Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

DATE CADASTRALE GRAFICE SI


TEXTUALE
PROIECT - SISTEME CADASTRALE

AUTOMATICA SI INFORMATICA APLICATA


Coordonator: Prof.univ.dr.ing GHEORGHE BADEA
Student: ENACHE I. ION OCTAVIAN
AN/GRUPA: AN 4 GRUPA 1

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REFERAT
TEMA: Date cadastrale grafice i textual
MODULUL 1 - IMOBILIAR
1. Georeferenierea unei plane la scara 1:500, n format digital **.tif, din municipiul
Bucureti, vectorizarea n AutoCAD a unui sector cadastral (ales asftel nct s ncap pe
un format A4 - cnd este tiprit la scara 1:500), numerotarea punctelor de pe contur,
extragerea ntr-un inventar a coordonalele acestor puncte, calculul suprafeei totale a
sectorului cadastral;
2. Vectorizarea imobilelor i parcelelor din sectorul cadastral, completarea adreselor
potale prin copierea numerelor trecute pe plan, efectuarea numerotrii cadastrale a
imobilelor i parcelelor, determinarea suprafeelor i ntocmirea unui tabel cu acestea;
3. Vectorizarea construciilor permanente existente pe plan, numerotarea lor, calculul
suprafeelor, completarea desenului cu elemente de cartare imobiliar;
4. Completarea formularului Fia bunului imobil (elemente specifice sistemului
informaional al fondului imobiliar - 2 exemplare);
5. ntocmirea Planului de amplasament i delimitare a imobilului (2 proprieti);
6. Utilizarea aplicaiei GenerareCP.msi (destinat persoanelor fizice i juridice autorizate
s realizeze lucrri de specialitate n domeniul cadastrului pe teritoriul Romniei) pentru
crearea fiierelor .cp pentru 2 imobile;
7. Realizarea Planului digital pe layere, respectnd semnele convenionale i tipurile de
scriere n vigoare.
MODULUL 2 - EDILITAR
1. Georeferenierea unei plane la scara 1:500, format digital **.tif, cu reelele edilitare
din municipiul Bucureti;
2. Vectorizarea n AutoCAD a tuturor reelelor edilitare situate pe plana dat mpreun
cu un fond planimetric minim;
3. Realizarea n format digital a planului tehnic-edilitar complex, cu elementele de fond i
de coninut specific precizate n documentaia final, ntocmit pentru sistemul
informaional al reelelor edilitare, conform anexei 1 din metodologia MLPAT;
4. Obinerea n format digital a planurilor tematice ale reelelor existente n zona de
lucru: reeaua de alimentare cu ap "A", reeaua de canalizare "C", reeaua de
alimentare cu gaze naturale "G", reeaua de termoficare "t", reeaua electric "e",
reeaua de telecomunicaii "T";
5. Redactarea unui profil longitudinal pentru reeaua de canalizare sau pentru cea de
alimentare cu ap;
Planul digital va fi realizat pe layere, vor fi respectate semnele convenionale i tipurile
de scriere. Se va tipri o zon reprezentativ din plan, aleas asftel nct s ncap pe
un format A4 - cnd este tiprit la scara 1:500;
MODULUL 3 - BAZA DE DATE
1. Introducerea datelor cadastrale utilizate ntr-o aplicaie realizat n Microsoft Access
pentru a putea obine diferite tipuri de rapoarte.
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2. Legarea bazei de date cu planul digital n AutoCAD Map, efectuarea de interogri,


obinerea de rapoarte.

MODULUL 1 IMOBILIAR
Georeferentierea unei imagini presupune alinierea acesteia la un sistem de
coordonate definit. Matematic, este o operatie de translatie si/sau rotatie a sistemului de
coordonate al imaginii (care numeroteaza coloanele si liniile de pixeli incepand cu cel din
stanga sus) fata de sistemul de coordonate in care se realizeaza georeferentierea.
Georeferentiera imaginii se realizeaza pe un grid al orasului Bucuresti
Grid_Bucuresti.dwg. Primul pas este identificarea trapezului conform denumirii imaginii
scanate, in acest caz 10d3. Pentru a realize georeferentierea este necesar sa stim
coordonatele celor patru colturi ale plansei.

