UTERUL

Organul gestatiei si al parturitiei cele doua functii ale uterului explica modificarile profunde suferite de
gonofor la acest nivel
I.

ANATOMIE GENERALA SI DESCRIPTIVA

Generalitati: Uterul este un organ musculos cavitar, care prezinta urmatoarele parti; corpul uterin (corpus uteri),
istmul uterin (istbmus uteri)si colul uterin (cervix uteri)
Situatie: Uterul este un organ impar, median, situat in centrul excavatiei pelvine, intre vezica anterior si rect - posterior,
superior vaginului - in interiorul caruia proemina.
In raport cu scheletul, fundul uterin nu ajunge la planul stramtorii superioare.
Forma: Uterul are forma de trunchi de con turtit antero-posterior, cu baza mare orientata superior, iar varful
trunchiat angajat, mai mult sau mai putin, in domul vaginal.
Dimensiuni: Uterul la nulipare masoara - in medie - 6,5 cm lungime, dintre care 3,5 cm pentru corpul uterin, 0,5 cm
pentru istm i 2,5 cm pentru col; largimea este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm. Aceste dimensiuni se maresc la
multipare (7-8 cm) in special la nivelul corpului uterin (5-5, 5 cm) largime de 5 cm la fundul uterului, 3 cm la partea
mijlocie si o grosime de 3 cm
(consistenta: in afara sarcinii, consistenta este ferma, fapt care permite palparea cu usurinta a organului la tuseul
rectal sau vaginal. In timpul sarcinii, consistenta sa devine moale iar colul uterin se ramoleste )
DIRECTIA : - adaptata gestatiei si staticii pelvine
VERSIUNEA inclinatia uterului in totalitate fata de axa pelvisului. Intre axa corpului uterin si axa pelvisului
se realizeaza in mod obisnuit un unghi, care poate indica urmatoarele situatii : ANTEVERSIA cand uterul este
inclinat anterior, RETROVERSIA cand uterul este oricentat posterior, LATEROVERSIA DREAPTA SAU
STANGA cand uterul este inclinat lateral
FLEXIUNEA este inclinatia axului corpului fata de axa colului uterin, realizant ANTEFLEXIUNEA cand
unghiul este deschis anterior, RETROFLEXIUNEA cand unghiul are deschiderea posterioara.
- Normal, uterul se afla in anteversie si anteflexie -> axa colului uterin este perpendiculara pe fata posterioara a
vaginului, colul si corpul formeaza un unghi descris inainte, catre simfiza pubiana, cu valoare de 100-200 grade.
Varful unghiului se numeste punctul central al uterului, care se afla la nivelulul istmului uterin si reprezinta
punctul cel mai fix. Punctul central al uterului pivot in jurul caruia se orienteaza toate sensurile axelor
corpului si colului uterin. Situatia punctului central al uterului : in centrl excavatiei pelvine, putin inaintea
planului frontal care trece prin spinele sciatice, pe axul pelvisului, reprezentat de linia ombilicococcigiana. Cand
acest punct este plasat inainte, indarat sau lateral in raport cu directia obisnuita se realizeaza situatiile de
antepozitie sau lateropozitie a uterului

MIJLOACE DE FIXARE
3 grupe:
1.mijloace de suspensie: asigura mentinerea uterului in pozitie fiziologica, reprezentate de : lig rotunde,
lig largi, lig lombo-coforouterin, cat si de presiunea hidrostatica a viscerelor abdominale si presiunii
scazute din cavitatea peritoneala.
a) lig rotund al uterului : cordon fibromuscular. Porneste de la partea antero-laterala a coarnelor
uterine, dedesubtul si inaintea trompei lui Fallope, se intreapta spre orificiul profund al traiectului
inghinal, parcurge canalul respectiv, iese din orificiul inghinal superficial si se insera pe pubis, pe muntele
lui Venus si in grosimea labiilor mari.
- lungime de 10-15 cm, grosime de 2-6 mm, in funtie de impregnarea hormonala.
-acoperite de peritoneul fetei anterioare a ligamentului larg, realizant aripioara anterioara, fiind insotita
de vase sangvine, limfatice si filete nervoase.
-rol: mai mare la multipare decat la nulipare, avand act principala de orientare a corpului uterin
b) lig largi ale uterului (lig late) : doua formatiuni peritoneale care se intind de la marginile uterului la
peretii laterali pelvini, cu rol in mentinerea pozitiei centrale a uterului si impiedicarea lateroversiei.
Peritoneul adera la corpul uterului in partea sa anterioara, superioara si posterioara, iar pe marginile
sale laterale, foita periotneala anterioara si posterioara se intreapta spre peretii pelvini, alcatuind
ligamentele late sau largi. Ele sunt patrulatere, dispuse in planul frontal, oblic orientate cranio-caudal si
anteroposterior, din cauza anteversiei uterine, se deplaseaza la marginea lor interna, in timp ce
implantarea externa ramane fixa si verticala.
2 fete si 4 margini:
-fata anteroinferioara: prelungirea peritoneului preuterin catre peretele pelvin, foita periotneala
este ridicata de lig rotund al uterului, realizand aripioara anterioara sau funiculra. fata anteroinferioara
are raport cu fata posterioara a vezicii si uneori cu ansele intestinale.
-fata posterosuperioara: reprezentata de peritoneul care se continua de pe fata posterioara a
corpului uterin catre peretele lateral al pelvisului, avand o intindere mult mai mare decat fara
anteroinferioara. La acest nivel se implanteaza ovarul care, impreuna cu ligamentul tuboovarian si
uteroovarian, determina aripioara posterioara, ovarica, cunoscuta si sub numele de mezovarium.
Inferior acestei aripioare, fata posterosuperioara a lig largi este ridicata de ligamentele uterosacrate,
intinse de la fata posterioara a colului uterin la sacrum, avand raporturi cu fata anterolaterala a rectului,
cu ovarul si trompa uterina, cat si cu ansele intestinale.
-marginea mediala: -corespunde marginii laterale uterine. Este groasa si alcatuieste hilul
uterului-> la acest nivel se afla tesutul celulograsos, vasele si nervii uterului. Toate aceste elemente,
cuprinse intre cele doua foite ale ligamentelor late constituie MEZENTERIUM sau MEZOUL UTERIN

-marginea laterala: parietala, cele 2 foite peritoneale ale lig lat se continua cu peritoneul parietal
pelvin si prezinta 2 diviziuni : - segmentul LIBER: situat in partea SUP< intins intre cotul trompei uterine
si extremitatea tubara a ovarului. Este subtire si reprezinta baza triunghiului mexosaplinxului.
- segmentul FIX este lipit de peretele lateral al pelvisului unde adera prin
tracturi conjunctive, la fascia muschiului obturator intern. Prin unghiul sau superextern patrunde
pediculul vasculonervos lomboovarian, reprezentand hilul extern la lig larg.
-marginea superioara: libera si contine trompa uterina, care determina un fald periotneal, numit
mezosalpix, aripioara superioara sau tubara care are forma triunghiulara cu varful intreptat spre cornul
uterin si baza laterala alcatuind segmentul liber al marginii laterale a ligamentului lat.
-marginea inferioara (baza ligamentelor largi) corspunde aprox liniei biischiiatice, dar la distanta
de planseul pelbin, care este separata printr-un tesut conunctiv condensat al tesutului
pelvisubperitoneal denumit parametru. Aceasta margine este groasa: cele doua foite peritoneale sunt
indepartate de prezenta parametrului, la nivelul caruia se gaseste ureterul, artera si venele uteine,
vasele vaginale, limfatice si nervi, motiv pentruare acest loc poarta numele si de hilul inferior al lig larg.
c) lig lombo-coforo uterin un ansamblu de fibre care provin de la ligamentul lomboovarian, trece prin
mezosalpinx si se continua cu lig uteroovarian. In acest fel se realizeaza o formatie unica, cu traiect
oblic, antersuperior si medial, acre fixeaza coarnele uterului de regiunea lombara.
2.mijloace de sustinere: elementele cele mai active in mentinerea uterului, materializate de existenta
unor planuri de sustinere etajate, de formatiuni musculare strite (rezistenta activa) si elemente
fibromusculoelastice (rezistenta permanenta). Toate aceste elemente sunt reprezentate de suportul
visceroperineal si retinaculum uteri
a) Suportul visceroperineal. In pozitie normala de anteversie si anteflexie, uterul se sprijina pe
vezica urinara si are conexiuni stranse cu vaginul, mai ales cu peretele sau posterior care, impreuna cu
septurile pre- si retrovaginal reprezinta un hamac aproape orizontal care sustine sistemul urogenital
pelvin. La randul sau, vaginul este mentinut in pozitia sa de fibrele mediale ale levatorului anal si de
fascia sa si se sprijina pe nodulul fibros al perineului care preia toata sarcina de impovarare.
b) Retinaculul uterin este un ansambu de fibre conjunctive, elastice si musculare netede cu o
distributie radiara de la colul uterin spre peretii pelvisului osos, care prezinta condensari de fibre,
descrise impropriu sub denumirea de ligamente
-lig pubovezicouterine constituie partea anterioara a retinaculului uterin. Ele separa loja
vezicouterina, situata median, de fosetele paravezicale, plasate lateral, si li se descriu doua fascicule, de
fiecare parte: -fasciculul PUBOVEZICAL, de aspectul unor lame fibromusculare, organizate in jurul
plexului venos laterovezical si fascicolul VEZICOUTERIN, constituit din fibre musculare netede, intinse
intre vezica si istmul uterin, cunoscut si sub numele de pilierul vezical

-parametrele sau ligamentele cardinale reprezinta componenta laterala a retinaculului uterin,

intinse de la partile laterale ale colului uterin la peretii laterali ai pelvisului osos. Ureterul, in traiectul
sau, traverseaza parametrul si il imparte intr-un pedicul suprareteral si altul subureteral
-lig genitosacrate reprezinta partea posterioara a retinaculului uterin, ele pornesc de la partile
laterale ale colului uterin(lig uterosacrate) si ale domului vaginal (lig vaginosacrate). Se indreapta
posterior, trec pe fetele laterale ale rectului, au un traiect ascendent si se insera pe fata anterioara a
sacrumului, medial de a 2, 3, si a 4-a gaura sacrala pelvina. Marg superioare ale ligamentelor
uterosacrate ridica peritoneul, realizeaza plicile rectouterine care umpart fundul de sac rectouterin in
doua etaje. Marginile inferioare ale lig genitosacrate se continua cu fascia diafragmatica pelvina
superioara.
3. mijloace de orientare(ancorare) sunt reprezentate de tecile sacrorectogenitopubiene, rezultate din
condensarea tesutului conjunctivomuscular in jurul vaelor iliacevaselor iliace interne si a ramurilor lor.
Intre cele doua teci se gaseste colul uterin, care este astfel ancorat, dar are posibilitatea sa se deplaseze
prin basculare.
CONFORMATIE EXTERIOARA SI RAPORTURI
1.corpul uterin. 2 fete, 2 margini, o baza si o extremitate inferioara
a)fata vezicala (anterioara): - convexa si poate prezenta pe linia mediana o creasta consecutiva unirii
celor doua canale ale lui MULLER. Este acoperita de peritoneul care coboara pana la nivelul istmului la
nulipare, pe cand la multipare peritoneul acopera si o parte din col. La acest nivel peritoneul formeaza
fundul de sac vezicouterin, deunde se indreapta spre fata posterioara a vezicii urinare prin intermediul
peritoneului, fata anterioara a uterului are raprt cu vezica urinara spre care sta inclinat (anteversia si
anteflexia fiziologica), iar cand vezica urinara isi mareste volumul , atunci uterul se deplaseaza posterior.
Fata vezicala a corpului uterin mai poate avea raport si cu ansele intestinale, cand acestea patrund in
cavul preuterin.
b) fata intestinala (posterioara) tot convexa, acoperita de peritoneul care coboara si pe fata
posterioara a vaginului, dupa care se reflecta pe rectul pelvin, constituind fundul de sac rectouterin. Are
raport cu fata anterioara a rectului pelvin, cu ansele intestinale, colonul pelvin, cu trompa uterina si
ovarul cand acestea se afla in foseta lui CLAUDIUS
c)marginea uterului dreapta si stanga, vine in raport cu mezometrul, in care se afla vasele si nervii
uterini
d) fundul uterin marginea superioara a corpului sau baza sa. La nulipare este concava, pe cand la
multipare este convexa. In mod normal, fundul uterin este orientat anterior in pozitie de anteversie si
anteflexie si vine in raport cu ansele intestinului subtire si cu colonul pelvin iar pe partile laterale ale sale
se afla locul de implantare al trompelor uterine si al ligamentelor rotunde.
e) extremitatea inferioara a corpului uterin corespunde istmului uterin, portiune mai ingustata care
fuzioneaza cu colul uterin

2. Istmul uterin jonctiunea dintre corpul si colul uterin, este punctul cel mai fix al uterului, cu
dimensiuni mai reduse, supus unor modificari importante in timpul sarcinii
3. colul uterin segmentul inferior al uterului, are forma nui cilindru, usor dilatat la partea mijlocie,
turtit anteroposterior. Pe colul uterin se insera vaginul, pe o linie oblica, orientata craniocaudal si
posteroanterios. Fata de aceasta insertie, colul uterin prezinta doua portiuni: