentului electric de conduc\ie este


invariabil` [n timp (curent continuu), respectiv de
condi\ia ca un conductor s` se g`seasc` [n stare
electrocinetic` este

E + Ei 0
Curentul electric [n regim sta\ionar se nume]te curent
continuu.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema poten\ialului electric sta\ionar


Teorema are aceea]i form` ca ]i teorema poten\ialului
electrostatic ]i are enun\ul urm`tor:
Tensiunea electromotoare a c@mpului electric (adic`
integrala de linie pe o curb` [nchis` a vectorului c@mp
electric) este nul` de-a lungul oric`rei curbe [nchise:

E
d
s
=
0

Electrotehnica
C. V. Marin

Consecin\e:
Tensiunea electric` nu depinde de drum:
2

Ed s = U

12

= V1 V2

Se poate defini [n fiecare punct un poten\ial electric:


P

V ( P) = V ( P0 ) Ed s
P0

Vectorul intensitatea c@mpului electric E deriv` din


acest poten\ial:

E = gradV
Electrotehnica
C. V. Marin

{n regim
electrocinetic
sta\ionar
suprafe\ele
conductoarelor
nu sunt
suprafe\e
echipoten\iale
ca [n regimul
electrostatic.

Electrotehnica
C. V. Marin

{n conductoarele parcurse de curent continuu


intensitatea c@mpului electric E nu este nul`.
Conservarea componentelor tangen\iale ale lui E
la suprafa\a de separa\ie a dou` medii diferite
impune [nclinarea liniilor de c@mp fa\` de normal`
ca [n figura de mai sus.
Aceasta este consecin\a faptului c` [n regim
electrocinetic nu mai este valabil` condi\ia de
echilibru electrostatic ci este valabil` legea lui Ohm.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema continuit`\ii liniilor de curent


{n regim electrocinetic sta\ionar sarcina q este constant` ]i
legea conservarii sarcinii electrice are o forma particulara ce
constituie teorema continuit`\ii liniilor de curent :

i = J d A = 0

Enun\: Intensitatea curentului continuu care trece printr-o


suprafa\` [nchis` este nul` (socotind pozitivi curen\ii care ies
]i negativi pe cei care intr`).
Alt` formulare a enun\ului: Intensitatea curentului continuu
care intr` efectiv [ntr-o suprafa\` [nchis` este egal` cu
intensitatea curentului continuu care iese efectiv din acea
suprafa\`.
Liniile de curent nu au [nceput ]i nici sf@r]it; curentul
electric continuu circul` numai pe c`i [nchise.
Electrotehnica
C. V. Marin

Consecin\ele teoremei continuit`\ii liniilor de curent


Curentul continuu este acela]i de-a lungul unui tub de
curent ]i [n particular de-a lungul unui conductor electric

Demonstra\ie: Fie un tub de linii de curent (de linii ale


densit`\ii de curent) ca [n figura. Aplic@nd teorema
continuit`\ii liniilor de curent pe suprafa\a ]i \in@nd cont
c` pe S lat , J n deci J n = 0 rezult`:
i = J d A = J n dA + J n dA + J n dA = i1 + i2 =0

sau

S1

S lat

i1 = i2

S2

Electrotehnica
C. V. Marin

La suprafa\a unui conductor str`b`tut de curent continuu


densitatea de curent este tangen\ial`.

Jn = J n = 0
Demonstra\ie: Fie un domeniu cilindric plat [nchis de
suprafa\` , ca in figura de mai jos

Electrotehnica
C. V. Marin

Fluxul vectorului J care str`bate suprafa\a inchisa


cu J = 0 [n vid, este:

i = J d A = J d A + J d A = J d A

S1

S2

Respectiv:

S1

( )

i = J d A = J n dA = J n A = 0
S1

S1

Cum A este aria suprafe\ei S1 deci A 0 rezult`:

J n = 0
Electrotehnica
C. V. Marin

c) La trecerea printr-o suprafa\` de discontinuitate [ntre


doi conductori se conserv` componenta normal` a
densit`\ii de curent.
Demonstra\ie: Fie o suprafa\` [nchis` de forma unui
cilindru aplatizat ca in figura de mai jos.
Scriind fluxul lui J
prin rezult`:
n 21 J 1 A + n12 J 2 A = 0

sau cu

n 21 = n12

rezult`:
n12 ( J 2 J 1 ) = 0
Electrotehnica
C. V. Marin

adic` J n = J n
1
2

Legea conduc\iei electrice (legea lui Ohm)

E + Ei = J

Factorul de propor\ionalitate este o m`rime de material


numit` rezistivitatea materialului, care depinde de natura
acestuia, de temperatur`, etc.
Dependen\a de temperatur` [ntr-o prim` aproxima\ie
(adic` dac` diferen\ele de temperatur` sunt mici) este dat`
de rela\ia:

= 0 [1 + 0 (T T0 )]

0 este rezistivitatea la temperatura de referin\` T0 ;


0 este coeficientul de temperatur` al rezistivit`\ii la
temperatura de referin\` T0 .

Electrotehnica
C. V. Marin

{n tabelul urmator se prezint` 0 ]i 0 la


ale unor materiale uzuale [n electrotehnic`.

20 C

Conductivitatea electric` este m`rimea egal` cu


valoarea reciproc` a rezistivit`\ii = 1

Electrotehnica
C. V. Marin

Forma integral` a legii conduc\iei electrice


Se consider` o por\iune de circuit filiform [n care este
inclus` ]i o surs` de tensiune ca in figura. Integrala de linie
a sumei E + E i de-a lungul curbei (C) care coincide cu
axa conductorului (de-a lungul firului) este:

(E + E ) d s = J d s
2

Se noteaz`:

u f12 = Ed s
1

tensiunea electric` [n lungul firului


2
tensiunea electric` imprimat`

ei12 = E i d s

1
rezisten\a electric` a conductorului
2
ds
[ntre punctele 1 ]i 2
R12 =
1

Electrotehnica
C. V. Marin

Cu aceste nota\ii termenul al doilea al ecuatiei devine:


2

ds
i
1 J d s = 1 J ds = 1 A ds = i 1 A = i R12
Rezult` forma integral` a legii conduc\iei electrice:

u f + ei = R i
Enun\: Pentru o por\iune oarecare neramificat` de circuit
filiform, suma dintre tensiunea electric` luat` [n lungul
firului ]i tensiunea imprimant` a surselor ce se g`sesc [n
acea por\iune de circuit este egal` cu produsul dintre
intensitatea curentului ]i o m`rime caracteristic`
circuitului numit` rezisten\` electric`.
Electrotehnica
C. V. Marin

Legea lui Ohm


Legea conduc\iei electrice este valabil` at@t [n curent
continuu c@t ]i [n curent variabil [n timp.
{n curent continuu (adic` [n regim sta\ionar) conform
teoremei poten\ialului electric sta\ionar tensiunea electric`
nu depinde de drum ci numai de punctele extreme:
2
ub este tensiunea [ntre bornele
u f = u b = E d s = V1 V2
1 ]i 2 ale conductorului
1

Legea lui Ohm; enun\:


Tensiunea electric` la bornele unui
circuit pasiv (f`r` surse) de curent
continuu este egal` cu produsul dintre
intensitatea curentului ]i rezisten\a
circuitului: u = R i
b

Electrotehnica
C. V. Marin

{n cazul unui conductor omogen ]i de sec\iune constant`


rezisten\a electric` este

l
R=
A

Conductan\a electric` notat` cu G, este m`rimea egal` cu


valoarea reciproc` a rezisten\ei

1
A 1 A
G = = =
R
l
l
Unitatea de m`sur` a rezisten\ei se nume]te ohm ]i este
rezisten\a unui conductor prin care un curent continuu
de un amper determin` o c`dere de tensiune
1V
de un volt:
Electrotehnica
C. V. Marin

1 =

1A

m.

Unitatea de rezistivitate este ohm*metru

Aceast` unitate fiind prea mare se utilizeaz` uzual o


alt` unitate

mm

mm
1 m = 10
m

Unitatea de m`sur` pentru conductan\` rezult` din


unitatea de rezisten\` ]i se nume]te siemens

1S =1

Unitatea de conductivitate se deduce din unitatea de


conductan\` ]i se nume]te siemens pe metru

S
1
1
1 =1 m
m

Electrotehnica
C. V. Marin

Legea transform`rii energiei [n conductoare


(legea Joule-Lenz). Forma integral` a legii .
Integr@nd expresia formei locale a legii pe volumul V al
unei por\iuni de conductor filiform cu sec\iunea A ca in
figura, rezult` puterea
total` cedat` de c@mpul
electro-magnetic
conductorului [n
procesul de conduc\ie a curentului electric:

PJ = p j dv = E J dv
V

PJ = E J A ds = E i ds = i E d s

Electrotehnica
C. V. Marin

Dar integrala este tensiunea electric` [n lungul firului ]i


rezult`:

PJ = u f i

Rela\ia reprezint` forma integral` a legii cu enun\ul:


Puterea total` cedat` de c@mpul electromagnetic unei
por\iuni de conductor filiform, [n procesul de conduc\ie
electric`, este egal` cu produsul dintre intensitatea
curentului ]i tensiunea [n lungul firului.
Consider@nd legea conduc\iei electrice sub form` integral`
rezult`:

PJ = Ri ei i
2

PJ = Ri Pg
2

Electrotehnica
C. V. Marin

Primul termen din membrul drept al legii este puterea


disipat`. Puterea disipat` (m`surat` [n W) este puterea
dezvoltat` ireversibil sub form` de c`ldur` [n conductoare ]i
este egal` cu produsul dintre rezisten\a conductorului ]i 2
ub
2
=
=
P
Ri
p`tratul intensit`\ii curentului (legea Joule-Lenz) R
R
Al doilea termen din membrul drept al legii este puterea
generat`. Puterea generat` este puterea adus` [n circuit de
sursa de tensiune electromotoare ei, care debiteaz` curentul
de intensitate i, egal` cu produsul acestor dou` m`rimi: Pg = ei i
{n aceast` expresie, ei se ia pozitiv c@nd are sensul curentului ]i negativ [n caz contrar
Dac` Pg>0, (adic` ei ]i i au acela]i sens efectiv [n
fig.a) sursa produce energie (exemplu: pila
electric`).
Dac` Pg<0 (adic` ei ]i i au sensuri efective opuse
[n fig.b) atunci sursa prime]te energie (exemplu:
Electrotehnica
C. V. Marin

un acumulator care se [ncarc`).

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Circuite electrice reziztive (de


curent continuu)
Cuprins:
2. Elemente de circuit;
3. Elemente de topologie a circuitelor
4. Elemente dipolare de circuit
5.Teoremele lui Kirchhoff, Tellegen, Vaschy.

Electrotehnica
C. V. Marin

Un sistem de corpuri prin care poate trece curentul


electric se nume]te circuit electric.
Circuitul electric con\ine surse ]i consumatoare
(receptoare) de energie electric`.
Un ansamblu de circuite electrice formeaz` o re\ea
electric`.
ipotezele de studiu sunt:
- circuitele sunt filiforme (adic` suficient de sub\iri
pentru ca intensitatea curentului s` poat` fi considerat`
uniform repartizat` pe sec\iunea lor)
- liniare , adic` av@nd laturi cu rezisten\e
constante, independente de valorile curen\ilor.
Electrotehnica
C. V. Marin

Rela\iile fundamentale ale electrocineticii au urm`toarele


forme:
teorema poten\ialului electric sta\ionar.

u = E d s = 0

teorema continuit`\ii liniilor de curent

i = J d A = 0

rel.este o form` particular`


a legii conserv`rii sarcinii;
legea conduc\iei electrice

sau

ub = Ri

u f + e = Ri
pentru

e=0

Electrotehnica
C. V. Marin

puterea Joule-Lenz dispat` [ntr-un rezistor.


2
k
puterea produs` de un generator de tensiune
electromotoare

P = Ri

Pg = ei

Ultimele doua relatii sunt forme particulare ale legii


transform`rii energiei [n conductori.
Primele trei rela\ii permit determinarea curen\ilor c@nd
se cunosc t.e.m. ale surselor care produc curen\ii ]i
rezisten\ele receptoarelor cu ajutorul unor consecin\e.
Electrotehnica
C. V. Marin

2. Elemente de circuit
In foarte multe domenii tehnice cum sunt: sistemul
electroenergetic, calculatoare, sistemele de telecomunicatii,
aparatura audio sau TV, un rol de maxima importanta il joaca
circuitele electrice.

Un circuit fizic este o multime de dispozitive electrice


interconectate: rezistoare, bobine, condensatoare, diode,
tranzistoare, amplificatoare operationale, baterii, transformatoare,
motoare electrice, generatoare electrice si altele.
Teoria circuitelor foloseste relatii matematice care descriu
comportarea electrica a acestor circuite fizice.
Unui circuit fizic format din dispozitive electrice i se
asociaza un circuit electric alcatuit din modele idealizate care se
numesc elemente (ideale) de circuit.
Electrotehnica
C. V. Marin

2. Elemente de circuit
Un element de circuit modeleaza un singur fenomen fizic
descris de o relatie matematica simpla intre tensiunile si
curentii bornelor.
Daca elementul are doua borne, este parcurs de curentul i(t), si
are tensiunea u(t)
intre borne atunci:
- rezistorul ideal caracterizat de relatia u(t)=Ri(t) modeleaza
efectul rezistiv,
- bobina ideala caracterizata de relatia u(t)=Ldi(t)/dt modeleaza
efectul inductiv,
- condesatorul ideal caracterizat de relatia i(t)=Cdu(t)/dt
modeleaza efectul capacitiv,
unde u si i sunt functii de timpul t iar R, L si C sunt constante in
raport cu u(t) si i(t).
Electrotehnica
C. V. Marin

2. Elemente de circuit
Orice circuit electric, este un model ce teprezinta o aproximatie a
circuitului fizic.
De exemplu o bobina este realizata prin infasurarea unui
conductor pe un suport ceramic. Daca efectul rezistiv si cel
capacitiv, sunt neglijate in raport cu cel inductiv, si se poate lua
in considerare numai efectul inductiv, elementul este modelat
printr-o bobina ideala.
Daca rezultatele teoretice obtinute in urma analizei
circuitului electric corespund cu rezultatele practice obtinute in
urma masuratorilor facute asupra circuitului fizic inseamna ca
modelul este corect.
Comportarea unui dispozitiv electric poate fi aproximata prin
mai multe modele (scheme echivalente) in functie de
conditiile de lucru (semnale mari sau semnale mici, gama de
frecvente a semnalelor utilizate, gama temperaturilor de

functionare etc.).

Electrotehnica
C. V. Marin

2. Elemente de circuit
Fenomenele electromagnetice se propaga cu o viteza
aproximativ egala cu viteza luminii in vid c=3 108 m/s.

Propagarea dupa directia celei mai mari dimensiuni dmax a


circuitului fizic introduce o intarziere Dt=dmax/c.
Daca Dt este neglijabil fata de cea mai mica perioada
Tmin=1/fmax (unde fmax estefrecventa maxima) a unui semnal
de interes practic, efectul de propagare poate fi neglijat.
In acest caz se poate considera ca semnalele se propaga
instantaneu (cu viteza infinita) si un astfel de model se
numeste circuit electric cu parametri concentrati.
Electrotehnica
C. V. Marin

2. Elemente de circuit
Daca efectul de propagare nu se poate neglija circuitul
fizic se modeleaza cu un circuit electric cu parametri
distribuiti.
Intr-un circuit cu parametri distribuiti curentii si tensiunile
sunt functii de timp si de variabile spatiale; comportarea
circuitului este influentata de pozitia relativa a
dispozitivelor electrice.
Intr-un circuit cu parametri concentrati, admitand ca
propagarea se face instantaneu, curentii si tensiunile sunt
functii numai de timp nu si de variabile spatiale; un astfel de
model nu tine seama de pozitia relativa a dispozitivelor
electrice.
Fiind mai simplu, modelul de circuit cu parametri
concentrati este de preferat atunci cand poate fi utilizat.

Electrotehnica
C. V. Marin

Un sistem de corpuri prin care poate trece curentul electric se nume]te

circuit electric.
Circuitul electric con\ine surse ]i consumatoare (receptoare) de
energie electric`.
Un ansamblu de circuite electrice formeaz` o re\ea electric`.
Pentru studiul circuitelor de curent continuu sunt utilizate
urmatoarele ipoteze:
- circuitele sunt filiforme , adic` suficient de sub\iri pentru ca
intensitatea curentului s` poat` fi considerat` uniform repartizat` pe
sec\iunea lor;
- circuitele sunt liniare , adic` av@nd laturi cu rezisten\e constante,
independente de valorile curen\ilor.
Comportarea unui element de circuit este descrisa de relatiile intre
curentii bornelor (terminalelor) si tensiunile intre aceste borne.
Daca elementul de circuit are n borne (terminale), el se numeste n-pol
(cu 2 borne - dipol, cu 3 borne - tripol, cu 4 borne - cuadripol).
Electrotehnica
C. V. Marin

Asocierea sensurilor de referin\` [n circuitele electrice


Un

curent al unui terminal are un sens de referinta simbolizat


printr-o sageata; o tensiune intre doua borne are un sens de
referinta simbolizat prin alta sageata.
u si i sunt asociate
dupa regula de la
receptoare atunci
cand sagetile
curentului si tensiunii
"ies din aceeasi
borna".
Conven\ia este denumit` astfel deoarece puterea la borne Pb=ui
este efectiv primit` de latur` c@nd este pozitiv` (]i efectiv cedat`
c@nd este negativ`).
Electrotehnica
C. V. Marin

Asocierea sensurilor de referin\` [n circuitele electrice


Regula de la generatoare.
Tensiunea u ]i curentul i sunt asociate dup` regula de la
generatoare atunci c@nd s`ge\ile tensiunii ]i curentului nu ies din
aceea]i born` (respectiv atunci c@nd unul intr` cel`lalt iese) ca
[n figura

Conven\ia este denumit` astfel doarece puterea la borne


Pb=ui, este efectiv cedat` de latur` c@nd este pozitiv` (]i
efectiv primit` c@nd este negativ`).
Electrotehnica
C. V. Marin

3. Elemente de topologie a circuitelor


Topologia circuitelor se refer` la modul de conectare a elementelor de circuit.
Unui circuit electric ]i se ata]eaz` un graf constituit dintr-o mul\ime de noduri (1,2,...,N)
legate [ntre ele prin laturi (l1 , l2 ,...,lL).
Latura este o por\iune de circuit format` din elemente conectate [n serie (adic` sunt
parcurse de acela]i curent), cuprinse [ntre dou` noduri.
Nodul este un punct al re\elei [n care sunt legate cel pu\in trei laturi.
Dac` laturile sunt orientate (au sens de
referin\`), graful este orientat.
Graful circuitului con\ine toate informa\iile
despre interconectarea elementelor de
circuit, dar nu con\ine informa\ii asupra
dependen\elor dintre uk (t) ]i ik (t).
Graful circuitului se ob\ine reprezentand toate elementele de circuit prin grafuri
interconectate intre ele la fel ca elementele c`rora le corespund.
Acesta descrie propriet`\ile de interconexiune ale circuitului ]i, dac` este orientat, arat` ]i
sensurile curen\ilor ]i tensiunilor.
Electrotehnica
C. V. Marin

3. Elemente de topologie a circuitelor


Circuitului din figura [i
corespunde graful al`turat.
S`ge\ile de pe laturi indic`
sensurile de referin\` ale
curen\ilor ]i tensiunilor, uk ]i ik
fiind asociate dup` regula de la
receptoare.
Graful are N=5 noduri ]i L = 8
laturi.
{ntr-un graf G cu N noduri ]i L laturi se definesc urm`toarele mul\imi de laturi:
1) O bucl` (B) este o mul\ime de laturi care formeaz` o cale [nchis`, fiecare latur` fiind
parcurs` o singur` dat`. {n exemplul precedent B1=[1,2,6] si B2=[3,4,5] sunt bucle.
2) Un arbore (A) este o mul\ime de laturi care conecteaz` [ntre ele toate nodurile din graful
G f`r` s` formeze bucle. Un graf poate avea mai mul\i arbori. Un arbore are N-1 laturi. O
latur` a arborelui se nume]te ramur`. In exemplul precedent A = [1, 2, 3, 4] este un arbore.
3) Un coarbore (C) este format din mul\imea laturilor grafului care nu sunt con\inute [n
arborele corespunz`tor A. Un coarbore con\ine L-N+1 laturi. O latur` a coarborelui se nume]te
coard`. n exemplul precedent coarborele C = {2,5,7,8}
Electrotehnica
corespunde arborelui A = {1, 2, 3, 4}.
C. V. Marin

3. Elemente de topologie a circuitelor


4) Sistemul fundamental de bucle este mul\imea buclelor ob\inute ata]@nd la o coard` calea
din arbore care une]te nodurile coardei respective. Num`rul buclelor fundamentale este LN+1, egal cu num`rul coardelor.
5) Sec\iunea este o mul\ime de laturi intersectate de o suprafa\` [nchis` care are [n interior
cel pu\in un nod. 1={1,6,3,5,8} sau 2={3,4,7} sunt dou` sec\iuni [n exemplul precedent.
6) Sistemul fundamental de sec\iuni este mul\imea sec\iunilor pentru care fiecare suprafa\`
intersecteaz` c@te o singur` latur` a arborelui. Num`rul sec\iunilor fundamentale dintr-un graf
este N-1 egal cu num`rul ramurilor.
{n exemplul precedent sistemul fundamental de bucle in raport cu arborele {1,2,3,4} este
format din L-N+1=4 bucle ({1,2,6}, {3,4,5}, {1,2,3,7}, {2,3,4,8}) ]i sistemul fundamental de
sec\iuni este format din N-1=4 sec\iuni ({6,7,1}, {6,7,8,2}, {5,7,8,3}, {5,8,4}).

Electrotehnica
C. V. Marin

5. Teoremele lui Kirchhoff


5.1. Prima teorem` a lui Kirchhoff
Din legea conserv`rii sarcinii electrice [n regim sta\ionar rezult`:

i = 0

Dac` suprafa\a [nchis` [nconjoar`, de exemplu, nodul (r) al unei re\ele, suma
intensit`\ilor curen\ilor, care concur` [n nodul (r), este nul`.
Sensul de referin\` al curen\ilor fa\` de nod se alege dirijat dinspre nod spre exterior
(pleac` din nod).
Rela\ia care exprim` prima teorem` a lui Kirchhoff este:
N 1
pentru k = 1, 2, ..., N
k
k =1
Enun\: Suma algebric` a curen\ilor laturilor ce se [nt@lnesc [ntr-un nod este nul`.
Se consider` cu un semn pozitiv curen\ii care ies din nod (spre exemplu cu +) ]i cu semnul
contrar ([n exemplul dat cu -) curen\ii care intr` [n nod.
Altfel spus, suma curen\ilor care intr` [n nod este egal` cu suma curen\ilor care ies din nod

=0

Electrotehnica
C. V. Marin

A doua teorem` a lui Kirchhoff

(E + E ) d s

Scriind tensiunea electromotoare

pe curba

care trece

prin axa conductorilor ce formeaz` bucla


(B), din forma local` a legii conduc\iei
electrice rezult`:

(E + E ) d s = J d s
i

{n regim sta\ionar E ds = 0 iar membrul drept al rel. devine:

ds
Ik
= I k Rk
J d s =
A k =1
k =1
(k )

Rezult` rela\ia care exprim` a


doua teorem` a lui Kirchhoff
pentru bucla B
Electrotehnica
C. V. Marin

Ek =

kBucla
kBucla
unde k=1,2, B ]i B=L-N+1

Rk

4.3.2. A doua teorem` a lui Kirchhoff


Enun\: Suma algebric` a t.e.m. ale surselor [n lungul unei bucle
este egal` cu suma algebric` a c`derilor de tensiune din laturile
buclei.
La scrierea rela\iei semnul (+) se pune [n fa\a t.e.m., respectiv a
produsului , numit c`dere de tensiune, dac` t.e.m., respectiv
curen\ii, sunt [ndrepta\i [n sensul de integrare al rela\iei, adic` [n
sensul ales ales arbitrar al lui ; [n caz contrar, se pune semnul (-).
Sensul de integrare numit ]i sens de scriere a teoremei se
marcheaz` cu o s`geat` [ncurbat` pe bucl`.
Forma generala:

kBucla

=0

unde k=1,2, B ]i B=L-N+1


Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele lui Kirchhoff. Forma matriceala


Fie un circuit electric cu N noduri si L laturi in care:
I este vectorul curentilor laturilor grafului
U este vectorul tensiunilor laturilor grafului

I1
V1
U 1
V
U
I
2
2
2

U
=
V
=
I=



V
U
L
N 1
I L

V este vectorul potentialelor primelor N-1 noduri


tensiunea Uk este asociata dupa regula de la receptoare cu curentul Ik,
A este matricea de incidenta a laturilor la noduri care este o matrice cu N-1
linii si L coloane. Un element din linia i si coloana j poate avea valoarea:
+1 - daca latura j iese din nodul i, -1 - daca latura j intra in nodul I si 0 - daca
latura j nu este conectata la nodul i,

T.K I:
T.K II:

AI = 0
T
U=A V

Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema lui Tellegen


Enunt: Fie doua circuite 1 si 2 care au acelasi graf orientat G
cu N noduri si L laturi (sensurile tensiunii si curentului se
asociaza dupa regula de la receptoare pentru toate laturile), daca
i1
este vectorul curentilor din laturile circuitului 1
i
(1)
[I ] = 2 care satisfac teorema I a lui Kirchhoff


i L

si

[U ]( 2)

u1
u
= 2


u L

este vectorul tensiunilor laturilor circuitului 2


care satisfac teorema a II-a a lui Kirchhoff, atunci:

u
k =1

( 2)
k

(t ) i (t ) = 0
(1)
k

Electrotehnica
C. V. Marin

Teorma lui Tellegen

Demonstratie: Teorema lui Tellegen este o consecinta a


teoremelor lui Kirchhoff.
( 2 )T
(1)
Trebuie aratat ca [U ] [I ] = 0
Daca [I](1) si [U](2) satisfac teoremele lui Kirchhoff, atunci
avem:
( 2)
T
(1)
U
A
V
[
]
=
A [ I ] = 0 si
Se transpune a doua relatie, apoi se multiplica cu [I](1) si rezulta:

[U ]
Dar

( 2 )T

[ I]

(1)

= V A[ I]
T

(1)

A [ I ](1) = 0 si deci [U ]( 2 )T [ I ](1) = 0

S-a demonstrat ca existenta celor doua teoreme ale lui


Kirchhoff implica teorema lui Tellegen. Se poate demonstra ca
oricare dintre teoremele lui Kirchhoff impreuna cu teorema lui
Tellegen implica cealalta teorema a lui Kirchhoff
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria
circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

Transferul de putere pe la bornele unui multipol


Fie un n-pol cu marimile la borne:
potentialele vk(t) (k=1,2,...,n-1), vn(t)=0, curentii ik(t) si tensiunile uk(t)
uk(t) si ik(t) (k=1,2,...,n-1) sunt asociate dupa regula de la receptoare.
N 1
Puterea instantanee absorbita de n-pol la momentul t este

p (t ) = u k (t ) ik (t )

In cazul unui dipol puterea absorbita este pa(t)=u(t)i(t)


k =1
u si i fiind asociate dupa regula de la receptoare.
Puterea debitata de acelasi dipol va fi pd(t)= -pa(t)=-u(t)i(t)=u(t)i(t), unde
u(t)= - u(t) este tensiunea asociata cu i(t) dupa regula de la generatoare.
Intr-un circuit care contine elemente dipolare, multipolare si multiport produsul
uk(t) ik(t) reprezinta puterea p(t) absorbita sau debitata de latura k a grafului la
momentul t. Separand puterile debitate de laturile grafului care corespund unor
surse (cu uk si ik asociate dupa regula de la generatoare) de cele absorbite de
laturile grafului care corespund unor consumatori (cu uk si ik
asociate dupa regula de la receptoare), teorerma lui Tellegen se poate scrie
Aceasta relatie se numeste bilantul
puterilor instantanee si reprezinta
principiul conservarii puterilor (principiul
I al termodinamicii).

toate
sursele

Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor electrice. Ed.
Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.

(t ) =

(t )

toti
consumatorii
Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele lui Vashy. Teoremele surselor ideale cu actiune nula


Teorema lui Vashy pentru generatoare
de tensiune. Enunt: tensiunile si curentii
prin elementele unei retele liniare sau
neliniare nu se modifica daca se
introduc in serie cu laturile ce concura
intr-un nod generatoare de tensiune ce
au aceeasi tensiune electromotoare si
acelasi sens fata de nod.
Dem:
Utilizari:Transferul in retea a generatorului de tensiune conectat in
serie cu un element pasiv respectiv pasivizarea elementului retelei.
Anularea tensiunii initiale a unui condensator. Anularea fluxului
magnetic initial respectiv a curentului initial al unei bobine
Sursa:Mocanu C.I. Teoria circuitelor electrice. Ed. Did. Si Ped.Buc.
1979

Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele lui Vashy. Teoremele surselor ideale cu actiune nula

Teorema lui Vashy pentru generatoare


de curent. Enunt: tensiunile si curentii
prin elementele unei retele liniare sau
neliniare nu se modifica daca se
introduc in lant cite un generator de
curent avind aceeasi injectie de curent
si acelasi sens intre fiecare pereche de
noduri succesive ce apartin unei curbe
inchise, trasate pe la nodurile retelei.
Dem:
Utilizari:Transferul in retea a generatorului de curent conectat in
paralel cu un element pasiv respectiv pasivizarea elementului retelei.
Anularea sarcinii electrice initiale a unui condensator. Anularea
curentului initial al unei bobine
Sursa:Mocanu C.I. Teoria circuitelor electrice. Ed. Did. Si Ped.Buc.
1979

Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Circuite electrice reziztive (de curent


continuu)
Cuprins:
1. Teoreme ale circuitelor rezistive;
2. Teorma conservarii puterilor;
3. Teorema superpozitiei;
4. Teorema transferului maxim de putere;
5. Teoreme de echivalenta: Thevenin, Norton.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teoreme ale circuitelor rezistive


1. Teorema conservarii puterilor
S-a aratat, in cazul transferului de putere pe la bornele unui multipol, ca
pentru orice circuit suma puterilor debitate de toate sursele este egala cu suma
puterilor absorbite de toti consumatorii.
Intr-un circuit rezistiv consumatorii de putere sunt rezistoare.
Enuntul teoremei: Intr-un circuit rezistiv pentru orice moment de timp
puterile se conserva.

pd ( t ) =
pa ( t )
toate
toate
sursele
rezistoarele
Puterea absorbita de un rezistor este pR=u(t)*i(t) unde u(t) si i(t) sunt
asociate dupa regula de la receptoare.
Puterea debitata de o sursa de tensiune este pE(t)=u(t)*i(t)=es(t) i(t) unde
u(t) si i(t) sunt asociate dupa regula de la generatoare.
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor
electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

1. Teorema conservarii puterilor


Puterea debitata de o sursa de curent este pI(t)=u(t)*i(t) =u(t) *Is(t) unde u(t) si
i(t) sunt asociate dupa regula de la generatoare.

Observatii:
Demonstratia este facuta pe baza teoremei lui Tellegen si in consecinta
puterile se conserva atat in circuitele liniare cat si in cele neliniare
Orice solutie a unui circuit rezistiv satisface teorema conservarii
puterilor (bilantul puterilor); in consecinta bilantul puterilor este un
instrument de verificare a solutiei problemei analizei unui circuit.
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria
circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

2. Teorema superpozitiei
In orice sistem a carui functionare este descrisa de ecuatii liniare se poate
formula o teorema de superpozitie.
Enuntul teoremei: Intr-un circuit liniar cu mai multe surse independente
care are o solutie si numai una, orice curent sau tensiune, xi asociat laturii i a
grafului circuitului, se poate calcula ca fiind suma algebrica a curentilor sau
tensiunilor produse de fiecare sursa independenta luata separat, atunci cand
celelalte surse independente sunt pasivizate.

(
k
)
x = xi
i k
Demonstra\ie: Demonstra\ia teoremei se bazeaz` pe faptul c` sistemul ecua\iilor
re\elei [n tensiuni ]i curen\i este liniar:

( )
n

( )
b

=0

= Rk I k
(b )

pentru fiecare nod n=1...N-1


pentru fiecare bucl` b=1...L-N+1
Electrotehnica
C. V. Marin

Rezolv@nd sistemul de ecua\ii rezult` pentru curentul din latura j o expresie


de forma:
L

I j = G j1 E1 + G j2 E 2 + ... + G jn E n = G jk E k
k =1

unde

I jk = G jk Ek fiind curentul din latura j c@nd toate t.e.m. sunt nule

[n afar` de Ek
latura j. Rezult`:

adic`:

]i G jk este conductan\a de transfer de la latura k la


L

[ ]

I j = I jk
k =1

I jk = I j cind E k 0; E j = 0 cu j k

Rela\ia exprim` chiar enun\ul dat teoremei superpozi\iei.


OBS:
raspunsul circuitului in momentul de timp t depinde numai de valorile parametrilor surselor
independente in acelasi moment t (ek(t) si isk(t) ), deci un circuit rezistiv nu are memorie,
exista situatii in care teorema superpozitiei poate usura efortul de calcul considerand pe rand
raspunsul corespunzator fiecarei surse independente.
Electrotehnica
C. V. Marin

4. Teorema transferului maxim de putere

Enun\: O surs` de tensiune cu parametrii E ]i Ri, transfer` o putere maxim`


unui rezistor R conectat la bornele ei dac` R=Ri.
Dem:Se considera o sursa de tensiune cu tensiunea
electromotoare E si rezistenta interna Ri, care
debiteaza pe un rezistor cu rezistenta R. Se cere
valoarea lui R astfel incat rezistorul sa absoarba
puterea
maxima.
:

E
Puterea debitata de sursa este: Pdeb
R + Ri
2
RE
2
Puterea absorbita de rezistor este
Curentul prin circuit este: I =

PR = RI =

PR

Maximul expresiei

se ob\ine anul@nd derivata

dPR E 2 (R + Ri ) 2 RE 2 (R + Ri ) E 2 Ri2 R 2
=
=
=0
4
4
dR
(R + Ri )
(R + Ri )
2

E2I
= EI =
R + Ri

(R + Ri )2

dPR
dR
Electrotehnica
C. V. Marin

Derivata se anuleaz` numai pentru

R = Ri

R = Ri

este un punct de maxim deoarece pentru

]i pentru

R > Ri

dPR
<0
dR

{n acest caz, [n care este [ndeplinit` rela\ia


de definitie,puterea debitat` de surs` este:
]i puterea maxim` absorbit` de rezistor este:

PR max =

E
4R

R < Ri

dPR
>0
dR

Pdeb

E
=
2R

iar randamentul transferului de


putere:
P

Rdeb

= 0,5

{n figura se prezint` varia\ia puterii la borne [n


func\ie de varia\ia rezisten\ei R.
Observa\ii:
a) dac` R , atunci 1 dar PR 0 ;
b) dac` [n loc de sursa de tensiune [n circuit este o
surs` de curent cu parametrii Is ]i Ri , rezistorul
absoarbe puterea maxim` tot dac` este indeplinit`
condi\ia: R=Ri.
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor electrice. Ed.
Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema reciprocitatii
Teorema: Fie un circuit rezistiv liniar N (fig.1) format din
rezistoare dipolare cu R>0 si o singura sursa independenta de tensiune
in latura k si fie curentul i(1)j prin latura j. Daca sursa de tensiune
electromotoare E se conecteaza in latura j (fig.2) atunci i(1)j = i(2)k

Demonstratie: Se scrie teorema lui Tellegen pentru cele doua circuite 1 si 2 care au
acelasi graf. Daca curentii ik(1) satisfac teorema I a lui Kirchhoff in 1
si tensiunile uk(2) satisfac teorema a II-a a lui Kirchhoff in 2 atunci

L (1)
( 2)
i

u
=
0
k
k
k =1
si similar

L ( 2)
(1)
uk
=0
ik
k =1

Electrotehnica
C. V. Marin

(2)
(1)
i
=0
+ u
q
q
k
j q
(1)
(1)
(1)
(2)
0i
+ E i
+ u
i
=0
k
j q
q
q
E i

( 2)

+ 0i

(2)

(1)
q = Rq i q
u( 2) q = Rqi ( 2) q
u

(1)

u(1) qi ( 2) q = Rqi (1) qi ( 2) q = u( 2) qi (1) q

Daca se scade relatia (1) din relatia (2) se obtine

i(1) = i( 2)
j
k

Observatii:
se pot demonstra proprietati similare considerand in loc de sursa de tensiune o
sursa de curent si in loc de curentul printr-o latura cu R=0 tensiunea la bornele
unei laturi cu R=
considerand E=1 rezulta simetria conductantelor de transfer (gjk=gkj)
considerand in loc de E=1, Is=1 rezulta simetria rezistentelor de transfer
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria
circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele rezisten\elor echivalente


Rezisten\a echivalent` [ntre dou` borne ale unei re\ele oarecare,
func\ion@nd [n c.c., este prin defini\ie raportul dintre tensiunea
aplicat` la borne ]i curentul pe care [l absoarbe re\eaua, cu sensurile
de referin\` dup` regula de la receptoare.
Rezistoare cuplate [n serie

Enun\: Rezisten\a echivalent` a n rezistoare cuplate [n serie este


egal` cu suma rezisten\elor rezistoarelor interconectate.
n

Re = Rk
k =1

Electrotehnica
C. V. Marin

Rezistoare cuplate [n paralel.


Enun\: Valoarea reciproc` a rezisten\ei
echivalente a n rezistoare cuplate [n paralel
este egal` cu suma valorilor reciproce ale
rezisten\elor rezistoarelor interconectate.

1
1
=
Re
k Rk

Ge = G k
k

Divizorul de tensiune ]i divizorul de curent


Divizorul de tensiune [mparte tensiunea
U n dou` p`r\i U1 ]i U2 (U=U1+U2).
R1
R2
U1 = U
U2 = U
R1 + R 2
R1 + R 2

Divizorul de curent [mparte curentul I n


dou` p`r\i I1 ]i I2 (I=I1+I2).

I1 = I

R2
R1 + R2

I2 = I

R1
R1 + R2

Electrotehnica
C. V. Marin

Teoreme de echivalen\` ale circuitelor liniare


Un dipol rezistiv liniar con\ine rezistoare liniare, surse independente ]i
surse comandate liniar ]i are bornele (polii) A ]i B. Se consider` c` doi dipoli
rezistivi sunt echivalen\i dac` au aceea]i comportare la borne descris` de rela\ia
[ntre tensiunea UAB ]i curentul IAB. Teoremele generatoarelor echivalente
determine` dipolii cu structura cea mai simpl` echivalen\i unui dipol dat.
Teorema generatorului echivalent de tensiune (T. Thevenin)
Enun\: Curentul IAB debitat de o re\ea liniar` [ntr-o rezisten\` R legat`
la bornele (A, B) este egal cu raportul dintre tensiunea UAB0 de mers [n gol la
bornele (A, B) ]i suma dintre rezisten\a exterioar` R ]i rezisten\a interioar`
RAB0 a re\elei pasivizate.

I AB =

U AB0
R + RAB0

Electrotehnica
C. V. Marin

Demonstra\ie: Demonstra\ia se bazeaz` pe teorema superpozi\iei. Se consider` re\eaua


completat` cu latura de rezisten\` R, ca provenind prin superpozi\ie din dou` re\ele a ]i
b ca [n figura.

Re\eaua (a) are toate sursele din re\eaua ini\ial` ]i [n plus o surs` cu t.e.m. E=UAB0
[n latura cu rezisten\a R, sensul t.e.m. E fiind opus sensului de referin\` al
curentului. Astfel se me\ine tensiunea UAB0 [ntre bornele A ]i B ]i curentul prin
latura de rezisten\` R este nul. Re\eaua (b) are un generator de t.e.m. E=UAB0 [n
latura de referin\` a curentului, celelalte surse fiind pasivizate. {n acest caz curentul
IAB este:

U AB0
E"
I " AB =
=
R + RAB0 R + RAB0
Electrotehnica
C. V. Marin

Suprapun@nd cele dou` sisteme de surse ale celor dou` re\ele se ob\ine
re\eaua ini\ial` iar curentul IAB este

I AB = I ' AB + I " AB = I " AB


deoarece IAB=0

]i rezult` rela\ia

I AB =

U AB0

R + RAB0

Rezult` c` o re\ea electric` liniar` poate fi


[nlocuit` [ntre dou` borne oarecare A si B,
printr-un generator echivalent de tensiune
av@nd t.e.m. E=UAB0 ]i rezisten\a interioar`
Ri=RAB0, ca [n figura

Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema generatorului echivalent de curent


(Norton)
Enun\: Tensiunea produs` [n sarcin` de o re\ea liniar` care
alimenteaz` [ntre bornele A ]i B o rezisten\` exterioar` R, este egal` cu
raportul dintre curentul de scurtcircuit al re\elei IABsc la bornele A, B ]i
suma dintre conductan\a interioar` a re\elei pasivizate G AB0 =
]i conductan\a

1
G=
R

U AB =

1
RAB0

I ABsc
G AB0 + G
Electrotehnica
C. V. Marin

Demonstra\ie: Curentul IABsc se ob\ine scurtcircuit@nd bornele A ]i B deci


R=0. Conform T. Thevenin rezult`:

I ABsc =

U AB0
R AB0

Tensiunea UAB [n sarcin` este:

= G AB0 U AB0
U AB = RI AB = R

[nlocuind UAB0 ]i \in@nd cont c` G =1/R ]i GAB0 = 1/RAB0


rezult`:

U AB =

U AB0
R AB0 + R

I ABsc

G AB0 + G

Din aceast` teorem` rezult` c` orice re\ea electric`


liniar` se poate [nlocui [ntre dou` borne A, B cu un
generator de curent [n care debiteaz` o surs` de
curent Is=IABsc ]i are o conductan\` interioar`
GAB0, ca [n figura
Electrotehnica
C. V. Marin

Sursele reale de tensiune si curent sunt formate


din surse ideale si rezistente interne Ri, Ri
pozitive ]i de valoare finit`. Aplic@nd teorema
generatorului echivalent de curent sursei reale de
tensiune rezult` Ri=Ri ]i Is =E/Ri. Dac` Ri=0,
sursa de tensiune nu se poate transforma [n surs`
de curent (rezult` Is=), iar daca Ri= , sursa de
curent nu se poate transforma [n surs` de tensiune
(rezult` E=).
Observa\ie. Generatoarele echivalente nu exista pentru
orice circuit. Exemple.
Circuitul din fig. are la borne U=0 si I=0 deci are
RAB0=0/0 si nu admite nici unul dintre generatoarele
echivalente; acest circuit admite ca pereche tesiune
curent numai U=0, I=0 ]i se numeste nulator

Electrotehnica
C. V. Marin

-dac` RAB0= 0 exista numai generatorul echivalent de tensiune format din


sursa ideala de tensiune UAB0 ]i care nu poate fi transformata intr-un generator
de curent.
-dac` RAB0= exista numai generatorul echivalent de curent, format din
sursa ideala de curent IABSC si care nu poate fi transformata [ntr-un generator de
tensiune.
Pentru a evita calculul inutil al UAB0 sau IABSC este preferabil sa se
calculeze mai intai RAB0.
Daca RAB0=0 se calculeaza apoi UAB0 iar daca RAB0= se calculeaza
IABSC.
Daca 0<RAB0< se poate calcula UAB0 sau IABSC.

Electrotehnica
C. V. Marin

Existenta si unicitatea solutiilor. Circuite liniare


Se spune ca un circuit rezistiv are solutie unica daca ecuatiile
acestuia sunt satisfacute simultan de o multime unica de tensiuni si curenti.
Exista circuite simple care nu au solutie sau au un numar infinit de solutii.
Circuitul din figura a are o solutie unica I = E1 E2 daca R0. Daca R=0
R

se pot distinge doua situatii:


1. daca E1-E2=0 rezulta 0I=0 si
circuitul are o infinitate de
solutii (orice IR )
2. ii) daca E1-E20 rezulta
0I0 si circuitul nu are
solutie.
Circuitul din figura b are o solutie unica U =
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I.
Teoria circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.

I s1 + I s2

daca G0

G
Electrotehnica
C. V. Marin

Daca G=0 se pot distinge doua situatii:


i) daca Is1+Is2=0 rezulta 0U=0 si circuitul are o infinitate de solutii
(orice UR )
ii) daca Is1+Is20 rezulta 0U0 si circuitul nu are solutie.
Conditia de existenta si unicitate a solutiei unui sistem liniar de n
ecuatii algebrice Ax=B este detA0. Aceasta conditie exprima faptul ca
ecuatiile sistemului sunt liniar independente intre ele. Daca detA=0 exista
doua situatii de interes practic:
i) rangul lui A este n-1 si determinantul minorului principal bordat cu
coloana termenilor liberi este nul; in acest caz una dintre ecuatii este liniar
dependenta de celelalte si sistemul are o infinitate de solutii
ii) rangul lui A este n-1 si determinantul minorului principal bordat
cu coloana termenilor liberi este nenul; in acest caz sistemul nu are solutie.
Teorema Un circuit liniar format din rezistoare dipolare liniare cu R>0 si surse
independente are o solutie unica pentru orice valori ale tensiunilor electromotoare si
ale curentilor electromotori daca si numai daca sunt satisfacute urmatoarele conditii:
- nu exista nici o bucla formata numai din surse de tensiune
- nu exista nici o sectiune formata numai din surse de curent
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea I. Teoria
circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 973-98453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Partea a I-a. Circuite electrice reziztive


(de curent continuu)
Cuprins:
1. Metoda teoremelor lui Kirchhof pentru
rezolvarea circuitelor;

Electrotehnica
C. V. Marin

1. Metoda teoremelor lui Kirchhof pentru rezolvarea circuitelor;


Formularea problemei
Problema analizei unui circuit de curent continuu se formuleaz` astfel:
a) Se dau elementele cunoscute:
1 - valorile parametrilor elementelor Rk, Ek ]i Isk.
2 - modul de interconectare a elementelor de circuit.
b) Se cere s` se determine toate tensiunile ]i to\i curen\ii.
Algoritmul de rezolvare al problemei este urm`torul:
1. Se aleg sensuri arbitrare pentru curen\ii din laturi.
2. Se determin` sensul tensiunii la bornele fiec`rei laturi prin
asociere cu sensul curentului dup` regula de la generatoare pentru surse sau
dup` regula de la receptoare pentru rezistoare.
3. Se scriu ecua\iile circuitului respectiv cele N-1 ecua\ii date de
teorema I a lui Kirchhoff ]i cele L-N+1 ecua\ii date de teorema a doua a lui
Kirchhoff.
4. Se rezolv` ecua\iile circuitului.
5. Se verific` solu\ia cu bilan\ul puterilor.
Electrotehnica
C. V. Marin

Aplica\ie: S` se fac` analiza circuitului din figura ]i s` se verifice solu\ia cu


bilan\ul puterilor.
Rezolvare: Necunoscutele
sunt I1, I2, I3, I4 ]i U.
N=3 ]i se scrie teorema I a
lui Kirchhoff [n nodurile 1 si
2:
(1) I1 I 2 + I 3 = 0
(2)

I2 I4 6 = 0

L=5, deci num`rul buclelor independente este L-N+1=3. Se scrie teorema a doua
a lui Kirchhoff pe buclele I, II, III cu sensurile de parcurgere din figura
[1]
[2]
[3]

1 I1 + 2 I 3 5 = 0

1 I 2 + 2 I 3 + 1 I 4 = 0

U + 1 I 4 = 0
Electrotehnica
C. V. Marin

I 1 = 1 A, I 2 = 1 A, I 3 = 2 A, I 4 = 5 A, U = 5V .
Bilan\ul puterilor

P
P

deb

= 5 1 + 5 6 = 35W

abs

= 112 + 2 2 2 + 1 12 + 1 (5) 2 = 35W .

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Partea a I-a. Circuite electrice reziztive (de


curent continuu)
Cuprins:
1. Metode sistematice de analiza a
circuitelor rezistive liniare;
2. Metoda potentialelor la noduri;
3. Metoda curentilor ciclici;
4. Aplicatii
Electrotehnica
C. V. Marin

1.4. Metode sistematice pentru rezolvarea circuitelor [n curent continuu

Metoda poten\ialelor nodurilor


Algoritmul de scriere a ecua\iilor metodei poten\ialelor
nodurilor este urm`torul:
1. Se fac toate transform`rile posibile ale surselor de
tensiune [n surse de curent si ale comenzilor in curent in
comenzi in tensiune;
2. Se alege poten\ialul de referin\` astfel [nc@t c@t mai
multe poten\iale ale nodurilor s` poat` fi exprimate ca sume
de tensiuni electromotoare;
3. Se scrie sistemul de ecua\ii:
V j G ViG = I
k k j sk
k j k ki, j
la care se adaug` ecua\iile
suplimentare de forma:

Ve Vm = E

Electrotehnica
C. V. Marin

V j G ViG = I
sk
k
k
k j
ki, j
k j
Prima rela\ie reprezint` ecua\ia [n nodul j [n care:
prima sum` con\ine toate conductan\ele conectate [n nodul
j;
a doua sum` con\ine toate produsele Vi Gk unde Gk este
conectat` [ntre nodurile j ]i i ;
suma din membrul drept con\ine to\i curen\ii surselor
(independente sau comandate) conectate la nodul j (lua\i cu
semnul + dac` intr` [n nodul j ]i cu semnul - dac` ies din
acesta).
Electrotehnica
C. V. Marin

Referitor la pct. 1 al algoritmului, dac` circuitul con\ine


o surs` real` de tensiune (o surs` ideal` de tensiune [n serie
cu un rezistor), atunci aceasta poate fi transformat` [ntr-o
surs` de curent ca [n aplica\ia ilustrat` [n figura.
Sursele reale de tensiune si curent sunt formate din surse
ideale si rezistente interne Ri, Ri pozitive ]i de valoare
finit`.
Electrotehnica
C. V. Marin

Aplic@nd teorema generatorului echivalent de


curent sursei reale de tensiune rezult` Ri=Ri ]i
IS =E/Ri.
Dac` Ri=0, sursa de tensiune nu se poate
transforma [n surs` de curent (rezult` Is=),
daca Ri= , sursa de curent nu se poate
transforma [n surs` de tensiune (rezult` E=).
Electrotehnica
C. V. Marin

Exist` [ns` ]i surse de tensiune care nu


se pot transforma [n surse de curent
(surse ideale de tensiune)
rezulta mai multe cazuri
1. circuitul contine doar o singura
sursa ideala de tensiune:
Rezolvare:
se alege ca nod de referinta nodul k
si rezulta ecuatiile V1 =0 si V2 =E
Nu se mai scrie ecuatia 1 pentru
nodul j (nu se mai scrie teorema I
a lui Kirchhoff in nodul j de
potential V2).
Electrotehnica
C. V. Marin

2. circuitul contine doua surse ideale de tensiune care nu au un


punct comun:
Rezolvare:
pentru prima sursa, se alege ca nod de referinta nodul k si
rezulta ecuatiile V1 =0 si V2 =E. Nu se mai scrie ecuatia 1
pentru nodul j (nu se mai scrie teorema I a lui Kirchhoff in nodul
j de potential V2).
Electrotehnica
C. V. Marin

2. circuitul contine doua surse ideale de tensiune care nu


au un punct comun:

pentru sursa E2 se introduce o necunoscuta


suplimentara I.
Cand se scriu ecuatiile in nodurile de potentiale V3 si
V4, latura ce contine sursa E2 se considera parcursa
de curentul I.
Acestei necunoscute suplimentare ii corespunde o
ecuatie suplimentara:

V4-V3=E2
Electrotehnica
C. V. Marin

3. circuitul contine mai multe surse


ideale de tensiune care au un punct
comun:
Rezolvare: daca exista mai multe surse de
acest tip care au un nod comun sau care
formeaza un mini-arbore, nodul de potential
nul va apartine acestei structuri iar
potentialele celorlalte noduri ale structurii
respective se pot exprima ca sume de tensiuni
electromotoare.
Electrotehnica
C. V. Marin

Comanda in curent se poate transforma in


comanda in tensiune:

aceasta transformare este posibila daca


0<R<
daca R= atunci nu are sens; curentul prin
latura de comanda este I =0;
Electrotehnica
C. V. Marin

daca R=0, se considera o sursa cu E=0 in


latura de comanda si se procedeaza ca in cazul
sursei ideale de tensiune (in ecuatiile nodurilor
de potentiale V1 si V2 latura de comanda apare
prin -i si +i si se adauga ecuatia V1=V2).

Electrotehnica
C. V. Marin

Aplica\ie: Fie dat circuitul din figura. Se cere s` se scrie


ecua\iile metodei poten\ialelor nodurilor.

Rezolvare:
V3 = 0
1
1
1
1
1
+ V2 + = I s1
V1 +
R1 R2 R3
R2 R3
1
1
1
1
V2 + V1 + = I s2
R2 R3
R2 R3
Curen\ii surselor independente sunt lua\i cu semnul (+) dac`
intr` [n nodul (j) ]i cu (-) dac` ies din nod
Electrotehnica
C. V. Marin

Metoda curen\ilor ciclici


Algoritmul de scriere a ecua\iilor curen\ilor ciclici este
urm`torul:
1. Se fac toate transform`rile posibile ale surselor de curent [n
surse de tensiune (nu exist` surse comandate);
2. Se aleg cele B=L-N+1 bucle fundamentale astfel [nc@t
sursele de curent netransformate s` fie plasate [n coarbore;
3. Consider@nd c` cele B bucle sunt parcurse de ni]te curen\i
fictivi I1, I2, IB, numi\i curen\i ciclici, se aleg sensurile
acestora ]i se scrie sistemul de ecua\ii:

I'

Sau

R + I' R = E

i kB k kB
j k kB k
i
i
i
kB
j
IBj=ISK
Electrotehnica
C. V. Marin

Rela\ia I 'i Rk + I ' j Rk = E k


kBi
kBi
kBi
kB
j

reprezint` ecua\ia corespunzatoare buclei parcurs`


de curentul ciclic Ii unde, Rk din primul termen din
st@nga reprezint` rezisten\ele din bucla parcurse de
curentul ciclic Ii iar Rk din cel de-al doilea termen din
st@nga reprezint` rezisten\ele comune buclelor ]i
parcurse simultan de curen\ii ciclici Ii si Ij ; produsul
Ij Rk se ia cu semnul (+) daca Ii ]i Ij au acela]i sens
prin Rk ]i cu semnul (-) dac` Ii si Ij au sensuri diferite
prin Rk.
Electrotehnica
C. V. Marin

Referitor la pct. 1 al algoritmului, dac` circuitul


con\ine ]i surse de curent acestea pot fi transformate [n
surse de tensiune dac` au c@te un rezistor [n paralel
(invers ca [n aplica\ia ilustrat` la metoda potentialelor la
noduri.
Sursele de curent ideale se plaseaz` [n coarbore.
{n acest caz curentul ciclic al buclei fundamentale care
con\ine sursa de curent este chiar curentul acestei surse
deci ecua\ia corespunz`toare este:

IBj=ISK
Electrotehnica
C. V. Marin

Pentru a avea mai pu\ine necunoscute este preferabil


s` se transforme comenzile [n tensiune [n comenzi [n
curent.
Dac` tensiunea de comanda uc este la bornele unui
rezistor de rezisten\a R atunci transformarea comenzii
se face simplu u=R*i. Evident I de comanda se
exprim` u]or ca o sum` de curen\i ciclici.
Electrotehnica
C. V. Marin

aceasta transformare este posibila daca 0<R<


daca R= 0 atunci nu are sens; tensiunea de
comanda este u =0;
daca R= atunci tensiunea de comanda u este la
bornele unui rezistor corespunzator mersului [n gol,
Solutie: bucla se sparge [n dou` bucle care au
latura comun` cu R= ca [n figura;
apare necunoscuta
suplimentar` u [n ecua\iile
corespunzatoare celor dou` bucle
]i se introduce o ecua\ie [n plus
I1 + I2 =0

Electrotehnica
C. V. Marin

Aplica\ie: Fie dat circuitul din figura a. Se cere s` se scrie


ecua\iile metodei curen\ilor ciclici.
Rezolvare:
Dup` transformarea sursei de curent [n surs` de tensiune
se ob\ine circuitul din figura b.
Curen\ii ciclici sunt: I1, I2 ]i I3.

Electrotehnica
C. V. Marin

Ecua\iile sunt:

I (1 + 2) + 2 I 1 I = 3
'
'
'
I 2 (1 + 1 + 2) + 2 I1 1 I 3 = 8
'

=
2
I
3

'
1

'
2

Rezult`:

I = 1A
I = 1A
I = 2A
'
1
'
2
'
3

]i

'
3

I1 = I1' I 3' = 1A
'
'
I 2 = I 2 + I3 = 3A
I 3 = I1 + I 2 = 2 A
I4 = 8 + 2 I2 = 7A
Electrotehnica
C. V. Marin

Observa\ii:Ecua\iile poten\ialelor nodurilor se pot scrie


pentru circuite liniare ]i pentru circuite cu elemente neliniare
controlate [n tensiune.
Ecua\iile curen\ilor ciclici se pot scrie numai pentru
circuite liniare.
|in@nd seama ]i de faptul c` dac` gradul de complexitate
al circuitului trece de o anumit` limit` (dac` num`rul mediu
de laturi conectate la un nod este mai mare dec@t patru)
avem N-1 < L-N+1 rezult` c` metoda poten\ialelor nodurilor
este mai util` dec@t metoda curen\ilor ciclici.
Chiar dac` circuitul este liniar, dac` num`rul
necunoscutelor cre]te peste o anumit` limit` analiza nu se
poate face dec@t cu un program de calcul numeric Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Partea a I-a. Circuite electrice reziztive (de


curent continuu)
Cuprins:
1. Elemente de circuit rezistive neliniare; Analiza
circuitelor neliniare
2. Circuite cu rezistoare neliniare ; Caracteristici de intrare si de transfer

3. Determinarea solutiei prin metoda dreptei de


sarcina ;
4. Rezolvarea circuitelor neliniare. Determinarea
unei solutii prin metoda Newton-Raphson
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii.
Partea I. Teoria circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998.
ISBN 973-98453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

1. Elemente de circuit rezistive neliniare; Analiza


circuitelor neliniare
Rezistorul ideal este un element dipolar de circuit pentru
care multimea perechilor admisibile tensiune-curent poate
fi reprezentata printr-o curba in planul u-i.
Daca curba este o dreapta care trece prin origine
rezistorul este liniar;
In cazul in care curba fie nu este o dreapta fie nu trece
prin origine rezistorul este neliniar.
Ecuatia f(u,i)=0 a acestei curbe se numeste ecuatia
constitutiva a rezistorului.
Electrotehnica
C. V. Marin

Curba care reprezinta in planul u-i multimea perechilor


admisibile tensiune-curent se numeste caracteristica
rezistorului.
Daca rezistorul este invariabil in timp caracteristica se
pastreaza aceeasi pentru orice t.
Daca rezistorul este variabil in timp caracteristica se
modifica in functie de t.
Electrotehnica
C. V. Marin

Un rezistor liniar satisface legea lui Ohm: u (t ) = Ri(t) pentru


orice t, unde u(t) este tensiunea la borne, i(t) este intensitatea
curentului si R este rezistenta reprezentata printr-o curba in planul
u-i.
Modelarea unui dispozitiv printr-un rezistor liniar este de obicei o
aproximatie a fenomenului real, dispozitivele fiind de regula
neliniare.
Sunt multe exemple in care neliniaritatea joaca un rol esential in
functionarea dispozitivului.
Exemple de dispozitive
neliniare
tubul cu neon
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F.,Bazele Electrotehnicii. Partea
I. Teoria circuitelor electrice. Ed. Printech.Buc. 1998. ISBN 97398453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

jonctiunea pn (dioda semiconductoare ) cu caracteristica


unde Is si uT sunt constante
u / uT
i = I (e d
1) n raport cu ud si id

Daca se aproximeaza caracteristica neliniara cu segmente


de dreapta, se obtine un rezistor cu caracteristica liniara pe
portiuni.
De exemplu dioda ideala care este un model simplificat al
diodei semiconductoare
Electrotehnica
C. V. Marin

dioda Zener este o dioda care are pentru u<0 o zona in


care se poate considera uconst.
este utilizata la stabilizarea tensiunii;
in figura este data caracteristica si modelul ei liniarizat
pe portiuni

Electrotehnica
C. V. Marin

Termistoare.
Sunt rezistoare care se execut` din
materiale semiconductoare ]i au
caracteristica prezentat` [n figura.
Termistoarele se utilizeaz` [n
tehnica frecven\elor [nalte pentru
efectuarea de m`sur`tori.
Daca rezistorul are o ecuatie constitutiva de forma
i=(u) se numeste rezistor controlat in tensiune,
iar daca aceasta ecuatie are forma u = (i) rezistorul
este controlat in curent
Electrotehnica
C. V. Marin

Analiza circuitelor neliniare de curent continuu


Analiza re\elelor electrice de curent continuu ce con\in rezistoare
neliniare este mult mai dificil` dec@t [n cazul re\elelor liniare
deoarece nu se pot utiliza metodele care au la baz` teorema
superpozi\iei.
Circuitele neliniare se rezolv` prin metode analitice, graficoanalitice ]i numerice.
Teoremele lui Kirchhoff [n circuite neliniare au forma:
Teorema I a lui Kirchhoff
(pentru fiecare nod n=1,..., N-1)

I
(n)

Teorema a II-a a lui Kirchhoff


(pentru fiecare bucl` b=1,2,...,B; B=L-N+1)
Electrotehnica
C. V. Marin

=0

E = U
k

(b )

(b )

Dac` toate elementele din circuit sunt neliniare atunci


termenul din dreapta al teoremei a II-a a lui Kirchhoff
exprim` suma tensiunilor la bornele elementelor neliniare
date de ecua\iile constitutive ale acestora: U k = f I k

( )

{n cazul unui circuit combinat din rezisten\e liniare ]i


neliniare ecua\iile date de teorema a II-a a lui Kirchhoff
con\in at@t sume de produse Rk I k c@t ]i tensiuni U k (I k ) .

La analiza circuitelor neliniare se utilizeaz` ecua\iile date de


teoremele lui Kirchhoff la care se adaug` caracteristicile elementelor
neliniare.
{n cazul [n care este cunoscut` ecua\ia constitutiv` a elementelor
neliniare este posibil` rezolvarea analitic` a sistemului de ecua\ii.
{n cazul [n care caracteristica rezistoarelor neliniare este dat` sub
form` de curb` se utilizeaz` metoda grafico-analitic`.
Electrotehnica
C. V. Marin

Analiza unor circuite simple neliniare.


Caracteristici de intrare ]i transfer.
Fie dou` rezistoare
neliniare conectate [n serie
ca [n figura
Se cunosc caracteristicile f1(u1, i1)=0 ]i f2(u2, i2)=0 ]i se
cere s` se determine caracteristica de intrare [ntre bornele
A ]i B f(u, i)=0.
Ecua\iile care descriu conexiunea serie sunt i= i1=i2 ]i
u=u1+u2.
Cunosc@nd graficele f1 (u1, i1)=0 ]i f2(u2, i2)=0, curba
f(u,i)=0 se poate determina prin puncte adun@nd tensiunile
Electrotehnica
corespunzatoare aceluia]i curent.
C. V. Marin

opera\iunea este posibil` numai pentru mul\imea


curen\ilor admisibili pentru ambele rezistoare.
Daca i1 [I1m, I1M] si i2 [I2m, I2M] (unde cu m
s-au notat curen\ii minimi si cu M s-au notat curen\ii
maximi) atunci I [I1m, I1M] [I2m, I2M].
Fie dou` rezistoare neliniare
conectate [n paralel ca [n figura.
Se procedeaz` asem`n`tor.
ecua\iile conexiunii paralel fiind u=u1=u2 ]i i=i1+i2, se
adun` curen\ii corespunz`tori aceleia]i tensiuni.
opera\iunea se face pentru u [U1m, U1M] [U2m,
U2M] semnifica\iile m`rimilor fiind similare cu
conexiunea serie.

Electrotehnica
C. V. Marin

Determinarea solu\iei prin metoda dreptei de sarcin`


Fie circuitul din figura care con\ine un singur rezistor
neliniar cu caracteristica alaturat`.
M`rimile u ]i i trebuie s` satisfac` teorema a doua a lui
Kirchhoff \i rela\ia constitutiv` a rezistorului neliniar.

Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema a doua a lui Kirchhoff se scrie Ri+u=E ]i


poate fi reprezentat` [n planul u-i printr-o dreapta
numit` dreapta de sarcin`.
Pentru a desena dreapta de sarcina consider`m
punctele (i=0, u=E) ]i (u=0, i=E/R).
Valorile u ]i i se g`sesc la intersec\ia caracteristicii
rezistorului cu dreapta de sarcin` ca [n figura.

Electrotehnica
C. V. Marin

Observ\ii:
similar se pot determina u ]i i
in circuitul din figura [n care
se cunoa]te caracteristica
rezistorului neliniar;
[n acest caz ecua\ia dreptei de
sarcina rezult` din prima teorema
a lui Kirchhoff;
dac` circuitul con\ine un singur rezistor neliniar atunci
se construie]te generatorul echivalent al par\ii liniare ]i
problema se reduce la rezolvarea unuia dintre cele dou`
circuite prezentate.
Electrotehnica
C. V. Marin

Fie un sistem de ecuatii algebrice neliniare f(x)=0 unde x


este vectorul necunoscutelor.
Relatia care defineste metoda iterativa Newton-Raphson
se obtine dezvoltand pe f in serie Taylor in jurul lui x ( j )
(x la iteratia j):

f x ( j +1) = f x ( j ) + J x ( j ) x ( j +1) x ( j ) + ...

f1
fn
...

x1
x1

J x ( j ) = .

f
1
xn

.
fn

...
xn
x = x( j )
.

matricea se numeste
Jacobianul sistemului si se
calculeaza in punctul x ( j )
Electrotehnica
C. V. Marin

( j +1)

Se impune conditia ca x
sa fie solutie a ecuatiei
f(x)=0
se neglijeaza termenii de ordin superior din
dezvoltarea in serie Taylor
se obtine relatia de recurenta a metodei iterative
Newton-Raphson:

( j +1)

=x

( j)

( j)
( j)

1
J ( x ) f ( x ).

Algoritmul pleaca de la o aproximatie initiala x(0)


Se efectueaza un numar fix de iteratii N0.
Electrotehnica
C. V. Marin

Daca eroarea intre doua iteratii succesive

x( N ) x( N 1)

n
este mai mica decat o eroare impusa unde x = x 2
k =1 k

atunci se considera ca metoda este convergenta iar solutia


este x (N )
Daca dupa N0 iteratii eroarea nu scade sub valoarea se
considera ca metoda este divergenta.
Daca f(x)=0 are mai multe solutii, prin aceasta metoda se
determina numai una dintre ele si anume cea care este mai
apropiata de aproximatia initiala x (0)
Electrotehnica
C. V. Marin

Daca x are o singura componenta metoda NewtonRaphson are o interpretare geometrica simpla.
(0)
Fie f(x) avand reprezentarea grafica din figura si fie x
aproximatia initiala.
Valoarea lui x(1) se obtine
din relatia :
x

(1)

=x

(0)

(0)
(0)

1
f ' (x ) f (x )

( 0)
f
x
(
)
( 0)
dar tg = f ' ( x ) = (0) (1)
x x

x(1) se poate determina


intersectand tangenta la f(x) in x(0) cu axa Ox.
In continuare se obtin x(2), x(3) si solutia numerica tinde
catre solutia exacta x*.

Electrotehnica
C. V. Marin

Metoda Newton-Raphson nu este convergenta pentru


orice aproximatie initiala.
De exemplu, fie f(x) din figura de mai jos si aproximatia
initiala x(0).
Aplicand aceasta metoda, solutia numerica va oscila intre
valorile x(1) si x(2) si nu se va apropia de solutia exacta
x*.

Electrotehnica
C. V. Marin

Se observa ca daca se scrie relatia de recurenta sub


forma

J(x ) x
( j)

( j+1)

= J(x )x
( j)

( j)

f (x )
( j)

La fiecare iteratie se rezolva un sistem de ecuatii liniare


a carui matrice J(x(j)) si termen liber
trebuie recalculate.

J (x

( j)

)x

( j)

f (x

( j)

Calculul Jacobianului implica determinarea a n2 valori


ale derivatelor in x(j) ceea ce nu este deloc simplu.
Pentru un circuit rezistiv liniar exista, insa, o procedura
mult mai simpla de efectuare a iteratiilor.
Electrotehnica
C. V. Marin

Consideram la inceput un exemplu:


La fiecare iteratie
rezistorul neliniar poate
fi inlocuit cu un circuit
echivalent serie format
dintr-o sursa de tensiune
in serie cu un rezistor.
La prima iteratie sursa are tensiunea electromotoare E(0)
si rezistorul are rezistenta R(0) =tg (0).
Pentru a doua iteratie avem E(1) si R (1) =tg (1) etc. Acest
circuit se numeste circuitul echivalent discret.
La fiecare iteratie se calculeaza parametrii circuitului
echivalent discret si se rezolva un circuit liniar.
Electrotehnica
C. V. Marin

Aceasta procedura se poate aplica unui circuit rezistiv


neliniar oricat de complicat ar fi acesta.
Circuitul echivalent discret la iteratia k+1 al unui
rezistor controlat in curent cu caracteristica u=(i)
contine sursa de tensiune E(k) obtinuta ca in exemplul
precedent in serie cu rezistorul
cu rezistenta

(k )

u
=
i

i( k )

Pentru un rezistor controlat in tensiune cu


caracteristica i=(u) circuitul echivalent discret are
parametrii Is(k) si
i

Electrotehnica
C. V. Marin

(k )

u( k )

Daca rezistorul are caracteristici liniare pe


portiuni, parametrii circuitului echivalent discret se
determina ca in figura:

Prin utilizarea circuitului echivalent discret aplicarea


metodei Newton-Raphson se simplifica considerabil.
Electrotehnica
C. V. Marin

Determinarea tuturor solutiilor


Consideram un circuit cu rezistoare dipolare avand
caracteristici liniare pe portiuni.
Fiecare solutie a circuitului corespunde unei combinatii
de portiuni liniare ale rezistoarelor.
Se face analiza circuitelor echivalente discrete
corespunzand tuturor combinatiilor posibile de portiuni
liniare.
Fiecare circuit echivalent discret are o solutie.
Electrotehnica
C. V. Marin

Daca exista cel putin un rezistor neliniar pentru care


solutia circuitului echivalent discret corespunde unui punct
de pe prelungirea portiunii liniare a caracteristicii, atunci
aceasta solutie nu este solutie a circuitului neliniar.
Solutia unui circuit
echivalent discret este
solutie a circuitului neliniar
daca toate punctele care ii
corespund se afla in
intervalele de tensiuni si
curenti de pe caracteristicile
rezistoarelor neliniare.
Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Electrodinamica
Cuprins
C@mpul magnetic. Induc\ia magnetic`. For\e
Magnetizarea corpurilor
For\e [n c@mp magnetic. Amperul absolut
C@mpului magnetic produs de un circuit parcurs de curent
Legea fluxului magnetic.
Legea legaturii dintre, inductie, intensitate si magnetiza\ie
Legea magnetiza\iei temporare
Clasificarea substantelor magnetice
Circuite magnetice
Reluctan\a. Permean\a
Teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele magnetice.
Teoremele reluctan\elor echivalente.
Inductivit`\i.
Energia ]i for\ele c@mpului magnetic
Electrotehnica
C. V. Marin

CAPITOLUL 5. ELECTRODINAMICA
Electrodinamica este partea Electrotehnicii [n care se
studiaz` st`rile electrice ]i magnetice variabile [n timp.
{n aceast` parte a cursului se vor considera ]i propiet`\ile
magnetice ale c@mpului electromagnetic trat@ndu-se cel de-al
doilea aspect al lui: c@mpul magnetic.

Magnetizarea corpurilor
Starea de magnetiza\ie. Experien\a arat` c` exist` corpuri, de
exemplu unele buca\i de minereu de fier care au proprietatea de a
exercita [ntre ele ]i asupra altor corpuri (de fier, nichel, cobalt sau
anumite aliaje) din apropierea lor for\e ]i momente diferite de cele de
natur` gravita\ional` sau electric`. Starea fizic` a acestor corpuri se
nume]te stare de magnetiza\ie iar despre corpuri se spune c` sunt
magnetizate.
Electrotehnica
C. V. Marin

For\e [n c@mp magnetic


For\a lui Laplace. M`sur@nd for\a ce se exercit`
asupra unui element de conductor , care face parte dintrun circuit parcurs de curentul ]i plasat [ntr-un c@mp
magnetic exterior se determin` experimental expresia:

F = i l B
For\a lui Ampre. Se consider`
dou` conductoare paralele,
filiforme ]i foarte lungi,
parcurse de curen\ii ca [n figura
Experimental se constat` c` cele dou` conductoare se atrag [n
cazul c@nd curen\ii ]i au acela]i sens ]i se resping c@nd
curen\ii circul` [n acela]i sens contrar.
Electrotehnica
C. V. Marin

Experimental s-a determinat (Ampre 1820-1821) expresia


for\ei:

0 2i1i2
F 12 = u 12
l
4 R12

unde:
- F 12
este for\a datorit` c@mpului magnetic al
curentului exercitat` asupra conductorului 2;
- l
este lungimea de conductor pentru care se
calculeaz` for\a;
- R12 este distan\a [ntre conductoare;
- u 12 este versorul dirijat de la conductorul 1 spre 2;
-
este permeabilitatea absolut` a vidului.
0

Electrotehnica
C. V. Marin

Amperul absolut
Unitatea de m`sur` a curentului este amperul A,
Amperul absolut, este stabilit pe baza for\elor
electrodinamice care se exercit` [ntre conductoarele
parcurse de curent, ca [n figura
Defini\ie. Amperul absolut este intensitatea curentului
constant care men\inut [ntre dou` conductoare filiforme
paralele, rectilinii, de lungime practic infinit`, a]ezate la o
distan\` de un metru unul de altul, [n vid, determin` [ntre
aceste conductoare o for\` de 2 10 7 Newtoni pe
metrul de lungime.

Electrotehnica
C. V. Marin

Electrotehnica
C. V. Marin

C@mpului magnetic produs de un circuit


parcurs de curent
Se poate deduce pentru intensitatea c@mpului magnetic
produs [n vid de un circuit filiform [nchis, parcurs de
curentul i ca in figura, expresia:

ds R
= Hv =
3

4 R
0

Bv

Electrotehnica
C. V. Marin

numit` formula lui Biot-SavartLaplace, [n care:


- ds este elementul de arc al
conturului al circuitului cu
sensul dat de sensul pozitiv al
curentului i;

Legea fluxului magnetic


Enun\ (forma integral`) : Fluxul magnetic este nul prin
orice suprafa\` [nchis`
= B d A = 0
Consecin\e:

Fluxul magnetic are aceea]i valoare


pentru toate
suprafe\ele deschise care se sprijin` pe acela]i contur
[nchis .
Demonstra\ie: Fie suprafe\ele S1 ]i
S2 care [mpreun` formeaz` o
suprafa\` [nchis` ca [n figura
alaturata. Pe suprafa\a S1, normala
asociat` dup` regula burghiului drept
sensului de parcurgere a conturului
, coincide cu normala exterioar` a
suprafe\ei [nchise

Electrotehnica
C. V. Marin

pe S2, normala exterioar` a suprafe\ei este antiparalel`.


Rezult`:
= 0 = Bd A = Bd A + Bd A =

= S1 S 2

S1 S 2

S1

= Bd A Bd A = S1 S2
deci

S1

S1 = S2

S2

S2

Din legea fluxului magnetic rezult` c` liniile vectorului


induc\ie nu pot s` [nceap` sau s` se termine [ntr-un punct
din c@mp, deoarece fluxul, printr-o suprafa\` [nchis` ce se
restr@nge c`tre acel punct ar fi nenul. Liniile de c@mp pot fi
[nchise(ca [n cazul conductorului foarte lung), pot [ncepe ]i
se pot termina la infinit , sau se pot [nf`]ura asimptotic [n
jurul unor curbe limit` sau pe anumite suprafe\e(linii
practice [nchise).
Electrotehnica
C. V. Marin

Legea leg`turii dintre B, H ]i M


Enun\: {n orice punct induc\ia magnetic` este egal` cu
suma vectorial` dintre intensitatea c@mpului magnetic ]i
magnetiza\ia multiplicat` cu permeabilitatea vidului.

B = 0 H + M

Legea magnetiza\iei temporare


Enun\: Magnetiza\ia temporar` este propor\ional` ]i
omoparalel` cu intensitatea c@mpului magnetic
M =Mt

Mt =

Electrotehnica
C. V. Marin

{n cazurile [n care magnetiza\ia permanent` este


nul`

=0

]i deci

M = M t , aceast` lege

se

utilizeaz` [n asocial\ie cu legea leg`turii dintre B, H ]i M,


respectiv:

)
B = H

B = 0 H +
Adica:

H = 0 (1 +

)H = 0 r H

Unde permeabilitatea relativ` a materialului este:

= 1+
r =
0

Electrotehnica
C. V. Marin

Clasificarea substan\elor magnetice


Dup` modul cum se magnetizeaz` materialele se [mpart [n:
diamagnetice, paramagnetice ]i feromagnetice.
Materialele diamagnetice sunt caracterizate printr-o
susceptivitate magnetic` constant`, negativ` m < 0
]i o valoare absolut` foarte mic` r 1
6
6
Exemplu: bismut m = 170 10 , argint m = 19 10 ,
6
cupru m = 10 10 .
Materialele paramagnetice sunt caracterizate printr-o
susceptivitate magnetic` pozitiv` m > 0 , [n valoare
absolut` foarte mic` r 1 ]i care scade cu temperatura.
6
6

=
330

10
Exemplu: mangan m = 3600 10 , platin`
m
6
6

=
1
,
42

10
, aluminiu m = 22 10 , oxigen
m
Electrotehnica
C. V. Marin

Materialele feromagnetice sunt caracterizate printr-o


susceptivitate magnetic`, respectiv, printr-o permeabilitate
relativ` foarte mare 10 2 ...10 6 , unde r = 1 + m ]i
dependent` de intensitatea c@mpului magnetic.
La aceste materiale exist` o temperatur` critic` - numit`
temperatur` Curie la dep`]irea c`reia corpurile []i pierd
propriet`\ile magnetice
Sub temperatura Curie, corpurile feromagnetice sunt
[mp`r\ite [n domenii de structur` Weiss, cu dimensiuni de
ordinul a mm.
Fiecare domeniu este uniform ]i total magnetizat, toate
momentele magnetice ale moleculelor ]i ale particulelor
elementare sunt omoparalele.
Electrotehnica
C. V. Marin

{n absen\a unui c@mp magnetic exterior direc\iile de


magnetizare ale domeniilor sunt orientate haotic ]i dau o
magnetiza\ie macroscopic` nul`, ca [n figura a.
{n prezen\a unui c@mp magnetic exterior domeniile se
rotesc sau []i schimb` volumul d@nd o magnetiza\ie
macroscopic` rezultant`, care cre]te o dat` cu intensitatea
c@mpului magnetic H, p@n` la alinierea omoparalel` cu H
a momentelor magnetice ale tuturor domeniilor ca [n fig. b
Electrotehnica
C. V. Marin

Se ob\ine astfel magnetiza\ia de satura\ie M

Cre]terea [n continuare a intensit`\ii c@mpului magnetic


nu mai m`re]te magnetiza\ia.
Dependen\a induc\iei magnetice de intensitatea c@mpului
magnetic (cu orientare constant`) este ilustrat` [n figura a.
pentru un material feromagnetic.
Presupun@nd ini\ial corpul demagnetizat, la aplicarea unui
c@mp magnetic a c`rui intensitate H cre]te de la zero,
induc\ia B va cre]te dup` curba 0-1, numit` curb` de
prim` magnetizare.
Electrotehnica
C. V. Marin

Electrotehnica
C. V. Marin

La varia\ia ciclic` a intensit`\ii c@mpului magnetic [ntre


Hm ]i Hm se parcurge ciclul de histerezis 1-2-3-4-5-6-1,
pe care se disting urm`toarele puncte importante:
- v@rfurile ciclului: 1 (Hm, Bm) ]i 4(-Hm, -Bm);
- punctele de remanen\`: 2 (H=0, Br) ]i 5 (H=0, -Br);
- punctele coercitive: 3 (-Hc, B=0) ]i 6 (Hc, B=0).
M`rimile acestor puncte se numesc astfel:
- Bm ]i Hm sunt induc\ia ]i intensitatea maxim` a
c@mpului magnetic corespunz`toare ciclului;
- Br - induc\ia remanent`;
- Hc - intensitatea c@mpului magnetic coercitiv.
Ciclul de histerezis se parcurge [ntotdeauna [n sensul
indicat [n figur` prin s`ge\i
Electrotehnica
C. V. Marin

Suprafa\a ciclului de histerezis corespunde totdeauna unei


energii, care se transform` [n c`ldur`, prin frec`ri interne,
la fiecare parcurgere a ciclului.
La magnetizarea [n c@mp alternativ a materialelor
feromagnetice se produc deci pierderi de putere prin
histerezis, care sunt propor\ionale cu num`rul de
magnetiz`ri [n unitatea de timp, adic` cu frecven\a
curentului alternativ.
{n tehnic` se utilizeaz` de obicei curba loc geometric a
v@rfurilor ciclurilor de histerezis numit` curb` de
magnetizare, ca in figura b. Pe aceast` curb` se remarc`
existen\a unei por\iuni finale de pant` egal` cu 0 [n care
magnetiza\ia nu mai cre]te cu intensitatea c@mpului
magnetic (satura\ia materialului).
Electrotehnica
C. V. Marin

Exist` patru metale feromagnetice : fierul, nichelul,


cobaltul ]i gadoliniu
Exist` numeroase aliaje feromagnetice, dintre care unele
sunt formate din substan\e neferomagnetice de exemplu:
bismanolul cu 78% Bi ]i 22% Mn.
Dup` forma ciclului de histerezis, materialele
feromagnetice se clasific` [n materiale magnetice moi ]i
materiale magnetice dure.
Materialele magnetice moi au un ciclu de histerezis [ngust
]i o intensitate a c@mpului coercitiv Hc mic` p@n` la zeci
de A/m ]i

r >> 1

r (10 10 )
3

Electrotehnica
C. V. Marin

Aceste materiale se magnetizeaz` ]i se demagnetizeaz`


relativ u]or ]i se folosesc pentru realizarea circuitelor
magnetice ale ma]inilor ]i ale aparatelor electrice; figura a.
Exemplu:
o\elul electrotehnic cu caracteristicile

2 4% Si, H c = 40 A / m, Br = 0,8 T , r max = 7000


permalloy cu caracteristicile

78,5% Ni, 21,5% Fe, H c = 5 A / m, Br = 0,6 T , r max = 50000


Electrotehnica
C. V. Marin

Materialele magnetice dure au un ciclu de histerezis larg,


respectiv o intensitate a c@mpului coercitiv mare H c > 10 2 A / m
]i r = 1 40 , dupa cum este aratat infigura b.
Electrotehnica
C. V. Marin

Aceste materiale se magnetizeaz` ]i se demagnetizeaz`


relativ greu ]i se folosesc pentru realizarea magne\ilor
permanen\i.
Exemple:
o\elul carbon c`lit cu caracteristicile:

0,6 1% C

H c = 5000 A / m

Br = 0,7 T

o\eluri Alni ]i Alnico, realizatedin Cu, Fe, Al, Ni, Co cu


caracteristicile:

H c = 34 55000 A / m
Electrotehnica
C. V. Marin

Br = 0,53 1,25 T

Materialele ferimagnetice sau feritele constituie o ultim`


categorie de materiale cu propriet`\i magnetice.
-Feritele au o structur` asem`n`toare cu a corpurilor feromagnetice,
[ns` o parte din domeniile cu magnetizare spontan` mai slab` se
orienteaz` [n sens opus intensit`\ii c@mpului magnetic.
Feritele sunt materiale semiconductoare, caracterizate prin
rezistivitate mare 10 4 10 6 m .
- Sunt compu]i ai unor metale Ni, Mn, Zn, Cu, Co, Ba cu oxidul de
fier.
- pot avea at@t propriet`\i de materiale magnetice moi (Feroxcube,
Maniperm ].a.), c@t ]i de materiale magnetice dure (Feroxdur,
Magnadur, Baferite).
- se utilizeaz` [n informatic` (memorii, antene magnetice) c@t ]i [n
domeniul ma]inilor ]i aparatelor electrice de mic` putere (Exemplu:
transformatoare, micromotoare, microgeneratoare, relee etc.).
Electrotehnica
C. V. Marin

Legea circuitului magnetic. Forma integral`


Enun\: {n orice moment, tensiunea magnetomotoare de-a
lungul oric`rei curbe [nchise este egal` cu suma a doi
termeni: primul este solena\ia , corespunz`toare
curen\ilor care str`bat o suprafa\` deschis` oarecare
m`rginit` de curba ; al doilea termen este derivata [n
raport cu timpul a fluxului electric prin aceea]i suprafa\`
]i se nume]te curent de deplasare.

u mm

dS
= S +
dt
Electrotehnica
C. V. Marin

Solena\ia este curentul de conduc\ie total, adic` suma


algebric` a curen\ilor din conductoarele care str`pung
suprafa\a considerat`:
Legea circuitului
magnetic se scrie
explicit

S = Ni = J d A

d
H d s = S J d A + dt S D d A

Deoarece circula\ia vectorului H [n lungul unei curbe


[nchise ( H d s ) este diferit` de zero, rezult` c`

([n cazul general), vectorul c@mp H nu este derivabil


dintr-un poten\ial scalar, iar tensiunea magnetic` B
,
um = H d s
[ntre dou` puncte depinde de drum,
adic` de curba de integrare de la A la B.

Electrotehnica
C. V. Marin

Circuite magnetice.
Defini\ii
{n corpurile feromagnetice (]i ferimagnetice), la o valoare
dat` a intensit`\ii c@mpului magnetic se ob\in valori mai
mari ale induc\iei magnetice dec@t [n corpurile dia sau
paramagnetice.
-1- coloan`;
-2- jug;
-3- [ntrefier;
-4- arm`tur`;
-5- bobin`;

Electrotehnica
C. V. Marin

Din acest motiv miezurile ma]inilor ]i aparatelor electrice


se realizeaz` din materiale feromagnetice ]i ferimagnetice
pentru realizarea unor induc\ii magnetice mari, necesare
func\ion`rii economice a acestora.
Circuitele magnetice sunt miezuri [mpreun` cu eventualele
[ntrefieruri, care au proprietatea de a conduce cea mai mare
parte a fluxului magnetic. {ntrefierurile sunt [ntreruperi
scurte ale miezului, umplute cu aer sau materiale
neferomagnetice. {n figura de mai sus se prezint` dou`
circuite magnetice pentru transformatorul electric monofazat
]i pentru releul electromagnetic. Coloanele sunt por\iunile
circuitului magnetic pe care se a]eaz` bobinele. Restul
circuitului magnetic se [nchide prin juguri ]i
[ntrefieruri.Arm`turile sunt por\iunile mobile ale circuitului
magnetic.
Electrotehnica
C. V. Marin

Reluctan\a. Permean\a.

Tensiunea magnetic` [ntre


dou` puncte 1 ]i 2 de-a lungul
curbei C pe axa tubului este:

Fie o por\iune neramificat`


de circuit magnetic, care
constituie un tub de flux
magnetic, suficient de
sub\ire pentru a se considera
fluxul repartizat uniform pe
sec\iunea lui ca [n figura

deoarece B || H || ds ,curba C
B
U m = H d s = H ds = ds este o linie de c@mp, iar B = H

1
1
1
[n care f este fluxul
2
2
f
ds magnetic fascicular
Rezult`: U m =
ds = f
A constant prin toate
A
1
1
sec\iunile tubului de flux.
2

(C )

(C )

(L)

Electrotehnica
C. V. Marin

(L)

Se nume]te reluctan\` magnetic` sau rezisten\`


magnetic` a por\iunii de circuit magnetic, m`rimea
pozitiv` definit` de raportul dintre
U
m
tensiunea magnetic` ]i fluxul
Rm =
fascicular:
f
Din rela\iile de mai sus rezult` c`
reluctan\a magnetic` a unui tub sub\ire de
flux magnetic are expresia:

ds
Rm =
A
1

{n cazul particular al por\iunilor de


circuit omogen, de lungime l, de sec\iune
A constant` ]i permeabilitate constant`
reluctant` este

l
Rm =
A

Electrotehnica
C. V. Marin

{n S.I. unitatea de m`sur` pentru reluctan\a magnetic`


este amperspira pe weber .[A sp Wb]
Inversul reluctan\ei se nume]te permean\`.

f
1
A
=
=
=
Rm U m
l

Din rela\ia de defini\ie rezulta legea lui Ohm pentru


circuite magnetice.
U =R
m

Rezolvarea unui circuit magnetic de configura\ie dat` const` fie [n


determinarea prin calcul a fluxurilor magnetice utile ]i de dispersie la
o distribu\ie a solena\iilor date, fie [n determinarea solena\iilor la flux
magnetic util dat.
Rezolvarea se poate efectua fie direct plec@nd de la legile c@mpului
magnetic, fie utiliz@nd o analogie [ntre circuitele magnetice ]i cele

electrice

Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele magnetice


Teorema I a lui Kirchhoff.
Enunt: Suma algebric` a fluxurilor magnetice care trec
prin laturile unui circuit magnetic ce concur` [ntr-un nod al
acestui circuit, considerate negative c@nd sunt [ndreptate
spre nod ]i pozitive [n caz contrar este nul`.

K N

fk

=0

Teorema I a lui Kirchhoff rezult` din legea fluxului


magnetic

= Bd A = 0

Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema a II-a a lui Kirchhoff.


Enunt: {n regim sta\ionar ]i cvasista\ionar, suma algebric`
a solena\iilor care [nl`n\uie laturile f`r` dispersie magnetic`
ale oric`rui ochi de circuit magnetic este egal` cu suma
algebric` a produselor reluctan\elor magnetice ale laturilor
prin fluxurile magnetice fasciculare care trec prin ele (adic`
cu suma c`derilor de tensiune magnetic`)

K B

K B

mk

fk

Teorema a II-a a lui Kirchhoff rezult` din legea circuitului


magnetic U mmk = k
Rezult` echivalen\e [ntre circuite electrice ]i circuite
R Rm , U m , I f
magnetice:
Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele reluctan\elor echivalente


Circuitul magnetic cu n laturi [n serie.

Enun\: Reluctan\a echivalent` a mai multor laturi


conectate [n serie (adic` st`b`tute de acela]i flux) este
egal` cu suma reluctan\elor laturilor.
n

Rme = Rmk
K =1

Electrotehnica
C. V. Marin

Circuitul magnetic cu n laturi [n paralel


Fie dat un circuit magnetic cu n laturi [n paralel ca [n figura
Enun\: Valoarea reciproca a
reluctan\ei echivalente a
mai multor laturi conectate
[n paralel (c`rora li se aplic`
aceea]i tensiune magnetic`)
este egal` cu suma
valoarilor reciproce ale
reluctan\elor acestor laturi.
n
n

1
1
=
Rme K =1 Rmk

e = k
K =1

Electrotehnica
C. V. Marin

Inductivit`\i
Defini\ie: Inductivitatea este
definit` ca fiind raportul dintre
fluxul magnetic care str`bate o
suprafa\` limitat` de conturul
unui circuit ]i curentul care [l
D
produce.

L=
i

Se consider` dou` circuite cu N1 ]i N2 spire de contur ]i


]i se presupune c` numai primul circuit este str`b`tut de
curentul i1 ca [n figura
- Se noteaz` cu f 11fluxul fascicular produs de circuitul 1 ]i
cu f 21 fluxul fascicular produs de circuitul 2.
Electrotehnica
C. V. Marin

Conven\ii
Se convine ca nota\ia acestor fluxuri s` fie afectat` de
doi indici: primul indic` circuitul prin a c`rui suprafa\`
trece fluxul, iar al doilea curentul care produce fluxul
respectiv.
Se mai convine c` sensul de referin\` al fiec`ruia din
aceste fluxuri s` fie asociat dup` regula burghiului drept
sensului de referin\` de pe circuitul [nl`n\uit de acel flux.
Se noteaz` cu fd 21 fluxul de dispersie al circuitului 1
fa\` de circuitul 2, adic` fluxul fascicular produs de
circuitul 1 ce nu trece prin circuitul 2. Rezult` evident:

f 11 = f 21 + fd 21
Electrotehnica
C. V. Marin

Defini\ie: Inductivitatea proprie L11 a circuitului 1 este


raportul pozitiv dintre fluxul total 11 prin circuitul
1, produs de curentul acelui circuit ([n sensul
asociat dup` regula burghiului drept sensului
curentului) ]i curentul i1 care [l produce
11 N 1 f 11
L11 =
=
>0
i1
i1
Defini\ie: Inductivitatea mutual` L21, [ntre circuitele 1 ]i
2 este raportul dintre fluxul total 21 produs de circuitul 1,
care trece prin circuitul 2, ]i curentul i1 care [l produce:

21 N 2 f 21 >
L21 =
=
0
<
i1
i1

Inductivitatea mutual` (]i uneori modulul ei) se mai


noteaz` cu simbolul M.

Electrotehnica
C. V. Marin

{n mod analog se definesc:


inductivitatea proprie L22
a circuitului 2:
inductivitatea mutual`
L12 [ntre circuitul 2 ]i 1:

f 22
22
= N2
L22 =
i2
i2
f 12
12
= N1
L12 =
i2
i2

Se poate demonstra c` inductivit`\ile mutuale satisfac


rela\iile de reciprocitate

L12 = L21
{n S.I. unitatea de m`sur` pentru inductivitate este
Henry

[H ]

Electrotehnica
C. V. Marin

Energia ]i for\ele c@mpului magnetic


Energia
Energia c@mpului magnetic este localizat` [n tot
domeniul de c@mp cu o densitate de volum
dat` de expresia:
B

wm = H d B

1
1
1 2
2
B
{n medii liniare B = H si wm = H B = H =
2
2
2
Energia magnetic` se poate calcula ]i ca integrala de
volum a densit`\ii de volum extins` la volumul ocupat de
c@mp:
0

Wm = wm dv
V

Electrotehnica
C. V. Marin

Dac` se consider` cazul general al unei reparti\ii


neomogene a c@mpului magnetic, energia c@mpului
magnetic localizat` [n volumul V este dat de rela\ia:

BH
Wm =
dv
2
V
Observa\ie: Energia magnetic` proprie a unei bobine [n
func\ie de inductivitatea L de fluxul ]i de curentul i
este:

i Li

=
=
Wm =
2
2
2L
2

Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele for\elor generalizate [n c@mpul


magnetic
Prima teorem` a for\elor generalizate [n c@mp magnetic
Fie energia magnetic` exprimat` [n func\ie de fluxuri ]i de
coordonata generalizat`: Wm = f (, x)
Enun\: For\a generalizat` F corespunz`toare coordonatei
generalizate x, este egal` cu derivata par\ial` a energiei
magnetice Wm [n raport cu coordonata generalizat` luat`
cu semn schimbat, la fluxuri magnetice constante prin
circuite

Wm
F =

x =ct .

Electrotehnica
C. V. Marin

A doua teorem` a for\elor generalizate [n c@mpul


magnetic
Fie energia magnetic` exprimat` [n func\ie de curen\i ]i
de coordonata generalizat`: Wm = f (i, x )
Enun\: For\a generalizat` F corespunz`toare coordonatei
generalizate x, este egal` cu derivata par\ial` a energiei
magnetice Wm [n raport cu coordonata generalizat`, la
curen\i constan\i prin circuite.

Wm
F=

x i =ct .
Ambele rela\ii permit calculul aceleia]i for\e F a c`rei
valoare nu depinde de modul cum este calculat`.
Electrotehnica
C. V. Marin

Aplica\ie: For\a portant` a unui electromagnet


Fie dat electromagnetul cu datele din figura
Se cere:
a) S` se calculeze
inductivitatea
[nf`]ur`rii;
b) S` se determine
for\a portant`.

Electrotehnica
C. V. Marin

Rezolvare:
a) Se consider` o bobin` cu circuit magnetic f`r`
dispersie, a c`rui reluctan\` total` Rm , este suma
reluctan\elor [n serie la un circuit neramificat.
Inductivitatea este:
2

1
=N
L=N
i
i Rm
Se noteaza

N
2
=N
L=
Rm

l f = l f1 + l f 2

expresia inductivit`\ii
L=
[nf`]ur`rii electromagnetului
din figur` este:
Electrotehnica
C. V. Marin

2
+
A 0 A0
lf

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Circuite electrice monofazate in regim


sinusoidal
Cuprins:
Definitii, marimi sinusoidale, imagini in complex,
proprietati.
Caracterizarea in complex a elementelor de circuit.
Puteri in regim sinusoidal.
Metode de rezolvare a circuitelor in regim
sinusoidal.
Teoreme de echivalenta in complex.
Rezonanta dipolilor. Aperiodicitate. Ferorezonanta.
Electrotehnica
C. V. Marin

1. Introducere
Un circuit functioneaza in regim sinusoidal daca toate
tensiunile si toti curentii sunt marimi sinusoidale de
aceeasi pulsatie. Un astfel de circuit se numeste circuit
de curent alternativ (c.a.).
Fie un circuit liniar cu rezistoare cu rezistentele
pozitive, bobine cu inductivitatile pozitive,
condensatoare cu capacitatile pozitive si in care toate
sursele independente sunt sinusoidale de aceeasi pulsatie
. Un astfel de circuit functioneaza in regim sinusoidal
atunci cand timpul care trece de la cuplarea surselor tinde
catre infinit (t) .
Electrotehnica
C. V. Marin

Se spune ca regimul permanent, care se obtine pentru


pentru t, al acestui circuit este sinusoidal.
Daca intr-un astfel de circuit avem un singur element
neliniar, regimul permanent, daca exista, este unul
nesinusoidal (deformant) in care raspunsul contine
componente de pulsatiile 2, 3,...
Regimul sinusoidal este deci regimul permanent al unei
clase de circuite liniare.
Importanta studiului acestui regim este legata de faptul ca
energia electrica se produce cu generatoare sinusoidale si se
distribuie eficient prin circuite de curent alternativ; in plus
foarte multe circuite electronice functioneaza in acest regim
Electrotehnica
C. V. Marin

M`rimi periodice ]i m`rimi sinusoidale


Valoarea instantanee a unei m`rimi variabile este
valoarea pe care o are acea m`rime la un moment oarecare
t;
prin conven\ie, se noteaz` cu litera mic` a simbolului
pentru m`rimea respectiv`( i, u, p ).
M`rimea periodic` este o m`rime variabil` ale c`rei
valori instantanee se reproduc [n acee]i succesiune dup`
trecerea unor intervale de timp egale.
Electrotehnica
C. V. Marin

Valoarea instantanee a unei m`rimi periodice (in exemplu


s-a ales simbolul curentului, dar propriet`\ile exemplificate
pot fi ale oric`rei m`rimi) satisface pentru orice t condi\ia:

i (t ) = i (t + nT )
unde:
- n este un num`r [ntreg pozitiv sau negativ;
- T este perioada m`rimii variabile, adic` cel mai mic
interval de timp dup` care se reproduc in aceea]i succesiune
valorile instantanee ale m`rimii periodice respective.
Frecven\a este num`rul de perioade cuprins [n unitatea de
1 Unitatea de masura pentru frecven\` se
timp:
f =
T nume]te hertz notat Hz

[ ]

Electrotehnica
C. V. Marin

M`rimile periodice
care iau valori de un
singur semn se
numesc m`rimi
pulsatorii, iar cele
care iau valori de
ambele semne se
numesc m`rimi
alternative.
Valoarea de v@rf a unei marimi periodice este cea mai
mare valoare periodic` atins` [n decursul unei perioade;
dac` valoarea instantanee este i, valoarea de v@rf se
noteaz` sau , ca [n figura
Electrotehnica
C. V. Marin

Valoarea medie a unei m`rimi periodice este media


aritmetic` a valorilor ei instantanee [ntr-un interval de
timp egal cu o perioad` T:
t1+T

I med

1
=
T

idt

t1

Valoarea efectiva (sau eficace) sau , a unei m`rimi


periodice este r`dacina patrat` a mediei p`tratelor
valorilor ei instantanee [ntr-un interval de timp egal cu o
perioad`:
t1+T

1
I=
T

i
dt

t1

Electrotehnica
C. V. Marin

Valoarea efectiv` a unui curent alternativ este egal` cu


intensitatea curentului continuu care, [ntr-un rezistor cu
aceea]i rezisten\`, dezvolt` aceea]i caldur` [n timp de o
perioad` ca ]i curentul periodic.
M`rimea sinusoidal` sau armonic`, este o m`rime
alternativ` a c`rei varia\ie [n timp reprezentat` [n figura

Electrotehnica
C. V. Marin

varia\ia [n timp a unei marimi sinusoidale este descris`


printr-o expresie de forma:

i (t ) = I max sin(t + )
unde:
I max = 2 I
este amplitudinea egal` cu
modulul valorii maxime a m`rimii sinusoidale;
I este valoarea efectiv`;
T este perioada;
f = 1/T este frecven\a;
este pulsa\ia = 2 f ;
este faza ini\ial`.
Electrotehnica
C. V. Marin

Valoarea medie pe o perioad` a m`rimii sinusoidale


este nul`.

I med = 0

Valoarea efectiv` m`rimii sinusoidale este:


T

1 2
2
sin
(t + )dt =
I
I=
max

T o

T
2
I max
[1 cos 2(t + )]dt =

2T o

2
I max
I
T = max
2T
2

M`rimile sinusoidale se reprezint` [n electrotehinic` cu


ajutorul valorii efective:

i (t ) = I 2 sin(t + ).
Electrotehnica
C. V. Marin

Reprezentarea [n complex a m`rimilor


sinusoidale
Reprezentarea [n complex a m`rimii sinusoidale
y(t) = 2 Y sin(t + ), este num`rul complex
j
Y = Ye
Unde, ca [n figura :
- Y este modulul numarului complex;
- este argumentul numarului complex;
- j = 1
Evident Y=Ycos + jYsin,
unde: - Ycos este partea real` a lui Y;
- Ysin este partea imaginar` a lui Y.
Reprezentarea grafic` a lui Y [n planul
complex se nume]te fazor.

Electrotehnica
C. V. Marin

Propriet`\i ale transformarilor in complex


liniaritatea:
a*y1 (t) + b*y2 (t) a*Y1+ b*Y 2
cu a,bR
Demonstra\ie: Este evident c` ay1 (t) aY1. R`m@ne
de ar`tat ca y1 + y2 Y1 + Y2
Fie y1 ( t ) = Y1 2 sin(t + 1 ) si y2 ( t ) = Y2 2 sin(t + 2 )
Atunci:

y (t ) = 2 (Y1 sin t cos 1 + Y1 cos t sin 1 + Y2 sin t cos 2 + Y2 cos t sin 2 ) =


= 2[Y1 cos 1 + Y2 cos 2 ) sin t + (Y1 sin 1 + Y2 sin 2 ) cos t ]
Se noteaz`: A = Y1 cos 1 + Y2 cos 2 B = Y1 sin 1 + Y2 sin 2
A
B
B
cos

=
sin =
tg =
Electrotehnica
2
2
2
2
C. V. Marin
A
A +B
A +B

Rezult`:
y (t ) = 2 A + B (
2

A2 + B 2

sin t +

B
A2 + B 2

cos t ) =

2( A 2 + B 2 ) (cos sin t +sin cos t ) = 2( A 2 + B 2 ) sin(t + ).

Reprezentarea in complex a lui y(t) este:

Y=

A 2 + B 2 (cos + j sin ) = A + jB =

= Y1 cos 1 + jY1 sin 1 + Y2 cos 1 + jY2 sin 1 =


=

Y1 +Y 2
Electrotehnica
C. V. Marin

derivarea marimii sinusoidale [n raport cu timpul:

dy
dt

j Y

Dem:

dy
= Y 2 cos( t + ) = Y 2 sin( t + + )
dt
2

Y e

j ( +

2 = jY

Electrotehnica
C. V. Marin

Observatii
reprezentarea in complex a unei marimi sinusoidale
(tensiune sau curent) are numai 2 parametri (Y, ), dintre
cei trei parametri (Y, , ) ai marimii sinusoidale
corespunzatoare. Parametrul intervine in expresiile
impedantelor complexe
Sistemul de ecuatii diferential algebric care caracterizeaza
un circuit liniar dinamic in regim sinusoidal corespunde unui
sistem de ecuatii algebrice in complex; aceasta proprietate
constituie principalul avantaj al utilizarii reprezentarii in
complex a marimilor sinusoidale deoarece manipularea
(inclusive rezolvarea) unor ecuatii algebrice este
considerabil mai simpla decat a unor ecuatii diferentiale.
Electrotehnica
C. V. Marin

Aplica\ii.
Fie m`rimea sinusoidal` y(t) = 2 *120sin (t + /2)
Num`rul complex corespunzator este Y = Ye j cu
Y = 120 si = /2, respectiv Y = 120e j/2 =
=120 ( cos /2 +jsin /2) = 120j.
Dac` y(t) = 100 sin (t + /4), atunci Y = 100 e j/4 =
2
100
=
( cos/4 +jsin/4 ) Y =50 ( 1+j ).
2

Fie numarul complex Y = 3+4j.


Marimea sinusoidala corespunzatoare este
y(t) = 2 Ysin(t + ) cu Y = 5 si = arctg 4/3 = 580 si
deci
y(t) = 2 *5sin (t +580 )
Electrotehnica
C. V. Marin

Caracterizarea [n complex a circuitelor liniare


Caracterizarea [n complex a elementelor dipolare de
circuit (EDC)
Fie un element dipolar de circuit (EDC), ca [n figura
av@nd tensiunea la borne u (t ) = U 2 sin ( t + u )
]i curentul

i (t ) = I 2 sin ( t + i )
respectiv [n complex U=Ue j u ]i I = Ie j i unde se noteaza
= u - i este defazajul [ntre tensiune ]i curent.
Electrotehnica
C. V. Marin

Se consider` u(t) ]i i(t) asocia\i dup` regula de la


receptoare (ca ]i m`rimile complexe corespunzatoare U ]i
I)
Se defineste impedan\a complex` a EDC ca raportul
dintre tensiunea U ]i curentul I

U
U j
j
Z= =
e = Ze
I
I
unde

U
Z=
I

este impedan\a EDC.

Z ]i Z se m`soar` [n .
Electrotehnica
C. V. Marin

Se noteaz`: Z= R + jX ,
unde : Re{Z}=R este rezisten\a de curent alternativ;
Im{Z}=X este reactan\a;
Deci: Z=R + jX = R 2 + X 2 e j arctgX / R = Ze j
Se defineste admitan\a complexa Y a unui element de
circuit ca raportul dintre curentul I si tensiunea U:
I
1
j
Y = = = Ye
= G jB
U Z
unde: Y este admitanta EDC,
G=Re{Y} este conductanta EDC
B=Im{Y} este susceptanta EDC.
Y si Y se masoara in Siemens (S) sau (- 1 ).
Electrotehnica
C. V. Marin

Schemele echivalente [n complex ale (EDC)


Se prezinta schemele echivalente [n complex ale
elementelor dipolare de circuit [n c.a. Pentru surse u(t) ]i
i(t) se consider` asociate dup` regula de la generatoare.
Pentru celelalte elemente de circuit u(t) ]i i(t) se consider`
asociate dup` regula de la receptoare.
Sursa ideala de tensiune
(SIT) are tensiunea
electromotoare
sinusoidal`:
e(t) = 2 E sin(t + ),
deci [i corespunde [n complex e(t)E=Ee j.
{n figura sunt desenate sursa de tensiune
Electrotehnica
]i schema ei echivalent` [n complex.
C. V. Marin

Sursa ideal` de curent (SIC)

are curentul electromotor

is(t) =Is sin(t + )


cu reprezentarea [n complex
]i schema echivalent` din figura

I s = I se

Electrotehnica
C. V. Marin

Rezistorul ideal. Fie un rezistor ideal ca [n figura a.

u (t )
U
= 2 sin t
Dac` u(t) = 2 U sint atunci i (t ) =
R
R

Rezult` [n complex: U=RI deci impedan\a rezistiv`: ZR =R


Rezistorul are schema echivalent` [n complex prezentata in
figura b de mai sus.
{n schemele echivalente [n complex impedan\ele complexe
se simbolizeaza ca ni]te rezistoare. Defazajul [ntre tensiune
]i curent este = u - i = 0, si reprezentarea fazorial` a lui
U ]i I este dat` [n figura c.
Electrotehnica
C. V. Marin

Bobina ideal` Fie o bobin` ideal` ca [n figura a. Dac`:


i(t) = 2 Isint
atunci din
ecua\ia de
functionare
di (t )
= 2 I L sin( t + 2) rezult` [n complex:U= jLI
u (t ) = L
dt

Deci impedan\a inductiv`: ZL = jL = jXL unde XL=L


este reactan\a inductiva a bobinei. Bobina ideal` are schema
echivalent` [n complex din figura b, iar defazajul [ntre
tensiune ]i curent este = u - i= / 2
reprezentarea fazoriala a lui U si I este dat` [n figura c.
Deci bobina ideal` defazeaza cu / 2 tensiunea [naintea
curentului (sau curentul [n urma tensiunii).
Electrotehnica
C. V. Marin

Condensatorul ideal. Fie un condensator ideal ca [n figura a


Dac`
u(t) = 2 Usint
atunci din
ecuatia de
func\ionare
du (t )

i (t ) = C

= 2 U C sin( t + 2)

dt
rezult` I= jC U sau U = I/ jC ]i deci impedan\a
capacitiv` este dat` de rela\ia: ZC= -j/ C = jXC, unde XC=1/ C este reactan\a capacitiv` a condensatorului. Condensatorul ideal are schema echivalent` [n complex din figura b.
Defazajul [ntre tensiune ]i curent este: = u-i=-/2
Reprezentarea fazorial` a lui U ]i I este dat` [n figura c. Deci
condensatorul ideal defazeaz` cu / 2 tensiunea [n urma
curentului (sau curentul [naintea tensiunii).
Electrotehnica
C. V. Marin

Elementele multipolare
Un circuit de curent alternativ poate contine orice
element liniar de circuit.
Exemplu de elemente rezistive multipolare liniare
- sursele comandate liniar
- circuitul echivalent liniar pentru semnale mici al
tranzistorului
o sursa comandata liniar are ca schema echivalenta in
complex tot o sursa comandata liniar;
Electrotehnica
C. V. Marin

de exemplu o SCCC cu ecuatia de functionare is(t)=


i1(t) are ca schema echivalenta in complex o SCCC cu
ecuatia de functionare Is= I1.
In consecinta circuitul echivalent liniar pentru semnale
mici al tranzistorului are schema echivalenta in complex
prezentata in figura

Electrotehnica
C. V. Marin

Perechea de bobine cuplate magnetic. Ecuatiile de


functionare a doua bobine liniare cuplate magnetic sunt:

u (t ) = L
1
1
u (t ) = L
2
2

d i1 (t )

dt
d i2 (t )
dt

d i2 (t )
dt
d i1 (t )
dt

In complex aceste ecuatii devin:


U1=jL1I1jMI2
U2=jL2I2jMI1
Electrotehnica
C. V. Marin

Schema echivalenta in complex contine doua


impedante inductive cuplate intre ele.
La bornele unei astfel de impedante avem o cadere de
tensiune proprie si o cadere de tensiune mutuala.
De exemplu U1 este formata din caderea de tensiune
proprie jL1I1 si caderea de tensiune mutuala jMI2;
semnul caderii de tensiune mutuale este + daca curentii
I1 si I2 ataca la fel bornele polarizate (ambii intra sau
ambii ies din aceste borne) sau - daca curentii I1 si I2
ataca diferit bornele polarizate (unul intra si celalalt iese
din borna polarizata)
de fiecare data cand se scriu ecuatiile circuitului trebuie
determinate semnele caderilor de tensiune mutuala.
Electrotehnica
C. V. Marin

Aceleasi ecuatii in
complex corespund si
unui circuit echivalent cu
surse de tensiune
comandate in curent
calculand U1 ca suma intre caderea de tensiune la bornele
impedantei jL1 si tensiunea la bornele sursei comandate
rezulta U1=jL1I1jMI2.
O verificare similara se poate face si pentru U2
In expresiile E1 si E2 se considera semnul + daca
curentii I1 si I2 ataca la fel bornele polarizate si semnul
- daca le ataca diferit.
Electrotehnica
C. V. Marin

Se prefera utilizarea acestui circuit in locul schemei cu


bornele polarizate. Aceasta deoarece semnele E1 si E2
se stabilesc atunci cand se construieste circuitul
echivalent, aceasta operatiune fiind facuta separat de cele
implicate de scrierea ecuatiilor.
Se diminueaza astfel posibilitatea de a gresi, fata de
utilizarea schemei cu borne polarizate in care semnele
caderilor de tensiune mutuale se stabilesc in timpul
scrierii ecuatiei.

Electrotehnica
C. V. Marin

Doua bobine cuplate care au un nod comun


Daca cele doua bobine cuplate au un nod comun (fig. a)
exista un circuit echivalent mai simplu fara surse
comandate. Ecuatiile de functionare ale celor doua bobine
cuplate sunt:
U1=jL1I1 + jMI2
U2=jL2I2 + jMI1.
In prima ecuatie se
aduna si se scade jMI1
si in a doua ecuatie se
aduna si se scade jMI2
Electrotehnica
C. V. Marin

se obtin ecuatiile:
U1=(jL1 - jM)I1+ jM (I1+I2)
U2= (jL2 - jM)I2+jM(I1+I2)
carora le corespunde schema
echivalenta din figura b . Acest
procedeu se numeste spargerea
cuplajului. Daca bornele
polarizate sunt atacate
diferit de curenti atunci
M se inlocuieste cu -M
si circuitul echivalent
fara cuplaje este
prezentat in figura
Electrotehnica
C. V. Marin

Puteri [n circuitele de curent alternativ


Deoarece produsul a dou` m`rimi instantanee nu este o
m`rime sinusoidal`, puterea instantanee p(t) la bornele unui
dipol nu se poate reprezenta [n complex dup` regulile
reprezent`rii stabilite pentru m`rimi sinusoidale.
Se considera un EDC cu tensiunea si curentul la borne:
u(t) = 2 Usint si i(t) = 2 Isin(t - ). Pentru
generatoare (surse) de orice tip u(t) si i(t) sunt asociate
dupa regula de la generatoare; pentru celelalte elemente de
circuit u(t) si i(t) sunt asociate dupa regula de la receptoare.
Se definesc urmatoarele puteri:
Puterea instantanee p(t), absorbita de receptor sau cedata
de generator este: p(t)= u(t) *i(t) =2UI sint *sin(t - ) =
UIcos - UIcos(2t - )
Electrotehnica
C. V. Marin

Valoarea medie pe o perioada a puterii instantanei care se


numeste putere activa P este:
1T
P=

p( t ) dt = UI cos
T0

Puterea activa depinde de valorile efective ale tensiunii si


curentului si de factorul de putere si se consuma efectiv si
ireversibil in rezistoare. Unitatea de masura a puterii active
este Wattul, [P] = 1W. Din definitia puterii active rezulta
interpretarea fizica a valorii efective a curentului si a
tensiunii. Daca se considera un rezistor cu rezistenta R prin
care trece curentul i(t) = 2 I*sint
rezulta u(t) = Ri(t) =
T
1
= 2 RIsint si Pabs = T u( t )i( t )dt = RI2
0
Deci valoarea efectiva a unui curent sinusoidal este numeric
egala cu valoarea unui curent continuu care, trecand prin
aceeasi rezistenta ca si curentul sinusoidal produce aceeasi
putere prin efect Joule.
Electrotehnica
C. V. Marin

Puterea reactiva Q, este Q = UI sin avand unitatea de


masura [Q]=1VAR (volt-amper reactiv).
Puterea aparenta S, este S = UI si are unitatea de
masura [S] = [VA]. Evident S = P 2 + Q 2
Se define]te o m`rime complex` care str@nge [n aceea]i
expresie puterea activ`, puterea reactiv` ]i puterea
aparent`, utilizate pentru a caracteriza regimul permanent
al circuitelor.
Puterea aparenta complexa (puterea complexa) este
S = U I*=UIe j =Uicos +jUIsin=P+jQ.
Electrotehnica
C. V. Marin

Puterile absorbite sau debitate de elementele ideale


de circuit
rezistorul ideal absoarbe puterea activa P=RI2 si,
deoarece =0, puterea reactiva absorbita este Q=UIsin=0
deci puterea complexa absorbita este Sa =RI2 +j0.
bobina ideala parcursa de curentul i(t)= 2 Isint are
tensiunea la borne u(t)= 2 LIsin(t + /2) deci =/2 si
rezulta Q=UIsin/2=LI2=U2/L > 0, P = UI cos/2 = 0,
deci bobina absoarbe puterea complexa Sa=0+jLI2.
Media pe o perioda a energiei acumulate in bobina este
1T 2
~
2
Wm = Li ( t ) dt = LI
T0
Electrotehnica
C. V. Marin

- condensatorul ideal cu tensiunea la borne u(t) = 2Usint


este parcurs de curentul i(t)= 2 CUsin(t + /2), deci
= -/2 si rezulta Q = UIsin(-/2)= = - U2C < 0,
P = UI cos(-/2) = 0, deci condensatorul absoarbe puterea
complexa Sa=0-jCU2.
- Media pe o perioda a energiei acumulate in condensator
este
1T 2
~
We = Cu ( t ) dt = CU 2
T0
Deoarece elementele dinamice, condensatorul si bobina
schimba cu circuitul in care sunt conectate o putere reactiva
nenula, ele se numesc si elemente reactive.
Electrotehnica
C. V. Marin

-sursa ideala de tensiune cu tensiunea electromotoare


e(t)= 2 Esint parcursa de curentul i(t)= 2 I sin(t+)
debiteaza o putere complexa
Sd=E I* = EIe -j = EIcos-jEIsin
(U si I sunt asociate dupa regula de la generatoare sau I
parcurge sursa in sensul sagetii lui E)
Sursa ideala de curent are
curentul electromotor
is(t)= 2 Is sin(t+) cu
tensiunea la borne u(t)= 2 U sint, debiteaza o putere
complexa Sd = U I* = UIse -j = UIscos-jUIssin (U si Is
sunt asociate dupa regula de la generatoare)
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

Observatii:
puterea activa este absorbita numai de rezistoarele ideale
puterea reactiva este absorbita numai de bobinele si
condensatoarele ideale
impedanta complexa Z=R+jX absoarbe puterea aparenta
complexa Sa =U I*= Z I I*= ZI2=(R+jX) I2 =RI2 + jXI2
deci Pa=RI2 si Qa =XI2.
sursele debiteaza atat putere activa cat si putere reactiva

Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Circuite electrice monofazate in regim


sinusoidal
Cuprins:
Definitii, marimi sinusoidale, imagini in complex, proprietati.
Caracterizarea in complex a elementelor de circuit.
Puteri in regim sinusoidal.

Teorme in circuitele de curent alternativ


Teoreme de echivalenta in complex.
Metode de rezolvare a circuitelor in regim sinusoidal.

Rezonanta dipolilor. Aperiodicitate. Ferorezonanta

Electrotehnica
C. V. Marin

Teorme in circuitele de curent alternativ


Teoremele lui Kirchhoff in complex
Teorema I a lui Kirchhoff este :

ik (t) = 0
k N
i
si datorita liniaritatii reprezentarii in complex se obtine:

Ik = 0
kS

Enunt: suma algebrica a curentilor in complex


corespunzator tuturor laturilor unei sectiuni S este nula.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema a II-a a lui Kirchhoff este:

u k (t ) = 0
kB
si similar datorita liniaritatii reprezentarii in complex rezulta

Uk = 0
kB

Enunt: suma algebrica a caderilor de tensiune complexe la


bornele tuturor elementelor de circuit care apartin aceleiasi
bucle este nula.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema conservarii puterilor complexe


Se considera:
teorema a II-a a lui Kirchhoff in complex si
curentii conjugati Ik* verifica, evident, teorema I alui
Kirchhoff in complex
*

Ik
kS

=0

teorema lui Tellegen in complex este:

toatelaturile

Uk I k * = 0

in aceasta expresie Uk si Ik sunt asociate dupa regula de la


receptoare.
Electrotehnica
C. V. Marin

Se separa intr-un membru puterile complexe debitate de


surse (pentru care Uk si Ik sunt asociate dupa regula de la
generatoare) si
in celalat membru puterile complexe absorbite de
consumatori (impedante complexe) rezulta:
Teorema conservarii puterilor complexe.
Enunt: Suma puterilor complexe debitate de toate sursele
dintr-un circuit este egala cu suma puterilor complexe
absorbite de toate impedantele din acelasi circuit:

toate sursele

S kd =

toate impedantele

S ka
Electrotehnica
C. V. Marin

Se tine seama ca :
Sd = Pd + jQd si
Sa = Pa + jQa
Si rezulta:

P =
P

toate sursele kd toate rezistoarele ka

Qka
=

kd
toate sursele
toate elementele reactive

puterile active si puterile reactive se conserva.


Electrotehnica
C. V. Marin

Observatii:
puterile aparente Sk nu se conserva
conservarea puterilor complexe poate fi folosita, similar
cu consevarea puterilor in circuitele de c.c., la verificarea
rezultatelor obtinute prin rezolvarea problemelor de
analiza a circuitelor de c.a.
~
pentru o bobina Qa= Wm si ~
pentru un condensator Qa=- We
~
~
Q
=

(
W

W
rezulta ca
a
m
e)
Qa >0,
deci un dipol RLC are caracter inductiv daca toateZ
Qa <0 si
are caracter capacitiv daca toateZ
Qa =0
are caracter rezistiv sau este la rezonanta daca toateZ
Electrotehnica
C. V. Marin

condensatorul nu genereaza putere reactiva chiar daca


absoarbe o putere reactiva negativa; asa cum rezulta din
teorema conservarii puterilor complexe, puterea reactiva
(pozitiva sau negativa) este generata de surse
defazajul intre curent si tensiunea la bornele unui
dipol RLC format din elemente de circuit cu R,L,C>0
este cuprins intre -/2 si +/2 deoarece

Rk I k
toate R

UIcos =

>0

deci cos > 0


Electrotehnica
C. V. Marin

Teoreme ale circuitelor de curent aternativ


Ecuatiile circuitului echivalent cu surse si impedante
complexe sunt similare ecuatiilor unui circuit liniar de
curent continuu. Din acest motiv enunturile teoremelor sunt
asemanatoare cu cele prezentate anterior si demonstratiile
nu vor fi reluate
n
Teoremele impedantelor echivalente
Z es = Z k
Legarea in serie a impedantelor:
k =1
Deoarece Zes = Res + jXes si Zk = Rk + jXk
n
rezulta R = n R X =
X
es

k =1 k

es

k =1 k

Legarea in paralel a impedantelor:


n
n
deci G ep = G k si Bep = Bk
k =1
k =1

n
Y ep = Y k
k =1

Electrotehnica
C. V. Marin

Transfigurarile stea-triunghi si triunghi-stea


Stea-triunghi :Se dau Z1, Z2, Z3 si se cer impedan\ele
Z12, Z23, Z31 ale triunghiului echivalent
Ca [n figura, se
scurtcircuiteaza bornele 2
si 3 [n ambele circuite si
se calculeaz` impedan\a
echivalent` [ntre bornele
1 si 2 (Ze12) care trebuie
s` fie aceea]i:

Y
e12

Z2Z3
= Z1 +
Z2 + Z3

Electrotehnica
C. V. Marin

1
1
1
=
+

Z e12 Z 12 Z 31

deci :

1
1
Z2 + Z3
+
=
Z 12 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3

{n mod asem`nator se ob\in rela\iile:

Z1 + Z 3
1
1
+
=
Z 12 Z 23 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3

Z1 + Z 2
1
1
+
=
Z 23 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Electrotehnica
C. V. Marin

Se adun` cele trei ecua\ii, se simplific` cu 2 si reulta:

Z1 + Z 2 + Z 3
1
1
1
+
+
=
Z 12 Z 23 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Din relatia de mai sus se scade pe r@nd fiecare din ecua\iile
ini\iale ]i se obtin:
Z Z +Z Z +Z Z

Z 12 =

Z3

Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
Z 23 =
Z1
Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
Z 31 =
Z2

Dac` steaua este echilibrat`, adica are aceasi impedan\` ZY


pe fiecare faz`, atunci triunghiul echivalent este ]i el
Electrotehnica
echilibrat , de impedan\` Z = 3ZY.
C. V. Marin

Triunghi-stea. Pentru transfigurarea triunghi-stea se


procedeaz` similar, consider@nd pe r@nd c@te o born` [n gol.:
Z 12 ( Z 23 + Z 31 )

Z e12 (3ingol ) =
Z 12 + Z 23 + Z 31

Y
e12 ( 3ingol )

= Z1 + Z 2

{n continuare calculul
continu` ca [n cazul steatriunghi si rezult`:.

Z1 =

Z 12

Z 12 Z 31
Z 23 Z 12
Z 31 Z 23
Z
=
+ Z 23 + Z 31 2 Z 12 + Z 23 + Z 31 Z 3 = Z + Z + Z
12
23
31

Un triunghi echilibrat de impedanta Z are o stea echivalenta


echilibrata de impedanta ZY= Z

Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema superpozitiei
Enunt: Fie un circuit de c.a. cu mai multe surse: E1, ... ,
El, Is,l+1,...,Ism. Orice curent (sau tensiune) din circuit se
poate scrie ca o suma a curentilor (tensiunilor) din aceeasi
latura produsi de fiecare sursa independenta separat,
celelalte surse independente fiind pasivizate.
m
De exemplu
I = I
1

k =1

1k

unde I1k este curentul produs in latura 1 de sursa


independenta din latura k, celelalte surse independente
fiind pasivizate.
Teorema este o consecinta a caracterului liniar al
ecuatiilor circuitului.
Sursele comandate nu se pasivizeaza.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teoremele generatoarelor echivalente


Generatorul echivalent de tensiune al unui dipol
Fie un dipol liniar cu bornele A si B.

Oricat de complicat ar fi acest circuit el se poate echivala


cu un circuit format dintr-o sursa de tensiune UAB0 in serie
cu o impedanta ZAB0 unde
UAB0 este tensiunea de mers in gol masurata la bornele A
si B (impedanta Z fiind scoasa din circuit)
Electrotehnica
C. V. Marin

ZAB0 este impedanta echivalenta intre bornele A si B a


circuitului pasivizat (sursele comandate nu se pasivizeaza).

Daca circuitul pasivizat este o combinatie serie paralel de impedante atunci determinarea lui ZAB0 se
poate face cu teoremele impedantelor echivalente
Electrotehnica
C. V. Marin

Daca circuitul contine surse comandate sau nu este un


circuit serie - paralel, atunci :
se conecteaza intre A si B o sursa independenta de
tensiune de valoare 1V
sau o sursa independenta de curent de valoare 1A si
ZAB0 rezulta in urma determinarii lui I sau U.

Electrotehnica
C. V. Marin

Generatorul echivalent de curent al unui dipol


Fie un dipol liniar cu bornele A si B

Enunt: Oricat de complicat ar fi acest circuit el se poate


echivala cu un circuit format dintr-o sursa de curent IABsc in
paralel cu o impedanta ZAB0 unde curentul IABsc corespunde
scurtcircuitului intre bornele A si B.
Daca in schemele echivalente ale diportilor rezistivi
liniari se inlocuiesc rezistentele cu impedante si
conductantele cu admitante se obtin schemele
echivalente ale diportilor de c.a.
Electrotehnica
C. V. Marin

Teorema transferului maxim de putere activa


Se considera o sursa de tensiune electromotoare E si de
impedanta interna Zi, la bornele careia se leaga o
impedanta Z. Se pune problema urmatoare: ce relatie
trebuie sa existe intre Zi si Z astfel incat pentru un E dat
puterea activa absorbita de Z sa fie maxima.
Fie Zi = Ri + jXi si Z = R + jX
Curentul din circuit este

E
I=
R + Ri + j ( X + X i )
Electrotehnica
C. V. Marin

deci puterea activa absorbita de Z este

2
P = RI =

2
RE
( R + Ri ) 2 + ( X + X i ) 2

Se observa ca functia P(R,X) are un maxim in raport cu X


pentru X= -Xi .
Valoarea acestui maxim este:

P ( R , X i ) = PM ( R ) =

RE 2
(R + R i ) 2

Dar maximul functiei are loc pentru R=Ri conform


teoremei demonstrate anterior
Electrotehnica
C. V. Marin

Rezulta ca puterea activa absorbita de sarcina este


maxima daca Z = Zi* (teorema transferului maxim de
putere activa).
Daca Z = Zi* puterea activa Pd cedata de sursa este
consumata in cantitati egale de R si Ri deci randamentul
circuitului este =P/ Pd=0,5.
Observatii:
daca in loc de sursa de tensiune avem o sursa de curent cu
parametrii Is si Zi, impedanta de sarcina Z absoarbe puterea
activa maxima tot daca Z = Zi*
daca generatorul de curent alternativ are o impedanta
interna inductiva, rezulta ca pentru a absorbi o putere activa
maxima sarcina trebuie sa aiba un caracter capacitiv.
Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Circuite electrice monofazate in regim


sinusoidal
Cuprins:
Definitii, marimi sinusoidale, imagini in complex, proprietati.
Caracterizarea in complex a elementelor de circuit.
Puteri in regim sinusoidal.
Teoreme de echivalenta in complex.
Teorme in circuitele de curent alternativ

Metode de rezolvare a circuitelor in regim


sinusoidal.
Rezonanta dipolilor. Aperiodicitate. Ferorezonanta.

Electrotehnica
C. V. Marin

Analiza circuitelor de curent alternativ


Introducere
Prin utilizarea reprezentarii in complex a marimilor
sinusoidale, intr-un circuit de c.a. al carui graf are L
laturi si N noduri se pot scrie urmatoarele ecuatii liniar
independente intre ele:
N-1 ecuatii date de teorema I a lui Kirchhoff
L-N+1 ecuatii date de teorema a II-a a lui Kirchhoff
L ecuatii date de legaturile intre Uk si Ik pentru fiecare
latura a grafului
Electrotehnica
C. V. Marin

Ecuatiile unui circuit de c.a. sunt ecuatii algebrice de


aceeasi forma cu ecuatiile unui circuit liniar de c.c.
deoarece:
- teoremele lui Kirchhoff au aceeasi forma
- in ecuatiile de legatura intre Uk si Ik, Zk ia locul
lui Rk, Yk ia locul lui Gk, etc.
La circuitele liniare de c.c. Ik si Uk sunt marimi reale
iar ecuatiile sunt liniare in Ik si Uk avand coeficienti reali.
La circuitele de c.a. Ik si Uk sunt marimi complexe iar
ecuatiile sunt liniare in Ik si Uk avand coeficienti
complecsi. Ca urmare metodele de analiza a circuitelor de
c.a. sunt aceleasi cu cele pentru circuitele liniare de c.c..
Metodele de analiza vor fi reluate pe scurt in continuare
insistandu-se asupra particularitatilor circuitelor de c.a.
Electrotehnica
C. V. Marin

Formularea problemei si metoda de


rezolvare
Problema analizei unui circui de c. a. se formuleaza astfel:
se cunosc: valorile parametrilor elementelor (Rk, Lk, Ck,
Mk, ek(t), isk(t)) si modul de interconectare a
elementelor de circuit,
se cere sa se determine toate tensiunile si toti curentii.
Rezolvarea acestei probleme consta in scrierea
sistemului de 2L ecuatii ale circuitului si determinarea
solutiei acestuia (Uk , Ik ,k=1,...,L).
Electrotehnica
C. V. Marin

Algoritmul de analiza a unui circuit de c.a. are


urmatoarele etape:
1) Se construieste circuitul echivalent cu surse si
impedante complexe utilizand schemele echivalente in
complex ale elementelor de circuit
2) Se scriu ecuatiile acestui circuit
3) Se rezolva sistemul de ecuatii si se determina valorile
complexe ale curentilor si tensiunilor, (Uk, Ik, k = 1, ... ,
L) de forma Uk = Uke jk
4) Se verifica rezultatele obtinute prin bilantul puterilor
complexe
5) Se determina valorile instantanee de forma
uk(t) = Uksin(t +k).
Electrotehnica
C. V. Marin

Exemplu Se da circuitul din figura a cu e(t) = 2 30sin t


si is (t) = 2 sin (t+/4) unde =100 s-1. Se cere sa se
determine toate necunoscutele.
Circuitul echivalent cu surse si impedante complexe este
dat in figura b.

Se scrie sistemul de ecuatii dat de teoremele lui Kirchhoff:


Electrotehnica
C. V. Marin

I1 + I2 = 1+j ,

Solutiile acestui sistem sunt:


I1 = 1 ,

10 I1 -20j I2 = 30,

I2 = j si

U = - 20j.
20j I2 - 20j (1+j) - U = 0
Verificarea rezultatelor prin bilantul puterilor complexe:
S kd

= E I1* + U Is* = 301 + (-20j) (1-j) = 10 -20j


toate sursele
S ka

= RI12 + LjI22 - 1 jIs2 = 101 + 20j1toate impedantele


C
20j2 = 10 - 20j
Valorile instantanee sunt: i1 (t) = 2 sin t,
i2 = 2 sin( t+/2) si u(t) = 2 20sin( t-/2)
Electrotehnica
C. V. Marin

Electrotehnica
C. V. Marin

Metoda potentialelor nodurilor


Algoritmul de scriere a ecuatiilor potentialelor nodurilor
se fac toate transformarile posibile ale surselor de tensiune
in surse de curent si ale comenzilor in curent in comenzi in
tensiune
se alege potentialul de referinta astfel incat cat mai multe
potentiale ale nodurilor sa poata fi exprimate ca sume de
tensiuni electromotoare
considerand si necunoscutele suplimentare (curentii unor
surse de tensiune conectate intre alte noduri decat cele de la
punctul precedent si curenti de comanda) se scrie sistemul
de ecuatii: V j Y k V i Y k = I sk

k j

si ecuatiile suplimentare

k i , j

k j

Electrotehnica
C. V. Marin

Metoda potentialelor nodurilor

Este preferata comanda in tensiune deoarece marimea de


comanda poate fi scrisa ca o diferenta de potentiale.
Ca urmare, circuitul echivalent cu surse de tensiune
comandate in curent al bobinelor cuplate nu este potrivit
pentru scrierea ecuatiilor metodei nodale.
Pentru aceste bobine se poate construi un circuit
echivalent cu surse de curent comandate in tensiune.
In acest scop se rezolva ecuatiile de functionare ale
bobinelor cuplate: U1=jL1I1jMI2 ,
U2=jL2I2jMI1
in raport cu necunoscutele I1 si I2 .
Electrotehnica
C. V. Marin

Exemplu. Fie bobinele cuplate cu ecuatiile de functionare

U1 = 2 jI 1 + jI 2

si

U 2 = jI 1 + 2 jI 2

Se rezolva acest sistem de ecuatii in raport cu I1 si I2 si


rezulta:

U1 j
+ U2
I1 =
j3 3
2

si

U2 j
+ U1
I2 =
3 3
j
2

Aceste ecuatii corespund circuitului echivalent:

Electrotehnica
C. V. Marin

Aplicatie .Sa se scrie ecuatiile potentialelor nodurilor


pentru circuitul din figura:

e(t ) =

2 cos 2t

i ( t ) = 2 sin( 2t + )
s
4
Cuplajul nu se poate
sparge si se
construieste
circuitul echivalent cu surse de curent comandate in tensiune
al celor doua bobine cuplate. Cu notatiile din figura ecuatiile
de functionare ale acestor doua bobine sunt:

U1 = 2 jI 1 + jI 2

, U 2 = 2 jI 2 + jI 1

Electrotehnica
C. V. Marin

circuitul echivalent este cel prezentat in exemplul


precedent si schema echivalenta in complex este
prezentata in figura.
Se observa ca avem un circuit
rezonant RLC serie cu Ze = j-j+3
=3 si doua surse ideale de
tensiune care nu se pot
transforma in surse de curent.
Se alege ca potential de
referinta o borna a uneia
dintre aceste surse iar pentru
cealalta introducem necunoscuta suplimentara I4 .
Rezulta circitul echivalent si ecuatiile date in continuare
Electrotehnica
C. V. Marin

V5 = 0
V1 = j
2 1
j
2
1
V 2 + V1 V 3 = I 4 + U 2
3j
3
3
3 j 3
U2 = V3
V 2 V 4 = 3I 3
V1 V 3
I3 =
1 j

adica un sistem de 9
ecuatii cu
necunoscutele
V 1 , ... , V 5 , U 1 , U 2 , I 3 , I 4 .

1
j
1 2 V1 V 2

= 1 + j + U1
V3
+ +
1 j 3 3 j 1 j
3
3
U1 = V1 V 2
1
V 4 = 1 j I 4
2
Electrotehnica
C. V. Marin

Metoda curentilor ciclici


Algoritmul de scriere a ecuatiilor curentilor ciclici
este:
se fac toate transformarile posibile ale surselor de curent
in surse de tensiune si ale comenzilor in tensiune in
comenzi in curent
se aleg cele B=L-N + 1 bucle fundamentale astfel incat
sursele de curent netransformate sa fie plasate in coarbore
considerand ca aceste bucle sunt parcurse de niste curenti
fictivi (curentii ciclici), se aleg sensurile acestora si se
scrie sistemul de ecuatii:
I' R + I' R =
E

k
k
i k B
j
k
k
B

kBi
i
i
k B
j
Electrotehnica
si ecuatiile suplimentare
C. V. Marin

Aplicatie. Se da ciucuitul din figura si sursele

e 1 ( t ) = 2 2 cos t
e 2 ( t ) = 2 sin t
Se cere sa se
scrie ecuatiile
metodei
curentilor
ciclici
Schema echivalenta in complex se construieste
considerand pentru bobine circuitul echivalent cu
surse de tensiune comandate in curent .
Electrotehnica
C. V. Marin

I 1 ' (1 + j + 2 j + 1) + I 2 ' (1 + 2 j ) = 2 j j I 3 jI 2 + j I 1 + j I 2
I = I '
1 1
I 2 = I 2 '
I = I ' I '
1 2
3
I 2 ' (1 j + 2 j + j ) + I 1 ' (1 + 2 j ) = 1 j I 3 j I 1 + j I 1 + j I 2
Electrotehnica
5 ecuatii cu necunoscutele : I 1 ' , I 2 ' , I 1 , I 2 , I 3 .
C. V. Marin

Aplicatie. Se da circuitul din figura si sursele

e1 ( t ) = 2 2 cos 2 t
e 2 ( t ) = 2 sin( 2 t
i s ( t ) = 2 cos( 2 t

)
)

Se cere sa se calculeze

Z AB 0 ( Z AB = 1 )
Bobinele cuplate avand un nod comun se poate sparge
cuplajul. Prin pasivizare si calculand impedantele echivalente
circuitul capata o forma mai simpla j j = 0, 2 j 2 j =
Electrotehnica
C. V. Marin

2j 2j

Se conecteaza intre A
si B o sursa de
tensiune cu
E=1V si
rezulta

1 1 1 + 3j
I= + =
6j
6j 2

6j
1+ 6j
1
=
Z AB0 = =
10
I 1 + 3j
Electrotehnica
C. V. Marin

Rezonanta dipolilor
Definitii si exemple
Exista doua definitii ale rezonantei: prima se foloseste in
electroenergetica, a doua se utilizeaza la circuitele
electronice.
Definitia 1 Un dipol de c.a. este la
rezonanta daca absoarbe pe la borne
o putere reactiva nula, adica
Qabs=UI sin = 0.
Deci la rezonanta defazajul dintre U si I este nul (sin = 0
= 0). Daca impedanta echivalenta la bornele dipolului
este Z=R+jX, Q=XI2 =0 X = 0 deci la rezonanta reactanta
echivalenta este nula si dipolul are o comportare rezistiva la
borne.
Electrotehnica
C. V. Marin

Definitia 2 a) Se considera la bornele dipolului o sursa de


tensiune cu pulsatie variabila si valoare efectiva constanta.
Pulsatiile de rezonanta sunt cele pentru care I() are
maxime si minime.Exemplu
- dipolul
este la
rezonanta
pentru
pulsatiile 1
, 2 , 3 ,
4, 5
- in cazul maximelor de curent (1 , 3 , 5 ) avem
rezonanta de tensiune,
- in cazul minimelor de curent (2 , 4) avem rezonanta de
curent.
Electrotehnica
C. V. Marin

Se observa ca deoarece I = Y U si U = ct, curba Y ()


are aceeasi alura cu I ().
b) Se considera la bornele dipolului o sursa de curent cu
pulsatie variabila si valoare efectiva constanta. Pulsatiile
de rezonanta sunt cele pentru care U() are maxime si
minime.Exemplu

- dipolul este la rezonanta pentru pulsatiile 1 , 2 , 3 ,


4, 5
Electrotehnica
C. V. Marin

- in cazul minimelor de tensiune (1 , 3 , 5) avem


rezonanta de tensiune,
- in cazul maximelor de tensiune (2 , 4) avem
rezonanta de curent.
Deoarece U = Z I si I = ct, curba Z() are aceeasi alura cu
U().
Observatii:
cele doua definitii ale rezonantei nu duc in general la
aceleasi pulsatii de rezonanta
rezonanta de tensiune are loc la pulsatiile pentru care
Y() are maxime locale si deci Z()=1/ Y() are minime
locale
rezonanta de curent are loc la pulsatiile pentru care Y()
are minime locale si deci Z()=1/ Y() are
Electrotehnica
maxime locale.
C. V. Marin

Exemple. a) Se da un circuit R,L,C serie. Impedanta


complexa a circuitului RLC serie este

1
Z = R + jX = R + j ( L
)
C
Rezulta

1 2
2
2
Z ( ) = R + ( L
)
C
Dupa prima definitie, pulsatia de rezonanta corespunde lui
X=0 deci = 1
0

LC

2 ( )

Z
Dupa a doua definitie, se calculeaza
=0

si se obtine aceeasi valoare pentru 0

Electrotehnica
C. V. Marin

Daca U=ct in raport cu , la rezonanta I ia valoarea


maxima deoarece Z ia valoarea minima Z(0)=R.
Pentru acest circuit
Uc(0)=|Xc|I= UL(0)=|XL|I si
Uc(0)= -UL(0) deci
U(0)=UR(0) +UC(0) + UL(0)=UR(0).
Este posibil ca la rezonanta si in jurul pulsatiei de
rezonanta UC si UL sa aiba valori mai mari decat tensiunea
U a sursei de alimentare.
Electrotehnica
C. V. Marin

Se noteaza cu Qo factorul de calitate al circuitului unde


UL, UC, UR se considera la rezonanta.

UL

UC

1
=
=
Q =
0 U
U
R
R
R

L
C

Daca Q0 >1 ( CL R), la rezonanta, tensiunea bobinei si cea a


condensatorului depasesc tensiunea sursei de alimentare.
b) Fie circuitul RLC paralel
Utilizand ambele definitii se obtine
aceeasi pulsatie de rezonanta a
acesui circuit
1
=
0
LC
Electrotehnica
C. V. Marin

La rezonanta

1
1
1
Y ( ) = + j ( C
)=
0
0
R
L
R
0

deci Y are valoarea minima.Daca U=ct in raport cu , la


rezonanta I ia valoarea minima deoarece I=YU. Pentru acest
circuit Ic(0)=U/|Xc|= IL(0)=U/|XL| si Ic(0)= -IL(0)
deci I(0)=IR(0) +IC(0) + IL(0)=IR(0).
- Este posibil ca la rezonanta si in jurul pulsatiei de
rezonanta IC si IL sa aiba valori mai mari decat curentul I
prin sursa de alimentare.
Se noteaza cu Q0 factorul de calitate unde IL, IC, IR se
I L IC
considera la rezonanta.
C
Q0 =

C
1

L R

IR

IR

=R

Daca Qo >1 adica


curentul bobinei si al condensatorului depasesc curentul
total.

Electrotehnica
C. V. Marin

Aplicatii tehnice ale rezonantei


a)Compensarea factorului de putere Presupunem ca avem o
linie de transport al energiei electrice la capatul careia este
conectat un consumator inductiv , asa cum sunt majoritatea
consumatorilor energetici, ca in figura a.

Curentul absorbit de consumator este


Electrotehnica
C. V. Marin

U
U
I= +
R j L

deci modulul:

1
1
I =U
+
R 2 2 L2

Factorul de putere
P
=
cos =
UI

U2

2 + 2 L2
1
1
R
+
R 2 2 L2
Se conecteaza un condensator in paralel cu consumatorul
inductiv, ca in circuitul b), astfel incit L = 1 .
RU 2

Rezulta un circuit RLC derivatie la


rezonanta a carui impedanta de intrare este Z=R si curentul
absorbit de receptor este
U
Electrotehnica
C. V. Marin

I' =

Puterea reactiva absorbita de consumatorul inductiv in


paralel cu condensatorul C este nula, si pierderile de putere
activa pe linia de transport (de rezistenta r ) vor fi minime :
Plinie = rI2 < Plinie= rI2.
In acest caz factorul de putere cos=1 si avem o
compensare totala a factorului de putere.
Consumatorii industriali nu au tot timpul aceiasi
parametri (se opresc anumite utilaje, in anumite zile nu se
lucreaza, etc). Pentru a nu se ajunge la functionarea in regim
capacitiv (care produce efecte nedorite in sistem) mentinand
pierderile de putere pe linie la un nivel rezonabil se face o
compensare partiala a factorului de putere (de exemplu
cos=0,92).
Electrotehnica
C. V. Marin

In acest caz calculul capacitatii condensatorului care se


leaga in paralel cu consumatorul inductiv se face astfel:
- diferenta intre puterea reactiva absorbita de consumatorul
necompensat Q=UIsin si cea absorbita de consumatorul
compensat partial Q=UIsin este absorbita de
condensator (QC=CU2).
- Exprimand puterile reactive in functie de puterea activa P
absorbita de consumator (Q=Ptg, Q=Ptg) rezulta

Ptg Ptg '


C=
2
U
In acest calcul se considera ca U nu se modifica prin
conectarea condensatorului.
Electrotehnica
C. V. Marin

b. Montaje Boucherot. Sunt circuite simple ca in figura a


si b, pentru care curentul IZ prin impedanta Z este
independenta de valoarea lui Z daca este indeplinita
conditia 2LC=1

IZ=U/L
IZ=UC
Se utilizeaza de exemplu in circuitele de alimentare ale
cuptoarelor electrice in care curentul prin rezistenta de
incalzire nu trebuie sa depinda de valoarea acesteia. Electrotehnica
C. V. Marin

C. Circuite de rezistenta constanta.


Circuitele se mai numesc si circuite complet rezistive si
desi contin elemente reactive de circuit impedanta
echivalenta complexa are numai componenta reala, adica
rezistiva independent de frecventa.
Sunt circuite simple ca in figura a si b, sau formate din
mai multe grupuri de elemente in serie, pentru care
impedanta complexa echivalenta Ze =R, este
independenta de valoarea frecventei daca este indeplinita
conditia R2=L/C
Electrotehnica
C. V. Marin

Electrotehnica
C. V. Marin

Ferorezonanta
Fenomenele de rezonanta prezinta aspecte specifice in
circuitele ce contin bobine cu miez de fier si condensatoare
in comparatie cu circuitele electrice liniare. Cauza o
reprezinta dependenta neliniara dintre tensiune si curent. A.
Ferorezonanta serie este un fenomen care se produce in
circuitele neliniare in care bobina cu miez de fier este
conectata cu condensatorul in serie. Se variaza tensiunea de
alimentare a circuitului. Pentru o anume valoare a tensiunii
de alimentare, caderea de tensiune pe bobina este egala si in
opozitie de faza cu tensiunea de pe condensator. Fenomenul
se produce la tensiune data, datorita variatiei tensiunii de
alimentare iar circuitul este denumit ferorezonant
Sursa: Mocanu C. I., Teoria circuitelor electrice, Ed. Did. Si Pedagogica
Bucuresti, 1979.

Electrotehnica
C. V. Marin

B. Ferorezonanta paralel este un fenomen care se


produce in circuitele neliniare in care bobina cu miez de
fier este conectata in paralel cu condensatorul.
Se variaza valoarea efectiva a curentului. Pentru o
anume valoare a acestuia, curentul prin bobina este egal
si in opozitie de faza cu cel care trece prin condensator.
Fenomenul se produce la o valoare data a curentului,
iar circuitul este denumit antiferorezonant.

Electrotehnica
C. V. Marin

ELECTROTEHNICA
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

4. Circuite trifazate
Cuprins:
4.1. Sisteme trifazate de marimi. Teorema de
descompunere in sisteme fundamentale.
4.2. Linii trifazate. Receptoare trifazate: , Y, Y0.
4.4. Circuite trifazate echilibrate cu surse nesimetrice.
4.3. Circuite trifazate echilibrate cu surse simetrice.
4.5. Circuite trifazate dezechilibrate local (avarii).
Sursa: Nitescu, M., Constantinescu, F., Bazele Electrotehnicii.
Partea I-Teoria Circuitelor Electrice, Ed. Printech, 1998,ISBN
973-98453-5-5.

Electrotehnica
C. V. Marin

CAPITOLUL 4. CIRCUITE TRIFAZATE


4.1. Sisteme trifazate; caracterizare si proprietati
Un sistem trifazat este un ansamblu de trei m`rimi
sinusoidale de aceea]i pulsa\ie.
Fie sistemul trifazat y1(t), y2(t), y3(t):

y1 = Y1 2 sin (t + 1 )

Reprezentarea [n
complex a acestui
sistem este:
j 1

y 2 = Y2 2 sin (t + 2 )
y 3 = Y3 2 sin (t + 3 )
[n figura este
prezentat`
diagrama fazorial`
Electrotehnica
C. V. Marin

Y 1 = Y1e
j 2
Y 2 = Y2 e
j 3
Y 3 = Y3 e

Un sistem trifazat simetric este


un sistem trifazat ale ale c`rui m`rimi sinusoidale sunt
defazate [ntre ele cu 2

]i au modulele sunt egale [ntre ele:

Y1 = Y2 = Y3 = Y
Un sistem trifazat simetric poate fi de succesiune direct`
dac` secven\a

Y 1, Y 2 , Y 3

se ob\ine prin parcurgere [n sens orar ]i de succesiune


invers` dac` aceea]i secven\` se parcurge [n sens antiorar.
Electrotehnica
C. V. Marin

Sistemul m`rimilor instantanee este:


y1 (t ) = Y 2 sin t
2

y2 (t ) = Y 2 sin t

y3 (t ) = Y 2 sin t +

Reprezentarea [n complex a sistemului dat este:

Y1 = Y
Y 2 = Ye
Y 3 = Ye

2
3

2
3

= a 2 Y 1 = a 2Y
= aY

Electrotehnica
C. V. Marin

a=e
a2 = e

Diagrama fazorial` a sistemului


este prezentata [n figura
{n rela\iile s-au folosit nota\iile
2
j
2
1
3
2
3
= cos

2
3

= cos

+ j sin

= + j
3
2
2

2
2
1
3
+ j sin
= j
3
3
2
2

1, a ]i a2 sunt solu\iile ecua\iei

x 1= 0
2
1+ a + a = 0
3

Sunt satisfacute rela\iile:

a =a
*

(a )

2 *

= a a =1

Sursa: Nitescu, M., Constantinescu, F., Bazele


Electrotehnicii. Partea I-Teoria Circuitelor Electrice, Ed.
Printech, 1998,ISBN 973-98453-5-5.

a =a
4

a =a
5

Electrotehnica
C. V. Marin

M`rimi trifazate
{n centralele electrice se produce energie electric` cu
ajutorul generatoarelor sincrone trifazate care furnizeaz`
tensiuni ce formeaz` un sistem trifazat simetric de
succesiune direct`:

e1 (t ) = E 2 sin t
2
e2 (t ) = E 2 sin(t
)
3
2
e3 (t ) = E 2 sin(t +
)
3

Electrotehnica
C. V. Marin

Fiecare faz` a
generatorului
trifazat ar putea
alimenta un
receptor separat ]i
deci linia ar putea
avea ]ase
conductoare.
Acest sistem de transmisie nu este [ns` economic.
Prin conexiuni speciale, [n stea sau [n triunghi ale
receptoarelor, num`rul de conductoare se poate reduce la
trei sau patru ca [n figura.
Electrotehnica
C. V. Marin

Avantajele distribu\iei trifazate a energiei electrice sunt:


transmisie de energie mai economic` (economie de
material Al sau Cu Cond), puterea maxim` pe conductor
fiind mai mare;
posibilitatea de a avea dou` valori pentru tensiuni la
utilizator:

Uf

]i

Ul

posibilitatea producerii c@mpurilor magnetice [nv@rtitoare


pe care se bazeaz` func\ionarea motoarelor asincrone.
Electrotehnica
C. V. Marin

Un circuit trifazat con\ine cel pu\in un generator ]i un


receptor conectate [ntre ele prin conductoarele liniei de
transport al energiei.
Elementele de circuit din schema generatorului care sunt
parcurse de acela]i curent formeaz` o faz` a generatorului.
Faza receptorului este format` asem`n`tor din elemente
de circuit parcurse de acela]i curent.
Un generator trifazat, ca ]i un receptor trifazat are trei
faze.
Pentru a utiliza c@t mai pu\ine conductoare de leg`tur` at@t
generatoarele c@t ]i receptoarele trifazate se conecteaz` [n
stea sau [n triunghi.
Electrotehnica
C. V. Marin

Fie, de exemplu, un generator conectat [n stea legat cu un


receptor conectat [n stea.
Fazele generatorului formate din E 1 Z 1g( faza 1),
E 2 Z 2 g (faza 2) ]i E 3 Z 3 g (faza 3), sunt legate [mpreun`
[n punctul 0 neutrul generatorului.

Electrotehnica
C. V. Marin

Fazele receptorului Z 1 , Z 2 ]i Z 3 sunt legate


[mpreun` la neutrul receptorului N, dup` cum se prezint` [n
figura anterioara.
Conexiunea stea se caracterizeaz` prin legarea tuturor
fazelor la un punct neutru.
Generatorul este conectat cu receptorul prin linia de
transport a energiei care are patru conductoare: cele trei
faze: conductoarele 1-1, 2-2 ]i 3-3 ]i conductorul neutru
0-N care, [n general, are o impedan\` ZN
{n tehnic`, tensiunea la bornele unei faze a generatorului
sau a receptorului se nume]te tensiune de faz` (de exemplu
sau ). Asem`n`tor curentul printr-o faz` a generatorului sau
a receptorului se nume]te curent de faz`.
Electrotehnica
C. V. Marin

Tensiunea intre o faza a liniei si conductorul de nul se


numeste tot tensiune de faza desi, in general, are alta valoare
decat tensiunea de faza a generatorului sau a receptorului;
de exemplu U10, U20, U30 sunt tensiuni de faza dar, in
acest caz, U10 = U1g si U10 U1N.
Curentii care trec prin conductoarele 1-1, 2-2 si 3-3 se
numesc curenti de linie (I1 , I2 , I3) si curentul prin
conductorul neutru se numeste curent de nul (IN).
Tensiunile intre conductoarele 1-1, 2-2 si 3-3 se numesc
tensiuni de linie (U12, U23 , U31).
La conexiunea stea curentul de linie este egal cu cel de
faza (I1 =I1g = I1r, I2 = I2g= I2r, I3 = I3g = I3r).
Electrotehnica
C. V. Marin

Daca tensiunile de faza U10, U20, U30 formeaza un


sistem simetric de succesiune directa, atunci si tensiunile de
linie U12, U23 , U31 formeaza un sistem simetric de
succesiune directa cu valori efective de 3 ori mai mari

U = 3U
f
l
Intr-adevar
U12 = U10 - U20 ,
U23 = U20 - U30 ,
U31 = U30 - U10
si reprezentand fazorii
corespunzatori rezulta:
Electrotehnica
C. V. Marin

Se obtine un triunghi echilateral cu latura Ul si cu 2/3 din


inaltime Uf.
3
Cum intre inaltime si latura exista relatia h = a
rezulta
Si:

3
3
U f = U l
2
2

U l = 3U

Un receptor trifazat se poate considera ca fiind alimentat:


fie cu sistemul tensiunilor U10, U20, U30 ,
fie cu sistemul tensiunilor U12, U23 , U31.
Electrotehnica
C. V. Marin

La conexiunea triunghi a unui generator sau a unui


receptor, sfarsitul unei faze este legat la inceputul fazei
urmatoare.
Fie un receptor in triunghi cu fazele Z 12 , Z 23 si Z 31
alimentat printr-o linie cu trei conductoare de legatura.
Se observa ca tensiunea de linie U12 este si tensiunea la
bornele fazei Z 12 a receptorului s. a. m. d.
Deci, la conexiunea triunghi,
tensiunea de linie este egala
cu cea de faza.
In acest caz, curentii de linie
sunt I1 , I2 si I3 iar curentii
de faza sunt I12, I23 , I31
Electrotehnica
C. V. Marin

Puteri. Compensarea factorului de putere


Puteri.

Conform teoremei
transferului de putere la
bornele unui multipol, pentru
un receptor cu patru borne de
acces, notind cu Sb puterea
aparenta complexa absorbita
de receptorul in stea se
obtine:

S b = U 10 I 1 * +U 20 I 2 * +U 30 I 3 * = P + jQ
b
b
Electrotehnica
C. V. Marin

Aplicand teorema conservarii puterilor aparente complexe


(puterea aparenta complexa primita pe la borne de receptor
este egala cu puterea aparenta complexa consumata in
impedante), unde Z1, Z2, Z3, ZN sunt impedantele
receptorului in stea, rezulta:

S b = S c = Z 1 I 1 I 1 * +Z 2 I 2 I 2 * +Z 3 I 3 I 3 * +Z N I N I N *
In cazul unui receptor echilibrat alimentat cu tensiuni
simetrice s-a aratat ca:
j

U 10 = U f

2
=a U

U 20
10
U 30 = aU 10

si

I1 = I f e
2
I 2 = a I1
I 3 = aI 1

Electrotehnica
C. V. Marin

Deci:

S bstea = U 10 I 1 * +U 20 I 2 * +U 30 I 3 * = U I e
f f
j

+U f I f e a a* = 3U f I f e

j 2 2
+ U f I f e a (a ) * +

P
= 3U I cos
bstea
l l

si Q
= 3U I l sin
bstea
l

si conform teoremei lui Tellegen

Pbstea = Pcstea = 3R f I f

si
Electrotehnica
C. V. Marin

Qbstea = Qcstea = 3 X f I f

Fie cazul unui receptor cu trei borne de acces:

S b = U 12 I 1 * +U 32 I 3 *
Daca receptorul este in
triunghi

I 1 = I 12 I 31

I 2 = I 23 I 12
I 3 = I 31 I 23
U 12 + U 23 + U 31 = 0
S b = U 12 I 12 * U 12 I 31 * +U 32 I 31 * U 32 I 23 * =
= U 12 I 12 * +U 23 I 23 * +U 31 I 31 *
Expresia obtinuta reprezinta, de fapt, tot suma
puterilor complexe absorbite de faze.

Electrotehnica
C. V. Marin

din bilantul puterilor aparente complexe rezulta:

S b = S c = Z 12 I 12 + Z 23 I 23 + Z 31 I 31
Pentru receptorul echilibrat in triunghi alimentat cu
tensiuni simetrice cu I12=Ife -j s.a.m.d. rezulta

S b = 3U f I f e

P = 3U I cos = Pc = 3R I
b
l l
f f

Q = 3U I sin = Qc = 3 X I
b
l l
f f
Electrotehnica
C. V. Marin

Compensarea factorului de putere


Receptoarele industriale fiind inductive, imbunatatirea
factorului de putere se poate efectua cu baterii de
condensatoare conectate in stea sau triunghi.
In cazul unor receptoare echilibrate

Electrotehnica
C. V. Marin

Se noteaza:
Q - puterea reactiva a receptorului inductiv
Qc - puterea reactiva a condensatorului
Q =Q+Qc - puterea reactiva a ansamblului receptor
inductiv-baterie de condensatoare (o valoare pozitiva foarte
mica care corespunde unei medii statistice in timp pentru
consumatorul respectiv).Rezulta:

QC = 3C U l

Qcstea = 3Cstea U
f
Electrotehnica
C. V. Marin

Rezulta capacitatea pe faza :

Q Q'
C stea =
2
3U
f
C stea
Q Q'
C =
=

2
3
3U l
Deci compensarea cu baterii de condensatoare legate in
triunghi este mai avantajoasa din punct de vedere al pretului
condensatoarelor (C < Cstea). Totusi, condensatorul C
lucreaza la o tensiune mai mare decat Cstea, ceea ce il face
sa fie mai scump; solutia optima se alege in fiecare caz
concret.
Electrotehnica
C. V. Marin

Analiza circuitelor trifazate


Analiza circuitelor trifazate consta in determinarea
curentilor de faza si de linie cand se cunosc tensiunile de
alimentare si impedantele fazelor.
Se pot aplica toate metodele de analiza studiate in
capitolul referitor la circuite de curent alternativ monofazat.
Exista si algoritmi specifici circuitelor trifazate care vor fi
prezentati in continuare.
Electrotehnica
C. V. Marin

Analiza unor receptoare trifazate simple


Receptorul in stea cu fir neutru
Fie un receptor [n stea cu fir neutru ca [n figura
Se noteaz` cu N nulul receptorului ]i cu 0 nulul de la
generator. Se cunosc:
tensiunile de faz` care
alimenteaz` receptorul
ZN
U 10 U 20 U 30
impedan\ele fazelor
Z1 Z 2 Z3
]i impedan\a
conductorului neutru
ZN
Electrotehnica
C. V. Marin

Receptorul in stea cu fir neutru


Se cere s` se determine m`rimile:
- curen\ii dintre fazele receptorului
- curentul din firul neutru
- tensiunea

IN

U N0

Se scriu [n circuitul dat ecua\iile


date de teoremele lui Kircchhof ]i
Legea lui Ohm
Electrotehnica
C. V. Marin

I1 I 2 I3

Rezulta:

I 1 = U 1N Y 1

U 1N + U N 0 = U 10

U 2 N + U N 0 = U 20
U 3 N + U N 0 = U 30

I 2 = U 2N Y 2
(1)

Unde:
1 Y = 1
1
1
Y2 =
N
Y3 =
Y1 =
ZN
Z2
Z3
Z1

(2)

I 3 = U 3N Y 3
I N = U N 0Y N
I N = I1 + I 2 + I 3

Prin opera\ii elementare asupra acestor ecua\ii rezult`:

U N0

U 10 Y 1 + U 20 Y 2 + U 30 Y 3
=
Y1 +Y 2 +Y 3 +Y N

Rel. (3) se numeste formula lui Millman sau


formula de calcul a deplasarii punctului neutru.

(3)

Electrotehnica
C. V. Marin

Receptorul in stea cu fir neutru

Algoritmul de analiza a circuitelor este urmatorul:


Se pleaca de la tensiunile de faza de alimentare
(U10, U20, U30;) si admitantele receptorului cu care
se determina UN0 din relatia (3).
Se determina tensiunile de faza la receptor U1N,
U2N, U3N cu rel. (1)
Se determina curentii dintre fazele receptorului I1,
I2, I3 si curentul din firul neutru IN cu rel. (2).
Electrotehnica
C. V. Marin

Dac` tensiunile de alimentare formeaz` un sistem simetric:

U 10 = U f
U 20 = a U f
2

U 30 = aU f

1
= Y = Ye je
Z

]i receptorul este echilibrat, adica:


atunci formula lui Millman devine:

YU f (1 + a + a )
2

U N0 =

3Y + YN

=0
Electrotehnica
C. V. Marin

tensiunile de faz` ]i curen\ii de faz` formeaz` sisteme


simetrice:

U 1N = U 10 = U f
U 2 N = U 20 = a U f
2

U 3 N = U 30 = aU f
]i

je

I 1 = U 1N Y = I f e
2
je
I 2 = U 2N Y = a I f e
je
I 3 = U 3 N Y = aI f e

I N = I1 + I 2 + I 3 = 0

Se poate observa c` la receptorul echilibrat [n stea


alimentat cu tensiuni simetrice:

U l = 3U f

Il = I f
Electrotehnica
C. V. Marin

Receptorul [n stea f`r` fir neutru


Fie un receptor stea f`r` fir neutru ca [n figura
Se dau:
tensiunile de linie
care alimenteaz`
receptorul:

U 12 = U e
U 23 = a 2U e
U 31 = aU e

impedan\ele fazelor Z 1 , Z 2 , Z 3
Se cere s` se determine:
curen\ii [n fazele receptorului I 1 , I 2 , I 3

Electrotehnica
C. V. Marin

Se scriu ecua\iile:

U 1N U 1 U N
I1 =
=
Z1
Z1
U 2N U 2 U N
I2 =
=
Z2
Z2
U 3N U 3 U N
I3 =
=
Z3
Z3
I1 + I 2 + I 3 = 0
Electrotehnica
C. V. Marin

Pentru determinarea poten\ialului U N ,se alege ca poten\ial


de referin\` poten\ialul neutrului re\elei ,ca ]i cum ar fi
accesibil:

UN
unde:

U 1Y 1 + U 2 Y 2 + U 3 Y 3
=
Y1 +Y 2 +Y 3

U 12 j 6
U1 =
e
3

U 23 j 6
U2 =
e
3

U 31 j 6
U3 =
e
3
Electrotehnica
C. V. Marin

{n cazul particular al
Z1 = Z 2 = Z 3 = Z
receptorului echilibrat:
Potentialul nodului neutru: U = Y (U 1 + U 2 + U 3 ) = 0
N
3Y
rezult`:
U l j
U1
Tensiunile de faz` ]i
e = I f e j
I1 =
=
Z1 Z 3
curen\ii de faz` formeaz`
sisteme
simetrice.
U2
I2 =
= a 2 I f e j
La receptorul echilibrat [n
Z2
stea alimentat cu tensiuni
j
I 3 = aI f e
simetrice avem:
]i:

I1 + I 2 + I 3 = 0

U l = 3U f

Electrotehnica
C. V. Marin

Il = I f

Receptorul [n triunghi
Fie un receptor [n triunghi ca [n figura . Se dau:
tensiunile de linie U12, U23 , U31 ]i
impedantele receptorului
Z 12, Z 23, Z 31.
Se cere
s` se calculeaze curen\ii de
linie: I1 , I2 , I3 ]i
curentii din fazele
receptorului: I12, I23 , I31 .
{n total sunt ]ase
necunoscute de determinat.
Electrotehnica
C. V. Marin

Din aplicarea legii lui Ohm si a teoremei I a lui Kirchhoff


rezult`:
U 31
U 23
U 12
I 31 =
I 23 =
I 12 =
Z 31
Z 12
Z 23

I 1 = I 12 I 31

I 2 = I 23 I 12

I 3 = I 31 I 23

O alt` metod` de a ob\ine curen\ii de linie I1 , I2 , I3 este


prin transfigurarea triunghi-stea ]i aplicarea algoritmului
prezentat pentru receptorul [n stea cu fir neutru
Dac` receptorul [n triunghi este Z = Z = Z = Ze j
12
23
31
echilibrat ]i este alimentat cu un
j 2
j 2
sistem simetric de tensiuni U 12 = U , U 23 = Ue 3 , U 31 = Ue 3
2 )
atunci curen\ii din fazele
(

+
j( 2 )
U
3
U
3
I 31 = e
receptorului sunt: I 12 = U e j I 23 = Z e
Z
Electrotehnica
C. V. Marin

Ace]ti curenti formeaza un sistem trifazat simetric defazat


cu fata de tensiunile U12, U23 , U31 ca [n figura
Curen\ii de linie sunt:

j ( )
U j
1
3
j j 6
6
I1 = e
e
[1 ( + j
)] = I f 3 e
=I e
l
Z
2
2

I 2 = Ile

j ( + + 2 )
6

j ( + 2 )
6 3
I 3 = Ile

]i formeaz` tot un sistem simetric. Se


observ` ca [n cazul receptorului
echilibrat [n triunghi alimentat cu
tensiuni simetrice: U f = U l I l = 3I f
Deci pentru receptoarele echilibrate [n stea sau triunghi
alimentate cu tensiuni simetrice este suficient s` se fac`
analiza pentru o faz`, marimile celorlalte faze rezult@nd din
Electrotehnica
proprie`\tile de simetrie.
C. V. Marin

Transfigurarile stea-triunghi si triunghi-stea


Stea-triunghi Se dau Z1, Z2,
Z3 si se cer impedan\ele Z12,
Z23, Z31 ale triunghiului
echivalent ca in figura.
Rezolvarea urmeaza acelasi
algoritm ca in c.c.
Se scurtcircuiteaza bornele 2 si 3 [n ambele circuite si se
calculeaz` impedan\a echivalent` [ntre bornele 1 si 2 (Ze12)
care trebuie s` fie aceea]i:

Y
e12

Z2Z3
= Z1 +
Z2 + Z3

e12

1
1
=
+
Z 12 Z 23

Electrotehnica
C. V. Marin

deci :

Z2 + Z3
1
1
+
=
Z 12 Z 23 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3

{n mod asem`nator se ob\in rela\iile:

Z1 + Z 2
1
1
Z1 + Z 3
1
1
+
=
+
=
Z 12 Z 23 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3 Z 23 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3

Se adun` cele trei ecua\ii ]i se simplific` cu 2:

Z1 + Z 2 + Z 3
1
1
1
+
=
+
Z 12 Z 23 Z 31 Z 1 Z 2 + Z 2 Z 3 + Z 1 Z 3
Din relatia de mai sus se scade pe r@nd fiecare din ecua\iile ini\iale ]i
Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
se obtin:
Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3

Z 12 =

Z3

Z 23 =

Z1

Z1Z 2 + Z 2 Z 3 + Z1Z 3
Dac` steaua este echilibrat` de
Z 31 =
impedan\` ZY pe fiecare faz`, atunci
Z2
triunghiul echivalent este ]i el echilibrat
Electrotehnica
de impedant\` Z = 3ZY
C. V. Marin

Triunghi-stea. Pentru transfigurarea triunghi-stea se


procedeaz` similar
consider@nd pe r@nd c@te o
born` [n gol.:
Z

{n continuare calculul continu`


ca [n cazul stea-triunghi Z =
1

Z3 =

Z 12

Z 31 Z 23
+ Z 23 + Z 31

Electrotehnica
C. V. Marin

Z 12

e12 ( 3ingol )

Z 12 ( Z 23 + Z 31 )
=
Z 12 + Z 23 + Z 31

Y
e12 ( 3ingol )

Z 12 Z 31
+ Z 23 + Z 31

Z2 =

= Z1 + Z 2

Z 12

Z 23 Z 12
+ Z 23 + Z 31

Un triunghi echilibrat de impedanta Z


are o stea echivalenta echilibrata de
impedanta ZY= Z/3 .