Georeferentierea se realizeaza in AutoCAD astfel:


-

se insereaza imaginea in trapezul corespunzator selectand din meniul principal


optiunea Insert, apoi Raster Image Reference;

la deschiderea ferestrei urmatoare se cauta in calculator imaginea care se doreste


a fi inserata, dupa care se apasa butonul Open;

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

dupa apasarea butonului OK se selecteaza punctul de inserare al imaginii, si


anume, coltul din stanga jos al trapezului(10D3), si se scaleaza imaginea astfel
incat sa fie aproximativ egala cu trapezul in care a fost inserata.

urmeaza georeferentierea imaginii, etapa realizata utilizand Raster Design astfel:


din meniul Raster se selecteaza optiunea Rubber Sheet;

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Dupa georeferentierea imaginii urmeaza vectorizarea unui sector cadastral. Vectorizarea


se realizeaza peste conturul constructiilor permanente, constructiilor anexe, se
evidentiaza limitele de proprietate precum si strazile care delimiteaza sectorul cadastral.
Se intocmesc doua planuri, cel cadastral si cel topographic.
Dupa ce s-a realizat vectorizarea sectorului cadastral se realizeaza numerotarea punctelor de
pe contur a sectorului cadastral, numerotarea se face cu cifre arabe incepand de la 1,
pornind din coltul din stanga sus. In AutoCAD numerotarea punctelor de pe contur a
sectorului cadastral se realizeaza pe un layer denumit numerotare puncte contur dupa
cum se observa in imaginea urmatoare:

Dupa ce am terminat numerotarea punctelor de pe contur a sectorului cadastral am extras


intr-un tabel coordonatele acestor puncte si am determinat suprafata sectorului cadastral
astfel:

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Nr.
Pct.

Coordonate
X[m]

Coordinate
Y[m]

339382.8660

339387.0816

339386.9976

339392.6517

339401.0083

339403.1582

339417.0402

339430.8854

339430.6426

10

339436.6346

11

339436.2640

12

339428.8249

13

339417.6552

14

339406.7995

15

339395.4900

16

339388.4915

17

339375.6790

18

339374.4429

19

339374.1072

20

339363.0839

21

339348.9232

22

339342.3695

23

339338.2192

24

339338.7859

555579.408
9
555589.011
4
555589.067
4
555602.253
4
555620.419
9
555625.215
4
555656.739
7
555687.845
8
555688.053
0
555700.809
5
555705.713
7
555716.565
4
555733.002
8
555748.899
9
555765.461
5
555763.778
6
555754.672
3
555752.155
5
555752.369
8
555731.980
7
555705.684
3
555693.849
9
555686.359
8
555686.035
6

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

Schita sectorului

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI


25

339337.5884

26

339336.9783

27

339333.7221

28

339334.1772

29

339331.4194

30

339331.1847

31

339320.7491

32

339308.0659

33

339323.5050

34

339340.3081

35

339364.1713

36

339375.5607

37

339371.7949

38

339372.1714

39

339372.9624

40

339370.6275

41

339375.7548

42

339370.5635

43

339380.4531

44

339369.4586

555683.848
1
555684.173
9
555678.390
8
555678.103
7
555673.049
3
555673.049
3
555654.112
3
555630.495
1
555623.058
3
555655.346
4
555638.869
1
555637.516
1
555631.146
8
555629.918
1
555629.522
6
555625.533
7
555622.589
1
555610.853
2
555605.112
7
555585.279
0
S=10455.4403 mp = 10456mp

Determinarea coordonatelor punctelor se realizeaza utilizand comanda list, din care


utilizam coordonatele X, Y a tuturor punctelor de pe contur, cu mentiunea ca Y=X, respective
X=Y, datorita sistemului de proiectie.
De asemenea pentru fiecare imobil se trece pe plan numarul postal(pe baza numarului
postal din plansa) si numerotarea cadastrala a imobilelor cu cifre arabe, pornind de la
valoarea 1.Numerotarea postala este trecuta in layer-ul nr postal; iar numerotarea
cadastrala a imobilelor in layer-ul numerotare imobile.

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

De asemenea in interiorul unui imobil se realizeaza numerotarea constructiilor


permanente incepand cu C1, C2, etc, in functie de cate constructii permanente sunt.
Pentru un imobil am realizat impartirea in doua parcele: 1CC(curti si curti cu constructii)
si 2A(teren arabil). Separarea se realizeaza cu o linie punctata

Calculul suprafetei totale a sectorului cadastral se realizeaza utilizand comanda


area si selectand intreaga suprafata a sectorului cadastral prin intermediul punctelor
de contur. Fiecare imobil si constructie este de tip polilinie, astfel la determinarea ariei
dupa tastarea comenzii area se selecteaza polilinie pentru care vrem sa determinam
aria.
Pentru aceste suprafete calculul este trecut in tabelul urmator:

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI


Nr.
crt

Nr.
Cadastral
al
imobilului

Suprafata
imobilului
[mp]

Nr.Cadastr
al

Suprafat
a

al parcelei

parcela
[mp]

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

Nr corpuri

Suprafata

Suprafata

Suprafata

de cladire

construita la
sol
[mp]

desfasurata
[mp]

totala cladiri
[mp]

1
2
3
4
5

1
2
3
4
5

204
134
675
841
1920

1CC
1CC
1CC
1CC
1CC

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI


204
C1
125
125
125
134
C1
122
122
122
675
C1
340
340
340
841
C1
212
212
212
1920
C1
500
500
671

2202

1CC

2202

7
8

7
8

422
584

1CC
1CC

422
584

9
10

9
10

634
1410

1CC
1CC

634
1410

11
12

11
12

238
299

1CC
1CC

238
299

13

13

451

1CC

451

14

14

441

1CC

441

C2
C3
C1
C2
C1
C1

157
14
578
56
277
243

157
14
578
56
277
243

C2
C1
C1
C2
C3
C4
C1
C1
C2
C1
C2
C1
C2

26
480
710
129
213
29
212
78
81
288
13
299
21

27
480
710
129
213
29
212
78
81
288
13
21
299

634
277
270
480
1081

212
159
301
320

Pentru plansa am realizat atat planul cadastral, cat si planul topografic.


Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente
specific cadastrului. Se figureaza pe plan limita de proprietate, limita sectorului
cadastral, constructiile permanente, constructiile anexe, numerotarea cadastrala a
imobilelor, a parcelelor, a constructiilor permanente, numerotarea postal, strazile, etc.
Planul topografic cuprinde toate detaliile sectorului cadastral: retele de gaz, retele
de apa, canalizare, termoficare, telefon, retea electrica, etc.

Vizualizarea sectorului cadastral utilizand site-uri web:


Pmb.ro

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Maps.google.ro

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Completarea documentului fisa bunului imobil se realizeaza prin culegerea datelor si


informatiilor specifice cadastrului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul
general. Bunul imobil reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.
Planul de amplasament si delimitare se intocmeste in sistemul de proiectie
Stereografic 70 in conformitate cu prevederile Regulamentului privind continutul si
modul de intocmire a documentatiilor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara.
Atat fisa bunului imobil cat si planul de amplasament si delimitare este realizat
pentru doua imobile din sectorul cadastral. In fisa bunului imobil (fisier .xls) se figureaza
o schita a imobilului, fara pre multe informatii, pe cand in planul de amplasament si
delimitare se trec distantele, vecinii reprezentati de numarul postal, se realizeaza si
numerotarea punctelor de pe contur si se extrag coordonatele intr-un tabel. De
asemenea la planul de amplasament si delimitare se realizeaza un caroiaj (simbolizat
printr-o cruce) pe care se trec coordonatele punctelor.
Pentru doua imobile am realizat cate un fisier cu extensia .cp, utilizand aplicati
GenerareCP. Pentru aceasta este necesar ca fisierul din AutoCAD ce contine imobilul sa
fie salvat cu extensia .dxf.

Imobil 1:
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Imobil 2:

MODULUL 2 - EDILITAR
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Primul pas este reprezentat de georeferentierea plansei, pas care se realizeaza la fel ca
si georeferentierea de la modulul1.

Pentru o intersectie (delimitata de o plansa A4) se traseaza retelele de alimentare cu


apa, de canalizare, electrica, de gaze si de telecomunicatii.
1. Reeaua de alimentare cu ap A
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

reeaua de alimentare cu ap potabil;


reeaua de alimentare cu ap pentru scopuri de ntreinere a spaiilor verzi,
strzilor;
reeaua de alimentare cu ap industrial.
Reeaua de alimentare cu ap n general se refer la sistemele de captare, de pompare,
de ameliorare a calitii apei n sistemele de nmagazinare i sistemele de transport ale
apei de la rezervoare sau staiile de pompare la branamentele consumatorilor.
In legtura cu reeaua de alimentare cu ap trebuie s se furnizeze toate detaliile
privind:
-

captarea apei (din subteran sau de la suprafaa);


construciile i instalaiile de tratare n vederea mbuntirii calitii apei;
reeaua de transport a apei la rezervoarele de tratare i nmagazinare;
rezervoarele de tratare i nmagazinare (subterane, la sol sau supraterane), de
compensare sau de pompare a apei;
staiile de pompare;
reeaua de distribuie a apei de la rezervoarele de nmagazinare pn la
branamentele consumatorilor.

2. Reeaua de canalizare C
Sistemul reelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte i dispozitive care
colecteaz, transport, epureaz i evacueaz apele uzate i pluviale ntr-un emisar.
Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul sistemului
informational al fondului edilitar sunt:
-

reeaua de canalizare exterioar ( reeaua stradal si colectoare);


staii de pompare sau repompare;
instalaii de preepurare i epurare;
colectorul de descrcare i gura de descrcare.

n legtur cu reeaua de canalizare, cadastrul reelelor edilitare trebuie s furnizeze


toate elementele privind:
-

canalele (conductele) de racord - cele care duc apele uzate de al consumator la


reeaua de canalizare;
canalele secundare - cele care primesc ape din canalele de racord;
colectoarele secundare i principale -sunt canalele care primesc apele de la
canalele secundare;
canalele deversoare - sunt canalele care duc. apele uzate la emisar sau la staiile
de epurare;
staiile de pompare utilizate la traversri peste obstacole i puncte obligate;
staiile de epurare, formate din construciile i instalaiile care au rolul de a face
apele uzate nepoluante;

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Datele privind reeaua de canalizare se obin n principal, prin ridicarea cminelor de


vizitare (elementele care marcheaz traseul canalelor la suprafa).
3. Reeaua de alimentare cu gaze natural G
Reeaua de gaze naturale se refer la traseele care duc gazele naturale de la conducta
de transport la staiile de reglare de la consumator, pentru care cadastrul reelelor
edilitare trebuie s furnizeze toate informaiile privind:
-

conducta de transport care aduce gazele n localitate;


staiile de predare existente ntre conducta de transport i reeaua de repartiie,
amplasate n suprateran;
reeaua de repartiie care conduce gazele de la reeaua de transport n diferite
sectoare (poate fi subteran sau suprateran);
staiile de reglare la sector, situate de obicei suprateran;
reeaua de distribuie spre consumatori care poate fi suprateran sau subteran;
conductele de branament;

Conductele subterane de gaze sunt poziionale (n mod obinuit), sub spatiile verzi la
adncimea de 0.90 m sau sub trotuare, alei pietonale. sau chiar sub partea carosabil la
adncimea de 1 .0m.
4. Reeaua electrica e
Cablurile electrice pot fi suspendate pe stlpi sau pozate direct in pmnt (sub trotuare
sau spatii verzi la adncimi de 0.8m pana la 1.1 Om ). Pentru ele, cadastrul reelelor
edilitare trebuie s furnizeze toate datele privind:
-

reeaua de transport (tensiune peste 1Kw ) constituind reeaua de alimentare;


reeaua de distribuie spre consumatori (de joas tensiune), pornind de la punctele
de alimentare ale reelei;
punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;
camerele de distribuie pentru cabluri de joas tensiune i camerele de tragere;
cablurile subterane de 110 kw i 220 kw (pozate n canalele cu instalaii de rcire
cu ulei), avnd traseele marcate la sol prin borne.

5. Reeaua de telecomunicaii T
Aceast reea cuprinde reelele telefonic, telegrafic, de televiziune i radio.
Reelele pot fi pozate suspendat pe stlpi, sau subteran fie n tuburi de beton sau PVC,
fie n blocuri de beton prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la adncimi ntre 0.8 m si 1.20 m.
Sistemul informational al fondului edilitartrebuie s furnizeze pentru ele toate elementele
privind:
- traseele liniilor telefonice principale (instalate de obicei n blocuri de beton);
- traseele liniilor telefonice secundare instalate n tuburi, ele se identific prin
cminele de vizitare i camerele de tragere;
- traseele liniilor telefonice supraterane prin poziia stlpilor i sgei de direcie:
- traseele liniilor T.V. suprateran sau subteran.
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

MODULUL 3 BAZA DE DATE


Am inceput construirea bazei de date pornind de FISA CORPULUI DE PROPRIETATE
asa cum trebuie sa fie intocmita, unde am adaugat campul Numar parcela la fiecare
tabel si am creeat un tabel suplimentar pentru detalierea informatiilor referitoare la
constructii.
Fisele corpurilor de proprietate sunt documente care contin datele de intrare in
baza de date a cadastrului general.
Documentele tehnice ale cadastrului general se obtin prin prelucrarea datelor din
baza de date.
Orice informatii grafice sau alfanumerice referitoare la un bun imobil se pot obtine
prin interogarea bazei de date a cadastrului general.
Baza de date textuala
Baza de date si legaturile dintre tabele:

Obs: In tabela Date suplimentare despre constructii am realizat un campurile


denumite Numar nivele, Caracteristicile constructive si Starea constructiilor.
Aceste campuri reprezinta Indicele de cartare al constructiilor din fiecare teren. Am luat
sectiunea din cladire cu cel mai mare nivel deoarece la unele cladiri sunt mai multe
regimuri de inaltime si cladirile nu sunt impartite in mai multe corpuri.
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Interogari:

1. Interogarea va afisa crescator din campul Suprafata din masuratorii suprafetele


care indeplinesc conditia urmatoare: au aria mai mare de 200 mp.

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2. Interogarea va afisa date simple despre proprietari.

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

3. Interogarea va afisa date despre constructii din cele 2 tabele

Conexiunea bazei de date grafice cu cea textuala


FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Obs: S-a folosit AutoCAD Map 3D 2014.

Interogari:
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA