Sunteți pe pagina 1din 35

1.

Notiuni generale privind administratia (conducerea) in domeniul


social:a)Descrieti trasaturile administratiei (conducerii) in domeniul social.
Trasaturile administratiei (conducerii) in domeniul social: -Adm ca
fenomen functioneaza in cadrul diferitor sisteme asigurind integritatea si
mentinerea regimului optimal de activitate a sistemului respective.-Adm
ca fenomen este reala numai atunci cind exista subordonarea obiectului
fata de subiectulul administrarii.-Adm conform esentei sale se reduce la
influenta subiectului asupra obiectului continutului careia este punerea in
ordine a sistemului.-Adma reprezinta o calitate interna a sistemului care
include 2 elemente principale: 1)Subiectul (elemental conducator)
2)Obiectul (elemental condus)-Adm presupune nu numai interactiunea
elementelor sistemelor; dar si interactiunea dintre sisteme de diferit nivel
ierarhic;In ultimul caz sistemul de rang superior apare ca subiect al
administratiei, iar adminitratia de de ordin inferior ca obiect al
administrarii.b) Determinati corelatia dintre elemetele componente ale
administratiei (conducerii) in domeniul social..Intre elementele administratiei
in domeniul social este o strinsa legatura, necesara existentei atit a
subiectelor cit si a obiectelor.Conducerea sociala apare si exista unde are
loc o activitate comuna a oamenilor.Conducerea sociala necesita un
mecanism de realizare care personifica subiectele administrarii, in acest
rol apare o grupa concreta de oameni care organizatoric este formata din
structure ale administrarii statale sau obstesti.Insasi conducerea sociala
se bazeaza pe o anumita subordonare a vointei celor condusi vointei celor
ce conduc.Subiectul adm. formeaza o vointa dominanta, iar obiectul adm.
se subordoneaza ei .Principalul obiect de inflenta al conducerii sociale este
comportamentul participantilor la activitatea in comun adica a cooperarii
subiectelor si obictelor ale administratiei in domeniul social.
2. Conducerea statala parte componenta a conducerii sociale:a)Definiti conducerea

statala.Conducerea statala are un character general si semnifica o activitate de care face


parte din conducerea sociala si se deosebeste de conducerea nestatala efectuata de diferite
org. private, asociatii obstesti. b) Determinati importanta puterii executive in cadrul

conducerii statale.Aparatul de stat care exprima puterea de stat are la baza un principiu foarte
important, si anume principiul separatiei puterii de stat.Conform acestui principui puterea de
stat este divizata in :1. Puterea legislative; 2. Puterea executive; 3.Puterea judecatoreasca; care
se bucura de o oarceare independeta si in acelasi timp conlucrare reciproca. Prin urmare
conducerea de stat intr-un stat democrat nu poate apartine unei singure persoane sau unui
singur organ statal, deoarece creaza pericolul instaurarii unui regim totalitar si anti1

democratic. Respectiv puterea de stat trebuie sa fie create pe baza unei specializari functionale
bine determinate care nu incalca unitatea puterii de stat. In cadrul executarii puterii de stat un
loc important il are puterea executiva care tine de ramura de drept administrative. In general
este inadmisibil ca legiuitorul singur sa execute legile. Prin urmare activitatea executiva
repezinta un gen de activitate statala care are ca scop rezxolvarea oractica a diferitor necesitati
ale societatii.c) Apreciati gradul de corespunedere a organelor statale (autoritatilor publice) la

fiecare dintre cele trei puteri care exprima conducerea statala.In Constituatia Republicii
Moldova este expres prevazut la art. 6 Separatia si colaborarea puterilor in stat.Conform
acestor prevediri putearea de stat In Republica Moldova este devizata in: -puterea legislativa
care are ca organ repezentativ Parlamentul Republicii Moldova; -puterea executiva, care are ca
organ repezentativ Guvernul Republicii Moldova;- puterea judecatoreasca care are ca organ
repezentativ Curtea Suprema de Justitie.Costituatia Republicii Moldova contine norme cu
forta juridica suprema, reesind din cele expuse determinam ca acest principui este respectat si
fiecare organ isi indeplinste functiile stabilile de legislatia in viagoare. Acest principiu confera
fiacrei puteri autonomie in limitele legii, intre ele este totusi prezenta colaborarea activitatilor
pentru o mai buna administrare a statului si pentru unicitatea acestuia.
3.Notiunea administratiei publice si trasaturiele ei caracteristice:a) Definiti administratia

publica si identificati trasaturile ei caracteristice.Exista mai multe definitii p/u administratia


publica, astfel reesind din prevederile constitutionale putem define administratia publica in 2
sensuri:1.Sistem de autoritati publice.2.Activitatea sociala de interes public.Din punct de
vedere legal administratia publica poate fi definita ca un sistem de autoritati publice in
frunte cu guvernul care realizeaza activitatea de executare a legilor.Trasturile administratiei
publice:1. Adm.pub. este un sistem de organizare sociala care se manifesta fie la nivel national
fie la nivelul unor unitati adm. teritoreale.2. Adm. pub. trebuie sa posede capacitatea de a se
auto-perfectiona, adica ea isi modifica structura sistemului si formele de activitate conform
necesitatilor societatii.3.Adm. pub. trebue sa aiba un rol important in cadrul transformarilor
din societate in directia perfectinarii vietii sociale.4.Adm. Pub. fiind un element a mecanismului
autoritar statal reprezinta o capacitate de a influenta comportarea, adica de a subordona
ceilalti membri ai societatii vointei sale.5.Adm. pub. este legata de mediul social unde este
creata si functioneaza.6. Adm. pub. trebuei sa fie compatibila cu mediul social, ea trebuie sa
se adopteze la mediul social sis a admita participarea diferitor forme de initiative a cetatenilor
la realizarea sarcinilor si imbunatatirea funtionalitatii sistemului adm . pub. in caz contrar sist.
Adm . pub. este schimbat.7.Adm . pub are o prezenatare subiectiva.b) Determinati sensurile

notiunii administratiei publice.Din difinitiile expuse la itemul anterior am dedus ca


administratia publica poate fi definita din mai multe considerente, si anume din punct de
vedere a prevederilor constitutionale o putem define in 2 sensuri:1 sens sistem de autoritati
publice; Conform art. 96 din Constitutia R.M. guvernul exercita conducerea generala a
administratiei publice , adica conduce cu un sistem de organe centrale.2 sens activitate
sociala de interes public; Conform art. 102; 107 din Constituatia R.M. guvernul si alte organe
centrale de specialitate organizeaza si traduc in viata prevederile legii ,adica administratia
publica este o activitate privind organizarea si executarea in concret a legii.c) Determinati

corelatia intre administratie publica, administratie de stat si putere executive. Termenul


de administartie publica isi gaseste reflecatare in Constitutia Republicii Moldova anterior
fiind sub numele de autoritate de stat.Notiunea de administratie publica are legatura
2

nemijlocita cu puterea executive in cadrul statului, fiind reglemntata de ramura de Drept


Administrativ. Notiunea dministratiei publice are un continut mai restrins decit notiunea de
administratie. Astfel adm. pub. este un gen de administratie exercitate de organele executive
ale statului si ea se deosebeste de adm. particulara care la fel este un gen de
administratie.Astfel din cele expuse putem deduce ca termenul de administratie publica si
administratie de stat pot aparea ca sinonime, iar administratia publica la rindul ei este un
gen de administratie a exercitata de organelle executive ale statului.

4.Principiile administratie publice (dreptului administrativ):a)Definiti si enumerati principiile

administratiei publice (dreptului administrativ).Pe linga principiile funadamenatale care se


atribuie si administratie publice si anume:-principiul legalitatii in administratia publlica;principiul democratismului si pluralismului politic in administratia publica ;-principiul egalitatii
in drepturi a tuturor cetatetinilor in domeniul adm. publice;- principiul descentralizarii
serviciilor publice;-principiul autonomiei locale;Mai sunt si principia ramurale, care apartin in
special administratiei publice:-principiul promptitudenii in executare( procedura administrative
si emiterea deciziei trebuie efectuate in termini rezonabili;-principiul obligativitatii autoritatii
administrative de a informa persoanele interesate despre procedura administrative si dreptul
lor de a fi ascultate sau auzite;-accesul la informatie (persoanele interesate au dreptul la
inforamtie inainte ca decizia sa fie luata, despre argumentele pe care aut. Adm . urmeaza sa isi
fondeze decizia);-obligativitatea deciziei (autoritatea adm. are obligatia de a lua o decizie la
finelele oricarei procedure, indiferent de faptul ca aceasta are loc din initiatiava proprie sau a
unei persoane private);-Obligativitatea de a accepta demersurile persoanei private si de a le
solution in modul cel mai potrivit (Orice demers nu poate fi respins fara examinare si fara sa se
dea un raspuns din partea autoritatilor administrative,cu exceptia unui demers vadit
neintemeiat sau absurd)b)Clasificati principiile administratiei publice (dreptului

administrative) in raport cu legislatia si doctrina.Principiile administratiei publice in raport cu


legislatia si doctrina pot fi clasificate in:-principii fundamentale ale administratiei publice;principii organizatorice si functionale ale administratiei publice;-principii de perspective ale
administratiei publice.c) Formulati principiile de perspectiva ale administratiei publice

(dreptului administrativ).In literatura de specialitate inclusiv diferitor foruri international


(consiliul Europei) ar putea fi mentionate urmatoarele principii de perspectiva ale adm.
publice-principiul respectarii scopului si si a obictivelor trasate de lege;-principiul
proportionalitatii;-principiul obiectivitatii;-principiul impartialitatii;-principiul bunei-credinte;principul transparentei;-dreptul de afi reprezentat sau asistat;-dreptul de aprezenta demrsuri
aut. Adm. pub;-princiul securitatii juridice;-principiul participarii;-principiul respectarii
intimitatii
5.Notiunea, obiectul si metoda de regelematare a dreptului administrativ:a)Identificati

obiectul de reglementare si definiti dreptul administrative ca ramura a dreptului.Dreptul


administrativ este ramura a dreptului public care cuprinde o totalitate de norme de drept care
reglementeaza organizarae si activitatea autoritatilor administratiei publice si intr-o anumita
masura organizarea altor altor organe statale de asemenea reglemeteaza raporturile dintre
3

autoritatile administratiei publice si raporturile dinter aceste autoritati si particulari.Exista mai


multe pareri referitor la obiectul de reglementare a dreptului administrative:-relatii privind
ordinea publica si securiatatea-majoritatea relatiilor sociale incepind de la invatamint si
finisind cu economia.b) Determinati particularitatile metodei de reglementare a dreptului

administrative.Particularitatile metodei de reglementare a dreptului administrative:-pentru


mecanismul de reglementare a dreptului administrative sunt caracteristice de regula
prescriptiile ca procedura juridical, iar in anumite cazuri interdictiile.-reglementarea relatiilor
sociale in cadrul dreptului administrative presupune o manifestare unilateral de vointa, adica
raporturile cu character administrative pot aparea, se pot modifica sa inceta in rezultatul
manifestarii de vointa doar a unui singur subiect care de regula are imputerniciri autoritare.-in
anumite circumstate in cadrul dreptului administrativ pot fi folosite si mijloace permisive ca
procedee de reglementare in rezultatul carora apar relatii unde exista egalitate intre
parti.c)Formulati trasaturile care caracterizeaza dreptul administrativ ca ramura distincta a

dreptului.Dreptul administrative are urmatoarele trasaturi caractrestice:-Dr. Adm


reglementeaza domenii foarte variate ale vietii sociale, incepind de la invatamint,asistenta
sociala pina la problem de aparare si securitate a statuli;-Dr.Adm la fel ca si Dr. Const sunt
niste ramuri de drept constituite mai recnt comarativ cu alte ramuri de drept;-Dr. Adm contine
norme de drept ce se bazeaza ca regula pe principiul inegalitatii subiectelor raportului
administrative;-Dr. Adm este o ramura de drept cu un pronuntat caracter de mobilitate;-In Dr.
Adm unele conflicte juridice se solutioneaza pe cale administrative adica de autoritatile
administrative erarhic superioare.-Deoarece reglmenteaza domenii foarte variate, aceasta
ramura de drept este dificil de o codifica.-Actele si faptele in domeniul dreptului administrative
sunt supuse controlului judecatoresc in special controlului instatelor de contencios
administrative.
6.Normele de drept administrative:a)Definiti notiunea normei de drept administrativ si

enumerati trasaturile ei caracteristice:Normele de drept administrativ sunt reguli care


reglementeaza in principal raporturile ce apar intre autoritatile administratiei publice in
realizarea activitatii executive in stat precum si raporturiile dintre aceste autoritati si
particulari.Trasaturile caracteristirice normelor de drept administrative:-normele de dr. adm.
are ca scop asigurarea realizarii eficiente a mecanismului puterii executive conform constitutiei
si altor legi;-dupa obiectul lor de reglementare aceste norme sunt foarte variate avind in
vedere ca si obiectul de reglementare a dreptului administrative este complex.-normle de
drept adm. determinind limitele de conduita, urmaresc scopul asigurarii legalitatii si disciplinei,
in cadrul raporturilor sociale care apar in procesul activitatii adm. publice.-normele de dr. adm.
au grad diferit de generalitate.Astfel deosebim norme ce se refera la toate persoanele;norme
ce se refera la o categorie larga de persoane si norme ce se refera la o categorie mai mica de
pers.-normele de drept administrativ nu reglementeaza relatiile dintre particulari.-normele de
drept administrativ asigura organizarea si functionarea intregului sistem al administratiei
publice.b) Determinati structura si categoriile(clasificarea) normelor de drept

administrative.Normele de drept administrative au o structura logico-juridia si tehnicojuridica.Din punct de vedere al structurii logico-juridice norma de dr. adm are 3 elemente:ipoteza(imprejurarile in care se aplica norma de dr. adm.)-dispozitia(continutul reglementarii)sanctiunea(consecintele juridice ale nerespectarii prevederilor acesteia)Din punct de vedere
tehnico-juridic normele de dr. adm. sunt exprimate de regula in articole cu subdiviziunile
4

acesteia (aliniate, paragrafe) precum si gruparea articolelor in sectiuni capitol,


titluriClasificarea normelor de drept administrative.Dupa obiectul de reglementare deosebim
:-norme materiale(acele norme care reglementeaza drepturile si obligatiile autoritatilor adm.
precum si altor categorii de persoane fizice sau juridice.)-norme procedural (aceste norme au
ca obiect reglementarea unor relatii procesuale in procesul activitatii autoritatilor ad,
publice)In dependeta de forta juridical sau actul juridic in care sunt cuprinse atit normele
materiale cit si procedurale pot fi clasificate in: 1.norme constitutionale2. norme
organice3.norme ordinare4. norme subordinate legii.Dupa sfera de cuprindere normele de dr.
adm . se clasifica in urmatoarele categorii:-norme generale (care au o sfera larga de
reglementare)-norme speciale (care reglementeaza o anumita grupa de raporturi sociale bine
determinate)-norme exceptionale (care sunt adoptate in cazuri de exceptie)Dupa continutul
juridic al normelor de dr. adm. deosebim:-norme obligatiuni (onerative, prescriu un
comportament)-norme interdictii (prohibitive,interzic un anumit comportament)-norme de
imputernicire (permisive, prevad posibilitatea de actiona la propria alegere in limitele
legislative)-norme de stimulare ( au ca scop asigurarea prin intermediul mijloacelor de
influenta morala si/sau materiala a comportarii necesare a participantilor.)-norme de
recomandare( sunt aplicabile in acele relatii unde autoritatile publice nu pot intervene cu
prescriptii directe)c) Estimati asemanarea si deosebirea normelor de drept administrative in

raport cu alte norme de drept.Comparind caracteristicile normelor de drept administrativ si


normelor de drept constitional, am depistat unele asemari si deosebiri.Astfel dupa obiectul lor
de reglementare normele de drept administrativ sunt foarte variate avind in vedere ca si
obiectul de reglementare a drepului administrative este complex, iar obiectul de reglementare
a normelor de drept constitutional il constituie relatiile sociale ce apr in procesul de instaurare,
mentinere si exercitare a puterii in stat. Normele de dr. adm. au grad diferit de
generalitate.Astfel deosebim norme ce se refera la toate persoanele;norme ce se refera la o
categorie larga de persoane si norme ce se refera la o categorie mai mica de pers., pe cind
normele de drept constitutional au o forta juridica suprema , cu un caracter general,
impersonal si obligator.Atit normele de drept administrative cit si normele de drept
constitutional nu reglementeaza relatiile dintre particulari.
7.Raportul juridic administrativ.a)Definiti notiunea raportului juridic administrativ si

enumerati trasaturile lui caracteristice.Raportul juridic administrativ - reprezinta o relatie


sociala de administrare reprezentata de normele dreptului administrativ in cadrul careia
partile apar in calitate de prestatori de drepturi si obligatii garantate de norma de drept
administrativ.Raportul juridic administrativ are urmatoarele caracteristici:-cel putin unul din
subiecte le RJA este o autoritate administrativa;-obiectul RJA este determinat de domeniul
activitatii de organelor administative publice, adica realizarea sarcinilor puterii executive in
cadrul statului.-de regula RJA apar , se modifica sau inceteaza pe baza unei manifestari
unilaterale de vointa. Aceste manifestari de vointa apar din oficiu sau la cerere.-RJA pot
aparea, se pot modifica sau inceta si din producerea unor evenimente.-incalcarea obligatiilor
ce izvoras din RJA atrage ca regula angajarea raspunderii disciplinare contraventionale.conflictele juridice aparute din nerespectarea obligatiilor partilor RJA se solutioneaza de multe
ori pe cale administrativa daca legea nu prevede expres calea judecatoreasca.b) Determinati

elementele (structura) si categoriile (clasificarea) raporturilor juridice


administrative.Structura RJA: Ca si alte raporturi juridice administrative, raportul juridic
5

administrative este constituit din urmataorele elemente:Subiect,Obiect,Continut.RJA


presupune cel putin 2 persoane denumite subiecte ale raportului respectuv. Dintre care cel
putin 1 trebuie sa fie investit cu puter publica .Cel de-al doilea subiect poate fi un alt organ al
administratiei publice sau o persoana fizica sau juridical din afara sistemului administratiei
publice.Obiectul RJA il constitue acele actiuni sau inaction pretense de catre subiectul active de
la subiectul pasiv sau intr-o formula generala- conduit subiectelor. Continutul RJA il formeaza
drepturile si obligatiile ce revin subiectelor acestui raport.Clasificarea RJA.Dupa subiecte
deosebim urmatoarele categorii de RJA in care ambele subiecte sunt autoritati a adm. publice;
a doua categorie sunt RJA in care un subiect este o autoritate publica iar celalt de-al doilea
subiect este un particular. In ceea ce priveste prima categorie de raporturi pot exista 2 situatii:
Cele 2 subiecte care sunt autoritati ale adm. pub. sunt plasate pe locuri diferite in erarhia
autoritatilor administrative;Cele 2 subiecte autoritati ale adm . pub sunt plasate pe aceesi
pozitie in locul sistemului autoritatilor administrative.c) Decideti asupra specificului

raporturilor juridice administrative in raport cu alte relatii juridice.Comparind specificul


raportului juridic administrative cu specificul raportului juridic constitutional am identificat
anumite deosebiri si asemanari.Astfel ca subiecti ai raportului jurdic administrative pe de o
parte este obligatoriu sa fie o autoritate publica administrative iar in cazul raportului juridic
constitutional pe de o parte e obligatoriu sa fie statul.Obicetul raportului juridic este
determinat de domeniul activitatii de organizare a administratiei publice, adica realizarea
puterii executive in cadrul statului iar obiectul raportului juridic constitutional apar relatiile ce
apar in procesul de instaurare,mentinere si exercitare a puterii in stat.
8.Notiunea si sistemul dreptului administrativ:a)Definiti si enumerati subiectele dreptului

administrativ.Subiect a dreptului administrativ persoana fizica sau organizatia care conform


legislatiei poate fi parte la raporturile sociale reglementate de normele de drept
administrative.Ca subiecte ale dreptului administrativ pot fi : -autoritati publice (organele
administratiei publice, alte autoritati ca parte intr-un raport de drept administrative)persoanele fizice (functionari publici,cetateni ai RM, cetateni straini si apatrizi);-organizatiile
obstesti si politice.b)Clasificati subiectele dreptului administrativ.In functie de pozitia
subiectelor in raport, deosebim: -subiect supraordonat;-subiect subordonat;-subiect activ;subiect pasiv.c)Formulati din ce moment persoana devine subiect a dreptului

adminstrativ?Persoana devine subiect a dreptului administrativ din momentul savirsirii actiunii


sau inactiunii de care se leaga aparitia, modificarea sau incetarea raportului juridic
administrativ.Calitatea de subiect al RJA este legata de notiunea de capacitate juridica, care la
persoanele fizice aste alcatuita din capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu, iar la
persoanle juridice din competenta stabilita expres in acte normative.
9.Izvoarele dreptului administrative.a)Definiti si enumerati izvoarele dreptului

administrativ.Izvoarele dreptului administrativ sunt formele in care se exprima normele


dreptului administrativ care nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii dintr-un raport
administrativ.Izvoarele dreptului administrativ sunt :1.Constitutia- dispune de forta juridica
suprema si contine norme privind organizarea si functionarea principalelor organe ale
administratiei publice, precum si principiile care stau la baza functionarii lor.2.Decretele
Presedintelui Republicii- cind acestea poarta caracter mormativ si cuprind norme de drept
administrativ.3.Ordonantele si hotaririle guvernului acestea sunt in marea lor majoritate,
6

izvoare de drept administrativ, deoarece au un caracter normativ si prin intermediul lor se


organizeaza activitatea ministerelor si altor organe ale administratiei publice;4.Legea numai
cea care contine norme de drept administrativ;5.Actele juridice adoptate sau emise de
organele adm. Pub. Locale autonome si descentralizate (hotariri, decizii...)6.Ordinele si
instructiunile emise de ministri , precum si actele emise de serviciile publice desconcentrate
ale ministerelor si departamentelor, organizate in UAT care nasc, modifica si sting
RJA.7.Tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, in cazul in care acestea
contin norme ale dreptului administrativ si sunt de aplicabilitate directa.b)Clasificati izvoarele

dreptului administrativ.Izvoarele de drept adm. pot fi clasificate in urmatoarele categorii :izvoare ale dreptului administrativ in sens material ( o totalitate de valori materiale si spirituale
ale unei anumite societati intr-o anumita periaoada istorica care sunt exprimate in forma
juridica normativa)-izvoare ale dreptului administrativ in sens formal (formele juridice pe care
le imbraca normele de drept adm.)Doctrina juridica occidentala a imprtit izvoarele de drept
administrativ in:-izvoare scrise;-izvoare nescrise.

10. Sistemul dreptului administrativ:a) Descrieti sistemul dreptului administrativ.Orice ramura


de drept este cumpusa dintr-un grup de norme juridice care reglementeaza relatiile intr-un
anumit domeniu.Domeniul administratiei publice este foarte vast, cuprinzind un numar mare
de diverse raporturi, respectiv ramura dreptului administrativ contine un numar impunator de
norme administrative.Din care motiv este greu de vorbit despre o sistematizare concreta, ba
chiar mai mult decit atit se considera ca e imposibila o oarecare codifucare.Cu toate acestea
unele institutii ale dreptului administrativ pot fi supuse codificarii (Codul
contraventional).Totusi, conform unor opinii normele de drept administrativ se impart in:normele partii generale a dreptului administrativ;-normele partii speciale a dreptului
administrativ.De asemenea normele de drept administrativ se grupeza si in institutii juridice:institutia serviciului public;-institutia raspunderii contraventionale;-institutia contenciosului
administrativ.b) Determinati partile componente ale sistemului dreptului

administrativ.Normele de drept administrativ conform unor opinii din doctrina se impart in


urmatoarele parti:-normele partii generale a dreptului administrativ;-normele partii speciale a
dreptului administrativ.Partea generala a dreptului adm. include normele care se refera la
toate sau aproape toate sferele administratiei publice.Partea speciala a dreptului administrativ
include acele norme care se refera la domenii si autoritati concrete ale administratiei publice.
11.Corelatia dreptului administrativ cu alte ramuri de drept:a)Determinati ramurile de drept

cu care coreleaza (are tangente) dreptul administrativ.Dreptul administrativ se afla intr-o


corelatie strinsa cu celelate ramuri de drept ale dreptului public desi are tangente si cu
ramurile de drept privat.Astfel Dreptul administrativ are tangente cu dreptul constituional, cu
dreptul penal, cu dreptul civil, cu dreptul procesual civil si procesual penal, cu dreptul
international public, cu dreptul muncii, dreptul financiar....b)Determinati corelatia dreptului

administrativ cu alte ramuri de drept in dependenta de gradul de interactiune.Corelatia


dreptului administrativ cu dreptul penal.Dreptul penal este o ramura a dreptului ce cuprinde o
totalitate de norme de drept ce reglementeaza modul de santionare a celor ce savirsesc
infractiuni.Dreptul administrativ reglementeaza printre alete domenii si raporturi dinte
autoritatile administratiei si particulari in cazul incalcarii normelor de drept administrativ.In
dreptul administrativ santiunile ca regula sunt pecuniare si numai in cazurile de exceptie pot fi
7

cu privatiune de libertate, iar in dreptul penal dimpotriva ca regula se aplica pedepse privative
de libertate si subsidiar sanctiuni sau pedepse pecuniare . Exista legatura directa dintre
raspunderea aplicata in dreptul penal si raspunderea aplicabila conform normelor de drept
administrativ.Astfel fapta considerata initial infractiune care ulterior s-a dovedit ca nu are un
caracter social periculos poate fi sanctionata conform normelor privind raspunederea
contraventionala. Corelatia dreptului administrativ cu dreptul constitutional.Dreptul
administrativ se afla intr-o strinsa corelatie cu dreptul constitutional.In timp ce dreptul
constitutional cuprinde o totalitatea de norme de drept privind organizarea interioara a
statului si guvernarea , rapoturile dintre stat si persoana, Dreptul Adm. la rindul sau isi ia
inceputul din normele dreptului constitutional pe care le detaliaza si oncretizeaza.Dreptul
constitutional este ramura care organizeaza iar dreptul administrativ este ramura care
activeaza.Corelatia Dreptului Administrativ cu Dreptul Financiar.Daca drepetul financiar
reglementeaza relatii sociale conform limitelor strict determinate de obiectul sau , Dr. Adm .
nu are hotare asa strict determinate ca dr. Financiar, astfel dreptul financiar cuprinde o
totalitate de norme de drept ce reglementeaza modul in care sunt realizate veniturile
bugetului...Dr. Adm. la rindul sau reglementeaza organizarea si activitatea autoritatilor
administratiei publice cu atributii financiare.c) Apreciati specificul dreptului administrativ ca

ramura de drept, reiesind din corelatia cu alte ramuri de drept.Reiesind din corelatia dreptului
administrativ cu alte ramuri de drept am concluzionat urmatoarele trasaturi specifice ale
ramurii de drept administrativ:-Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public-In
dreptul administrativ santiunile ca regula sunt pecuniare si numai in cazuri exceptionale pot fi
privative de liberatate-In dreptul administrativ in calitate de subiect neaparat pe o parte apare
un subiect inezestrat cu functie publica, si de partea celalta parte poate fi la fel o autoritate
publica sau particulari.-Dr. Adm reglementeaza domenii foarte variate ale vietii sociale,
incepind de la invatamint,asistenta sociala pina la problem de aparare si securitate a statuli;Dr.Adm la fel ca si Dr. Const sunt niste ramuri de drept constituite mai recnt comarativ cu alte
ramuri de drept;-Dr. Adm contine norme de drept ce se bazeaza ca regula pe principiul
inegalitatii subiectelor raportului administrative;-Dr. Adm este o ramura de drept cu un
pronuntat caracter de mobilitate;-In Dr. Adm unele conflicte juridice se solutioneaza pe cale
administrative adica de autoritatile administrative erarhic superioare.-Deoarece reglmenteaza
domenii foarte variate, aceasta ramura de drept este dificil de o codifica.-Actele si faptele in
domeniul dreptului administrative sunt supuse controlului judecatoresc in special controlului
instatelor de contencios administrative.
12.Stiinta dreptului administrativ.a)Definiti si determinati obiectul de cercetare al stiintei

dreptului administrativ.Stiinta dreptului administrativ are ca obiect de cerecetare diferite


aspecte ale activitatii administratiei in cadrul statului si in baza cercetarilor si legitatilor
descoperite, inainteaza propuneri si recomandari in vederea perfectionarii normelor de drept
administrativ,adica pentru ridicarea efiecienta acestora.b)Determinati corelatia dintre ramura

de drept administrativ si stiinta dreptului administrativ.Stiinta dreptului administrativ are un


obiect de cercetare cu mult mai larg decit obiectul de reglementare a dreptului administrativ,
aceasta se datoreaza faptului ca stiinta dreptului administrativ utilizeaza cunostintele altor
stiinte juridice si sociale.Stiinta dreptului administrativ urmeaza a fi deosebita de dreptul
administrativ ca disciplina .Atit ramura de drept administrativ cit si stiinta dreptului
aministrativ au la baza generalitati despre organizarea si activitatea autoritatilor administratiei
8

publice cit si raporturile dintre autoritatile publice si raporturile dintre aceste autoritati si
particulari si multe altele....c)Apreciati importanta stiintei dreptului administrativ.Stiinta
dreptului administrativ are o importanta majora pentru dreptul administrativ ca ramura de
drept shi pentru societate.Stiinta dreptului administrativ se afla intr-o permanenta evolutie si
dezvoltare. Una din sarcinele stiintei dreptului administrativ ar fi elaborarea unei doctrine
administrative consolidate reiesind din normele cuprinse in constitutie si alte legi.Stiinta
dreptului administrativ trebuie sa serveasca perfectionarii sistemului administratiei publice,
imbunatatirii mecanismului de activitate a diferitor autoritati publice, adica sa favorizeze
stabilirea unui cadru juridic care sa corespunda necesitatilor societatii.

13. Notiunea autoritatii (organul) administratiei publice:a) Definiti autoritatea (organul)

administratiei publlice si enumerati trasaturile caracteristice.Autoritatea (organul)


administratiei publice este o structura organizationala, avind ca suport uman unul sau mai
multi agenti, constituita pe baza legii, dotata cu mijloace materiale si financiare potrivit legii,
care are capacitate juridica si este investita cu competenta necesara, pentru a putea actiona in
vederea organizarii, executarii legii sau prestarii de servicii publice in limitele legii, facind parte
din sistemul organelor administratiei publice.Trasaturile caracteristice ale autoritatilor
administratiei publice:-autoritatile adm. pub. sunt constituite intr-un sistem care formeaza
administratia publica in R.M;-intreaga activitate a acestor autoritati se desfasoara in baza si in
vederea executarii legii;-Autoritatile adm. pub. sunt infiintate prin lege sau in baza legii;intreaga activitate a autoritatilor. Administratiei publice se desfasoara in interesul statului, a
UAT si a cetatenilor;-organele adm . pub. activeaza comform atributiilor sau competentei
stabilite de lege ori in baza legii;-orice organ al administratiei publice are o structura interna
formata din anumite elemente cum ar fi : sectiuni, directii, servicii, departamente....-activitatea
organelor administrative publice este realizata in practica de un personal de specialitate care
se numesc functionari publici;- organele administratiei publice sunt o categorie de autoritati
publice ceia ce implica posibilitatea de a folosi forta coercitiva a statului;-actele juridice
adptate sau emise de aceste autoritati sunt supuse unui control de legalitate prevazut de lege
inclusiv controlului judecatoresc;-autoritatile administratiei publice au un statut juridic
independent stabilit prin lege sau conform legii.b) Determinati trasaturile ce deosebesc

autoritatae (organul) administratiei publice de alte autoritati publice (organe statale).Tot


aceliasi trasaturi mentionate la a) :-autoritatile adm. pub. sunt constituite intr-un sistem care
formeaza administratia publica in R.M;-intreaga activitate a acestor autoritati se desfasoara in
baza si in vederea executarii legii;-Autoritatile adm. pub. sunt infiintate prin lege sau in baza
legii;-intreaga activitate a autoritatilor. Administratiei publice se desfasoara in interesul
statului, a UAT si a cetatenilor;-organele adm . pub. activeaza comform atributiilor sau
competentei stabilite de lege ori in baza legii;-orice organ al administratiei publice are o
structura interna formata din anumite elemente cum ar fi : sectiuni, directii, servicii,
departamente....-activitatea organelor administrative publice este realizata in practica de un
personal de specialitate care se numesc functionari publici;- organele administratiei publice
sunt o categorie de autoritati publice ceia ce implica posibilitatea de a folosi forta coercitiva a
9

statului;-actele juridice adptate sau emise de aceste autoritati sunt supuse unui control de
legalitate prevazut de lege inclusiv controlului judecatoresc;-autoritatile administratiei publice
au un statut juridic independent stabilit prin lege sau conform legii.
14.Clasificarea autoritatii (organelor) administratiei publice.a) Enumerati criteriile de

clasificare a autoritatilor (organelor) administratiei publice.Criterii de clasificare a autoritatilor


(organelor) administratiei publice:-ordinea de formare a AAP;-modul de formare AAP;-natura
AAP;- Competenta AAP.b)Clasificati autartatile (organele) administratiei publice conform

criteriilor stabilite.Clasificarea autoritatatilot (organelor) administratiei publice :-In


dependenta de ordinea de formare deosebim :1.Autoritati a administratiei publice formate de
cetatenii.(consiliile locale)2.Aut. ale adm. pub. formate de organul legislativ si presedintele
R.M.(guvernul, parlamentul..)3.Organe formate de insasi organele administratiei publice
(diferite comisii guvernamentale)-Dupa modul de formare deosebim:1.Aut. ale adm. pub. alese
(consilierii, primarii..)2.Autoritati ale adm. pub. numite (guvernul, ministerele..)- Dupa natura
autorit. sau modul de activitate.1.Autoritati colegiale (guvernul, consiliile)2.Aut. individuale sau
unipersonale (ministerele, primariile)Competenta autoritatilor adm pub. poate fi de 2
feluri:Competenta teritoriala,Competenta material-Conform competentei teritoriale org. adm.
pub. se impart in urmatoarele categorii:1. Aut. ale adm. pub. centrale, care competenta pe
intreg teritoriul statului.2. Aut. ale adm. pub. locale ale caror competenta se exercita in limitele
unitatii administrativ teritoriale.- Conform competentei materiala aut. adm. pub. se impart in
:1. Aut. de competeta materiala;2. Aut. cu competenta de specialitate.c) Estimati importanta

clasificarii autoritatilor (organelor) administratiei publice.Clasificarea mentionata pe linga


aspectul teoretic are si un aspect practic .Reesind din competenta ale AAP putem determina
actiunea in spatiu a actelor administrative, adoptate sau emise de autoritatea respectiva. De
asemeni in cazul autoritatilor colegiale acestea si desfasara activitatea prin intrunirea
majoritatii persoanleor ce le compun si in rezultat ele adopta acte administrative care urmeaza
a eliberarii.Pe cind autoritatile unipersonale emit acte administrative, ca urmare a deciziei
conducatorului autoritatii.
15. Sistemul autoritatilor (organelor) administratiei publice:a)Descrieti sistemul autoritatilor

(organelor) administratiei publice.Sistemulu autoritatilor administratiei publice include


totalitatea organelor structurate intr-un sistem destinat unei activitati de organizare a
executarii si de executare a legii, in interesul intregii populatii a tarii, care se aplica pe intreg
teritoriul statului.b)Determinati partile componente ale sistemului autoritatilor

(organelor)administratiei publice.Ca parte componenta a Sistemului AAP apre :-guvernul care


mai este si reprezentantul puterii executive. Guvernul este autoritatea publica cea mai
importanya prin care se asigura legatura dintre toate autoritatile care formeaza sistemul
autoriatilor publice. In afara de guvern celelalte autoritati a sistemului respectiv pot fi divizate
in urmatoarele categorii:-Ministerele, agentiile, birourile, comisiile, consiliile
guvernamentale.... precum si serviciile acestora desconcentrate in UAT, raioane, toate aceste
autoritati formid administratia publica centrala de specialitate.- Consiliile satesti, comunele,
orasanesti, municipale si raionale, primarii satelor, comunelor, oraselor, municipiilor si
aparatul lor de munca.Toate aceste autoritati formeaza administratia publica locala.

10

16. Locul si rolul Presedintelui Republicii Moldova in sistemul autoritatilor publice:a)

Determinati natura atributiilor Presedintelui R.M.Analizind atributiile Presedintelui R.M. se


poate de concluzionat ca el are imputerniciri specifice activitatii sau puterii legislative,
imputerniciri specifice activitatii puterii executive si in anumite cazuri , chiar atributii specifice
puterii judecatoresti.Cu toate acestea se considera ca Presedintele R.M. are atributii de
mediere intre puterile statului.b)Stabiliti locul Presedintelui R.M. in sistemul autoritatilor

publice.Presedintele Republicii Moldova reprezinta statul si este garantul suveranitatii,


independetei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii.Din atributiile sus mentionate
se poate de afirmat ca Presedintele R.M.ocupa locul de arbitru, adica are functia de mediere
intre puterile statului, precum si intre stat si societate, astfel Presedintel R.M. este chemat sa
asigure echilibru si colaborarea puterilor statului, iar pentru aceasta el nicidecum nu poate
face parte din una fin puterile statului.c)Apreciati rolul Presedintelui R.M in cadrul sistemului

autoritatilor publice(organelor statale).Presedintele are un rol semnificativ in cadrul sistemului


autoritatilor publice (organelor statale).Astef vedem contributia acestuia in executarea
activitatilor tuturor puterilor de stat. O atributie specifica procesului legislativ este evidenta
din faptul ca conform Constitutiei orice lege ca sa fie publicata si sa intre in vigoare trebuie mai
intii promulgata de catre Presedintele R.M.In unele cazuri Presedintele R.M. indeplineste chiar
unele atributii ale Parlamentului, cum ar fi decalararea mobilizarii generale sau partiale si
luarea de masuri pentru respingerea admisiunii. In domeniul puterii executive Presedintele
R.M. numeste guvernul in baza votului de incredere acordat de catre parlamentul; poate
suspenda actele guvernului ce contravin legislatiei pina la adoptarea hotaririi Curti
Constitutionale, acorda grade militare supreme...De asemena Presedintele R.M. conform
prevederilor constitutionale poate numi sau elibera din functie judecatorii instantelor
judecatoresti in baza propunerii Consiliului Superior al Magistraturiisi multe altele. Din cele
mentionate este evident ca Presedintele Republicii Moldova ocupa un rol foarte important in
cadrul sistemului autoritatilor publice.
17.Modul de constituire, activitate si actele Presedintele Republicii Moldova:a)Determinati

modul de constituire si activitate a Presedintelui Republicii Moldova.Presedintele Republicii


Moldova este ales de catre Parlament prin vot secret pe un manadat de 4 ani , poate candida
la functia de presedinte al R.M. cetateanul R.M. care:-este cu drept de vot-are virsta de 40 de
ani impliniti -a locuit sau locuieste pe teritoriul R.M. nu mai putin de 10 ani -poseda limba de
stat.Presedintele se alege cu votul a 3/5 din numarul deputatilor alesi.Daca nici un candidat nu
11

a obtinut numarul necesar de voturi, este organizat al 2-lea tur de scrutin intre primii 2
candidati.Daca nici in al 2-lea tur nici un candidat nu intruneste nr necesar de voturi , se
organizeaza alegeri repetate.Daca nic dupa al 2-lea tur nu este ales presedintele, presedintele
in exercitiu dizolva parlamentul si stabileste o noua data a alegerilor parlamentare.Rezultatul
alegerilor se valideaza de catre Curtea Constitutionala si candidatul la functie depune un
juramint in fata parlamentului si a Curtii Constitutionale cel tirziu in 45 de zile dupa
alegeri.Modul de activitate :Atributiile ce tin de competenta presedintelui Republicii Moldova
sunt prevazute si in Constituatia R.M. si anume :-atributii in domeniul politicii externe -atrbutii
privind oferirea decoratiilor si titlurior de onoare-atributii in domeniul apararii-problemele
cetateniei R.M.-atributii cu caracter organizatoric, cum ar fi numirea in functii publice,
acordarea de grade militare ...si alte atributii prevazute in Constitutie.In activitatea sa
Presedintele R.M. este ajutat de apartul presedintelui R.M. care asigura asistenta
organizatorica, informational, tehnica a activitatii presedintelui. Aparatul Presedintelui R.M.
este format din directii, servicii si alte unitati structurale cum ar fi sectii in cadrul caruia
activeaza consilieri, consultanti, referenti... b)Stabiliti specificul actelor Presedintelui

Republicii Moldova.In procesul activitatii presedintele R.M. emite decrete ca acte juridice.
Decretele Presedintelui de regula au un caracter individual adica se refera sa situatii juridice si
persoane concrete, insa in unele cazuri decretele pot avea si caracter normativ.Decretele ca
principale acte juridice sunt obligatorii pentru executare pe intreg teritoiu statului si acestea se
publica in Monitorul Oficial al R. M.Unele decrete ale presedintelui sunt contrasemnate de
catre prim-ministru. In afar de acestea Presedintele R.M. poate lua parte la lucrarile
Paralamentului, inclusiv se poate adresa acestuia cu mesaje privind principalele probleme ale
natiunii.Mesajele spre deosebire de decrete poarta mai mult un caracter politic.c)Apreciati

gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea Presedintelui Republicii


Moldova.Analizind situatia actula in care se afla Republica Moldova si care continua de o
periaoada destul de considerabila, ma refer la faptul ca nici pina in prezent nu avem un
Presedinte validat de catre Curtea Suprema de Justitie, putem afirma ca legislatia privind
constituirea Presedintelui Republicii Moldova nu este asa de perfecta.Din motivul ca nici un
candidat nu intruneste numarul necesar de votori, adica nu este sustinut de catre 3/5 din nr de
deputati alesi, noi avem doar Presedinte interimar.In ceea ce priveste activitatea infaptuita de
catre Presedinte la fel sunt unele puncte care pun la dubii perfectiunea legislatiei in ceea ce
priveste activitatea Presedintelui R.M. O problema care inaca nu is gaseste solutionare estea
ce a controlului judecatoresc al legitatii actelor juridice ale Presedintelui.

12

18.Incetarea mandatului si responsabilitatea Presedintelui Republicii Moldova:a)Determinati

temeiurile de incetare a mandatului Presedintelui Republicii Moldova.Temeiuri de incetare a


mandatului:-S-a sfirsit termenul de 4 ani de zile, adica a expirat mandatul.-Demisia benevola a
acestuia din imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor-Decesul acestuia-La propunerea
a cel putin 1/3 din deputati pentru demiterea acestuia, si se aduce la cunostinta Presedintelui
R.M. Presedintele poate da Paralamentului si Curtii Constitutionale explicatii cu privire la
faptele ce i se imputa.-Presedintele poate fi demis de catre Parlament cu votul a 2/3 din
numarul deputatilor alesi in cazul savirsirii unor fapte prin care incalca prevederile
Constitutiei.b)Stabiliti caracterul si modalitatile responsabilitatii Presedintelui Republicii

Moldova.Desi conform legislatiei in vigoare Presedintele R.M se bucura de imunitatea, adica el


nu nu poate fi tras la raspundere juridica pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului,
totusi Cosntititutia prevede situatii cind Presedintele R. M. Poate fi atras la raspunedre
penala.In cazul in care Presedintele R. M savirseste o infractiune el poate fi pus sub acuzare cu
votul a cel putin 2/3 din numarul deputatilor alesi. Competenta de judecata a cazurilor
apartine Curtii Supreme de Justitie si in cazul cind sentita de condamnare a CSJ ramine
definitiva Presedintele R. M este lipsit de emunitate si atras la raspundere juridica.c)Evaluati

gradul de perfectiunea legislatiei referitor la incetarea madatului si responasbilitatea


Presedintelui Republicii Moldova.Analizind situtia actuala a R.M. putem mentiona ca legislatia
din punct de vedere a incetarii si responsabilitatii Presedintelui R.M. nu este intr-atit de
perfecta. Daca sa ne referim la incetarea madatului Presedintelui R.M. care poate inceta in
urma demiterii cu votul a 2/3 (nr mai mare) din nr deputatilor alesi, insa interesant este faptul
ca Presedintele este instituit in functie cu votul a 3/5( nr mai mic) din nr deputatilor alesi. Deci,
demiterea este mai costisitoare decit numirea si daca Paralmentul carea a adoptat modificarea
formei de alegere a Presedintelui n-a reusit sa aleaga un Presedinte (in conditiile politice
existente), atunci realizarea procedurii de demitere este si mai putin posibila.O alta problema
consta in determinarea faptelor ce contravin normelor constitutionale ca in rezultat
Presedintele sa fie tras la raspundere.Uramrind ideea expusa mai sus orice decret anulat de
catre Curtea Constitutionala pe motiv de incalacare a prevederilor Constitutiei este temei
pentru atragere la raspundere.
19. Modul de constituire si functionare a Guvernului:a)Descrieti modul de constituire si

componenta Guvernului.Procedura de constituire a Guvernului incepe cu desemnarea de catre


Presedintele R.M in urma consultarii fractiunilor parlamentare a unui candidat pentru functia
de priministru, persoana desemnata in calitate de candidat va cere in termen de 15 zile de la
desemnare, votul de incredere al parlamentului asupra listei componentei Guvernului si asupra
13

viitoarului program de activitate.Chestiunile respective sunt examinate in sedinta


Parlamentului si Guvernului i se acorda incredrea cu votul majoritatii deputatilor alesi. In baza
votului de incredere acordat de Parlament, Presedintele R.M. numeste Guvernul printr-un
decret. Membrii Guvernului depun in mod individual in termen de 3 zile de la data numirii
Guvernului, juramintul in fata Presedintelui R.M. Data depunerii juramintului, constituie data
de la care Guvernul isi exercita atributiile.In componenta Guvernului intra:-Prim-ministru-primvicepriministru-viceprim-ministri-ministri-alti membri stabiliti prin lege
organica.b)Detereminati modul de funtionare a Guvernului.Activiatatea Guvernului se
desfasoara sub forma de sedinte care au loc in functie de necesitati, dar nu mai rar decit o dat
pe trimestru.Sedintele Guvernului sunt publice.La ele pot participa si alte persoane, in
conformitate cu legislatia.La decizia prim-ministrului, sedintele pot fi inchise.Sedintele sunt
prezidate de prim-ministru, care coordoneaza activitatea membrilor Guvernului cu respectarea
competentelor si responsabilitatilor ce le revin. Guvernul asigura realizarea politicii interne si
externe a statului, exercita conducerea generala a administratiei publice si este responsabil in
fata Parlamentului pentru activitatea sa. Guvernul cel putin o data pe an , tine in fata
Parlamentului o dare de seama asupra activitatii sale.Membrii Guvernului sunt obligati sa
raspunda la intrebarile formulate de deputati referitor la activitatea Guvernului si a organelor
din subordonarea acestora.
20.Atributiile Guvernului:a)Enumerati atributiile Guvernului.Guvernul:1) promoveaz n via
legile Republicii Moldova, decretele Preedintelui Republicii Moldova i exercit controlul
asupra executrii hotrrilor i ordonanelor Guvernului; 2) stabilete funciile ministerelor, ale
altor autoriti administrative centrale i ale celor din subordinea sa, asigur ntreinerea
autoritilor administraiei publice centrale n limitele mijloacelor financiare aprobate n acest
scop de Parlament; 3) coordoneaz i exercit controlul asupra activitii organelor
administraiei publice locale ale Republicii Moldova; 4) realizeaz programele dezvoltrii
economice i sociale a republicii, creeaz condiii pentru funcionarea autoadministrrii; 5)
conduce organele de aprare a teritoriului, securitii Republicii Moldova i a cetenilor ei; 6)
asigur promovarea politicii interne i externe a Republicii Moldova.b)Clasificati atributiile

Guvernului.Clasificare atributiilor Guvernului se face in baza aprtenetei lor la urmatoarele


atributii:-Atributiile generale ce in de competena Guvernului;- Atributiile Guvernului n
domeniul dezvoltrii sociale, nvmntului, tineretului i sportului, culturii i ocrotirii sntii
;-Atributiile Guvernului n domeniul economiei;-Atributiile Guvernului n domeniul finanelor,
creditelor, impozitelor, preurilor i circulaiei monetare;-Atributiile Guvernului n domeniul
muncii i politicii de cadre n serviciul public;-Atributiile Guvernului n domeniul tiinei i
tehnicii;-Atributiile Guvernului n domeniul asigurrii legalitii;-Atributiile Guvernului n
domeniul asigurrii securitii i capacitii de aprare a rii; -Atributiile Guvernului n
domeniul politicii externe.c)Apreciati corelatia dintre atributiile Guvernului si atributiile

Prim-ministrului si viceprim-ministrilor.Analizind atributiile Guvernului, prim-ministrului si a


viceprim-ministrilor, deducem ca intre aceste atributii exista o strinsa relatie si conlucrare care
urmaresc scopul unei mai bune activitati a intregului guvern. O atributie a Guvenului este de a
stabili functiile ministerelor si altor autoritati administrative centrale de specialitate din
subordine, o similitudine gasim in atributiile prim-minstrului de a forma Guvernul si propune
copmozitia acestuia in modul stabilit.O alta atributie a guvernului este promovarea in vaita a
legilor R.M. , hotaririlor parlamentului, dectretele presedintelui R.M. precum si a exercita
14

controlul asupra executarii propriilor decizii, aici vedem o continuitate a atributiilor Guvernului
cu ale prim-minstrului si a viceprim-ministrilor care au atributia de a contrasemna actele
adoptate de catre Guvern si de asigura controlul activitatii autoritatilor din subordine, si chiar
de competenta prim-ministrului in unele situatii intra si atributia de a contrasemna decretele
Presedintelui R.M. Guvernul mai are atributii n domeniul politicii externe, unde prim-ministru
acorda imputerniciri privind acordul incheerii trataelor internationale.Guvernul este o
autoritate publica care asigura realizarea politicii interne si externe si exercita conducerea
generala a administratiei publice, prin intermediul Prim-ministrului, viceprim-mistrilor si
ministrilor.

21.Actele Guvernului.a)Identificati actele GuvernuluiDin prevederile Constitutie R.M.


deducem ca Guvernul adopta urmatoarele acte:-hotariri-ordonante-dispozitiib)Comparati

diferite categorii de acte ale Guvernului.Dupa cum am mentionat Guvernul adopta:


hotariri,ordonante si dispozitii.Hotaririle sunt cele mai raspindite acte adoptate de catre
Guvern,prin intermediul lor Guvernul asigura organizarea si executarea legii, pe cind
ordonantele sunt niste acte normative cu putere de lege ordinara adica ele se adopta in
domeniile care nu fac obiectul legilor organice si dispozitiile la rindul lor sunt acte care in parte
este considerat ca se emit de catre prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a
Guvernului si in majoritatea cazurilor poarta un caracter individual.Caracter individual pot avea
si hotaririle, care sunt cu caracter individual.Atit hotaririle cit ordonantele si dispozitiile se emit
de catre prim-ministru, iar ordonantele si unele hotariri ale guvernului cum ar fi cele cu
caracter normativ se contrasemneaza de ministri care au obligatia punerii lor in aplicare.Toate
aceste 3 acte intra in vigoare de la data publicarii lor in Monitorul Oficial al R.M. sau la data
expres prevazuta in lege.c)Decideti asupra coraportului dintre actele Guvernului si actele

Prim-ministrului.De competenta Guvernului tine adoptarea urmatoarelor acte: hotariri,


ordonante si dispozitii.La adoptarea acestor acte a Guvernului un loc aparte il detine primministru de competenta caruia tine semnarea acestor acte emise de Guvern, iar ordonantele si
unele hotariri ale guvernului cum ar fi cele cu caracter normativ se contrasemneza si de
ministri a caror specializarea este cointeresata, si au obligatia de a le pune in aplicare.
Numeroase discutii se duc pe baza aspectului daca dispozitiile sunt acte ale Guvernului sau
actele prim-ministrului. Dispozitiile se emit de catre prim-ministru pentru organizarea
activitatii interne a guvernului, si in majoritatea cazurilor poarta un caracter individual, adica se
refera la situatii si persoane sau subiecte concrete.
22.Incetarea madatului si responasabilitatea Guvernului:a)Determinati durata mandatului si

temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Guvernului.Mandatul Guvernului este


legat de mandatul Parlamentului R.M. (4 ani) adica incetarea mandatului Guvernului are loc de
regula la data validarii alegerilor pntru un nou Parlament.Insa madatul Guvernului poate inceta
inainte de termen in urmatoarele situatii:1) Parlamentul i-a exprimat nencrederea n Guvern
conform art.106 i 106/1 din Constituie; 2) Prim-ministrul a demisionat sau a decedat
(demisionarea Prim-ministrului conduce la demisionarea Guvernului n componen
deplin).3) Demisionarea Guvernului din propria initiativa in intreaga componenta.b)Stabiliti

modalitatile si caracterul responsabilitatii Guvernului.Guvernul rspunde n faa


15

Parlamentului pentru activitatea sa.Astfel Guvernul trebuie sa prezinte informatiile si


documentele cerute de Parlament, de comisiile Parlamentare si de deputati.De asemenea
membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului, iar in cazul cind li se solicita prezenta
participarea lor este obligatorie. Guvernul cel puin o dat pe an, ine n faa Parlamentului o
dare de seam despre activitatea sa.Minitrii i conductorii altor autoriti administrative
centrale, n baza unei hotrri a Parlamentului, in n faa lui dri de seam asupra activitii lor.
Membrii Guvernului snt obligai s rspund la ntrebrile formulate de deputai referitor la
activitatea Guvernului i a organelor din subordinea lui n modul stabilit. Guvernul examineaz
deciziile comisiilor Parlamentului viznd activitatea Guvernului i a organelor din subordinea
lui, comunic comisiilor rezultatele examinrii deciziilor sau msurile luate pe marginea lor.
23.Organizarea si functionarea organelor centrale de specialitate ale administratiei
publice:a)Determinati modul de organizare si structura organelor centrale de specialitate ale

administratiei publice.Pentru infaptuirea adm. pub. si rezolvarea problemelor variate ale


acestora un rol important il au ministerele, in afar de ministere ca autoritati centrale de
specialitate ale administratiei publice fuunctioneaza diferite agentii, birouri, servicii,
inspectorate, comisii si consilii guvernamentale.Structura Organelor centrale de specialitate ale
administraiei publice.n republic activeaz: 1) urmtoarele ministere: Ministerul Economiei
Ministerul Finanelor Ministerul Justiiei Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor
Externe i Integrrii Europene Ministerul Aprrii Ministerul Construciilor i Dezvoltrii
Regionale Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare Ministerul Transporturilor i
Infrastructurii Drumurilor Ministerul Mediului Ministerul Educaiei Ministerul Culturii
Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei Ministerul Sntii Ministerul Tineretului i
Sportului Ministerul Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor; 2) alte autoriti
administrative centrale: Biroul Naional de Statistic Agenia Relaii Funciare i Cadastru
Biroul Relaii Interetnice Serviciul Grniceri Agenia Moldsilva Agenia Rezerve Materiale
Agenia Turismului Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei.b)Determinati

modul de functionare a organelor centrale de specialitate ale administratiei


publice.Ministerele sunt conduse de ministri numiti in modul stabilit de Constitutie, ei avind si
calitatea de membri ai guvernului.Conducerea celorlalte autoritati administrative centrale de
specialitate este asigurata de directori generali, deirectori, sefi, presedinti.Ministerele si
respectiv ceilalti conducatori ai organelor centrale de specialitate asigura aplicarea
programului guvernului si in activitatea lor ei sunt ajutati de viceministri, de vicedirectori, sefi
adjuncti sau vicepresedinti care de regula sunt numiti de catre guvern. Pe linga majoritatea
organelor centrale ale administratiei publice activeaza colegiile acestor autoritati. Pentru asi
desfasura activitatea fiecare organ central ale aut. pub. are o anumita structura
organizatorica:1.aparatul propriu al autoritatii.2.aparatul tehnic al autoritatii
respective.Aparatul propriu indeplineste nemijlocit atributiile organului, pe cind aparatul
tehnic asigura functionarea optimala a organului sau a autoritatii respective.

16

24.Atributiile si actele organelor centrale de specialitatea ale administratiei


publice:a)Determinati categoriile de atributii ale organelor centrale de specialitatea ale

administratiei publice.1.Atributii comune:-Atrib. privind organizarea si asigurarea executarii


legilor-Atrib. dn domeniul economic,social si financiar-Atrib. in domeniul reprezentarii pe plan
extern-alete atrib. de regula de natura organizationala... 2.Atributii specifice.(caracteristice
activitatii desfasurate de organul de specialitate)b)Determinati categoriile de acte ale

organelor centrale de specialitatea ale administratiei publice.Ordinele-ca acte ale OCSAP pot fi
atit cu caracter normativ cit si cu caracter individual.Normele cu caracter normativ cuprind
reguli cu caracter general si impersonal care se refera la un numar indefinit de situatii
juridice.Ordinele cu caracter individual contin reglementari ce se refera la subiecte dinainte
determinate sau la situatii juridice concrete.Instructiunile-poarta un caracter normativ si prin
intermediul lor se stabilesc mecanisme sau detalii in vederea organizarii, executarii legii sau a
hotaririlor si ordonantelor guvernului.Dispozitii-au un caracter individual si sunt emise pentru
rezolvarea unor probleme concrete sau operative din domeniul de activitate al autoritatii
respective.Se mai intilnesc si alte acte cum ar fi :-regulamente -reguli-decizii.
25.Notiuni generale privind administratia publica locala:a)Definiti administratia publica

locala si enumerati principiile de organizare si functionare a acesteia.Administratia publica


locala este totalitatea autoritatilor publice locale constituite in conditiile legii, pentru
promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unitati administrativ teritorialePrinciipile
de organizare si functionare administratiei publice locale:-Principiul autonomiei locale;Principiul descentralizarii serviciilor publice;-Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei
publice locale;-Principiul consultarii cetatenilor in probleme locale de interes deisebit.Principiul subsidialitatii;-Principiul echitatii;-Principiul integritatii competentelor;-Principiul
corespunderii resurselor cu competentele;-Principiul solidaritatii financiare;-Principiul
dealogului institutional;-Principiul parteneriatului public-privat, public-public,public-civil. Principiul responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale .b)Stabiliti sistemul

autoritatilor administratiei publice locale.Autoritatile administratiei publice locale sunt


constituite intr-un sistem si pot fi evidentiate autoritatile administratiillor publice locale
deliberative si autoritatile administratiei publice locale executive, precum si serviciile publice
de interes local create de acestea.In calitate de autoritati care formeaza sistemul administratiei
publice locale apar urmatoarele categorii:-Consiliile satesti, comunale, orasenesti, municipale,
care poarta denumirea generica de consilii raionale, ele sunt principalel autoritati locale care
iau decizii in numele populatiei unitatii administrativ teritoriale respective.-Primarii satelor,
comunelor, oraselor, municipiilor si primariile respective precum si presedintii raionelor si
aparatul acestora ca autoritati executive.
26.Caracteristica generala a statutului autoritatilor administratiei publice
locale:a)Determinati modul de constituire si activitate a autoritatilor administratiei publice
17

locale.Autoritatile administratiei publice locale sunt constituite intr-un sistem si pot fi


evidentiate autoritatile administratiillor publice locale deliberative si autoritatile administratiei
publice locale executive, precum si serviciile publice de interes local create de acestea.In
calitate de autoritati care formeaza sistemul administratiei publice locale apar urmatoarele
categorii:-Consiliile-sunt autoritati alese de populatia unitatii administratiei teritoriale in
conditiile codului electoral pe un mandat de 4 ani.Consiliile sunt formate din consilieri numarul
carora se alfa in dependeta de numarul populatiei din UTA respective.Consiliul se intruneste in
prima sedinta dupa validarea a cel putin 2/3 din numarul necesar de consilieri.Consiliul se
intruneste in sedinte ordinare o data la 3 luni si de asemenea se poate intilni in sedinte
extraordinare sau de urgenta.In activitatea sa consiliul adopta decizii ca acte administrative de
regula cu votul a majoritatii conslierilor prezenti. -Primarii sunt autoritati alese de populatia
UTA pe un termen de 4 ani.Primarul exercita un sir de atributii privind executarea deciziilor
consiliului local, atributii cu caracter organizatoric, atributii de natura financiara,emite
dispozitii...b)Determinati categoriile de acte si modul de incetare a mandatului autoritatilor

administratiei publice locale.Consiliul adopta decizii ca acte administrative de regula cu votul a


majoritatii conslierilor prezenti.Deciziile consiliului pot fi: cu caracter normativa si cu caracter
individual.Consiliul isi inceteza madatul in urmatoarele cazuri:-a expirat termenul mandatului;Consiliul a adoptat decizii repetate in aceiasi materie care au fost anulate de catre instanta de
contencios administrativ,d/e incalcau grav prevederile constitutiei sau ale legislatiei in
vigoare;-Numarul consilierilor s-a redus sub jumatate din numarul stabilit de lege;-Consiliul nu
a adoptat nici o decize timp de 6 luni consecutive indiferent de numarul sedintelor;-Consiliul
nu s-a intrunit in prima sedinta dupa 3 convocari.Primarii- de competenta lor tine emiterea
dispozitiilor ca acte administrative, care pot fi cu caracter normativ (de regula) si cu caracter
individual.Mandatul primarului poate inceta in urmatoarele situatii:-a expirat termenul
mandatului;-demisie;-incopatibilitate a functiei-imposibilitatea de asi exercita functiile pe o
perioada de 4 luni consecutive;-intrarea in vigoare a sentintei de condamanare;-decesul.
27.Caracteristica controlului administrativ al activitatii autoritatilor administratiei publice
locale:a)Identificati categoriile de control administrativ al activitatii autoritatilor

administratiei publice locale.Controlul administrativ este de regula un control de egalitate,


insa in anumite cazuri poate fi si un control de oportunitate.Controlul administrativ se
efectuiaza din oficiu sau la cere, de asemeni controlul de legalitate poate fi obligatoriu sau
facultativ.b)Determinati subiectele si obiectele controlului administrativ al autoritatilor

administratiei publice locale.Subiectele:-Guvernul;-Autoritatile administratiei publice centrale


de specialitate;-Alte autoritati administrative inclusiv serviciile lor desconcentrate in unitati
administrative teritoriale.Obiecte:-Autoritati ale administratiei publice locale de nivelul I si II si
functionarii acesteia.
28. Notiunea, categoriile de servicii publice si principiile de baza ale serviciului public:a)Definiti

notiunea serviciului public si identificati principiile de baza ale serviciului public.Serviciul


public-o activitate de interes public organizata si desfasurata de catre o autoritate publica ,
infiintata prin lege sau in baza legii de catre stat inclusiv in cadrul UAT pentru satisfacerea in
mod continuu sau sistematic a unor necesitati ale membrilor societatii.Principiile:-Principiul
profesionalismului;-Principiul legalitatii;-Principiul transparentei;-Principiul independetei;Principiul impartialitatii;-Principiul responsabilitatii;-Principiul stabilitatii;-Principiul loialitatii.
18

b)Determinati categoriile de servicii publice.Serviciile publice pot fi divizate in urmatoarele


categorii:-Autoritati ale administratiei publice-sunt infiintate prin lege sau in baza legii si
exercita in temei functii de conducere cu celalti membrii ai societatii.-Institutiile publice- sunt
infiintate in baza legii si exercita niste servicii cu caracter nematerial necesare membrilor
societatii cum ar fi : educatie, asistenta sociala...-Intreprinderile de stat sau municipale- sunt
infiintate in baza legii avind ca sarcina prestarea unor servicii cu caracter material, care sunt
necesare membrilor societatii cum ar fi: servicii comunale, transport public.....
29.Notiunea, clasificarea functionarilor publici si functiilor publice:a)Definiti notiunea de

functinar public si identificati criteriile de clasificae a acestora.Functionar public- este


persoana fizica numita in conditiile legii intr-o functie publica iar prin functie publica se
intelege ansamblul de atributii si obligatii stabilite in temeliul legii in scopul realizarii
prerogativelor de putere publica.Criteriile de clasificarea functinarilor publici sunt :Particularitatile statutului juridic a functionarului public.-Caracterul atributiilor ce determina
locul si rolul functionarului in cadrul serviciului public.

b)Determinati categoriile de functii

publice si functionari publici conform prevederilor legale si conform doctrinei.Functiile


publice se impart in :-Functii de demnitate publica;-Functii exercitate de personalul incadrat pe
baza increderii personalului in cabinetul persoanelor ce ezercita functii de demnitate publica;Functii publice propriu-zisa.-Functiile publice conform nivelului atributiilor titularului, care se
clasifica in:1)Functii publice de conducere de nivel superior; 2)Functii publice de conducere;Functii publice de exercitiu.Categoriile de functinari publici:-Functionari care detin functii
publice de conducere de nivel superior( rangul I);- Functionari care detin functii publice de
conducere (rangul II);- Functionari care detin functii publice de exercitiu (rangul III).
30.Instituirea functiei publice si conditiile de ocupae a ei:a)Determinati premisele de aparitie a

functiei publice si categoriile de conditii (exigente) privind ocuparea functiei


publice.Instituirea functiei publice este generata de necesitatile societatii si respectiv sarcina
autoritatii publice este de a satisface eceste necesitati.Conditiile de ocupare a functiei publice
pot fi divizate in 2 categorii:-Conditii de baza- sau generale de ocupare a functiei publice.Condtiile suplimentare de ocupare a functiei publice.b)Comparati diferite conditii (exigente) la

ocuparea functiei publice si consecintele nerespectarii acestora.La ocuparea functiei publice


exista mai multe conditii imouse catre legislatia in vigoare.Una dintre cele mai de baza cerinte
este ca persoana sa detinta cetatenia R.M.,o alta conditie de baza este ca persoana sa
cunoasca limba de stat si limbile oficiale de comunicare interetnica vorbita pe teritoriul
respectiv.Insa cu referire la cunoasterea limbii, ca conditie speciala poate sa apara cerentia de
a mai cunoaste o limba de talie internationala.Ca conditie generala apare si necisitatea ca
persoana sa aiba capacitate de exercitiu, si ca persoana sa nu fi implinit virsta necesara
optinerii dreptului la pensie pentru limita de virsta, insa ca conditie speciala mai pot fi impuse
criterii suplimentare de virsta, experienta.O alata conditie necesara este stabilita ca candidatul
sa detina studiile necesare pentru functia publica dolicitata.Nerespectare conditiilor la
ocuparea functiei publice atrage imposibilitatea persoanei de a ocupa functia publica
respectiva.
31.Modurile de ocupare a functie publice si temeiurile de aparitie a raporturilor de
serviciu:a)Identificati modurile de ocupare a functiei publice si temeiurile de aparitie a
19

raporturilor de serviciu.Moduri de ocupare a functiei publice:-Alegere;-Numire;-Concursul;Promovarea;-Transferul.Temeiurile de aparitie a rapoturilor de serviciu:-Incheerea unui acord
individual de munca;-Emiterea unei hotariri, dispozitii sau ordin de numire in functie;-Decizia
de aprobare a rezultatelor alegerilor.b)Comparati diferite moduri de ocupare a functiei

publice si temeiurile corespunzatoare de aparitie a raporturilor de serviciu.Dupa cum am


mentionat mai sus in R.M. functiile publice pot fi ocupate prin urmatoarele moduri:
numirea,conrsul, promovarea, transferul, alegerea. La baza acestor modalitati stau temeiurile
de aparitie a raportului de serviciu :incheerea unui acord individual de munca;Emiterea unei
hotariri, dispozitii sau ordin de numire in functie;Decizia de aprobare a rezultatelor
alegerilor.Comparaind modul de ocupare prin alegere si prin numire, am constatat ca ambele
sunt moduri de ocupare a functiilor de deminitate publica.Pentru ocupare functiei prin alegere
este necesar sa existe functii eligibile vacante;declansarea procedurii de alegere;alegerea si
stabilirea rezultatelor alegerilor;validarea alegerilor si investirea in functie pe cind pentru
numire este necar sa se emita sau sa se adopte un act de regula administrativ al autoritatilor
competente sau persoane cu functie de raspundere ce determina momentul atribuirii
cetateanului, a posibilitatii de a exercita atributii determinate de functia
respectiva.Promovarea si transferul sunt la fel moduri de ocupare a functie publice.
Promovarea presupune dezvoltarea carierei profesionale prin ocuparea unei functii publice
superioare care se face in baza de merit, de catre autoritatile publice in care functia publica
respectiva este vacanta.Pe cind Transferul este un mod de ocupare a functiei publice ce consta
in permutarea functionarului public intr-o alta autoritate publica sau in cadrul unei subdiviziuni
interioare din aceiasi autoritate publica, transferul nu presupune o avansare in
funtie.Promovarea si transferul spre deosebire de celelalte moduri se refera la persoanele care
deja sunt incadrate in serviciul public.

20

32.Drepturile si obligatiile functionarilor publici.a)Enumerati drepturile si obligatiile

functionarilor publici.Funcionarul public are urmtoarele drepturi generale: a) s examineze


probleme i s ia decizii n limitele competenei sale; b) s solicite, n limitele competenei
sale, i s primeasc informaia necesar de la alte autoriti publice, precum i de la
persoane fizice i juridice, indiferent de tipul de proprietate i forma lor juridic de organizare;
c) s-i cunoasc drepturile i atribuiile stipulate n fia postului; d) s beneficieze de condiii
normale de munc i igien de natur s-i ocroteasc sntatea i integritatea fizic i psihic,
precum i de un salariu corespunztor complexitii atribuiilor funciei; e) s se adreseze
Guvernului asupra cazurilor de nclcare a legislaiei referitoare la funcia public i la statutul
funcionarului public; f) s beneficieze de stabilitate n funcia public deinut, precum i de
dreptul de a fi promovat ntr-o funcie public superioar;g) la opinie;h) la apartenena la
partide i la alte organizaii social-politice;i) la greva;j)la protectie juridica in exercitiul
functiei... Funcionarul public are urmtoarele obligaii: a) s respecte Constituia, legislaia n
vigoare, precum i tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte; b) s
respecte cu strictee drepturile i libertile cetenilor; c) s fie loial autoritii publice n care
activeaz; d) s ndeplineasc cu responsabilitate, obiectivitate i promptitudine, n spirit de
iniiativ i colegialitate toate atribuiile de serviciu; e) s pstreze, n conformitate cu legea,
secretul de stat, precum i confidenialitatea n legtur cu faptele, informaiile sau
documentele de care ia cunotin n exerciiul funciei publice, cu excepia informaiilor
considerate de interes public; f) s respecte normele de conduit profesional prevzute de
lege; g) s respecte regulamentul intern. i)de a executarea dispoziiilor
conductorului;b)Stabiliti corelatia dintre drepturile si obligatiile functionarilor publici.In
calitate de functionar public, persoana fizica, pe linga atributiile cu care este investita, mai are
potrivit legii, un sir de drepturi de natura economica si sociala.Drepturile stabilite prin lege, nu
pot fi privite ca niste drepturi generale date cetatenilor si lasate la dorinta lor de a se folosi sau
nu de ele.Drepturile si obligatiile mentionate , formeaza statutul juridic al functionarului si
trebuie privite ca imputerniciri, atributii sau elemente necesare pentru realizarea acestora din
urma.Spre exemplu, avind dreptul sa examineze cereri si sa ia decizii, inseamna si obligatia de
a exercita acest drept, ori de cite ori este necesar.un alt exemplu ar servi dreptul de protectie
juridica in functia publica atrage dupa sine obligatia de a respecta regulamentul intern.Dreptul
de a beneficia de stabilitate n funcia public deinut, precum i de dreptul de a fi promovat
ntr-o funcie public superioar atrage dupa sine obligatia de a ndepli cu responsabilitate,
obiectivitate i promptitudine, n spirit de iniiativ i colegialitate toate atribuiile de
serviciu.Orice drept atrage dupa sine si o obligatie.c)Formulati garantiile ce asigura

exercitarea drepturilor si obligatiilor functionarilor publici.[Articolul 25.]Garantiile sociale si


compensatiile(1) Functionarii publici si membrii familiilor lor care locuiesc mpreuna cu ei
beneficiaza de asistenta medicala gratuita la nivel minim necesar n institutii curative
profilactice de stat, inclusiv dupa pensionare.(2) Functionarii publici sunt asigurati cu locuinta
n modul stabilit de legislatie.(3) Functionarii publici delegati n misiuni de serviciu beneficiaza
de locuri rezervate la hotel si de bilete rezervate la toate tipurile de transport.(4) n cazul
lichidarii sau reorganizarii autoritatii publice ori reducerii statelor de personal, functionarii
disponibilizati, cu exceptia persoanelor care au dreptul la pensie, primesc o indemnizatie de
21

concediere egala cu 6 salarii medii lunare daca vechimea n serviciul public este de cel putin 2
ani, precum si o indemnizatie de somer egala cu un salariu mediu, n modul stabilit de
legislatie. De astfel de indemnizatii beneficiaza si functionarii publici cu functii de rangul nti n
cazul expirarii mandatului acestora si netransferarii lor n alta functie. De indemnizatiile
nominalizate beneficiaza si functionarii demisionati, inclusiv n cazul reangajarii sau angajarii n
oricare alta functie n autoritatile publice.(5) n cazul stabilirii pensiei privind pensiile de
asigurari sociale de stat sau n cazul concedierii, functionarul public beneficiaza, cu conditia
confirmarii unui stagiu de cotizare de cel putin 15 ani n serviciul public, o singura data pentru
toata durata activitatii n serviciul public, de indemnizatie n proportie de 50% din salariul
functiei pentru fiecare an de activitate n serviciul public, dar nu mai putin de trei salarii ale
functiei. (6) Functionarului public si membrilor familiei lui li se garanteaza aparare contra
violentei, amenintarilor,insultelor si altor actiuni nelegitime n legatura cu exercitarea functiei
sale.
33.Incopatibilitati (restrictii) fata de functionarii publici:a)Identificati incopatibilitatile

(restrictiile) fata de functionarii publici.Nu poate ocupa o functie publica persoana care:-este
considerata, prin hotarirea judecatii, incapabila;-are antecedente penale, care rezulta dintr-o
infractiune savirshita cu intentie, antecedente ce nu au fost ridicate sau stinse in modul stabilit
de lege;-nu are dreptul sa ocupe o functie in subordinea sau sub controlul functiilor detinute in
aceeasi autoriate publica sau in altele de rudele lui directe;-functionarul public nu are dreptul
sa detina 2 functii in acelasi timp sau sa cumuleze o alta munca, prin contract sau acord, in
intreprinderi straine sau organizatii mixte.. cu exceptia activitatilor stiintifice, didactice si de
creatie;-sa fie imputernicit al unor terte persoane in autoritatea publica in care este angajat;-sa
desfasoare nemijlocit activitate de intreprinzator ori sa inlesneasca , in virtutea functiei sale,
activitatea de intreprinzator a persoanelor fizice si juridice in schimbul unor recompense,
servicii, inlesniri;-sa aiba conturi nedeclarate in bancile straine;-sa plece in delegatie peste
hotare din contul persoanelor fizice sau juridice;-sa primeasca daruri si servicii pentru
indeplinirea atributiilor de serviciu, cu exceptia semnelor de atentie simbolice, conform
normelor de politete si ospitalitate recunoscute;-sa participe la greve care deregleaza
functionarea autoritatii publice respective, de a carei activitate depinde asigurarea societatii cu
bunuri si servicii de importata vitala.b)Clasificati incopatibilitatile (restrictiile) fata de

functionarii publici.Articolul 25. Incompatibiliti generale pentru funcia public (1) Calitatea
de funcionar public este incompatibil cu orice alt funcie public dect cea n care a fost
numit. (2) Funcionarul public nu este n drept s desfoare alte activiti remunerate: a) n
cadrul autoritilor publice, cu excepiile prevzute de lege; b) n funcie de demnitate public
sau n funcie din cadrul cabinetului persoanei care exercit funcie de demnitate public, cu
excepia cazului n care raporturile de serviciu snt suspendate pe perioada respectiv n
condiiile legii; c) prin contract individual de munc sau prin alt contract cu caracter civil, n
cadrul societilor comerciale, cooperativelor, ntreprinderilor de stat sau municipale, precum
i al organizaiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a cror activitate este
controlat, subordonat sau n anumite privine este de competena autoritii n care el este
angajat, cu excepia activitilor tiinifice, didactice, de creaie i de reprezentare a statului n
societile economice. Modul de cumulare a acestor activiti cu funcia public se stabilete
de Guvern. (3) Funcionarul public poate cumula, n cadrul autoritii publice n care i
desfoaractivitatea, atribuiile funciei sale cu atribuiile funciei publice temporar vacante,
fapt confirmat prin actul administrativ al conductorului. (4) Funcionarul public nu poate fi
22

mandatar al unor tere persoane n autoritatea public n care i desfoar activitatea,


inclusiv n ceea ce privete efectuarea unor acte n legtur cu funcia public pe care o
exercit. (5) Alte incompatibiliti i conflicte de interese se stabilesc prin legislaie special.
(6) Funcionarul public antrenat n una din activitile incompatibile enumerate la alin.(2) i (4)
este avertizat n scris de ctre conductorul autoritii publice s abandoneze activitatea. Dac,
dup expirarea unei luni de la data primirii avertismentului, funcionarul public nu
abandoneaz activitatea, el este destituit din funcia public. Articolul 26. Restricii n ierarhia
funciei publice (1) Funcionarul public nu poate exercita o funcie public n subordinea
nemijlocit a unei rude directe (printe, frate, sor, fiu, fiic) sau a unei rude prin afinitate
(so/soie, printe, frate i sor a soului/soiei) n cadrul aceleiai autoriti publice. (2)
Aceeai prohibiie se aplic i n situaia n care conductorul superior nemijlocit al
funcionarului public are calitatea de persoan ce exercit funcie de demnitate public. (3)
Persoanele care se afl n situaiile prevzute la alin.(1) i (2) vor ntreprinde aciuni n vederea
ncetrii raporturilor ierarhice nemijlocite n termen de 2 luni. (4) n cazul n care condiiile
alin.(3) nu se respect, funcionarul public se transfer ntr-o funcie care ar exclude o astfel de
subordonare, iar dac transferul nu este posibil, acesta este eliberat din funcia public
deinut.
34.Avansarea in serviciu a functionarilor publici:a)Definiti avansarea in serviciu a

functionarilor publici. Prin avansarea in serviciu se intelege promovarea functionarilor publici


cu acordul sau intr-o functie superioara sau conferirea unui grad de calificare superior sau
avansarea in trepte de salarizare ca rezultat al evaluarii performantelor profesionale ale
functionarului public.b) Determinati criteriile ce determina avansarea in serviciu a

functionarilor publici..Avansarea in serviciu a functionarului public este determinat de catre


evaluarea performantelor profesionale a acestuia obtinute in perioada evaluata cu obiectivele
stabilite pentru functionar,obiectivele pentru fiecare functionar public se stabilesc annual de
catre conducatorul autoritatii publice,iar acestea trebuia sa corespunda cerintelor legii cu
privire la functionarul public si statutul functionarului public. Procedura de evaluare a
performantelor profesionale a functionarului public se realizeaza in 2 etape: 1) Completarea
fisei de evaluare si 2) Interviul.c)Recomandati unele criterii performante privind avansarea in

serviciu a functionarilor publici.In calitate de criteriu privind avansarea in serviciu a


functionarilor publici ar putea servi necesitatea de a cunoaste cel putin o limba straina in cazul
in care autoritatea publica necesita astfel de cadre.Un alt criteriu ar putea servi conduita
profesionala a functionarului public pe alaturi de performantele acestuia, daca acest criteriu ar
fi fost desemnat unul de baza in procedura de avansarea a functionarilor publici atunci pentru
acest procedeu de evaluare a conduitei profesionale a functionarului ar trebui constituita o
comisie speciala care ar aprecia echitabil calitatile functionarului, aceasta masura,de a crea o
comisie speciala ar genera incredere in procesul de avansare a functionarului publici.
35. Modificarea si suspendarea raporturilor de serviciu a functionarilor publici:a)Determinati

temeiurile de modificare si suspendare a raporturilor de serviciu ale functionarilor.In calitate


de temei de modificare a raporturilor de serviciu a functionarilor publici pot servi 1) Interesul
serviciului unde functionarul activeaza,unde in calitatea de initiator al modificarii este
autoritatea publica si 2) La cererea functionarului . In cazul suspendarii ca temei pot servi 3
circumstante de suspendare a functionarului : 1)In circumstante ce nu depend de vointa
23

partilor ; 2)In cazul in care ambele parti ajung la un accord comun; si 3)La initiativa uneia din
parti.b) Clasificati temeiurile de modificare si suspendare a raporturilor de serviciu a

functionarilor. Clasificarea temiurilor de modificare a raporturilor de serviciu este una cu 2


ramuri distincte: prima ramura e cu privire la interesul serviciului la care activeaza
functionarul, si a doua ramura este cea in care insasi functionarul cere administratiei autoritatii
publice modificare raporturilor de serviciu. Ambele temeiuri au la baza undele scopuri
stabilite,in calitate de aceste scopuri poate servi si insasi modalitatile legale prevazute in
legislatia in vigoare.Modalitatile de modificare a raporturilor de serviciu pot fi cu scop de :
promovare,avansarea in trepte de salarizare,detasarea de la autoritatea publica,transferul si
interimatul unei functii publice de conducere in cazul in care acesta este vacant. Ceea ce tine
de suspendare raporturilor de serviciu a functionarilor publici temeiurile se clasifica in modul
urmator,1)cind suspendarea este generate de circumstante ce nu depend de vointa partilor (
in acest sens pot servi circumstante cum ar fi carantina, forta majora,etc ; 2)suspendarea la
cererea autoritatii publice (aceasta actiune poate fi initiate in cazul in care functionarul este
arestatat,in calitate de banuit sau are loc o ancheta de serviciu in privinta functionarului) ;si
3)Suspendarea la cererea functionarului ( in cazul in care functionarul este inregistrat in cursa
electorala,in cazul in care are grija de copii pina la 6 ani sau o persoana bolnava,si in cazul in
care functionarul necesita un concediu neplatit conform legislatiei muncii.
36.Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici:a) Identificati temeiurile de

incetarea a raporturilor de serviciu a functionarului.Incetarea raporturilor de serviciu a


functionarilor publice survine in cazurile prevazute de legea cu privire la functionarul public si
statutul functionarului public,cum ar fi : decesul,functionarul public nu indeplineste conditiile
necesare pentru ocuparea functiei in cauza,autoritatea publica si-a incetat activitatea prin
lichidare, reformarea cadrelor autoritatii, sustinerea evaluarii anuale cu calificativul
nesatisfacator si multe late cazuri care pot servi ca temei in procesul de incetare a raporturilor
de serviciu a functionarului public.b Clasificati temeiurile de incetare a raporturilor de

serviciu a functionarilor.Temeiurile de incetare a raporturilor de serviciu a functionarilor


publici pot fi clasificate in 3 categorii : 1) Incetarea raporturilor de serviciu in circumstante ce
nu depind de vointa partilor (in cazul decesului,constatarii disparitiei fara veste,etc) ;
2)Incetarea raporturilor de serviciu din initiative autoritatii publice (sustinerea evaluarii anuale
cu calificativul nesatisfacator,functionarul nu indeplineste conditiile necesare pentru ocuparea
functiei in cauza,etc) si 3) La initiativa functionarului public ( in acest caz pot servi ca temei atit
motive personale cit si profesionale,in cazul celor profesionare ar fi transferul acestuia intr-o
alta institutie.)c Apreciati temeiurile de incetare a raporturilor de serviciu din initiativa

autoritati publice Incetarea raporturilor de serviciu din initiative autoritatii publice poate
survine doar in cazurile in care temeiurile aceste actiuni corespund cu legislatia in vigoare , si
nu este o actiune prin care se interprinde un abuz de putere sau incompetenta profesionale a
conducerii autoritatii publice sau persoanelor ierarhic mai inalt situate in cadrul autoritatii
publice.In calitate de temei legal si echivoc este sustinerea evaluarii anuale a functionarului
public cu calificativul nesatisfacator, neindeplinirea cerintelor si obiectivelor stabilite de catre
autoritate,dar care nu trebuie sa contravina criteriilor prevazute in legislatia muncii, dovedirea
vinovatiei functionarului public in urma unei anchete de serviciu in care acesta era in calitate
de banuit,destituirea din functie a functionarului din motive disciplinare care in repetate
24

rinduri a incasat mai multe sanctiuni disciplinare,etc. Aceste temeiuri sunt necesare pentru
destituirea sau eliberarea din functie a functionarului public.

37.Stimularea functionarilor publici:a) Definiti si identificati masurile de stimulare a

functionarilor publici.Ca masuri de stimulare a functionarilor publici servesc inlesnirile si unele


masuri de stimulare.Inlesnirile isi gasesc definitia in legea cu privire la functionarul public si
statutul functionarului public,ea prezuma in sine posibilitatea autoritatii publice de a acorda
functionarilor publici asa numitele garantii sociale,care constau in acordarea ajutoarelor
material pentru solutionarea problemelor sociale,acordarea unor inlesniri persoanelor care au
dobindit dreptul la pensie,aceste persoane beneficiaza de o indemnizatie unica pentru fiecare
an de activitate in valoare de 50 % din salariul lunar. In calitate de masuri de incurajare a
functionarilor publici pot servi masurile morale de incurajare,prin acordarea diplomelor si a
diferitor mentiuni cu privire la activitatea profesionala a functionarului,alturi de aceste masuri
sunt si alte masuri care au character material,general si cele cu character exceptional care au la
baza avansarea functionarului inainte de limita de virsta stabilita sau alte criteria notorii pentru
careva merite exceptionale. bDeterminati deosebirile dintre diferite categorii de masuri de

stimulare a functionarilor publici.Cele mai relevante deosebiri am putea sa le regasim intre


masurile cu character moral si cele cu character material sau cele cu carcter
exceptional,deoarece intre toate aceste 3 este o tangenta mica care este insasi scopul de a
stimula functionarul public la nivel psihologic de a avea o activitate cit mai eficienta insa o
deosebire concreta ar fi obiectul acestui procesul de stimulare,caci in cazul masurilor cu
character moral functionarului ii este acordata o atentie pur simbolica fara careva greutate
materiala in skimb la cele cu character material stimularea propriuzisa este resimtita si la nivel
economic in sensul transmiterii unui premiu banesc sau material. In cazul masurilor
exceptionale ,functionarul public poate beneficia de o avansare in functie pentru merite
exceptionale,in urma careia functionarul infara de acea stimulare psihologica mai si primeste si
o functie mai avansata decit initial acesta o avea,in pofida faptului ca nu a indeplinit unele
conditii necesare pentru acel post.
38.Raspunderea desciplinarea si raspunderea civila a functionarilor publici:a)Identificati

raspunderea disciplinara si raspunderea civila a functionarilor publici.Raspunderea


disciplinara este raspunderea care survine in cazul in care functionarul public savirseste o
abatere disciplinara cum ar fi intirzierea sistematica la serviciu,absenta nemotivata de la
serviciu mai mult de 4 ore pe parcursul zilei,refuzul nejustificat de indeplinire a atributiilor de
serviciu precum si neglijenta in serviciu pot duce la o raspundere disciplinara care se poate
materializa in evertismente ,mustrari si chiar si suspendari.Raspunderea civila a functionarilor
publici este o forma a raspunderii juridice care are ca temei cauzarea de catre autoritatea
publica sau de catre functionarul public cu functie de raspundere a unui prejudiciu cetatenilor
si altor persoane.b) Determinati deosebirile dintre raspunderea disciplinara si raspunderea

civila a functionarilor publici.Raspunderea disciplinara este raspunderea functionarilor publici


care are in calitate de sanctiune in urma nerespectarii normelor disciplinare citeva masuri cum
ar fi : avertismentul,mustrarea,mustrarea aspra,suspendarea dreptului de a fi promovat in
functie pe un termen de 1 an,suspendarea dreptului de a fi avansat in trepte de salarizare pe o
25

perioada de la 1 la 2 ani si ultima masura ar fi destituirea din functie publica. In schimb


raspunderea civila are la baza raspunderea materiala in urma cauzarii unui prejudiciu altei
persoane care a solicitat printro cerere despagubirea prejudiciului cauzat de catre autoritatea
publica sau functionarul public.Raspunderea materiala poate fi de 2 feluri: raspundere
materiala limitata sau raspundere materiala deplina ,prin aceste 2 tipuri de raspundere
materiala autoritatea publica sau functionarul public care a prejudiciat o alta persoana, este
achitat sa despagubeasca pagubasul.c)Estimati rolul raspunderii disciplinare si raspunderii

civile afunctionarilor publici in coraport cu alte forme de raspundere juridica.Raspunderea


disciplinara si cea civila in coraport cu celelate forme de raspundere juridical am putea spune
ca sunt cele mai blinde si care au ca urmari compensarea incalcarilor desciplinare sau civile cu
niste masuri educative care ar evita repetarea incalcarilor produse pe plan disciplinar si civil.
39.Raspunderea penala a functionarilo publici:a)Definiti raspunderea penala a functionarilor

publici:Raspunderea penala este o forma a raspunderii juridice care survine in cazul cind
functionarul public comite o infracitune prevazuta de codul penal al RM , care in cele din urma
este atras la raspundere penala da intruneste 2 conditii: 1)functionarul public este o persoana
cu functie de raspundere sau persoana cu inalta functie de raspundere si 2) Infractiunea este
savirsita in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciub) Determinati deosebirile dintre

raspunderea penala si raspunderea contraventionala functionarilor publici..In primul rind


raspunderea penala este cea mai aspra forma de raspundere a raspunderii juridice deoarece
ea este urmata de catre sanctiuni severe sau chiar privatiunea de libertate in conformitate cu
fractiunea comisa,ea se mai deosebeste de raspunderea contraventionala a functionarilor
publice prin faptul ca raspunderea penala este reglementata de catre legislatia in vigoare cu
privire la raspunderea penala si codul penal.O alta deosebire ar fi gradul de gravitate a
infractiunilor comise caci cit in raspunderea penala si in raspunderea contraventionala este
prevazuta infractiunea cu privire la depasirea atributiilor de serviciu insa sub incidenta care-i
forme de raspundere juridica depinde de gravitatea infractiunii comise si urmarilor acesteea.c)

Estimati rolul raspunderii penale a functionarilor publici in coraport cu alte forme de


raspundere juridica.Raspunderea penala a functionarilor publici are un rol primordial in setul
de forme de raspundere juridica,deoarece ea vine ca ultima instanta cea mai severa si cea mai
grea,care aduce in urma acesteea urmari,adica sanctiuni majore care nu sunt folosite in
celelate forme de raspundere.

26

40.Statutul administrativ juridic al organizatiilor necomerciale. a)Identificati categoriile

organizatiilor necomerciale .In principiu oraganizatiile necomerciale sunt organizatii care


obligatoriu sunt inregistrate ca si organizatiile comerciale,insa fata de cele din urma ele au la
baza doar scopuri nepatrimoniale.Deci in calitate de organizatii necomerciale putem defini
urmatoarele categorii de organizatii: Asociatiile,fundatiile si institutiile.Asociatiile sunt
constituite de persoane fizice si/sau juridice cu scopul realizarii unor interese comune ce nu au
la baza interese de caracter material.Fundatiile sunt organizatiile necomerciale care sunt
constituite de una sau mai multe persoane,care este bazata pe un patrimoniu distinct cu care
se realizeaza scopurile propuse in actul de constituire a fundatiei.Fundatia la rindul ei daca
promoveza careva activitati ce tin de educatie,sanatate,etc in rind cu asociatia pot face parte
din cadrul sau pot avea calitatea de utilitate publica.Institutiile sunt constituite de catre
fondator pentru exercitarea unor ffunctii de invatamin,functii culturale,sociale,etc. In
comparatie de celelalte organizatii necomerciale,institutiile sunt finantate partial sau integral
de catre fondatori si ele pot fi cit institutii publice cit si private.b) Determinati principalele

drepturi,obligatii si responsabilitati cu character administrative ale organizatiilor


necomerciale.Oricare dintre organizatiile necomerciale au obligatia de a fi inregistrate la
ministerul justitiei,sau la organelle competente,dupa care sa se conformeze legislatiei in
vigoare si sa intocmeasca conform legislatiei dari de seama,au dreptul sa inainteze cereri si
petitii intr-u protejarea membrilor organizatiei sale la autoritatile publice in cazul
asociatiilor,au obligatia sa permite accesul organelor de control la verificarea activitatii
organizatiei daca aceasta la rindul ei nu incalca scopurile si prevederile din statut,au obligatia
ca activitatea organizatiei date sa nu contravina cu legea si cu bunele moravuri.c) Estimati

rolul organizatiilor necomerciale in ceea ce priveste perfecitonarea administratiei publice.


Organizatiile necomerciale au rol destul de important cel putin in RM deoarece prin
intermediul acestor organizatii autoritatile administratiei publice isi dirijeaza activitatea cu
ajutorul acestora,deoarece aceste organizatii au dreptul la inaintarea unor cereri si petitii
carora autoritatile publice au obligatia sa le studieze si sa pronunte in urma acestora.De aceea
putem spune ca aceste organizatii stau la baza stabilirii noilor cerinte pentru autoritatile
publice care si duc la perfectionarea administratiei publice
41.Statutul administrativ-juridic al persoanelor juridice cu scop lucrative,inclusive al
intreprinderilor:a)Identificati categoriile persoanelor juridice cu scop lucrativ,inclusiv

intreprinderile,din punct de vedere al caracterului public sau privat.Persoanele juridice cu


scop lucrativ pot fi : societatile comerciale,coperativele si interprinderile de stat sau
municipal.Societatile comerciale pot fi de mai multe feluri incepind de la SRL-uri finisind cu
Societatile pe Actiuni,acestea pot fi cit din segmental public cit sic el privat,ele pot fi constituite
si de o singura persoana si au un capital social constituit de catre fondator,ele sunt formate cu
scopul de a obtine un profit in urma activitatii sale.Coperativele la fel ca si asociatiile sunt
constituite de mai multe persoane,in cazul coperativelor de minimum 5 persoane,care la fel au
un patrimoniu format de catre fondatori si au ca scop cumularea de venit.Coperativele pot fi
cit de productie atit si de consum.Intreprinderile de stat sunt persoane juridice constituite pe
linga autoritatile publice conform legislatiei civile dar si conform legislatiei cu privire la
institutiile de stat,etc.b)Determinati principalele drepturi ,obligatii si responsabilitati cu

character administrative ale persoanelor juridice cu scop lucrative,inclusiv


27

intreprinderile.Persoanele juridice cu scop lucrativ conform legislatiei in vigoare au un sir de


drepturi,obligatii si responsabilitati.In calitate de obligatii persoanele juridice sunt impuse sa
prezinte rapoarte si dari de seama in ceea ce tine de administrare si contabilitate autoritatilor
competente cum ar fi cele fiscal,sanitare,etc sunt obligate sa obtina permisiuni,licente,avizuri
din partea organelor competente vizavi de desfasurarea activitatii persoanelor juridice cu scop
lucrativ.Persoanele juridice mai au si dreptul de a fi informate vizavi de noile sau prealabilele
modficari in administratia sau legislatia ce tine de activitatea acestora.
42.Statutul administrativ-juridic al cetatenilor RM,cetatenilor straini si
apatrizilor:a)Determinati drepturile,obligatiile si responsabilitatile cu character administrative

al cetatenilor RM,cet straini si apatrizilor.Cetatenii RM fata de cetatenii straini si apatrizi au


mai multe drepturi administrative dar si mai multe obligatii.Cetatenii RM,straini si apatrizii cad
sub incidenta dreptului civil la dobindirea capacitatii administrative depline (18 ani).Cetatenii
au un sir de obligatii cum ar fi efectuarea serviciului militar pe cind cet straini sau apatrizii nu-l
efectueaza ,in schimb acestea sunt lipsiti de careva dreputri politice cum ar fi dreptul la vot la
functia unui functionar public,etc.In calitate de drepturi pentru toate persoanele ce cad sub
incidenta dreptului administrative se bucura pe deplin de multitudinea de drepturi prevazute
in Constitutia RM inspirata la rindul ei din declaratia drepturilor omului care sunt egale si
permise tuturor.b)Comparati si evidentiati deosebirile in ceea ce priveste statutul

administrative-juridic al cetatenilor RM in raport cu cetatenii straini si apatrizii.Cum am mai


mentionat statutul amdminstrativ-juridic al cetatenilor RM este putin mai inalt in ceea ce
priveste numarul drepturilor administriv-juridice,cum am mai evedentiat anterior doar
persoanele ce au cetatenia RM au dreptul la un post intr-o autoritate de administrare
publica,si plus la aceasta cetateniii RM nu au un regim special de intrare si iesire ca in cazul
cetatenilor straini si apatrizilor,cetatenii RM se deplaseaza liber fara un oarecare regim special
constituit pentru acestea pe intreg teritoriul tarii.c)Apreciati gradul de perfectiune a legislatiei

privind reglemntarea statutului administrative-juridic al cetatenilor RM ,cetatenilor straini si


apatrizilor.Legislatia RM privind statutul administrativ-juridic al cetatenilor RM,straini si
apatrizilor este de un grad mediu-ridicat, deoarece corespunde normelor europene si este
constituita in conformitate cu diferite tratate si conventii internationale cum ar fi Declaratia
Drepturilor Omului si altele,care urmaresc respectarea unor norme umane de reglementare a
statutului tuturor cetatenilor sau apatrizilor intr-un oarecare stat.

43.Notiunea si categoriile formelor de realizare a administratiei publice:a) Definiti si

enumerati formele administratiei publice.Prin forma a administratiei publice se intelege o


actiune a autoritatii publice sau a reprezentatntului acesteea ce exercita activitati de natura
28

executive efectuata in limitele competentei care genereaza efecte fie cu character juridic fie cu
cacaracter ne juridic.Iar formele administratiei publice sunt variate,care isi gasesc realizarea in
dependenta de competenta autoritatii publice si particularitatile obiectului administrarii.Ca
forma de realizare ale administratiei publice putem exemplifica urmatoarele: emiterea sau
adoptarea unor acte normative si acte individuale cu character administrative,aplicarea unor
acte normative care duc ca urmare la acordarea unor drepturi speciale,inregistrarea de
exemplu a unei persoane juridice,etc.b) Clasificati formele administratiei publice .Formele
administratie publice se clasifica in principiu in 2 categorii,in forme juridice de realizare a
administratiei publice si forme nejuridice.Cele juridice la fel se impart in mai multe forme de
realizare cum ar fi : 1)Adoptarea sau emiterea unor acte normative si acte individuale cu
character individual care sunt cele mai raspindite forme de realizare a administratiei publice ;
2)Aplicarea actelor adoptate sau emise de catre autoritatea administratiei publice care
produce efecte juridice cu scop administrative; 3)Forma de activitate contractual sau
incheierea actelor administrative care duc ca effect folosirea unor bunuri sau service in interes
public.Cele nejuridice le putem numi forme auxiliare care duk la buna desfasurare a activitati
administratiei publice,aceste forme sunt de nivel organizatoric,tehnico organizatorice sau
operatiuni material-tehnice. c) Definiti actul administrative si enumerate trasaturile lui

caracteristice.Actul administrative este prinicipala forma juridica a autoritatilor administratiei


publice intru administrarea activitatilor administratiei publice, el este manifestarea unilateral
de vointa cu character normative sau individual din partea unei autoritati publice in vederea
organizarii,executarii sau executarii in concret a legii. Actul administrative are un sir de
trasaturi care determina insemnatatea lor juridical,cum ar fi: 1)Actul administrative reprezenta
o variant juridical a deciziei cu privire la rezolvarea unei probleme; 2)reprezinta un temei, o
manifestare unilateral de vointa a autoritatii competente ceea ce presupune ka el kontine
prescriptii juridice ceea ce inseamna ca acest act este obligatoriu pentru cei carora i-a fost
adresat; 3)este emis sau adoptat in baza legislatiei in vigoare; 4)actul ocupa un loc determinant
pentru autoritatile ierarhic mai inferioare ceea ce inseamna ca ele trebuie sa se conformeze
acestui act; 5)actul poate fi contestat iun ordinea stabilite de lege in special in instanta de
conteinciosul administrative ; 6) actul poate genera consecinte cu character jurisdictional care
in urma nerespectarii acestui poate surveni raspunderea partii vinovate; 7)actul trebuie sa fie
elaborate in conformitate cu legea; 8)actul de regula este emis in forma de document insa in
unele cazuri poate fi exprimat si in forma verbala sau electronica.
44.Notiunea si insemnatate juridical a actelor administrative:a) Definiti actul administrativ si

enumerati trasaturile lui caracteristice.Actul administrative este prinicipala forma juridica a


autoritatilor administratiei publice intru administrarea activitatilor administratiei publice,el
este manifestarea unilateral de vointa cu character normative sau individual din partea unei
autoritati publice in vederea organizarii,executarii sau executarii in concret a legii. Actul
administrative are un sir de trasaturi care determina insemnatatea lor juridical,cum ar fi:
1)Actul administrative reprezenta o variant juridical a deciziei cu privire la rezolvarea unei
probleme; 2)reprezinta un temei, o manifestare unilateral de vointa a autoritatii competente
ceea ce presupune ka el kontine prescriptii juridice ceea ce inseamna ca acest act este
obligatoriu pentru cei carora i-a fost adresat; 3)este emis sau adoptat in baza legislatiei in
vigoare; 4)actul ocupa un loc determinant pentru autoritatile ierarhic mai inferioare ceea ce
inseamna ca ele trebuie sa se conformeze acestui act; 5)actul poate fi contestat iun ordinea
stabilite de lege in special in instanta de conteinciosul administrative ; 6) actul poate genera
29

consecinte cu character jurisdictional care in urma nerespectarii acestui poate surveni


raspunderea partii vinovate; 7)actul trebuie sa fie elaborate in conformitate cu legea; 8)actul
de regula este emis in forma de document insa in unele cazuri poate fi exprimat si in forma
verbala sau electronica.b) Determinati rolul actelor administrative.Actele administrative
constituie principal forma de realizare a administratiei publice ele isi gasesc rolul in
administrarea publica din simplu motiv ca ele sunt obligatorii si daca nu sunt contestate ele
pot da nastere la unele sanctiuni sau o raspundere juridical a celor ce incalca prescriptiile din
acest act.Cu alte cuvinte actul administrativ este o unealta de efectuare a activitatii
administratie publice si care poate face posibila administrarea patrimoniului public.
45.Clasificarea actelor administrative:a)Relatati criteriile de clasificare a actelor

administrative.Principalele criteria de clasificare a actelor administrratiei publice sunt:


Continutul juridic al actelor administrative care la rindul ei se imparte inca in 2 mari criterii:
1)acte cu character normative si 2) acte cu character individual.Aceste 2 criterii si stau la baza
crearii unei clasificari a actelor administrative.b)Clasificati actele administrative conform

criteriilor stabilite.In cazul actelor cu character normative actele se clasifica in 1)cele care
reglementeaza raporturile sociale omogene; 2)care stabilesc reguli de aplicare repetata la un
numar indefinite de situatii juridice; 3)ele servest ca baza juridical pentru aparitia,modificarea
sau incetarea unor raporturi juridice insa nemijlocit ele nu creaza careva raporturi juridice;
4)ele concretizeaza normele de drept prevazute in lege; 5)prin intermediul acestor acte se
exercita ocrotirea ordinii relatiilor sociale ce tin de domeniu administrari publice. Iar in cazul
actelor cu character individual ele se clasifica in: 1)care reprezinta manifestari juridice de
vointa,concrete ale auroritatii publice adica emit sau se adopta cu un scop bine stabilit;
2)acestea de regula sunt personificate; 3)aceste acte se aplica pe un termen
determinat.c)Estimati importanta practica a clasificarii actelor administrative.Clasificarea
actelor administrative au o importanta pur administrativa pentru a le clasa pe fiecare din
aceste acte la nivelul bine definit al acestora.Ca exemplu echitabil poate servi diferenta actelor
normative si celor individuale in sensul termenului sau subiectului carui a fost adresat.Cele
individuale au un continut,termen si subiect bine definit si nu pot servi ca o regula generala
pentru majoritatea raporturilor in schimb cele normative servesc ca temei,ca regula generala
pentru realizarea tuturor raporturilor sociale din cadrul administrarii publice.

46.Cerintele inaintate fata de actele administrative:a)Determinati cerintele inaintate fata de

actele administrative.Principalele cerinte inaintate fata de actele administrative sunt ca in cazul


adoptarii sau emiterii acestora sa fie respectate prevederile legislatiei care reglementeaza
adoptarea acestor acte cu privire la corectitudinea si legalitatea formarii acestui act,cu
corectitudinea evaluarii posibilitatii executarii acestui act in privinta resurselor materiale si
umane,cu privire la continutul actului actului normativ emis sau adoptat.b)Clasificati cerintele

fata de actele administrative.Cerintele fata de actele administrative se clasifica in : 1)cerinte


fata de ordinea de pregatire sau procedura de elaborare a actului administrativ; 2) cerinte fata
30

de ordinea de aprobare precum si punerea in aplicare a actului administrative si 3)cerinte fata


de continutul actului administrativ. In ceea ce priveste cerintele cu privire la ordinea de
pregatire sau procedura de elaborare a actului administrative putem clasifica cerinte cum ar fi
organizarea lucrului,grupei de lucru,intocmirea proiectului care poate dura pina la 3 luni
conform legislatiei in vigoare,coordonarea proiectului organelor interesate si asigurarea
transparentei formarii actului administrativ. In cazul cerintelor fata de ordinea de aprobare si
punerea in aplicare a actului si cerinte privind continutul actului administrative putem
evidential urmatoarele cerinte cum ar fi competena organului emitent,prezenta datei aprobarii
semnatura conducatorului,stampila,etc.c)Formulati care ar fi cele mai importante cerinte fata

de actele amdinistrative.Una din cele mai importante cerinte fata de acetele administrative ar
fi expertiza proiectului si verificarea acestuia in unele cazuri la autoritatile ierarhic superioare
care sunt raspunzatoare de legalitatea si corectitudinea actului emis.Caci in principiu aceasta
expertiza poate depista toate neregulile si actualitatea actului administrative emis sau aprobat.
47.Nevalabilitatea actelor administrative:a)Definiti actele administrative nevalabile.Actele
administrative nevalabile sunt acele acte care sunt create,aprobate sip use in aplicare cu
incalcarea cerintelor fata de asemenea acte conform legii.b)Determinati consecintele

constatarii nevalabilitatii actului administrativ.Constatarea nevalabilitatii actului


administrative duce la crearea unor consecinte,ca exemplu putem evidential crearea unui noi
act juridic care ar anula total sau partial actul anulat,de catre autoritatea emitenta, cea ierarhic
superioara,curtea constitutional sau instantele judecatoresti in special cele de conteincios
administrative.Daca precedentul act a produs careva efecte materiale atunci actul care vine
intru anulare actului anulat la fel va produce consecinte materiale intru aducerea la initial a
situatiei anterioare modificate prin efectele actului constatat nul.
48.Notiunea metodelor de realizare a administratie publice si corelatia dintre dintre
ele:a)Identificati metodele administratiei publice.Procedeul practice de realizare a sarcinilor in
cadrul administrarii publice este insasi metoda de realizare a administratiei publice,si in acest
sens sunt definite 2 tipuri de metode una de baza si a 2-a secundara.Prima metoda tine de
metoda convingerii prin care autoritatea administratie publice in scopuri educationale si
morale aduce la cunostinta societatii necesitatea si legalitatea normelor de drept ce tin de
administrarea public,ea este exercitata in sensul de a convinge societatea de necesitatea
acestor reguli,ceea ce si defineste un principiu de baza a unui stat de
drept,democratia.Metoda secundara este metoda constringerii care prin urmarea a
nerespectarii regulilor generale si actiiunilor amorale din partea unui sau a mau multi indivizi
survine cu anumite sanctiuni si penalizari pentru tragerea la raspundere a persoanelor ce nu se
conformeaza regulilor de administrare publica.b)Determinati corelatia dintre metodele

administratiei publice.Pentru indeplinirea sarcinilor si functiilor sale atit ale administratiei


publice cit si a puterii de stat in general trebuie sa aiba la fundament convingerea membrilor
societatii in transformarilor dictate de politica statului,astfel metoda convingerii trebuie sa
stea la baza administrarii publice,iar metoda constringerii in corelatie cu cea convingerii vine
doar ca supliment la cazurile in care in urma convingerilor unii indivizi nu se conformeaza unor
norme sociale cum ar fi cele de conduita in societate sau altele,organelle competente vin cu
actiuni de constringere a acestoro intru respectarea acestor norme dictate de politica de stat.

31

49.Constringerea administrativa:a)Definiti constringerea administrative si identificati

trasaturile acestora.Procedeul practice de realizare a sarcinilor in cadrul administrarii publice


este insasi metoda de realizare a administratiei publice.Constringerea amdinistrativa vine ca
supliment al convingerii administrative cu niste trasaturi psihice,fizice si materiale. Caci prin
intermediul constringerii administrative in urma nerespectarii unor norme de administrare
publica vine cu constringeri de ordin psihic,fizic si moral.b)Clasificati masurile de constringere

administrativa.Masurile de constringere administrative se clasifica in constringerea morala sau


obsteasca sic ea statala sau juridica.Constringerea obsteasca se caracterizeaza prin
condamnarea din partea societatii a actiiunilor amorale din partea unui sau mai multi
indivizi.Iar constringerea statala sau juridical vine cu actiuni concrete si bine stabilite in
conformitate cu legea,cum ar fi constringerea
diisciplinara,materiala,civila.penala,administrative sau chiar si internationala daca ea
depaseste sistemul nostru de drept.
50.Caracteristica generala a raspunderii juridice in dreptul amdinistrativ:a)Identificati

formele de raspundere juridical in dreptul administrativ.Raspunderea juridical in principiu


reprezinta aplicarea diferitor forme de raspundere juridical pentru incalcarea normelor de
drept administrativ.La general in dreptul administrative exista 3 forme de raspundere juridical:
1) Raspunderea disciplinara; 2)Raspunderea materiala si 3) raspunderea contraventionala.Doar
acestea 3 tin de competenta autoritatilor administratiei publice.b)Determinati temeiurile de

aparitie a diferitor forme de raspundere juridical in dreptul amdinistrativ.Ca temei de aparitie


a raspuderii juridice de exemplu in cea disciplinara poate fi intirzierea functionarului la
serviciu,in cazul celei materiale poate survine in cazul in care autoritatea sau functionarul
public cauzeaza vreun prejudiciu material acesta prin persoana cu raspundere a autoritatii este
achitata de a intorce prejudicial cauzat,iar in cazul raspunderii contraventionale ca temei
serveste incalcarea sau nerespectarea unor contraventii,iar acest fapt este penalizat de catre
partea speciala a codului contraventional a RM.

51.Conceptul de procedura (proces) administrativ(a):a)Definiti procedura administrativa si

determinate trasaturile lui caracteristice.Procedura administrativa in general se intelege prin in


doua sensrusri unul larg si altul restrins.In cel larg process administrative este activitatea de
realizare a normelor de drept administrative cu character material,iar cel cu sens restrins este
activitatea de ocrotire a ordinii de drept administrative savirsita de autoritatile administratiei
publice.Iar ca trasaturi specific procedurii administrative putem evidential faptul ca o este
formata din o totalitate de actiuni consecutive effectuate pentru atingerea unui anumit scop.
32

b)Determinati corelatia dintre categiriile proces administrativ(procedura administrativa) si


proces contraventional.Proces administrativa in genere este un process general care poate
capata mai multe forme inclusive si process contraventional.Caci procedura contraventionala
este inclusa in procesul administrative si vorbeste sau urmareste doar scopuri de a penaliza pe
cineva pentru nerespectarea unor contraventii stabilite de catre autoritatea publica.
52.Notiunea si insemnatatea legalitatii si disciplinei in domeniul administratiei
publice:a)Definiti legalitatea si disciplina in domeniul administratiei publice.Raspunderea
juridical in principiu reprezinta aplicarea diferitor forme de raspundere juridical pentru
incalcarea normelor de drept administrativ.La general in dreptul administrative exista 3 forme
de raspundere juridical: 1) Raspunderea disciplinara; 2)Raspunderea materiala si 3)
raspunderea contraventionala.Doar acestea 3 tin de competenta autoritatilor administratiei
publice.b)Determinati corelatia dintre legalitate si disciplina in domeniul administratiei

publice.Ca temei de aparitie a raspuderii juridice de exemplu in cea disciplinara poate fi


intirzierea functionarului la serviciu,in cazul celei materiale poate survine in cazul in care
autoritatea sau functionarul public cauzeaza vreun prejudiciu material acesta prin persoana cu
raspundere a autoritatii este achitata de a intorce prejudicial cauzat,iar in cazul raspunderii
contraventionale ca temei serveste incalcarea sau nerespectarea unor contraventii,iar acest
fapt este penalizat de catre partea speciala a codului contraventional a RM.
53.Notiunea si sistemul mijloacelor de asigurare a legalitatii si disciplinei in cadrul
administratiei publice:a)Definiti si clasificati mijloacele de asigurare a legalitatii si disciplinei

in cadrul administratiei publice.Totalitatea mijloacelor de asigurare a legalitatiii si disciplinei in


cadrul administratiei publice formeaza in general un spectru larg de posibilitati de controla
activitatea si calitatea activitati autoritatii administratiei publice.Aceste mijloace se clasifica in :
controlul exercitat de formatiuni nestatale (ONG-uri,asociatii,patronate,etc.),petitiile
cetatenilor in asigurarea legalitatii si disciplinei in domeniul administratiei publice,Controlul
exercitat de catre curtea constitutional,curtea de conturi,si avocatii parlamentari in domeniu
administratiei publice,si chiar si controlul judecatoresc si cel al procuraturii in domeniul
administratiei publice.c) Formulati principalele cai de intarire a legalitatii si disciplinei in

domeniul administratiei publice.Cele mai principale cau de intarire a legalitatii si disciplinei in


domeniul administratiei publice ar putea servi intensificarea supravegherii autoritatilor
administratiei publice de diferite ONG,cetateni care ar putea observa careva nereguli si ar fi in
stare sa sesiseze organelle competente cum ar fi incepind de la cel mai inalt nivel cum ar fi
Curtea Constitutionala terminind cu instantele judecatoresti. Transparenta activitatii
autoritatilor publice ar favoriza intarirea legalitatii si disciplinei in domeniul administratiei
publice.
54.Principiile controlului (supravegherii) in domeniul administratiei publice:a)Identificati

principiile controlului(supravegherii) in domeniul administratiei publice.Principiile:


1)legalitatea controlului sau supravegherii ,adica verificarea activitatii trebuie sa fie efectuata
in conformitate cu legea; 2)Obligativitatea de a pastra secretele de stat ,comerciale precum si
cele private in procesul de supraveghere; 3)Obiectivitatea controlului ceea ce presupune ca
verificarea obiectului controlat trebuie sa aiba labazafapte concrete ,adica criteria obicetive;
4)independent,acest principiu presupunde inadmisibilitatea amestecului in activitatea
33

operative a obiectuluiverificat; 5)operativitatea controlului acest principiu presupune reactia


imediata a aitoritatilor de control si sypravegherei la semnalele privind careva incalcari; 6)
rationalitatea contolului; 7) eficienta controlului; 8)Neadmiterea aplicarii sanctiunilor care nu
sunt stabilite de lege; 9)Principiul tratarii dubiilor aparute la aplicarea legislatiei in favoarea
celui controlat; 10)Principiul efectuarii cheltuielilor de control din contul statului; 11)Principiul
transparente sau publicitatii rezultatelor controlului sau supravegherei; 12)Principiul
colaborarii dintre autoritatile de control si de supraveghere in exercitarea atributiilor
55.Controlul cetatenilor(p fizice) si a formatiunilor nestatale in domeniul administratiei
publice:a)Deeterminati rolul petitiilor cetatenilor persoanelor izice in asigurarea legalitatii si

disciplinei in domeniul administratiei publice.Petitiile sunt niste documente sub forma de


cerere,reclamatie sau diferite scrisori cu propuneri si sugestii cu referire la o problema sau
alta.Petitiile isi au rolul sau in activitatea administratiei publice,care sunt primite si examinate
de autoritati in zilele de audienta.Ele sunt necesare pentru ca activitatea administratiei publice
in niciun caz sa nu lezeze drepturile publice ale cetatenilor.Petitiile la rindul lor pot fi
indreptate spre sesizarea autoritatilor publice pentru solutionarea unor probleme. Aceasta
posibilitate acordata cetatenilor este mijloc,forma de control a cetatenilor asupra autoritatilor
publice in vederea legalitatii si disciplinei activitatii acestora.b)Determinati modalitatile de

control din partea formatiunilor nestatale in domeniul administratie publice.Formatiunile


nestatale pot purcede la citeva modalitati de control asupra autoritatilor.Aceste modalitati se
regasesc in cereri,propuneri,sau reclamatii direct autoritatilor publice sau daca este necesar
chiar instantei de judecata. c) Estimati gradul de eficienta a controlului exercitat de catre

cetateni si formatiuni nestatale in procesul asigurarii legalitatii si democratizarii


administratiei publice.Eficienta controlului exercitat de catre cetateni si formatiunile nestatale
este una cit de cit buna,deoarece actiunile referitoare la control pot ajunge in ultima instanta
la instanta de judecata care in urma sesizarii ei pot impune autoritatilor administratiei publice
stabilirea ordinei,disciplinei si legalitatii activitatii acestor autoritati,in sens ca cu ajutorul
controlului exercitat de catre societatea civila procesul asigurarii legalitatii si democratizarii
administratiei publice este cit de cit posibil,insa ca o piedica pentru atingerea acestor asigurari
este birocratizarea excesiva a porceselor de control asupra autoritatii publice.

56.Controlul exercitat de catre parlament si presedintele RM in domeniul administratiei


publice:a)Identificati modalitatile de control a parlamentului asupra administratiei

publice.Parlamentul conform prevederilor Constitutionale este in drept sa exercite un control


asupra Guvernului si altor autoritati din subordinea acestuia.Parlamentul poate chema in
sedintele parlamentului sefii autoritatilor pentru prezentarea diferitor dari de seama si
rapoarte cu referire la activitatea acestora.Guvernul si autoritatile administratiei publice pot
avea raspundere politica si in unele cazuri si juridical.b)Stabiliti esenta controlului

presedintelui RM in domeniul amdinistratiei publice.Datorita atributiilor presedintelui


RM,asupra autoritatilor administratiei publice el poate suspenda actele guvernului care le
34

considera nelegitime pina la adoptarea hotaririi curtii constitutionale. c) Decideti asupra

rolului controlului Parlamentului,in raport cu controlul Presedintelui RM in domeniul


administratiei publice.Controlul exercitat de catre Parlament are o importanta majora in ceea
ce priveste promovarea politicilor de stat in sfera autoritatilor administratiei publice,
Parlamentul exercita un control al darilor de seama si rapoartelor acestora pentru a le oferi o
apreciere la nivel politic in activitatea lor,insa in raport cu presedintele RM Parlamentul nu are
careva atributii executive ci doar politice,astfel doar presedintele poate interprinde careva
actiuni concrete in domeniul activitatii administratiei publice,cum ar fi suspendarea actelor
guvernului pina la adoptarea hotaririi curtii constitutionale.
57.Controlul exercitat de catre curtea constitutional,curtea de conturi si avocatii
parlamentari in domeniul administratiei publice:a)Descrieti specificul controlului Curtii

Constitutionale si al avocatilor parlamentari.Cotrolul exercitat de catre curtea Constitutionala


si avocatii parlamentari este indreptat spre imbunatatirea relatiei dintre stat si cetatean.Ca
fundament al activitatii acestora ei au controlul asupra legalitatii actelor administratiei publice
si constitutionalitatii acestora.In acest sens Curtea Constitutionala in cazul undei sesisari ei
adopta o hotarire asupra sesisarii depuse,care va fi obligatorie si executorie pentru cine a fost
adresata aceasta hotarire.In schimb avocatii parlamentari au menirea de a primi in audienta
persoane fizice si juridice in vederea nerespectarii drepturilor constitutionale de catre
autoritatile administratiei publice.b)Determinati obiectul controlului Curtii de COnturi.Curtea
de Conturi exercita un control in forma de audit asupra tuturor structurilor statului sau sociale
care sunt finantate de bugetul statului integral sau mai mult de 50 %,curtea de conturi isi
exercita activitatea sa independent conform legislatiei,si ea este raspunzatoare de verificarea
tuturor actiunilor financiare effectuate de instiutiile statului sau cele ce sunt finantate de catre
byget mai mult de 50 la suta.Hotaririle Curtii de Conturi sunt obligatorii si executabile insa ele
pot fi contestate de catre persoanele vizate in hotarire direct la Curtea Suprema de Justitie. c)

Estimati rolul curtii constitutionale,Curtii de Conturi si al avocatilor parlamentari in


asigurarea legalitatii si disciplinei in domeniul administratiei publice.Rolul acestor autoritati si
organizatii in cazul avocatilor parlamentari este unul primordial in vederea controlului asupra
activitatii autoritatilor administratiei publice de nivel central sau local cu referire la
constitutionalitatea actiunilor effectuate si actelor emise, si corectitudinea gestionarii
activitatii acestora in domeniul financiar,facind referire in acest sens la Curtea de Conturi.

35