Sunteți pe pagina 1din 22

1.

Dinii permaneni. Caracteristica. Criteriile de difereniere ale dinilor.


Dentitia poate fi: temporara ,mixta,permanenta !
Dentitia permanenta :incepind cu disparitia din cavitatea bucala a ultimului dinte temporar (dupa 12 ani).Dentatia
permanenta este alcatuita din 28-32 dinti permanenti.Nedezvoltarea dintilor se numeste Anodontie.
Lipsa dintilor este numita edentatie ,si poate fi partiala sau totala.dentitia permanenta prezinta un numar de 32 dinti ,16 pe o
arcada si 8 pe o hemiarcada,2 incisivi,1 canin 2 premolari si 3 molari.
Fata de dentatia temporara prezinta in plus 12 dinti (molari permanenti care erup o singura data, pe un teren propriu).
O alta caracteristica a dentatiei permanente este prezenta dintilor premolari, in numar de 8, cite 2 pe o hemiarcada, care erup
in locul molarilor temporari.
Dintii permanenti erup de la 6 la 12 ani, cu exceptia molarului 3 care erupe obisnuit dupa virsta de 18 ani, de unde si
denumirea de molarul din minte
In ordinea cronologica, la 6 ani erup primii molari permanenti, la 7 ani incisivii centrali inferiori si superiori, la 8 ani incisivii
laterali, la 9 ani primii premolari, la 10 caninii, la 11-premolarii, la 12 molarii II si de la 18 ani molarii 3.
Dentitia permanenta isi incepe eruptia cu primul molar si se incheie cu eruptia celui de-al doilea molar.
Sunt 4 semne de diferentiere :
a. Semnul unghiului coroanei
-se manifesta prin faptul ca muchia incisala a incisivilor si a caninilor la trecerea de pe fata ocluzala spre cea meziala
formeaza unghi mai ascutit decit cel format de muchia incisala si fata distala.
b. Semnul circumferentei
-se manifesta prin faptul ca fata vestibulara a coroanei trece in cea meziala mai abrupt decit in cea distala.
c. Semnul radacinii
-este examinat in norma vestibulara si doar in cazul unui dinte extras , consta in faptul ca axul longitudinal al radacinii este
usor inclinat spre distal formind un unghi cu linia care trece prin mijlocul coroanei.
d. Semnul fetei distale.
-se manifesta pe suprafata fetei distale a coroanei dintilor. Este intotdeauna mai redusa si mai convexa decit fata meziala.
2.Prepararea cavitatilor atipice si profunde
Cavitatile atipice-fregvent sunt intilnite leziuni carioase ,care nu se incadreaza in clasificatia clasica a lui Black.
Acele forme care pot fi incluse in aceasta clasificare se numesc atipice.Ele se caracterizeasa prin localizarea neobishnuita a
procesului patologic,implicarea cuspizilor ,a marginii incizale,caria circulara sau afectarea simultana a suprafetelor de
contact si a regiunii cervicale ,caria avansata si afectarea pronuntata a coroanei dintelui si totodata cavitatile localizate adinc
sub gingie.
Cavitatile carioase atipice sunt leziunile carioase ,in componenta carora intra cavitatile carioase ,ce combna elemente
caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a doua si mai multor clase.
In legatura cu aceasta la prepararea cavitatilor atipice respectarea principiilor clasice de formare a cavitatilor cariate pe deplin
este imposibila.
Alegerea metodei este in mare masura conditionata de pastrarea a smaltului ,care asigura o adeziune fiabila a compozitului
,solicitare functionala ,aspect estetic bun.
La indicatia restaurarii directe in procesul prepararii sunt minutios indepartate toate tesuturile modificate si devitalizare , si in
mod obligator ,sunt create conditii maxime pentru fixarea mecanica a restauratiei. Este important de prevazt posibilitatea
acoperii cuspizilor ramasi cu material de obturatie-ce asigura fiabilitatea restauratiei.
Atipice sunt cavitatile de clasa I cu localizarea leziunilor carioase pe fata vestibulara ( prezentind un orificiu mare de
deschidere ) care se intind atit ocluzal cit si spre colet.
Cavitatea medio-ocluzo-distala plus caria cericala tot se refera la cele atipice.caracteristica acestei cavitati va fi data de
asocierea unei cavitati vestibulare sau orale de tipul cav.de clasa V cu o cavitate aproximo-ocluzale de tipul cavitatii de clasa
II.trecerea de la cavitate de clasa II se face la nivelul peretelui lateral vestibular sau oral al cavitatii de baza(verticala )
deobicei distrus mai mult decit cel ocluzal.
Prepararea cavitatii carioase profunde.
Spre deosebire de o leziune carioase neinsemnata ,cav.carioase profunda poate distruge tesuturile dentare si sa provoace
denudarea pulpei.Reactia protectiva a pulplei la desfasurarea procesului carios este formarea dentinei secundare in interiorul
camerei pulpare.Daca rapiditatea dezvoltarii procesului carios depaseste ritmul reactiei protective din partea pulpei ,stratul de
dentina secundara dura nu reuseste sa formeze,iar dentin ramolita se afla in imediata apropiere a pulpei sau chiar contacteaza
cu ea.
Procesul carios in defasurare afecteaza integritatea structurala a dintelui.
Cavitatea profunda este un asa tip de leziune carioasa,avind intre camera pulpara si cavitatea carioasa,un strat de dentita
necrozata ,se afla un perete fin ( cca 0.5mm) ,format din dentina decalificata si ramolita ,dar inca viabila.daca acest strat de

dentina ramolita este inlaturat ,sub el poate fi vazut strat de dentina secundara-o suprafata stralucitoare .Dar nu intodeana este
necesar de a indeparta toata dentina ramolita ,din vecinatatea pulpei.
Prepararea : depinde de localizarea procesului carios( de clasa cavitatilor)
Cav de clasa I- tinem cont de topografia camerei pulpare . peretii cavitatii se prepara standart,fara a ajunge 1-2 mm pina la
fundul cavitatii ,iar peretele pulpar ,in caz de necesitate se lasa un strat neinsemnat de dentina ramolita.
Nu se respecta formarea trecerii cavitatii sub un unghi de 90 *.
Cav.de clasa II cind procesul carios este localizat aproximal si cervical,acestea se caracterizeaza prin carii aproximale
profunde,care in general se unesc cu procesele carioase ,ce au debutat la colet,vestibular sau oral,reiesind din topografia
camerei pulpare.
Cav.de clasa III-este benevenita forma ,avind configuratia unui valt in regiunea peretelui pulpar .pentru fixarea mai buna a
obturatiei esre rational efectuarea punctelor de rerentie in directia marginii incizale si a peretilor laterali cu ajutorul frezelor
sub forma roata ,con invers.
Clasa IV- peretele gingival suporta o greutate mai mare ,deaceea cavitatea se formeaza foarte precaut : ungjiul de inclinare
catre axa dintelui esre de dorit sa fie mai mic de 90grade.
In situatii de urgenta in cazul unor cavitati profunde,dentina carioasa superficiala poate fi indepartata cu excavatorul si pusa
o obturatie provizorie.Marginele ascutite a smaltului pot fi slefuite cu piatra diamantata astfel ,incit sa nu traumeze limba sau
obrazul.
3.Anatomia incisivilor permaneni inferiori.
Incisivul central inferior :
-inaltimea totala 20,7 mm
-inaltimea coroanei 8,8mm
-lungimea radacinii 11,9mm
-diametrul mezio-distal - 5,4mm
-diametrul mezio-distal cervical 3mm
-diametrul vestibulo-lingual 6mm
Incisivii centrali inferiori sunt asezati, ca si centralii superiori, de o parte si de alta a liniei mediane, in portiunea cea mai
anterioara a arcadei inferioare. Sunt dintii cei mai mici dintre incisivi si dintre toti dintii ambelor arcade.
Coroana este turtita in sens vestibulo-lingual in portiunea incizala si in sens mezio-distal spre colet si prezinta 4 fete:
vestibulara, linguala, doua fete proximale (meziala si distala), o marginea inciziala si 2 unghiuri.
Fata vestibulara are aspect alungit, delimitata de catre colet, marginea incizala si marginile proximale de lungimi egale. Ca
modelare, este convexa in treimea cervicala si aproape plana in cele doua treimi incizale, unde se observa 2 santuri verticale
care impart aceasta portiune a fetei in trei lobi de marime egala. Fata linguala are aceeasi inaltime ca si fata vestibulara insa
este mai ingusta in sens mezio-distal. In regiunea cervicala prezinta cingulum insa trecerea intre acesta si suprafata concava
facandu-se treptat, nu se observam foramen caecum. Fetele proximale au o forma triunghiulara, cu baza in forma de V la
nivelul coletului si varfurile la unghiurile mezio- si disto-incizal. Cele doua fete sunt aproape egale in \diametre. Marginea
incizala este orizontala, formand unghiuri aproape drepte la intalnire cu fetele proximale : mezio- si distoincizal.
Radacina este unica, accentuat turtita in sens mezio-distal. Pe fetele meziala si distala prezinta santuri verticale mai
pronuntate in regiunea mijlocie. Este inclinata distal cu 1 grad si lingual cu 3 grade.
La fel ca si incisivii centrali superiori, cei inferiori au un rol important in fizionomie si indeplinesc functia de incizie in
procesul de masticatie.
Incisivul lateral inferior:
-inaltimea totala 22,1mm
-inaltimea coroanei 9,4mm
-lungimea radacinii 12,7mm
-diametrul mezio-distal al coroanei 5,9mm
-diametrul mezio-distal cervical 3,8mm
-diametrul vestibulo-lingual 6,4mm.

Coroana incisivului lateral inferior are i ea o form de dalt. Prezint morfologie foarte puin diferit de cea a centralului, de
care se deosebete cu greu n cazul unor dini izolai i cu morfologie secundar. Coroana la fel prezint 4 fee i o margine
liber.
Feele vestibular i lingual sunt delimitate de aceleai margini i au acelai relief cu feele similare ale incisivului central
cu deosebirea c marginea incizal este descendent spre distal
Faa vestibular prezint diametrul cervico-incizal de 9.5 mm i cele mezio-distale de 5.5-6mm. Unghiul disto-incizal este
mai rotunjit comparativ cu cel mezio-incizal. Marginea cervical este accentuat curbat. La fel sunt prezeni cei 3 lobuli,
egali.
Faa lingual are un aspect triunghiular din cauza dimensiunii reduse pe care o are marginea cervical. Att crestele
marginale ct i cingulumul sunt slab reprezentate ns sunt mai evidente dect la incisivul central. Nu exist foramen
caecum.
Feele proximale sunt triunghiulare cu baza spre colet. Relieful lor este aproape plan, existnd totui o uoar convexitate n
treimea incinzal. Faa distal fiind mai redus, determin o situare mai spre cervical a unghiului disto-incizal. Ariile de
contact sunt situate n treimea incizal. Pe faa distal aria de contact este situat mai spre cervical.
Rdcina este mai lung dect cea a incisivului central inferior, fiind aplatizat mezio-distal. Prezint anuri longitudinale
pe feele proximale. Apexul este uor curbat spre distal.

4.Prepararea cavitatilor carioase compuse.


5.Anatomia incisivilor permaneti superiori.
Incisivul central superior.
Incisivii centrali superiori fac parte din grupul dintilor frontali. Sunt in numar de 2 si ocupa fiecare I pozitie de pe fiecare
hemiarcada superioara. Sunt cei mai voluminosi dinti din cadrul grupului incisiv si au un rol deosebit in fizionomie.
Coroana lor fiind turtita in sens vestibulo-oral, comparata cu o lopatica, poate fi astfel incadrata in formele geometrice cu 4
laturi. Pe masura ce se apropie de colet, marginile coroanei se rotunjesc, coroana devenind cilindrica, si se continua cu forma
conica a radacinii. Coroana prezinta 4 fete, 2 unghiuri si o margine incizala. Fata vestibulara este cea mai mare dintre cele 4
fete si este delimitata de linia coletului, de marginea incizala si de marginile proximale. Ea este convexa in ambele sensuri
prezentand convexitate maxima in treimea cervicala. Prezinta 2 santuri verticale ce pornesc de la marginea incizala si se
atenueaza treptat spre colet impartind fata in 3 lobi inegali: distal cel mai mare, mezial-mijlociu si central cel mai mic. Fata
palatinala are diametrele vertical si orizontal de valori aproape egale cu cele ale fetei vestibulare. Este concava in treimea
incizala si mijlocie, fiind delimitata proximal de doua formatiuni de smalt numite creste marginale meziala si distala, care
pleaca de la unghiurile marginii incizale, converg devenind mai largi si mai reliefate din treimea cervicala unde se unesc cu
cingulum. Cingulum sau teuberculum dentale este o proeminenta ce formeaza treimea cervicala a fetei palatinale si rezulta,
ca si crestele marginale din ingrosarea stratului de smalt, reprezentand forme de fortificare a dintelui fata de presiunile
masticatorii transmise acestei fete, de incisivii arcadei inferioare. In majoritatea cazurilor stratul de smalt de la nivelul
cingulum-ului, se subtiaza treptat si se continua neintrerupt cu invelisul de smalt al portiunii concave a fetei palatinale.
Uneori insa exista o intrerupere, o discontinuitate, in stratul de smalt, la locul de unire a cingulum-ului cu restul fetei
palatinale, dand gaura oarba sau foramen caecum. Foramen caecum reprezinta un loc de electie a cariei dentare si de
trepanare a dintelui.
Fetele proximale, meziala si distala, au forma triunghiulara orientate cu varful spre marginea incizala (cu care formeaza cele
2 unghiuri ale coroanei), iar baza lor este la nivelul coletului. Relieful fetelor proximale, in ansamblu, este usor convex. Fata
meziala este cea mai mare dintre fetele proximale. Fata distala este mai mica insa convexitatea ei este ceva mai
accentuata.Marginea incizala este usor oblica, de jos in sus, in sens mezio-distal. La unirea marginii incizale cu fata meziala
se formeaza un unghi ascutit aproape drept, iar din unirea cu fata distala se obtine un unghi obtuz, rontunjit.
Incisivii centrali superiori sunt dinti monoradiculari. Au o radacina conica, de 12,5 mm. Este accentuat inclinata spre
palatinal, formand un unghi de aproximativ 20 grade cu verticala, si spre distal, formand un unghi de 4 grade cu verticala.
Datorita formei lor si pozitiei in arcada, incisivii au un rol important in fizionomie si indeplinesc functia de incizie in
procesul de masticatie.
Incisivul lateral superior.

Coroana este asemntoare din punct de vedere morfologic cu cea a incisivului central. Ea prezint patru fee i o margine
incizal.
Faa vestibular are dimensiunile cele mai mari. n sens cervico-incizal msoar 9mm, iar mezio-distal, n treimea incizal
6.5 mm i cervical 5 mm. Faa vestibular are o form de patrulater, fiind delimitat de marginea incizal, cele dou margini
proximale i marginea cervical. Marginea incizal este rectilinie i nclinat spre distal i cervical mai mult ca cea a
incisivului central, fa de care este situat cu 0.5 mm mai cervical. Marginile proximale sunt mai rotunjite comparativ cu
cele ale incisivului central. Relieful feei vestibulare este plan-convex. n sens cervico-incizal convexitatea maxim se
gsete n treimea cervical, iar n sens mezio-distal n treimea mezial.
n treimea incizal faa vestibular este strbtut de dou depresiuni verticale care o mpart n trei lobuli: distal, mezial,
central(n ordine descresctoare a mrimii). Depresiunile diminu pn la dispariie spre cervical. Acestea, mpreun cu
lobulii, sunt mai evidente imediat dup erupie, apoi dispar progresiv n morfologia secundar.
Faa palatinal prezint un relief concav n cele dou treimi incizale i convex n treimea cervical. Morfologia este
reprezentat de: dou creste marginale, cingulum i foramen caecum. Crestele marginale delimiteaz proximal faa
palatinal, sunt convergente spre colet unde se unesc cu cingulumul care poate fi ters, foarte proeminent spre incizal, trilobat
etc.
Feele proximale au o form triunghiular cu vrful spre marginea incizal.
Baza triunghiular este reprezentat de linia coletului i are forma de V cu vrful rotungit orientat spre incizal. Faa mezial
este mai mare dect cea distal i are diametrul vestibulo-palatinal de 6 mm, egal cu diametrul vestibulo-palatinal al coroanei.
Relieful este plan spre colet i convex spre inzical. Faa distal prezint o convexitate n ambele sensuri care este mai
evident dect pe faa mezial. Ariile de contact sunt situate n treimea incizal i n treimea vestibular aria de contact distal
este situat mai aproape de cervical.
Marginea incizal are o oblicitate accentuat i formeaz cu feele proximale dou unghiuri, mezio-incizal i disto-incizal.
Unghiul mezio-incizal este ascuit i are o valoare mai mic dect unghiul omonim al centralului, iar cel disto-incizal este
obtuz i situat mai spre cervical dect cel mezio-incizal.
Rdcina incisivului lateral superior prezint cea mai slab implantare comparativ cu ceilali dini superiori. Este subire i
are aspectul unui con efilat. Pe seciune transversal e aplatizat mezio-distal i i se descriu patru fee: mezial, distal,
vestibular i palatinal. Dintre acestea, faa mezial este cea mai mare. Pe feele proximale pot exista anuri orientate n
axul lung al dintelui, mai evidente n treimea medie. Curbura radicular apical este orientat spre distal n majoritatea
cazurilor.

6.Clasificarea cavitatilor carioase dupa Black.


-cavitatea clasa 1 (localizate in santurile si gropitele de pe fata okluzala a molailor si premolarilor,precum si in
gropitele orale ale dintilor frontali)
-cavitatea de clasa 2 (rezulta din tratamentul kariilor de pe suprafetele aproximale alemolarilor si premolarilor)
-cavitatea clasa 3 (rezulta din tratamentul cariilor lokaliztae pe fetele aproximale ale dintilor frontali la care unghiul incizal nu
este compromis)
-cavitatea de clasa 4 (rezulta din tratamentul cariilor aproximale ale incisivilor,avindunghiurile incizale distruse)
-cavitatea de clasa 5 (rezulta din tratamentul cariilor situate in treimea cervicala a fetelor vestibulare sau orale a
dintilor)
-cavitatea de clasa 6 (regiunea tuberculilor si marginilor incizale ce pot fi de origine :carioasa,necarioasa-abraziune
patologica si erodarea suprafetei dentare in urma procesuluifiziologic)
7.Structura Histologica a periodontiului.
Periodonul- este un tesut localizat in spatiul dintre lama compacta a alveolei si cementul radicular ,sau fanta
periodontala.spatiul dento-alveolar are o forma de clepsidra ,fiind mai ingust in zona de rotatie , si mai larg in zona
cervicala.Fanta periodontala are dimensiuni de 0.20-0.25 mm,iar in regiunea cervicala pina la 0.38 mm.
Periodontiul este constituit dintr-o componenta fibroasa foarte bogata in fibre colagene ,de asemenea se gasesc fibre
reticulare si elastice,substanta fundamentala interfibrilara si celule( fibroblaste ,cementoblaste,osteblaste,histiocite,celule
epiteliale,vase sangvine ,nervi si putine fibre argentafine.
In substantaa fundamentala a periodontului se contin mucopolizaharide neutro si acide.Mucopolizaharidele acide se conin cu
precadere in partea periodontiului de la colet si cea periapicala ,iar cele neutro se contin in toata structura
periodontului.Clasificarea fibrelor are la baza modalitatea de orientare ,punctul de plecare si punctul de ncorare .fasciculele

de fibre principale ,care conecteaza osul alveolar si cementul sunt reunite in grupul dentoalveolar.Acestui grup i se adauga
fara a apartine direct ligamentul parodontal ,un grup gingival. 5 grupuri diferite de fibre- grupul crestei alveolare,grupul
orizontal,grupul oblic,grupul apical,grupul interradicular.
Grupele principale de fibre-fibre crestei alveolare sub epiteliul jonctional,au o directie oblica.
Fibrele orizontale sunt dispuse intr-un unghi drept .
Fibrele oblice-incel de la osul alveolar si se insera in cement mai apical decit pe os.
Fibrele apicale-au o directie radiala,oblica sau verticala de la apexul radacinii in osul alveolar .
Fibrele interradiculare sunt prezente numai in dintii pluriradiculari si sunt orientate perpendicular.
In regiunea coletului exista un grup de fibre colagene care patrund prin septurile interdentare.In periodontiu sunt fibre
elastice si oxitalanice.Intre fibrele colagene se afla o cantitate mare de elemente celulare fibroblaste ,mastocite ,histiocite
,celule perivasculare si mastocite.
Mastocitele contin o cantitate mare de heparina si histamina.care participa la reglarea permeabilitaii substantei fundamentale.
Functiile periodontiului: de suport ,plastica ,trofica,senzoriala ,de protectie
8.Sisteme speciale de retenie n restaurrile coronare ale dinilor vitali.
9. Anatomia caninilor permaneni inferiori.
Au aceeai structur anatomic ca i cei superiori, cu excepia c ei sunt puin mai mici, iar coroana lor este mai nalt.
Faa vestibular este mai alungit, are convexitatea maxim n treimea cervical. Dou anuri mpart faa vestibular n 3
pri inegale: lobul central este cel mai mare, mezial cel mai mic.
Faa lingual se aseamn cu cea palatinal a caninilor superiori, ns relieful este mult mai redus, i nu prezint cingulum
i foset oarb.
Feele proximale au aceleai caracteristici ca i la caninii superiori, dar sunt mai plate.
Faa mezial este mai nalt dect cea distal, aceast diferen este mai pronunat dect la caninii superiori.
La marginea incizal segmentul mezial este mai scurt i mai puin nclinat dect cel distal.
Vrful cuspidului este situat mai aproape de marginea mezial dect la caninii superiori.
Rdcina dintelui este mai scurt i mai aplatizat n sens mezio-lateral. Pe feele proximale ale rdcinii permanent persist
anurile. Uneori vrful
rdcinii este bifurcat cu o poriune orientat vestibular, i alta lingual.
10. Prepararea cavitilor de clasa IV. Numii varietile cavitilor.
Cavitatile de clasa IV se formeaza din cavitatile de clasa a III,in cazul raspindirii largi a procesului carios la suprafata de
contact ,si pierderea in consecinta a unghiului coronar.
Alta cauza pot fi leziunile necarioase ale tesuturilor dentare :traumatism acut sau cronic,hipoplazie.
Metoda de prelucrare crearea cavitatilor principala si suplimentara cu scopul de a restabili ceva mai rezistent,posibil unghiul
si marginea incizala.Cavitatea aproximala principala este preparata cu formarea peretelui gingival,lingual,labial si a
planseului cavitatii .
La formarea unui platou suplimentar : el trebuie sa ocupe cel putin 1/3 din fata linguala a dintelui.,fundul platoului trebuie sa
se afle ceva mai jos de jonctiunea smalt-dentina.La formarea peretilor laterali ai cavitatii principale este concomitent
modelata si o parte a pereteli platoului supliment.Fundul cavitatii este creat ,reiesind din topografia puplei dentare coronare
,deaceea ea are fregvent dupa preparare o forma de burelet.LA prezenta unei margini incizale abraziate cavitatea
suplimentara poate fi creata de a lungul acestei margini cu ajutorul unei freze fisurale fine,este frezata o adincitura in sens
medio distal cu aspect de platou
Pentru fixarea obturatiilor este rational de folosit pivoturi parapulpare,fixate in dentina Cu ciment sau cu material compozit
din considerente estetice.
Preventiv se prepara o adincitura in dentina de un diamentru mai mic decit cel a pivotului(0.05 mm) si adincitura 2mm.in
adincitura preparata se fixeaza pivotul parapulpar.Daca pivotul are filet atunci el se insurubeaza,iar daca este confectionat de
medic ,din sirma ortodontica se fixeaza.Folosirea pivoturilor exclude formarea cavitatilor suplimentarea la restabilirea
dintilor frontali.
11.Anatomia premolarilor permanenti superiori.
Primii premolari superiori ocupa pozitiile 4 pe cele doua hemiaracade maxilare fiind vecini cu caninii superiori spre mezial si
cu premolarii doi superiori spre distal.
Primii premolari superiori erup pe arcada maxilara la varsta de 10-11 ani, iar radacina lor va fi complet edificata la 12 13
ani.

Dimensiunile medii ale primilor premolari superiori sunt urmatoarele:


inaltimea coroanei : 8-8,5 mm
inaltime radacinii : 14 mm
diametrul coronar M-D: 7 mm
diametrul coronar V-P: 9 mm
Numarul lobilor de dezvoltare pentru acesti dinti este de 2 (unul V si unul P), fiecare din acesti doi lobi de crestere avand la
rindul lor cate 3 lobuli de dezvoltare.
CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE:
Premolarii primi superiori sunt primii dinti din grupul dintilor laterali si fac parte din asa zisul grup al dintilor
bicuspidati(grupul premolarilor). Acestia sunt considerati ca fiind dintii de tranzitie de la dintii frontali la molari.
Coroana primului premolar superior are o forma paralelipipedica iar pe sectiune arata ca un dreptunghi cu colturile usor
rotunjite si turtit in sens M-D. Prezinta 4 fete laterale (V, P, M, D) si o fata ocluzala.
I. FATA VESTIBULARA:
-seamana cu fata vestibulara a caninului dar este mai mica si mai rotunjita.
1.Dimensiuni :
-inaltime: 8-8,2 mm
-latime : 7 mm
-dimensiunile sunt mai reduse decat la canin in ambele sensuri (cervicoincizal si M-D).
2.Contur:-este format din cele doua margini proximale (M si D) , o margine cervicala si o margine ocluzala
a).marginile proximale (M si D): -sunt verticale , usor convergente spre colet.
b).marginea cervicala (linia coletului):-are forma unui semicerc cu concavitatea
spre ocluzal. Este mai putin concava decat la canin.
c)marginea ocluzala: este formata din doua segmente inegale (unul mezial si unul distal). Segmentul mezial este mai lung
decat cel distal. Impreuna, cele doua segmete formeaza un V mai deschis si mai rotunjit decat cel de la cuspidul caninului.
3.Relieful :-este convex in ambele sensuri.
-convexitatea maxima este situata in 1/3 cervicala mezial.
-in jumatatea ocluzala a fetei vestibulare sunt vizibile doua santuri verticale care
delimiteaza cei 3 lobi de crestere ai lobului vestibular. Lobul central este cel mai
mare, urmeaza cel distal iar cel mezial este cel mai mic.
II. FATA PALATINALA:
1.Dimensiuni : -sunt mai reduse decat cele ale fetei vestibulare.
-inaltimea ~7 mm
-latimea ~6 mm
2.Contur:-prezinta aceleasi margini ca si fata vestibulara dar au dimensiuni mai reduse.
a).marginea ocluzala:-are tot forma de V dar este mai rotunjit decat cel de pe fata vestibulara.
-pe sectiune orizontala conturul acestei fete este de semicerc.
3.Relieful:-are o dubla convexitate care atinge maximum la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 meziala.
-incepand cu 1/3 mijlocie aceasta fata este inclinata oblic spre V in sens cervicoocluzal.
III. FETELE PROXIMALE (MEZIALA si DISTALA):
-datorita faptului ca acest dinte este turtit in sens M-D aceste doua fete sunt cele mai mari. Ele sunt usor convergente spre
palatinal.
A)FATA MEZIALA:
1.Dimensiuni:
inaltimea 7,5 mm
latimea 9 mm
2.Conturul:-este format de patru margini: cervicala, ocluzala, palatinala si
vestibulara. Aceste margini dau forma unui trapez cu baza mare la colet.
a).marginea cervicala:-reprezinta baza mare a trapezului si are forma unei
linii curbe cu convexitatea spre ocluzal.
b).marginea ocluzala: formeaza baza mica a trapezului si are forma unui
V larg deschis cu deschiderea spre ocluzal
c).marginea vestibulara:-linie curba cu convexitatea maxima in 1/3 cervicala
d).marginea palatinala:-linie curba cu convexitatea maxima in 1/3 mijlocie.
3.Relieful: -in 1/3 ocluzala este convex mai accentuat in 1/3 vestibulara unde exista

si punctul de contact cu dintele vecin.


-in 1/3 cervicala este plana cu o usoara depresiune care se adinceste mai
mult chiar la colet si se continua in santul interradicular.
B).FATA DISTALA:
1.Dimensiuni:-mai mici decat ale fetei meziale
2.Contur:-asemanator cu cel al fetei meziale
3.Relief:-este mai convex decat cel al fetei meziale.
-aria de contact cu dintele vecin este mai spre V si mai spre cervical decat la
fata meziala.
Premolarul secund superior este asemntor n multe privine cu primul premolar superior,
deseori aceti doi dini putnd fi confundai ntre ei. n general, ns, cel de-al doilea premolar
superior are dimensiuni mai reduse n toate sensurile dect primul premolar. Un alt aspect
diferenial este faptul c la primul premolar cuspizii sunt mai ascuii asemntor caninilor iar la cel de-al doilea acetia sunt
mai rotunjii ca la molari.
I. FAA VESTIBULAR:
1.Dimensiuni:nlimea : 7,5 mm
-limea : 6,5mm
2.Conturul:
asemntor cu cel al feei vestibulare de la primul premolar dar este mai mic i
mai rotunjit.
3.Relieful
: este convex n ambele sensuri dar att cele dou anuri ct i cei trei lobi de
cretere pe care i separ sunt mai teri.
II. FAA PALATINAL:
1.Dimensiuni:-nlimea este egal cu cea a feei vestibulare (7,5 mm).
2.Conturul:are forma unui patrulater
3.Relieful:similar cu cel de la faa palatinal a primului premolar superior.
III. FEELE PROXIMALE (MEZIAL i DISTAL):
1.Dimensiuni:-sunt mai mult late dect nalte
-nlimea : 7,4 mm
-limea : 9mm
2.Relieful:-este plan convex, faa distal avnd o convexitate mult mai exprimat dect faa
mezial.
IV.FAA OCLUZAL:-are un relief similar cu faa ocluzal de la primul premolar, cu
urmtoarele deosebiri:
cei doi cuspizi ( V i P) sunt egali ntre ei.
anul intercuspidian este situat la jumtatea feei ocluzale
12.metoda de prepararea a cavitatilor prin tunelare.
Metoda de preparare a cavitatilor prin tunelizare aparuta in urma implementarii cementurilor glasionomere si a materialelor
compozite fluide ,care permit reducerea considerabila a volumului tesuturilor dentare ,la prepararea si plombarea cavitatilor
de clasa II .Spre deosebire traditionala deschiderea larga a cavitatilor carioase din partea suprafetei masticatorii,catre focarul
carios se creaza prin acces ocluzal o trecere sub forma de tunel.
1)
metoda tunelara partiala-prevede prepararea tesuturilor dure dentare fara perforarea smaltului fetei proximale.
2)
Metoda tunelara completa presupune perforarea cu freza a lamei adamantine demineralizate sub punctul de
contact.
3)
Tunelizarea permite crutarea crestei adamantine marginale neafectate in locul trecerii suprafetei masticatorii in cea
de contact (care face legatura intre peretii vestibular si lingual) a smaltului intact de pe suprafata proximala si a punctului de
contact.
4)
Metoda tunelara permite pastrarea, a rezstentei suprafetei masticatorii a dintelui si reduce riscul unei posibile
fracturi a coroanei lui.
Tunelizarea verticala-prin fisura si foseta tringiulara a suprafetei masticatorii a molarilor.Dupa trepanarea smaltului ,in
dentina este creat un tunel orientat catre cavitatea carioasa.La ajungerea in cavitatea carioasa se efectueaza prepararea
acesteea cu o freza sferica la turatii reduse.Prin tunelul creat cu ajutorul unei freze sferice din cavitatea carioasa se inlatura in
intregime toate tesuturile dure necrotizate.Mai apoi cavitatea este spalata cu apa,prelucrata cu o solutie antiseptoca si
plombata cu ciment glasionomer sau compozit.

Tunelozarea orizontala-prepararea este facuta prin suprafata vestibulara sau linguala ceea ce permite crutarea unei cantitati
importante din tesuturile dure dentare sanatoase.Luaind in consideratie ca prepararea cavitatii carioase in regiunea cervicala
este necesar de efectuat o anestezie locala .Deschiderea cavitatii se efectueaza cu o freza sferica. Sau freza para
.Deschiderea se efectueaza pe masura posibilitatilor
13. Termenii de formare a rdcinilor dinilor permaneni.
Debutul Terminarea
Terminarea
mineralizarii
mineralizarii
Eruptia pe arcada
Dinte
cresterii
partii
partii
dentara
Protectie De 5 Stele
radiculare
coronare coronare
Permanenti
Dinti
Varsta
Incisiv
central
3-4 luni
4-5 ani 9-10 ani41-31
6-7
superior
Incisiv
central
11-21
7-8
inferior
Incisiv
lateral
10-12 luni
4-5 ani 10-11 ani12-22
8-9
superior
Incisiv
lateral
3-4 luni
4-5 ani
32-42
7-8
inferior
Canin
4-5 luni
6-7 ani 12-15 ani13-23
11-12
superior
Canin
43-33
9-10
inferior
Premolar 1
1 ani
5-6 ani 12-13 ani14-24
10-11
superior
Premolar 1
34-44
10-12
inferior
Premolar 2
2- 2 ani
6-7 ani 12-14 ani15-25
10-12
superior
Premolar 2
45-25
11-12
inferior
Molar 1
la nastere 2 -3 ani 9-10 ani16-26
6-7
superior
Molar 1
46-36
6-7
inferior
Molar 2
2 - 3 ani
7-8 ani 14-16 ani17-27
12-13
superior
Molar 2
37-47
11-13
inferior
Molar 3
7-10 ani 12-13 ani 18-25 ani18-28
17-21
superior
Molar 3
38-48
17-21
inferior

14. Materiale de obturaie provizorii, componena chimic, caracteristica.


-pansamentul
-dentina artificiala ( cimentul oxisulfat de zinc)
-dentin pasta
-plastobtur

-eugenolul
-gutaperca
-vinoxolul
Dentina artificiala:
Prezinta cea mai frecventa utilizare in calitate de material obturator provizoriu, consta:
-oxid de zinc 66%
-suflat de zinc deshidratat 24 %
-caolin 10%
-fluid apa distilata.
La malaxarea pulberei de dentina artificiala cu apa, sulfatul de zinc se combina cu apa formind cristale.
Preparare:
Se prepara pe suprafata mata a lamei de sticla, malaxind cu o spatula metalica. Cantitatea necesara de pulbere si citeva
picaturi de apa distilata se aplica separat. La picaturile de apa se adauga pulberea, in portiuni, in cantitatea necesara de a fi
usor absorbita, iar apoi in portiuni mici pina la obtinerea unei consistente smintinoase, mestecind 30-40 secunde, la
temperatura de 18-20grade. Priza debuteaza in 1-2 minute, iar priza finala 3-4minute.
Nu se recomanda : adaugarea apei la masa amestecata pina la consistenta densa.
In cavitatea carioasa pregatita din timp se introduce imediat dupa preparare intr-o singura portie cu ajutorul spatulei bucale,
iar apoi cu o buleta de vata, umezita in apa , pasta este condensata. Pasta incepe sa intareasca in 1-5 minute, priza finala 2-34minute, apoi obturatia e modelata cu un instrument de obturare.
Important ca obturatia sa inchida ermetic toata cavitatea. Cea mai frecventa cauza a distrugerii si caderii obturatiei provizorii
este patrunderea salivei in cavitatea carioasa sau inchiderea prematura a gurii pacientului.
Caracteristici:
-simpletea utilizarii
-etansare buna a cavitatii
-rezistenta insuficienta fata de agentii mecanici
-indiferenta fata de pulpa dentara
-aplicarea, modelarea simpla, indepartarea se face cu usurinta
-ieftina.
Dentin-pasta:
Reprezinta pulbere de dentina artificiala pe baza de amestec a 2 uleiuri vegetale, esenta de cuisoare si de piersic.
Se pregateste din timp in cantitati mai mari si se pastreaza monocomponenta. Reprezinta o masa omogena de culoare alba cu
nuante galbuie pala sau galbuie cenusie. Pasta contine substante aromatice.
Pregatirea:
Este introdusa in cavitate prealabil preparata si uscata cu spatula netezitoare, se modeleaza cu spatula netezitoare sau fuloarul
, apoi e condensata cu o buleta de vata umezita, se solidifica la temperatura corpului in prezenta fluidului bucal. In decurs de
2 -3 ore, are duritate relativa.
Grosimea stratului de material trebuie sa fie : minim 4-5 mm. Daca se intentioneaza mentinerea mai mult de 1 saptamina, se
recomanda acoperirea lui cu material mai rezistent.
Calitati:
-simpletea utilizarii
-rezistenta sporita fata de agenti mecanici
-etansare buna
-actiune antiseptica si hidrofuga
-adeziune buna la peretii dentari
-indiferenta fata de pulpa dentara.
-aplicarea si modelarea simpla
-ieftina.
NB : Dentin-pasta nu se recomanda la folosirea pastei arsenicoase sau toxice in cavitatea carioasa deoarece priza indelungata
a acestui cement da posibilitatea scurgerii substantei medicamentoase in cavitatea bucala. Poate provoca o arsura chimica
puternica.
Reprezentanti: Temp-bond, Dentin-pasta, Tempfill, Zinoment.
15. Structura histologic i compoziia chimic a adamantinei.

Caractere chimice
Din punct de vedere chimic, smalul este alctuit din 95% substane minerale, 1% substane organice i 4% ap. Procentul
att de mare de substane minerale, n raport cu cantitatea de ap i substane organice ce le conin, nu mai este ntlnit n nici
o parte a organismului.
Aproximativ 90% dintre substanele minerale sunt formate din fosfai de calciu, constiuii sub forma de hidroxiapatit:
Ca,0(PO4)(OH)2, o mica parte (3%) din fluorapatit: Ca,0(PO4)6FOH, iar restul din carbonai, silicai, siliciu.
Ionii minerali care intr n combinaiile chimice ale acestor sruri pot fi ntr-o cantitate mai mare i sunt numii constitueni
majori - Ca (36,6-39,4%), P (16,1-18%), CO2 (1,95-3,66%), Na (0,25-0,9%), Mg (0,25-0,58%), Cl (0,19-0,30%) - sau ntr-o
cantitate foarte mica (constitueni minori) cum ar fi: F, Zn, Sb, Ba, W, Cu, Mn, Au, Ag, Cr, Co, Va.
Componenta organic a smalului cuprinde circa 35-40% fraciuni insolubile reprezentate de aminoacizi, structurate n lanuri
polipeptidice, asemntoare prin unele caractere colagenului, iar prin altele keratineL
Restul de 60-65% din substana organic este reprezentat de fraciuni solubile alctuite din proteine solubile (15%), peptide
(25%), acid citric (20%), glicoproteine (5%).
Apa smalului este n cea mai mare parte (97%) legat de moleculele proteice, numai n cantitate extrem de mica fund liber
n spaiile interprismatice, mai ales n apropierea jonciunii smal- dentin.
Componentele smalului nu sunt topografic uniform rspndite n grosimea smalului, ceea ce face ca, din punct de vedere
chimic, smalul s nu fie omogen. Astfel, substana organic i apa se gsesc n cantitate mai mare n zonele profunde ale
smalului, unde de altfel i unele sruri minerale sunt ntr-un procent mai redus.
Volumul pe care l ocup fiecare dintre cele trei componente principale ale smalului nu corespunde cantitilor procentuale
pe care ele le reprezint.
Volumul relativ mare pe care l reprezint substana organic n interiorul smalului justific, n parte, teoriile dup care
procesul cariogen se dezvolt n smal pe seama substanei organice.
Caractere morfofunctionale
Unitatea fundamental a smalului este prisma de smal. Numrul prismelor de smal nu este acelai la fiecare dinte. Ele sunt
numeroase la dinii cu coroane voluminoase (cca. 12 milioane la primii molari superiori) i mai puin numeroase la dinii cu
coroane de dimensiuni mici (cca. 2 milioane la incisivii centrali inferiori). Prismele au un traiect oblic fa de suprafaa
dintelui.
Diametrul unei prisme este, n medie, de 4 microni, iar lungimea ei este variabil. Unele prisme se ntind de la suprafaa
smalului pn la dentin, iar altele dispar pe parcurs, fund continuate de alte prisme.
Prismele se nfieaz ca elemente distincte, individualizate nc de la nceputul formrii smalului, rmnnd n aceeai
poziie i n aceleai relaii unele fa de altele tot timpul vieii. Sub forma de coloane poliedrice, ele sunt orientate de aa
manier, nct s reziste presiunilor masticatorii. De aceea sensul prismelor este modificat de la o regiune la alta a smalului.
n general, de la limita smal-dentin, prismele se ndreapt radiar spre suprafaa coroanei, dar traiectul nu este rectiliniu ci
uor ondulat, ceea ce le confer o anumit elasticitate.
Ondulaiile orizontale ale prismelor fac ca pe seciunea longitudinal examinat s fie prinse numai fragmente de prisme i
nu toat prisma n lungimea ei determinnd apariia unui fenomen optic descris sub numele de striile lui HunterSchreger. Ele apar pe dinii secionai longitudinal sub forma unor benzi clare i ntunecoase.
Benzile clare sunt denumite parazonii i corespund prismelor care au fost prinse n secionare pe o lungime mai mare, pe
cnd benzile ntunecoase, denumite diazonii, corespund prismelor care au fost secionate pe o latur a curburii lor
transversale, deci pe o suprafa mai mica.
La nivelul suprafeelor ocluzale, prismele de smal se ntreptrund dnd un aspect particular de smal noduros. Aceast
dispoziie mrete rezistena prismelor la presiuni i mpiedic clivarea lor sub aciunea presiunilor pe care le primesc.
Pe tot traiectul lor, prismele de smal prezint o serie de strii transversale, situate la intervale regulate de 4-5 microni.
Aspectul este acela al unor discuri suprapuse, ntunecoase i albicioase, alternnd n mod regulat. Ele reprezint probabil
zone de in-tensitate variabil de mineralizare, ritmat de activitatea metabolic diurn (mineralizare mai puternic - discuri
albe) i nocturn (mineralizare mai slab - discuri ntunecoase).
La distan mai mare dect striile transversale apar zone ntunecoase care intereseaz ntreaga suprafa a seciunii
examinate, denumite striile paralele Retzius, sau liniile de slab rezisten fa de carie.
Striile Retzius, localizate n poriunea cea mai superficial a smalului, pot aprea la suprafaa acestuia, n regiunea cervical
a dintelui, sub forma de anuri circulare concentrice cptnd denumirea de perikimatii.
Dac se examineaz smalul pe o seciune transversal, conturul prismelor este polimorf. Cele mai numeroase au o forma
poligonal, dar pot exista i forme rotunde, ovalare, n forma de solz de pete.

Partea periferic a prismei prezint pe aceast seciune o zon nconjurtoare ngust, mai puin mineralizat dect restul
prismei i mai bogat n substan organic. Aceast parte este denumit teaca prismei.
Deoarece conturul prismelor nu este identic, ntre pereii lor nu se realizeaz o coaptare intim, aprnd spaii de forma
neregulat i de aspect mai ntunecat dect al corpului prismei, trdnd coninutul mai srac n sruri minerale. Intr-adevr,
aceste spaii reprezint zone de substan organic cu un grad de mineralizare mai redus, fund i ele zone de minima
rezisten n dezvoltarea cariei. Sunt cunoscute sub denumirea de substan interprismatic.
Substana organic este grupat ns mai abundent ntr-o serie de formaiuni particulare ale smalului: lamele, smocuri i
fusuri.
Lamelele smalului sunt formaiuni liniare care strbat ntreaga grosime a smalului de la suprafa pn la dentin,
ptrunznd chiar i n aceasta. Localizarea lor este varaibil, eel mai des putnd fi observate n smalul cervical sau n dreptul
gropielor de pe suprafeele ocluzale. Lamelele repezint fie prisme de smal ne-mineralizate, fie substan organic
interprismatic cu un grad mai mic de mineralizare.
Smocurile smalului sunt formaiuni organice mult mai slab mineralizate dect prismele, cu aspect de smocuri de iarb, avnd
forma unui mnunchi de lamele ramificate i ondulate, care ncep de la limita smal-dentin i ajung pn la cca. 1/3 din
grosimea intern a smalului. Fusurile smalului reprezint tot zone de material organic cu deficit de mineralizare, fusiforme,
localizate n treimea intern a smalului, n vecintatea dentinei.
Se consider astzi c fusurile sunt prelungiri ale fibrelor Tomes n smal, ceea ce explic sensibilitatea de la acest nivel n
cursul pregtirii cavitilor.
16. Cerinele ctre materialele de obturaie provizorii.
-sa fie trainice pe un termen lung
-sa adere relativ bine la peretii dentari si sa asigure o etansare buna a cavitatilor de orice localizare prin impermeabilitatea si
adaptarea marginala adecvata
-sa fie introduse , aplicate, modelate usor si simplu in cavitate.
-sa fie indepartate cu usurinta din cavitatea carioasa cu ajutorul instrumentelor de mina, sau a celor rotative
-sa nu coloreze dintele
-sa fie ieftine, intrucit prin folosirea lor curenta se consuma in general cantitati mari.
-sa poata fi conservate indelungat in conditii obisnuite ale unui cabinet stomatologic
-sa aiba un timp de priza convenabil 5-20 minute
-rezistenta mecanica la actiunea fortelor masticatorii
-sa fie indiferente pentru pulpa dentara, tesuturile dure dentare si parodontiul marginal.
-sa fie plastice, sa posede functii stimulatorii asupra pulpei
-sa fie bune izolatoare termice si electrice
-sa aiba un miros si gust agreabil.
17. Structura histologic i compoziia chimic a dentinei.
Caractere chimice
n comparaie cu smalul, dentina are un coninut mai redus n substane minerale: 67% fa de 95%. n schimb, este mult mai
bogat n substan organic (20% fa de 1 % n smal) i ap (13% fa de 4% n smalt).
Principalul component al fraciunii minerale este hidroxiapatita; alturi de ea se gsesc ns i carbonai de calciu i de
magneziu, fluoruri, fosfat de calciu, etc. Fraciunea organic este alctuit n proporie de 92% din colagen, restul fund
reprezentat de proteoglicani i mucoproteine.
Caractere morfofuncionale
Imaginea microscopic a unei seciuni transversale prin dentin prezint numeroi tubuli denumii canalicule dentinare, care
se ntind de la limita sa pulpar pn la limita amelodentinar. Se apreciaz c exist n medie 50.000 de canalicule dentinare
pe mm2 dar, datorit dispoziiei lor radiare, divergente de la pulp la smal, se gsesc n numr mai mare pe unitatea de
suprafa n apropierea pulpei (cca. 75.000/mm2) i mai mic n apropierea smalului (15.000/mm2), Densitatea canaliculelor
este diferit i dup regiunea n care sunt plasate.Astfel, numrul canaliculelor este mai mare n poriunea coronar a dentinei
dect n cea ra-dicular. Calibrul acestor canalicule nu este uniform. In apropierea pulpei, ele au dia-metrul de 3-4 microni
pentru ca n apropierea smalului s scad pn la 1 micron. Ca-naliculele din dentina radilcular au un diametru pn la 2
microni n apropierea pulpei.
Canaliculul dentinar este ocupat de cte o prelungire citoplasmatic a celulei odontoblaste situat n pulp, prelungire
denumit fibr Tomes. Prelungirea citoplasmatic este nconjurat de jur mprejur de prelungirea corespunztoare a
membranei celulare i conine n interior bogate filamente protoplasmatice, granulaii ribozomiale i exceptional mitocondrii.
ntre membrana celular care limiteaz prelungirea odontobalstului i peretetele calcificat al canaliculelor se evideniaz un

spaiu ngust care conine o substan fundamental amorf de spect fin granular. Existena spaiului a fcut pe unii autori s
considere c este vorba de o teac protectoare a fibrei Tomes i i-au dat denumirea de teaca Neuman.
n acest spaiu, se pot observa i fibrele colagene nglobate n substan fundamental. Ele sunt dispuse n mnunchiuri i
sunt paralele cu fibra Tomes, provenind tot din pulpa dentar i din stratul subodontobalstic prin care se insinueaz pentru a
ajunge n dentin. Aceste fibre sunt cunoscute sub numele de fibre Korff.
Tot n acest spaiu se pot evidenia fibre nervoase amielinice, cu un diametru de 0,2 microni, separate de fibrele Tomes pe
care la nsoesc printr-un spaiu ngust de 50-200 A. Pe seciunile transversale efectuate la diferite nivele se pot observa
ramificaii canaliculare (canalicule secundare) cu traiect orizontal sau oblic, fcnd legtura ntre canaliculele nvecinate. Ele
conin ramificaii ale prelungirilor citoplasmatice Tomes.
n jurul canaliculelor, mai ales n apropierea jonciunii dentinei cu smalul, apare o zon de dentin pericanalicular
neregulat, mai puternic mineralizat, cunoscut sub numele de aria translucid.
ntre canalicule este rspndit substana fundametal a dentinei, alctuit din fibre de colagen cu orientare paralel i cristale
de apatit.
Mineralizarea substanei fundamentale s-a fcut n timpul dezvoltrii dintelui dup un ritm zilnic de 4-8 microni grosime, cu
scderi ale intensitii de mineralizare din timpul nopii. Aceast ritmicitate apare pe seciunile transversale, sub forma unor
striaii concentrice, dispuse la intervale regulate, cunoscute sub numele de liniile de cretere Ebner. Ele corespund ca numr,
densitate i mecanism de formare, striaiilor Retzius descrise n smal.
Alturi de liniile Ebner, tot paralele cu camera pulpar i deci perpendiculare pe canaliculele dentinare, dar la distane mai
mari (cca. 2 microni), se constat existena unei alte categorii de linii, denumite linii de contur Owen.
Ele reprezint zone de mai slab mineralizare a substanei organice, consecutive unei perioade de repaus n timpul
dezvoltrii. Trecerea de la viaa intrauterin la cea extrauterin, nsoit de modificrile metabolice corespunztoare, este
marcat pe sec-iunea transversal printr-o linie de contur Owen, mult mai exprimat, linia neo-natal.
Pe aceleai seciuni, se pot constata uneori n dentina coronar, mai ales n apropierea jonciunii smal-dentin, zone de
dentin imperfect mineralizat, cu spaii goale, denumit dentin inerglobular sau spaiile interglobulare Czermak.
Un aspect asemntor al dentinei se poate ntlni i la limita dentin-cement, de-a lungul rdcinii, zona respectiv fund
denumit stratul granular Tomes.
Att dentina interglobular, cat i stratul granular, reprezint locuri de minima rezisten n progresiunea procesului carios.
Aspectul general al canaliculului este acela de tirbuon. De-a lungul canaliculelor principale se disting canalicule secundare,
de un calibru mai redus, care se unesc cu omoloagele lor provenite de la canaliculele principale nvecinate. La nivelul
jonciunii smal-dentin, unele din aceste ramificaii par s aib rapoarte cu smocurile i fusurile smalului.
Pe seciunile longitudinale se poate studia i modul cum se realizeaz contactul dintre dentin i smal (jonciunea amelodentinar). Jonciunea smal-dentin este realizat din ntreptrunderea cristaliilor mari de smal cu cristaliii mici de dentin,
dispoziie graie creia se realizeaz o unire puternic ntre cele dou esuturi dure.
Jonciunea cemento-dentinar de asemenea nu are o limit de demarcare, deoarece fibrele de colagen ale dentinei se gsesc
adesea ntr-o relaie direct cu fibrele de colagen din cement, ceea ce asigur acesteia o rezisten puternic. Zona dentinar
cea mai apropiat de pulp prezint caractere diferite datorit interferenei dintre cele dou esuturi conjunctive, pulpa
dentar bogat vascularizat i dentina puternic mineralizat. Aceast zon se numete predentin.
Predentina apare ca o band ngust, situat imediat n afara odontoblatilor, alctuit n ce mai mare parte din substan
fundamental i fibre de colagen.
Dentinogeneza n perioada formrii dintelui structureaz dentina primar.
Dentinogeneza nu nceteaz ns odat cu erupia dintelui. Ea reprezint un proces adaptativ, care compenseaz partial
abraziunea funcional a esuturilor dure dentare. Dentina format dup erupie este denumit dentin secundar sau dentin
de reacie.
Ea se depune neuniform pe suprafaa intern a dentinei coronare i radiculare, iar ritmul de depozitare este mai mare n unele
zone dect n altele n raport cu stimulii funcionali. La molari i premolari se depune mai ales pe tavanul i podeaua camerei
pulpare i mai puin pe pereii laterali.
La incisivi i canini depunerea se face de obicei n dreptul marginii incizale i n jurul orificiului canalului radicular. Prin
depunerea dentinei secundare, se micoreaz volumul camerei pulpare avnd drept consecin mpingerea stratului de
odontoblati care se orienteaz pe mai multe rnduri. Dentina secundar are dispoziia structural a dentinei primare,
prezentnd ns un grad mai mic de mineralizare, fund format prin intensificarea activitii odonto-blatilor.
n anumite modificri patologice ale structurilor dure prin abraziune, carii, milolize sau aciunea repetat a unor excitaii
fizici pe o zon redus a suprafeei dintelui, se depoziteaz pe pereii camerei pulpare dentin secundar de reacie denumit
i dentin de reparaie. Ea se formeaz pe zone restrnse, corespunznd suprafeei pe care se exercit excitaia i are un
caracter de aprare prin crearea unui obstacol dur n fata agresiunii.
Formarea ei este dependent de activitatea celulelor mezenchimale care s-au difereniat i specializat tinznd s suplineasc
funciile odontoblatilor care au fost lezai datorit agresiunii. Crearea punii de dentin de reacie se face ntr-un timp rapid
pentru a asigura aprarea pulpei. Din aceste motive, caracterele structurale sunt deosebite de cele ale dentinei primare. Asfel,
canaliculele dentinare sunt n numr redus, sinuoase i subiri, sau pot lipsi n totalitate. In aceste cazuri lipsesc din stratul

dentinar respectiv fibrele Tomes i fibrele nervoase.


Din punct de vedere structural, aceast dentin prezint un procent sczut de sruri minerale avnd o duritate mai mica dect
dentina primar.
Fenomenul de mineralizare al canaliculelor, cunoscut sub numele de scleroz a dentinei, apare initial la canaliculele cele mai
nguste, extinzndu-se apoi la canaliculele principale. Scleroza progresiv duce la dispariia fibrelor Tomes. Datorit acestui
proces de scleroz se mrete transluciditatea dentinar, micorndu-se n schimb porozitatea sa.
18. Indicaii ctre utilizarea materialelor de obturaie provizorii. Tehnica de preparare a materialelor de obturare
provizorii.
-Tratamentul cariei profunde la prima vizita
-Tratamentul pulpitei prin metoda biologica
-Obturarea provizorie dupa umplerea canalului radicular
-In unele cazuri pentru obturatii provizorii, sunt folosite in calitate de obturatii izolatorii, sub obturatii de durata.
-Pentru fixarea provizorie a puntilor dentare si a coroanelor artificiale.
Tehnica de preparare:
Se prepara pe suprafata mata a lamei de sticla, malaxind cu o spatula metalica. Cantitatea necesara de pulbere si citeva
picaturi de apa distilata se aplica separat. La picaturile de apa se adauga pulberea, in portiuni, in cantitatea necesara de a fi
usor absorbita, iar apoi in portiuni mici pina la obtinerea unei consistente smintinoase, mestecind 30-40 secunde, la
temperatura de 18-20grade.
Pentru dentin-pasta :
Se pregateste din timp in cantitati mai mari si se pastreaza monocomponenta. Reprezinta o masa omogena de culoare alba cu
nuante galbuie pala sau galbuie cenusie. Pasta contine substante aromatice.
19. Structura histologic i compoziia chimic a cementului.
Caractere chimice
Cementul este constituit din substan organic 50-55% i substan anorganic 45- 50%. Componenta organic este
reprezentat de o materie fibrilar de natur colagen, iar n compbziia anorganic se ntlnesc diverse sruri minerale i
ndeosebi fosfai i carbonai de calciu. La nivelul apexului dintelui, cementul ptrunde prin orificiul apical, pe o distan de
0,5-1 mm, conturnd acest orificiu.
Dei reprezentarea componenetei anorganice este mai redus n cement dect n dentin i smal, dispoziia structural a
srurilor minerale sub forma de cristale de hidroxiapatit este mai concentrat la periferie.
Caractere morfofuncionale
Cementul este constituit din punct de vedere morfologic din dou componenete: cementul acelular (fibrilar) i cementul
celular. Din punct de vedere cronologic, cementul acelular se depune primul, din sacul dentar, prin apoziie, fund denumit
frecvent i cement primar; cementul celular se formeaz ulterior, fund denumit i cement secundar.
Cementul acelular, fibrilar sau primar acoper dentina radicular pe ntreaga suprafa. El prezint pe seciune numeroase
striaiuni perpendiculare pe suprafaa extern, care corespund traiectelor de inserie ale fibrelor periodontale. Lipsit de celule,
cementul fibrilar dispune de un sistem de canalicule fine, radiare, care asigur desfurarea proceselor metabolice.
Substana organic este alctuit din filamente colagene reunite ntr-un reticul fin, cu ochiuri de mrimi variate, cuprinznd
cristale minerale de volume diferite. Substana organic a cementului fibrilar este mai dens la periferie dect la centru; ea
are o dispoziie stratificat caracteristic acestui tip de cement.
Cementul celular sau secundar se gsete la periferia cementului acelular fund localizat predominant n zona apical a
rdcinii i la nivelul bifurcaiei sau trifurcaiei radiculare.
Cementul celular conine numeroase spaii lacunare orientate paralel cu suprafaa (cementoplaste), spaii n care i au sediul
celule specializtae n formarea matricei organice a cementului. Aceste celule denumite cementoblaste se gsesc n diverse
faze evolutive.
Lacunele sunt prevzute cu numerose prelungiri canaliculare prin care comunic cu lacunele vecine; n aceste canalicule
interlacunare se gsesc prelungiri citoplasmatice ale cementoblatilor reunite preintr-un sistem complex de anastomoz.
La limita dintre cement i dentin se evideniaz o structur organic denumit stratul granular Tomes.
Aceast zon are un aspect granular, fr limite precise, sub forma unor benzi cu margini anfractuase. Se sonsider c acest
strat de substan organic fibrilar, intercalat ntre cement i dentin, este sediul unor procese metabolice complexe. La
acest nivel au fost puse n eviden zone de comunicare ntre lacunele cementului i canaliculele dentinare. n structura
cementului, n special componentele celulare, se gsesc mucopoli-zaharide acide, iar n zonele intercelulare i n stratul
granular Tomes predomin mucopolizaharidele neutre sau slab acide. Fosfataza alcalin este prezent n zonele de maxima
activitate metabolic de la nivelul suprafeei externe a cementului.
Principala caracteristic fiziologic a cementului este apoziia continu de noi straturi, spre deosebire de osul alveolar unde
predomin, n condiii fiziologice i patologice, procese de rezorbie.

Cementul de neoformaie se structureaz prin organizarea fibrelor de colagen fixate ntr-o matrice organic rezultat din
polimerizarea mucopolizaharidelor. Astfel ia natere substana cementoid care se maturizeaz prin mineralizare.
Depunerea continu de cement, proces caracteristic, este necesar pentru reataarea unor fibre periodontale (fibre Scharpey).
Astfel, depunerea continu de cement este un proces biologic compensator, protector, care concur la meninerea integritaii
parodoniului de susinere i a funciilor sale n limite fiziologice.
Hiperplazia cementului se produce i n condiii de hipersolicitare a dintelui cnd apoziia de cement se face neuniform pe
suprafaa rdcinii, condiie ce determin mrirea suprafeei de inserie parodontal contribuind la ntrirea mecanismelor de
susinere a dintelui n alveola. Inflamaia parodontal determin i ea o accelerare a depunerii de cement sub forma de
hipercementoz ca fenomen reparator. Hipercementoza apare i n afeciuni generate ca maladia Paget.
n afar de apoziie, cementul poate prezenta mai rar i fenomene de rezorbie. Rezorbia se produce n traumatismele
ocluzale violente, deplasri supradozate, transplantri, replantri, hipovitaminoze A i D, tuberculoz, hipotiroidie,
osteodistrofie fibroas ereditar.
n concluzie, se constat c cementul radicular prezint o serie de particulariti funcionale:

este o component structural a odontonului, bine integrat n morfologia i funcionalitatea celorlate componente
are rol n fixarea dintelui n alveola
prezint procese metabolice importante pentru menienrea integritii funcionale a parodoniului de susinere
este sediul unor modificri patologice n cursul parodontopatiilor marginale cronice.

20. Contraindicaiile obturaiilor de amalgam.


- In imediata vecinatate a lucrarilor din Aur, deoarece duce frecvent la aparitia fenomenelor de galvanism bucal
-Sensibilitate
-Alergie
-Intoxicatie cronica a pacientului cu Hg
-Prezenta in cavitatea bucala a altor lucrari protetice din alte metale inoxidabile
-Refuzul pacientului
-Lipsa in clinica a conditiilor de lucru cu amalgamele
21. Structura histologic a pulpei dentare.
Pulpa dentare este un tesut ce reproduce in tocmai forma anatomica a dintelui.Are 2 parti:partea coronara si radiculara.Ea
este alcatuita din substanta intercelulara,vase sangvine si nervi.Este bogata in hialuronidaza
Substanta intercelulare este bogata in mucoproteine,glicoproteine;este un gel de natura coloidala,bogat in apa(68%).Este
foarte activa deoarace toate metabolismele se desfasoara prin intermediul ei.
Pulpa are 4 tipuri de fibre:de colagen,de reticulina,Korff si oxitalanice.Fibrele de colagen sunt cele mai numaroase si sunt
elaborate de fibroblasti; in pulpa se afla colagen de tip 1 si tip 3.Fibrele de reticulina au afinitati fata de sarurile de argint si in
stroma puplara formeaza o retea.Fibrele Korff formeaza la asociere fibre de reticulina si se afla in spatiul Weil.Fibrele
oxitalanice se afla in tot tesutul pulpar.
Celulele pulpare sunt 3 grupe.1.Celulele de baza a tesutului pulpar sunt fibroblastii; ei elibereaza precursorii colagenului si
elementele substantei fundamentale.2.Celule dentinogene sunt reprezentate de odontoblasti si celule ale zonei
subodontoblaste. Odontoblastii sunt celule inalt specializate,asezate la periferia pulpei coronare si radiculare.Celulele din
zona subodontoblastilor sau celulele Hohl au forma rotulda sau ovala.Activitatea lor se activeaza in conditii de traume sau
infectii.Intre odontoblasti si celulele Hohl se afla o zona saraca in celule-zona Weil.3.Celule de aparare-se activeaza in cursul
reactiilor inflamatorii si antiinfectioase.Acestea sunt:histocitele,mastocitele si plasmocitele.
22. Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl.Indicaii ctre utilizare.
Pulberea cimentului ionomer reprezinta o sticla de aluminosilicat cu anumite proportii de Si,Al, iar lichidul este o solutie de
50% de acid poliacrilic cu apa.Acestea se folosesc ca captuseala izolanta;se aplica glasionomer de tip3;viteza de priza este
rapida;raport publere este de 3:1.Reprezentanti:Aqua cenit,Aqua ionobond
23. Anatomia caninilor permaneni superiori.
Caninii superiori sunt cei mai voluminoi dini ai grupului frontal.Coroana : 10mmrdcina : 17 mm
I.FAA VESTIBULAR. .Contur: -pentagonal format de marginile cervical, mezial, distal i incizal prin braele sale
MD a).marginile proximale: -sunt convergente spre colet, marginea D este mai scurt, mai convex dect cea M. b).marginea
cervical: -are forma unui semicerc cu convexitatea spre apex c).marginea incizal: -are form de unghi sau de V cu
deschiderea spre cervical. Cele dou laturi ale V-ului sunt inegale. Latura M<D care este i mai ascendent. Unghiurile
incizale sunt obtuze. Unghiul D > M i situat mai sus, aproape de 1/3 mijlocie.
FAA PALATINAL..Contur:-ca la fata vestibular numai mai redus. 2.Relieful : - este asemntor cu relieful feelor
palatinale ale incisivilor, dar n cazul caninilor superiori toate elementele de relief sunt mult mai accentuate. a).cingulumul:-

este foarte proeminent i convex, avnd aspectul unui rudiment de cuspid de la care pleac dou creste marginale i o creast
median. Cingulumul este situat n 1/3 cervical a feei palatinale.
b).crestele marginale:- pornesc de la cingulum i ajung la unghiurile incizo-proximale. Creasta median este orientat spre
vrful cuspidului. Creasta median separ depresiunea feei palatinale n dou compartimente: unul M i unul FEELE
PROXIMALE (M si D). Contur:- are o form triunghiular (caracteristic pentru feele proximale ale dinilor frontali).
Triunghiul este orientat cu baza spre colet i vrful spre marginea incizal. Faa D < M dar are un relief mai accentuat.
Convexitile sunt mai pronunate iar depresiunea din 1/3 cervical apare mai accentuat.
IV.
MARGINEA INCIZAL: -reprezint zona de ntlnire a feei vestibulare cu faa palatinal.
24.Cimenturile ionomere de sticla
Constau dintro pulbere de sticla fluoroluminosilicata.Fluidul pt ciment e osolutie apoasa a acidului poliacrilic.Se folosesc pt
obturarea cav de cl 3 si 4 ale dintilor permanenti;pt obturarea leziunilor de origine necarioasa;pt sigilarea fisurilor .Timpul de
priza-pina la 4 min.Raportul pulbere lichid pentru obturarea permanenta este de 3:1 Reprezentanti:Vitremer;Fuji
25. Dezvoltarea dintelui ( formarea i diferenierea primordiilor dentare ).---26. Prepararea cavitilor de clasa V,VI . Numii varietile cavitilor.
Cavitate de clasa 5-in treimea cervicala a tuturor dintilor pee fetele vestibulare si orale.Etape:deschidere,extensia
cavitatii,necretomia,modelarea cavitatii,bizotarea.In cazul prezentei citorva cav carioase invecinate,ele se unesc in
una.Cavitatea este formata cu o sfera con invers.La prepararea cariilor in regiunea cervicala nu trebuie cavitatea facuta adinc
pt a nu perfora pulpa dentara.Freza trebuie tinuta perpendicular si sa fie deplasata stinga-dreapta
Cavitate de clasa 6-pe marginea incizala a dintilor frontali si pe cuspizii dintilor laterali.Tratamentul este unul complicat
27. Histogeneza dentinei--28. Prepararea cavitilor de clasa III. Numii varietile cavitilor
29. Dezvoltarea dintelui (histogeneza esuturilor dentare).--30. Prepararea cavitilor de clasa I. Numii varietile cavitilor.

31. Histogeneza adamantinei.---32. Prepararea cavitilor de clasa II. Numii varietile cavitilor.
33. Modificri de vrst a pulpei dentare.
Pulpa dentara pe parcursul vietii este supusa unor modificari atit in raport cu virsta cit si fiind conditionate de factorii endo
si exogeni.Concomitent cu pula,cavitatea dintelui cu virsta isi micsoreaza volumul in urma depunerii permanente a dentinei
secundare.In pulpa se reduc numarul de celule din toate straturile.Pulpa la persoane in virsta isi pastreaza functia de
dentinogeneza insa elaborarea dentinei are loc in diferite sectoare.Pulpa este supusa procesului de distrofie reticulara: vasele
sangvine sunt moi si slabe. Distrofia reticulara:modificarea fiziologica de virsta a pulpei dentare
34. Caracteristica elememtelor cavitii carioase formate.
35. Fiziologia i biologia adamantinei.(este)
36.Condiiile de preparare indolor a cavitilor carioase.
37. Funciile pulpei dentare
Prin ea se prodice alimentarea elementelor celulare a pulpei.Prin intermediul fibrelor Tomes se alimenteaza dentina.In caz de
actiune a factorilor patogeni,in pulpa se activeaza celulele sistemului reticuloendotelial-histocitele.Pe parcursul vietii,pulpa
continuie sa formeze dentina secundara si tertiara in cazuri de patologie in tesuturi dure dentare.
38. Materiale pentru obturaiile coronare de durat.Cerinele ctre ele.

39. Funciile periodoniului


Periodoniul ndeplinete functiile de suport,de reparatie, plastica,trofica, senzoriala si de
protectie
Funcia de suport:Periodoniul fixeaz bine dintele de osul alveolar, dat fiind faptul
ca formeaz un ligament cu o direciediferita a fibrelor de colagen
40.Tehnica de preparare i aplicare a obturaiei de baz izolante.

- 1.Exereza smaltului si dewntinei alterate.


2.Crearea conditiilor favorabile pentru fixarea materialului de obturatie cu restabilirea ulterioara a formei anatomice si
functiei dintelui.
Tehnica de preparare a cav. carioase dupa Black sunt:
-marginile cav formate trebuie sa fie netede, fara zimti.Marginile de smalt subminate,fara
dentina subiacenta
pentru a preveni fracturarea ei.
-indepartarea minutioasa si completa a dentinei carioase
-extensia pentru profilaxie
-crearea unei cav in forma de caseta pentru o retentie si o stabilitate max a obturatiei si dintelui
fata de solicitarile aparute in cadrul masticatiei.
Prepararea cavitatii se incheie cu degresarea, uscarea si gravarea acida a acesteia. Tratarea cu solutia acida ajuta la
formarea unei suprafete rugoase, la care materialul de obturatie sa adere. Dupa cateva minute solutia acida se spala, se
usuca din nou cavitatea si se aplica adezivul; acesta va fi tratat cu lampa fotopolimerizanta, apoi se va aplica materialul
de obturatie. In prezent sunt utilizate urmatoarele tipuri de materiale fizionomice: rasini compozite, ionomeri de
sticla sirasini ionomerice. Dupa modelare, materialul se intareste tot cu lampa fotopolimerizanta. La final medicul va
finisa obturatia prin frezare, pana cand dintele va recapata forma initiala.
41.Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor temporari.
Denumirea dintelui
Faza de formare a mugurelui

Faza mineralizarii

Incisivii

La a 6-7 saptamina de viata intrauterina La a 4,5 luna de viata


intrauterina

Caninii, 1 molar

La a 8-9 saptamina de viata intrauterina La 7,5 luna de viata


intrauterina

2 molar

La a 10 saptamina de viata intrauterina La a 7,5 luna de viata


intrauterina

42.Indicaiile obturaiilor de ciment.


- pt obturarea leziunilor de origine necarioasa
- ptsigilarea fisurilor
- pt tratamentul cariilor cu utilizarea unor tehnici de preparare rpin tunelare.
- pt fixarea constructiilor protetice
- pt fixarea intracanalara a incrustatiilor si pivotilor metalici.
- pt fixarea coroanellor Jacket ceramice.

43.Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor permaneni.


Denumirea dintelui

Faza de formare a mugurelui

Faza mineralizarii

1 molar

5 luna de viata intrauterina

9 luna

Incisivul central

8 luna

6 luna dupa nastere

Incisivul lateral, caninul

8 luna

9 luna de viata postnatala

Premolarul 1

2 ani

2,5 ani

- Eruptia dintilor permanenti


ncepe la vrsta de 6 ani, cu primul molar inferior, locul de eruptie al acestuia aflndu-se napoia molarului 2 de lapte. De la
aceast vrst si pn la 11 ani, copilul va avea
dinti apartinnd celor dou dentitii (dentitia mixt).
Tot n jurul vrstei de 6 ani va erupe si molarul 1 superior, acesti doi dinti stabilind rapoarte de contact ocluzal, realiznd
prima nltare a ocluziei, folosind totodat ca referint n aprecierea pozitiei dintilor pe cele dou arcade (cheia de ocluzie a
lui Angle).
La 7 ani erupe incisivul central inferior, concomitent cu acesta aprnd pe arcad si
incisivul central superior . Dup aproximativ un an erupe si incisivul lateral, prioritate avnd incisivul inferior.
n continuare, dup datele clasice, exist diferente de eruptie ntre dintii arcadei maxilare si a celei mandibulare.
La maxilarul superior, primul premolar erupe la 9 ani, la 10 ani cel de al doilea premolar, iar la 11 ani erupe caninul. Aceast
ordine de eruptie are consecinte importante pentru activitatea medicului stomatolog.
Prin eruptia devansat a premolarilor, exist pericolul de a se ocupa spatiul necesar
caninului, iar acesta neavnd loc, ocup o pozitie n afara arcadei (ectopie), dnd copilului un aspect fizionomic neplcut si
necesitnd un tratament special de ndreptare (ortodontic). Cnd spatiul este ocupat complet, caninul erupe anormal, iar
alteori nici nu
erupe, rmnnd inclus n grosimea procesului alveolar al maxilarului.
La mandibul, n jurul vrstei de 9 ani erupe caninul, urmnd ca la 10 i 11 ani s erup succesiv premolarul unu si
premolarul doi.
La 12 ani, att la maxilar ct si la mandibul erupe molarul doi. Datorit vrstei la care
erup acesti molari li s-a dat denumirea de molari de 12 ani.n conditiile pierderii molarului de 6 ani, molarul de 12 ani
capt o valoare restaurativ,
(protetic) deosebit de mare. ntre 16-25 de ani erupe de regul molarul al treilea. Corespunznd vrstei maturizrii
somatice si psihice a mai fost denumit n limbajul curent molar de minte.
Erupnd la o vrst la care maxilarele sunt complet dezvoltate, molarii de minte nu au
ntotdeauna spatiul suficient pentru a ajunge pe arcad, dificulttile de eruptie provocnd
o serie de accidente inflamatorii. Asemntor caninilor superiori, molarii de minte pot
rmne inclusi n grosimea oaselor maxilare.
44.Tehnica de obturare a cavitilor cu diferite materiale compozite fotopolimerizabile.
-Tehnica de obturare a cavitatilor cu materiale fotopolimerizabile are in prezent si termenul de,,restaurare estetica,, .Cel mai
des se efectueaza o restaurare directa care presupune restabilirea sau respectrea parametrilor esteticisi functionali ai dintelui
cu ajutorul unor materiale compozite.
Restaurarea cu succes a dintelui, folosind materialele compozite fotopolimerizabile prevede executarea precisa a regulilor
de lucru cu sistemul adeziv si cu materialul de restaurare si include, de asemenea,respectarea obligatorie a undei
succesiuni(algoritm)oarecare de actiuni:
-Anestezia
-Alegerea culorii materialului de restaurare
-prepararea cav carioase
-izolarea dintelui de fluidul bucal
-aplicarea matricilor,portamatricilor si penelor
-prelucrarea si uscarea cavitatii

-garnituri overlay
-gravajul smaltlui,peretilor si fundului cavitatilor
-indepartarea gelului acid si uscarea
-aplicarea primerului
-aplicarea adezivului
-aplicarea matricei
-introducerea compozitului-introducerea strat cu strat, grosimea nu mai mare de 2mm.
-slefuirea si lustruirea obturatiei
-postbonding-presupune aplicarea pe obturatia intarita si prelucrata defintiv a unui strat de sigilant pentru lichidarea
microfisurilor dintre obturatie si smalt.
-flourizarea smaltului-acoperirea smaltului cu un preparat ce contine fluor.
-fotopolimerizarea de finisare-din toate partile.
45.Termenii de formare a rdcinilor dinilor temporari.
- Dintele cind a erupt in cav bucala radacina nu e formata si in 2 ani se formeaza radacinile.
Incisivi-2 ani
1 si 2 molar- 4 ani
Caninii - 5 ani
46.Tehnica de obturare a cavitilor carioase cu amalgam de argint.
a) prelucrarea cav carioase pentru amalgam se efectueaza in stricta concordanta cu clasificarea Black si largirea cav pina la
zonele imune.Cav este formata dupa varianta clasica in caseta, cu unghiuri drepte intre planseu si pereti. Este obligatorie
realizata bizotarea smaltuluibub un unghi de 45.
b)Aplicarea obturatiei izolante-prelucrarea cu etanol si eter,apoi uscata.Fundul si peretii cavitatii se acopera su un strat
izolant cu o grosime de 1-1,5 mm pentru fixarea mai buna a amalgamului.Amalgamul se va introduce doar atunci cind
cimentul zinc fosfat va capata o consistenta densa,astfel dentina va fi bine izolata si nu se va forma un strat intermediar de
ciment intre marginea de adamantina si amalgam.

c)prepararea amalgamului- se prepara in varianta clasica la momentul imbunatatirii intr-un godeu de sticla sau de portelan in
care se introduce pilitura de metal si mercurul.Amalgamul se tritureaza riguros,efectuind miscari circulare
puternice.Amalgamul nu se va spala fiindca umezeala infuenteaza negativ proprietatilor lui fizico-chimice.
d)introducerea si condensarea amalgamului in cav dintelui-dupa ce a fost preparat adecvat in amalgamator, amalgamul
urmeaza a fi transferat in cav carioasa.Amalgamul se introduce in cav dintelui in cantitati mci cu ajutorul unui instrtument
special numit port-amalgam.
e)Modelarea obturatiei-se face atita timp cit amalgamul ramine maleabil.La aceasta etapa sunt create fisuri,cuspizi,creste. Se
sterge suprafata obturatiei cu un tampon de vata,indepartind excesul de amalgam.
f)Slefuirea si lustruirea- se face a doua zi,nu mai devreme de 24 de ore dupa aplicarea obturatiei. Slefuirea se face folosind
pietre de carborund,freze de finisat, iar lustruirea-lucrind cu discuri de hirtie,discuri de fetru,flacari abrazive din cauciuc sau
cupe de cauciuc care pot fi fixate la piesa de mina,fuloar rotund si stripsuri.
47.Termenii de rezorbie a rdcinilor dinilor temporari.
-Incisivi- 5 ani
-Canini-8 ani
-Molari-7 ani
-Resorbtia- este un fenomen histologic dictat genetic ce consta din scaderea treptata a radacinii dintilor temporari pina la
disparitia completa apoi exfolierea dintilor temporari.
48.Tehnica de obturare a cavitilor cu materiale compozite autopolimerizabile.
-La obturarea cavitatilor carioase de clasa 1 cu materialele compozite autopolimerizabile de obicei sunt utilizate macrofile
sau materiale compozite hibride sau macroumpluturi care rezista solicitarilor masticatorii mari. Dupa efectuarea gravajului si
introducerea adezivului amelar materialul pregatit este introdus in una-doua portii,paralel cu fundul cavitatii cu un mic
surplus pe suprafata obturatiei, deoarece contractia compozitului este orientata spre pulpa dentara.
49.Structura histologic a pulpei dentare.

-Este un tesut mezenchimal de o consistenta gelatinoasa, laxa, situat on cavitatea dintelui- o cutie cu peretii duri. Pulpa este
alcatuita dintr-un tesut conjunctiv lax constituit din substanta fundamentala sau intercelulara,celule,vase sanguine si nervi.
Pulpa este foarte bogata in hialuronidaza. In pulpa se contine o cantitate mare de celule localizate in straturi in tesutul
pulpar(odontoblaste,preodontoblaste, histiocite-macrofagocite stationare,fibroblaste)
50.Tehnica de preparare ale obturaiilor de amalgam de argint prin metoda manual i n amalgamator.
-?
51.Principiile de baz i metodele de sterilizare n stomatologie.
Alegerea metodei de sterilizare este dictata de particularitatile metodei si proprietatile materialului sterilizat
-Prin fierbere
-tratarea cu vapori sub presiune
-tratarea cu aer fierbinte
-sterilizarea rece.
52.Tehnica de obturare cu diferite materiale compozite fotopolimerizabile.
--Tehnica de obturare a cavitatilor cu materiale fotopolimerizabile are in prezent si termenul de,,restaurare estetica,, .Cel mai
des se efectueaza o restaurare directa care presupune restabilirea sau respectrea parametrilor esteticisi functionali ai dintelui
cu ajutorul unor materiale compozite.
Restaurarea cu succes a dintelui, folosind materialele compozite fotopolimerizabile prevede executarea precisa a regulilor
de lucru cu sistemul adeziv si cu materialul de restaurare si include, de asemenea,respectarea obligatorie a undei
succesiuni(algoritm)oarecare de actiuni:
-Anestezia
-Alegerea culorii materialului de restaurare
-prepararea cav carioase
-izolarea dintelui de fluidul bucal
-aplicarea matricilor,portamatricilor si penelor
-prelucrarea si uscarea cavitatii
-garnituri overlay
-gravajul smaltlui,peretilor si fundului cavitatilor
-indepartarea gelului acid si uscarea
-aplicarea primerului
-aplicarea adezivului
-aplicarea matricei
-introducerea compozitului-introducerea strat cu strat, grosimea nu mai mare de 2mm.
-slefuirea si lustruirea obturatiei
-postbonding-presupune aplicarea pe obturatia intarita si prelucrata defintiv a unui strat de sigilant pentru lichidarea
microfisurilor dintre obturatie si smalt.
-flourizarea smaltului-acoperirea smaltului cu un preparat ce contine fluor.
-fotopolimerizarea de finisare-din toate partile.
53.Instrumentele pentru tratarea cariei.
-rotative: micromotorul , turbina.
-de mina: oglinda stomatologica, sondele dentare(duble, flexibile), acele Miller,pensa dentara, excavatorul,fuluoar, dalta de
smalt, spatula.
54.Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl .Indicaii ctre utilizare.
-Cimenturile stecloionomerice : constau din o pulbere de sticla fluoraluminosilicata; fluidul pentru ciment cu o solutie apoasa
a copolimerilor a acidului poliacrilic.Pulberea cimentului ionomer de sticla fluoraluminosilicata fiind marinata.
Indicatii : -pt obturarea cav de cla 3 si 4 ale dintilor permanenti
-pt obturarea cav de clasa 1 in cimpul neocluzal
- pt obturarea leziunilor de origine necarioasa
- pt sigilarea fisurilor
- pt tratamentul cariilor cu utilizarea unor tehnici de preparare rpin tunelare.
- pt fixarea constructiilor protetice
- pt fixarea intracanalara a incrustatiilor si pivotilor metalici.

55.Instrumentele pentru examinarea cavitii bucale.


-instrumente necesare examenului stomatologic
-instrumente pt detartraj
-pt tratament radicular
Aceste instrumente sunt:
-oglinda stomatologica
- fuluoarul
- sondele( rigida si flexibila)(dure_
- acele Miller
-pensa dentara
56.Mecanismul de aciune a pastei arsenicale. Termenii de aplicare.
-?

57.Instrumentarul stomatologic. Clasificarea.


-instrumente necesare examenului stomatologic
-instrumente pt detartraj
-pt tratament radicular(endodontic)
-instrumente necesare pt prepararea cavitatilor: a)rotative; b)de mina;
-instrumente pt tratamentul cariei simple ci diferite materiale.
58.Clasificarea cavitilor carioase dup Black.
1. Clasa I
cuprinde toate cavitile fosetelor i fisurilor (suprafaa ocluzal a
dintilor posteriori, suprafaa vestibulara i linguala a molarilor i suprafata palatinala a dintilor anteriori.)
2. Clasa a II-a
cuprinde toate cavitatile suprafetelor proximale ale
molarilor i premolarilor (suprafata ocluzala este implicata cu una sau doua suprafete proximale ale oricarui dinte posterior).
3. Clasa a III-a
cuprinde toate cavitile suprafetelor proximale ale dintilor anteriori (incisivi i canini) ce nu implica ndepartarea i
restaurarea unghiului incizal.
4. Clasa a IV-a
cuprinde toate suprafetele proximale ale incisivilor i caninilor (ditni anteriori) ce implica ndepartarea i restaurarea
unghiuluiincizal.
5. Clasa a V-a
cuprinde toate cavitatile localizate n 1/3 gingival (de colet) a dintelui. Pot fi situate pe fata vestibulara sau linguala a
dintelui.
6. Clasa a VI-a
toate cavitatile situate pe vrful suprafetei ocluzale unde uzura datorat atriiei a ndeprtat smaltul expunnd dentina (adica
suprafeele corespunztoare vrfului cuspizilor) i marginea incizala a dintilor anteriori.
59.Sterilizarea instrumentelor folosite la examinarea cavitii bucale.
-?
60.
Componena pastelor arsenicale i nearsenicale.
61. -1
62.Proprietile pozitive i negative a cimenturilor.
63.
Anatomia premolarilor permaneni inferiori.
Sunt in nr. De 8, revenind cite 2 pt o hemiarcada, ocupa locul 4 isi 5 din arcada.
Coroana este mai cilindrica fata de Premolarul superior, radacina este unica, este al 4-lea dinte din arcada. H totala a dintelui23mm, Hcoroanei-8 mm, L radacinii- 15 mm.
Coroana prezinta 5 fete:
Fata vestibulara diametrul 8 mm, orizontal mezio-distal. Conturul este delimitat de :
- linia curba a coletului, cu comvexitatea orientata spre radacina

- 2 margini proximale, usor curbe si divergente spre marginea libera, cu care se unesc formind 2 unghiuri proximale
rotungite. Marginea distala fiind mai scurta si versantul distal al cuspidului vestibuar mai oblic, unghiul distal este mai
aproape de linia coletului decit unghiul mezial.
Marginea libera este formata de creasta sagitala a cuspidului vestibular pe care vf. Cuspidului o imparte in 2 versante
inegale: versantul distal fiind mai lung si mai oblic.
Fata linguala inaltimea ei depinde de dezvoltarea variabila a cuspidului lingual, este accentuat convexa in ambele
diametre si usor inclinata de jos in sus in sens lingual.
Fetele proximale pot fi asemanatoare cu un trapez a carui baza mica este ocluzal si baza mare la linia coletului unite
prin cele 2 margini laterale: vestibulara si linguala. Diametrul vertical 8 mm, diametrul orizontal 7 mm. Relieful fetei meziala
si distala este convex in sens vestibulo-lingual. Fetele proximale sunt convergente spre colet si in sens lingual formind
unghiul accentuat rounjite la trecerea spre fata linguala, convergenta maxima este in treimea vestibulara.
Fata ocluzala 4 margini, 2 cuspizi, un sant intercuspidian si 2 fosete. Marginea vesibulara si linguala sunt formate de
crestele sagitale ale cuspidului vestibular si lingual, unite intre ele prin crestele proximale meziala si distala. Crestele
proximale sunt convexe si converg coborind spre lingual. Relieful este dat de cei 2 cuspizi. Cuspidul vestibular avind o
inaltime si lingimea de 2 ori mai mare decit cuspidul lingual, planul fetei ocluzale are o inclinare de 45 de grade. Santul
intercuspidian uneste cele 2 fosete proximale, meziala si distala, care sunt limitate de crestele proximale.
64.
Aciunea odontotrop a unor preparate medicamentoase. Numii-le.
65.
Probleme de deontologie i etic medical.
66.
Cerinele ctre materialele de obturaie provizorii.
- Sa fie trainice pe un termem util/2 saptamini
- Sa adere relativ la peretii dentari si sa asigure o etansare buna a cavitatilor de orice localizare si adaptare marginala
adecvata.
- Sa fie introduse, aplicate si modelate usor.
- Sa nu coloreze dintele
- Sa fie indeparate cu usurinta din cav. Carioasa- cu ajutorul instrumentelor de mina sau a celor rotative.
- Sa fie ieftine
- Sa aiba un timp de priza convenabil (5-20 de min_
- S aiba o rezistenta mecanica suficienta la actiunea forelor masticatorii
- Sa fie indiferente pt pulapa dentara, tesuturile dure dentare si paradontiul marginal.
- Sa actioneze stimulator asupra pulpei dentare.
- Sa aiba in mediul bucal o rezistenta chimica
- Sa posede proprietari antiseptice
- Sa fie plastice
- Sa fie indiferente fata de tesuturile moi ale cav.bucale
- Prin compozitia lor sa nu fie nocive fata de organism
- Sa aiba functii stimulatorii asupra pulpei
- Sa fie bune izolatoare termice si electrice
- sa prezinte un gust si miros agreabil.
67.
Anatomia molarilor permaneni inferiori.
68. Contraindicaiile obturaiilor de amalgam.
- In imediata vecinatate a lucrarilor din Aur, deoarece duce frecvent la aparitia fenomenelor de galvanism bucal.
- sensibilitate
- alergie
- Intoxicatie cronica a paciantului cu Hg
- prezenta in cav.bucala a altei lucrari protetice din alte metale inoxidabile
- refuzul pacientului|lipsa in clinica a conditiilor de lucru cu amalgamele
68.
-25
69.
Materiale de obturaie, clasificarea
- Materiale pentru obturatia definitiva(de durata)
Materiale pe obturarea directa- cimenturi(minerale, polimere) metalice- (amalgane) polimerice (mase plastice, compozite)
Materiale pt obturarea indirecta- metalice, ceramice, polimerice
- Materiale pt obturatii coronare (provizorii)
Materiale pt obturatii-( captuseli) curative izolatorii
Materiale pt umplerea canalelor radiculare- materiale pt obturatii, paste, filler.
Adezive autopolimerizabile, fotopolimerizabile, dual cure.
Sigilanti superficiali- fisurali radiculari, pt obturatii
70.
-29

71.
Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl.Indicaii ctre utilizare.
La 1g de pulbere 0.28- 0.32 ml lichid sau 5-6 picaturi la lichid aflat pe suprafata neteda a unei lamele de sticla, se adauga cea
mai mare parte de pulbere si se amesteca cu o spatula metalica, apoi se adauga o noua portiune de pulbere si din nou se
malaxeaza. Cimentul se considera bine pregatit si bun pt obturarea cav, atunci cind masa lui la ridicare spatulei se rupe,
lasind o suprafata rugoasa cu proeminenta de 1-2mm.
Indicatii:
Pt obturatia cev.carioase ale dintilor de lapte, daca pina la caderea lor nu a ramas inca un an
Pt dintii ce vor fi acoperiti cu coroana artificiala
Pt fixarea unr constructii protetice fixe.
72.
-31
73.
Metodele de anestezie utilizate n stomatologia terapeutic.
74.
-35
75.
Indicaiile obturaiilor de amalgam.
Obturarea cav. Carioase de clasa I, II V (dintii laterali) in denitia permanenta si temporala
obturatia preponderenta a molarilor superiori, unde materialul este vizibil
Obturarea cav. Carioase cind e neglijat efectul estetic.
Oburarea cav.de clasa V in premolarii mandibulari in care plombele de ciment se ditrug sub actiunea salivei.
76.
-15
77.
-40
78.
17
79.
Amalgama,caracteristica,proprietile fizico-chimice.
Amalgam- aliaj de mercur in unul sau citeva metale. Baza unui amalgam cel mai des ese Ag si Cu in calitate de celelalte
componente ale aliajului serveste staniul si uneori sunt utilizate Zn, Pa, Platina. Amalgamul dentar e o varianta speciala de
amalgam, utilizata in calitate de cel mai durabil material de obturare.
amalgam binari Mg +metal (pl,cu)
amlgam tenare Mg+2 metale
amalgame cuaternare Mg+3 meale
Compozitia chimica: Ag 67% Staniu 29,5-30.8% Cu 1.5-2.5% Zn 1%
Amalgame componente: Ag 50-70% Staniu 25-35% Zn2% Cu, Au, Pl 1%