Sunteți pe pagina 1din 9

1.Principalele efecte care determina schimbari permanente si utile in structura mediului unde se propaga ultrasunete si care stau la baza unor procese tehnologice activate ultrasonic, sunt:

Efecte mecanice- aparute datorita aportului de energie macanica determinat de probagarea undelor ultrasonice, care poate conduce in mediul de lucru la obtinerea unor eforturi unnitare importante. Efecte termice- datorita absortiei preferentiale a energiei ultrasonore in mediul prin care se probaga undele acustice Efecte chimice- determinate de faptul ca energia asociata probagarii undelor ultraacustice in medii lichide favorizeaza intensificarea unor reactii chimice Efecte biologice- pot aparea la probagarea ultrasunetelor prin sisteme biologice daca se depasesc valorile de prag ale parametrilor de expunere; electele pot fi negative sau pozitive.

2.Exista mai multe cai de producere a ultrasunetelor ,cele mai intalnite fiind urmatoarele:

1. Generarea ultrasunetelor pe cale aero si hidrodinamica;

2. Generarea de ultrasunete pe cale ionica;

3. Generarea de ultrasunete pe cale electrodinamica;

4. Generarea de ultrasunet prin effect magnetostrictiv;

5. Generarea de ultrasunete prin efect piezoelectric.

Generarea de ultrasuneteprinefectmagnetostrictiv. Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea unor materiale fero-magnetice de a se contracta sau dila sub actiunea campului magnetic, emitand ultrasunete. Acest efect se foloseste cu success pentru producerea de ultrasunete la o frecventa dubla fata de cea a curentului care alimenteaz abobina. Generarea de ultrasuneteprin effect piezoelectric.Metoda se bazeaza pe proprietatea unor material piezoelectrice de a se deforma sub actiunea campului electric.Aplicarea unei tensiuni electrice la doua fete opuse ale unui cristal piezoelectric, produce deformari mecanice (compresiuni sau expansiuni), efectul numindu-se efect piezoelectric invers (electrostrictiunea), iar reciproc, aplicarea unor asemenea deformari mecanice, produce sarcini electrice la suprafata cristalului, efectul numindu-se efect piezoelectric direct.

3.

efectul numindu-se efect piezoelectric direct . 3. 4. 5. Aplicatiile active ale ultrasunetelor: ̵ Prelucrarea

4.

efectul numindu-se efect piezoelectric direct . 3. 4. 5. Aplicatiile active ale ultrasunetelor: ̵ Prelucrarea

5.Aplicatiile active ale ultrasunetelor:

̵ Prelucrarea pieselor procesate prin sticla, cuart, marmura, ceramica;

̵ Prelucrarea filierelor de trefilare, armate cu carburi metalice sinterizate sau diamantate;

̵ Prelucrarea pieselor confectionate din carburi metalice;

̵ Finisarea sculelor aschietoare;

̵ Finisarea elementelor active ale stantelor si matritelor;

̵ Executarea unor operatii de gravare;

̵ Lipirea materialelor plastice;

̵ Degresarea, spalarea pieselor si realizarea emulsiilor.

Aplicatiile pasive ale ultrasunetelor:

̵ Defectoscopia ultrasonica la determinarea defectelor in piesele turnate, sudate, extrudate;

̵ Determinarea unor marimi fizice: modulul de elasticitate, densitate, vascozitate, temperatura, presiune, viteza, debite;

̵ Determinarea unor marimi geometrice: grosimi, distante, volume, nivele, granulozitate;

̵ Diagnosticare medicala.

6. Plasma reprezinta cea mai raspandita stare de agregare a materiei din univers. Cresterea energiei specifice a materiei determina trecerea succesiva a acesteia prin starile de agregare solida, lichida, gazoasa, respectiv plasma. La scara miscroscopica splama reprezinta un sistem de particule pozitive, negative, neutre , cuante de radiatie si campuri electromagnetice aflate in scontinua interactiune (de ex. Fulgerul, arcul electric). La scara macroscopica plasma poate fi considerata ca un fluid neutru sau cvasineutru compus dintr un numar aproximativ egal de ioni pozitici si negativi Plasma se produce usual prin descarcari electrice in gaze si este caracterizata prin temperature ridicate, capacitate de interactiune cu campurile electrice si magnetice. Avantaje:

̵ Permite prelucrarea materialelor greu fuzibile

̵ Eficienta economica ridicata in cazul anumitor prelucrari specifice

̵ Permite injectarea unor densitati mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat.

Particularitati:

In cazul prelucrarilor uzuale se folosesc plasma termica obtinuta in urma unor descarcari electrice in gaze prin arc, prin scanteie etc. obtinandu-se temperature intre 6000 si 30000 K. Plasma se obtine in generatoare de plasma ,numite si plasmatroane, in care coloana arcului electric este fortata sub actiunea unui jet de gaz sa treaca printr-un spatiu limitat reprezentat de orificiul unei duze. Generatoarele de plasma pot functiona in functie de timpul de descarcare in doua variante:

̵ cu arc de plasma (arcul arde intre electrodul catod si piesa anod trecand prin duza)

̵ cu jet de plasma (arcul arde intre electrodul catod si duza anod , plasma fiind suflata sub forma de jet de catre presiunea gazului plasmagen) Gazele plasmagene sunt livrate in butelii de inalta presiune ,cele mai utilizate fiind : argon , hydrogen, azot , heliu , krypton sau amestecuri.

7.

argon , hydrogen, azot , heliu , krypton sau amestecuri. 7. 8. Avantajele procesului prin inductie

8.Avantajele procesului prin inductie electromagnetica:

̵ Durata lunga de viata;

̵ Nivel ridicat de putere injectata in piesa de incalzit, rezultand o viteza mare de incalzire fata de alte tehnici, deci o reducere a pierderii de material orin oxidare.

̵ Punerea rapida in functiune;

̵ Mentenanta usoara;

̵ Spatiul redus ocupat de echipamentele aferente.

9.Procesarea prin inductie electromagnetica are la baza legea inductiei electromagnetice si efectul Joule al curentilor indusi. O bobina inductoarea limentata de la o sursa de current alternative genereaza in vecinatate un camp magnetic la randul sau variabil in timp.

vecinatate un camp magnetic la randul sau variabil in timp. Adancimea de patrundere reprezinta marimea de

Adancimea de patrundere reprezinta marimea de calcul utilizata la studiul patrunderii campului electromagnetic in medii conductoare, egala cu grosimea la care intensitateacampului magnetic descreste de e=2,71ori fata de valoarea de la suprafata conductorului.

de e=2,71ori fata de valoarea de la suprafata conductorului. 10. Prin tratamen termic se intelege ansamblul

10.Prin tratamen termic se intelege ansamblul de operatii tehnologice care constau in incalzirea, mentinerea si racirea unei piese la anumite temperaturi cu anumite viteze de incalzire si racire. Diagrama temperatura-timp:

si racirea unei piese la anumite temperaturi cu anumite viteze de incalzire si racire. Diagrama temperatura-timp:

11.Recoacerea este tratamentul terminc care consta din incalzirea la temperature rindicate de transformari in stare solida, mentinerea (prelungita) la aceasta temperature , urmata de o racier suficienta de lenta pentru realizarea unui anumit echilibru fizico-chimic si structural. Tratamentul termic de calire consta in incalzirea la o temperature determinate din diagram de echilibru fier-carbon, mentinerea la aceasta temperature pentru omogenizarea, dupa care urmeaza o racire rapida in apa , in ulei , chiar in aer pentru obtinerea structurii dorite.

12.Utilizari tehnologice ale pomparii laser: se bazeaza pe urmatoarele avantaje:

radiatia laser are un spectru de frecventa foarte ingust

realizeaza un diametru al zonei de lucru de 0,1mm

posibilitatea realizarii unei densitati de putere in regim continuu de 10 12 W/m 2

zona de influenta termica neglijabila

posibilitatea obtinerii unor impulsuri de foarte scurta durata cu o frecventa ridicata de repetitii.

Sudarea cu laser se foloseste pentru sudarea componentelor cu sectiune relativ mica, pentru suduri cap-la-cap, la materiale cu grosimi relativ diferite, sudarea a doua piese cu caracterisitici fizice diferite, chiar metal pe nemetal. Puterea laserului determina adancimea de sudare. Astfel, un laser de 1kW poate suda piese de otel pana la 3-4mm, iar unul de 15 kW de 12mm. Taierea materialelor: metalice,

nemetalice, lemn, hartie etc. Se utilizeaza la semiconductoare pentru acuratetea procesului.

13.Efectul laser consta in amplificarea lumini prin emisie stimulate de radiatii. Fenomenul de producere a efectului laser este legat de tranzitia electronilor de pe un nivel energetic pe altul. Daca bombardam cu energie un atom , el poate lua un set discontinuu de valori (e=f*h, f= frecventa de oscilatie electromagnetica, h=6,625*10 -34 Js) si poate parasi nivelul de energie pe care se gaseste trecand pe un nivel superior.In acest transfer energetic, electronii atomului se muta de pe un nivel energetic inferior pe un nivel energetic superior, cu energie mai mare. In cazul laserului revenirea electronului pe un nivel energetic inferior se face sub actiunea unu camp electromagnetic exterior. Un foton inductor bombardeaza atomul stimulandu-l sa emita un foton, caracteristic este faptul ca fotonul emis este de aceeasi natura cu fotonul inductor, astfel apare efectul laser. Pentru ca procesul sa nu se opreasca este necesar sa existe un nr mare de atomi intr-o stare exercitata, deci necesita pe de o parte un mecanism de pompare care sa furnizeze energie atomilor iar pe de alta parte sa realizeze un rezonator optic. Acesta este realizat de doua oglinzi fata in fata de care fotonii se reflecta si parcurg de mai multe ori mediul activ, fiecare foton producand o avalansa de fotoni asemenea lui. Procesul de amplificare nu este nelimitat intrucat oglinzile nu reflecta total una dintre ele lasand fotonu sa iasa sub forma unui fascicul intens, concentrate cu o mare densitate de energie.

fascicul intens, concentrate cu o mare densitate de energie. Radiatia laser difera de lumina produsa de

Radiatia laser difera de lumina produsa de sursele clasice prin: coerenta, directionalitate, monocromaticitate, intensitate. Dupa natura mediului activ sunt: cu mediu solid (cu rubin), cu mediu gazos (heliu-neon), cu semiconductori, cu mediu lichid. Pompajul se poate realiza prin diverse procedee: cu pompaj chimic sau optic.

14.Avantajeleprelucrarii cu fascicol de electroni:

Energiaesteputernic concentrate avand un grad ridicat de focalizaresirezolutie, putanddeterminaincalzirea, topireasauvaporizarealocala a materialuluiprelucrat;

Permitereglareasireproducerea cu mare precizie a parametrilorfunctionali;

Permiteo pozitionareprecisasirapida;

Randament (local) ridicat al utilizariienergieiinjectate;

Permiteprocesareaoricarui tip de material;

Viteza mare de procesare( 20 mm3/min).

15.

 Permiteprocesareaoricarui tip de material;  Viteza mare de procesare( 20 mm3/min). 15.

16.Tunul electronic este ansamblul principal al unei instalatii asigurand principalele functiuni: producerea liberi, formarea fascicolului de electroni, focalizarea si directionarea acestuia. Catodul emite electroni datorita incalzirii filamentului iar anodul accelereaza emisia de electroni si trec spre metalul de prelucrat. Energia cinetica a electronilor se transforma in energie termica si rezulta o incalzire rapida. Tendinta de dispersie este impiedicata de o bobina de focalizare.

17. Plasma reprezinta cea mai raspandita stare de agregare a materiei din univers. Cresterea energiei specifice a materiei determina trecerea succesiva a acesteia prin starile de agregare solida, lichida ,gazoasa respective plasma . Avantaje:

̵ Permite prelucrarea materialelor greu fuzibile;

̵ Eficienta economica ridicata in cazula numitor prelucrari specifice;

̵ Permite injectarea unor densitati mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat.

18.

mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat. 18. 19 .Avantaje:  Permite procesarea selectiva a

19.Avantaje:

Permite procesarea selectiva a materialelor dielectrice (material izolante, σ=0), in functie de valoarea factorilor de pierderi;

Incalzirea nu necesita contact direct intre sursa si materialul de procesat;

Incalzirea este mai uniforma decat prin alte procedee, deoarece undele electromagnetice patrund in tot volumul materialului de procesat;

Puterea este injectata direct in interiorul materialului de prelucrat, spre deosebire de tehnicile conventionale care presupun o incalzire prin transfer de energie prin conductie si radiatie;

Permite uscarea eficienta a materialelor dielectrice, puterea injectata fiind mai ridicata in zonele umede si mai redusa in zonele uscate etc.

20.Cele mai utilizate generatoare de microunde sunt:

Decongelarea, sterilizarea si uscarea alimentelor in cuptoare casnice sau industrial;

Pregatirea cauciucului in vederea vulcanizarii;

Polimerizarea rasinilor sintetice;

Uscarea si sterilizarea produselor farmaceutice;

Alte aplicatii ale microundelor :aplicatii militare, radio , televiziune, sisteme radar si senzori de miscare, comunicatii prin satelit, masurarea distantelor etc.

21.In procedeele de fabricatie de tip mare-mic denumite si procedee de micro sau nano fabricatie se pleaca de la niste material existent si se obtin structuri de dimensiuni mai mici. Acest procedeu este utilizat in fabricatia cipurilor de computer, caz in care se utilizeaza folii subtiri. 22.Imbinarile cu pene sunt des utilizate in ingineria electrica datorita simplitatii si usurintei de montare si demontare. Penele au rol de organe de fixare, de ghidare, de reglare a pozitiei relative a unor piese. In constructia masinilor electrice au rolul de a transmite cuplul motor de la arbore la fulie, fixeaza ventilatorul, fixeaza miezul magnetic pe arborele masinii. Cele mai utilizate asamblari cu pene sunt asamblarile cu pene longitudinale. asamblari cu pene longitudinale cu strangere: asamblarea se realizeaza prin

apasarea exercitata de fetele penei asupra fundului canalului de pana din piesele imbinate asamblari cu pene longitudinale fara strangere: se realizeaza cu pene paralele la care momentul se transmite prin presiune exercitata de butuc si arbore pe fetele laterale ale penei.

cu pene paralele la care momentul se transmite prin presiune exercitata de butuc si arbore pe
cu pene paralele la care momentul se transmite prin presiune exercitata de butuc si arbore pe

23.Parametrii tehnologici ai procesului de sudare:

arcul electric este descarcarea electrica stabila intre un electrod si baiade metal topit functionand cu mare densitate de curent

intr-un mediu de gaze ionizate.

Principalii parametrii care determina caracteristicile cordonului de sudura sunt :

intensitatea curentului electric de sudare : valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul electric

tensiunea arcului electric : valoarea efectiva a tensiunii electrice la extremitatile arcului electric intre electrod si baie.

viteza de sudare

lungimea arcului electric: lungimea dintre capatul electrodului si baia de metal topit

forma si polaritatea tensiunii de alimentare (continua alternativa)

tensiunea de mers in gol a sursei de alimentare cand descarcarea electrica este intrerupta: det. amorsarea arcului electric; pentru

a asigura o amorsare sigura a arcului electric, tensiunea de mers in gol a sursei electrice de alimentare trebuie sa fie cat mai mare. Pe de alta

parte, din motive de protectie a muncii, mai ales in perioada de atmosfera umeda, tensiunea de mers in gol trebuie sa fie cat mai mica, de regula este mai mica de 80 V.

diametrul electrozilor de sudare: se alege in functie de grosimea componentelor care se asambleaza dar si in functie de puterea

sursei de alimentare

intensitatea curentului de sudare trebuie corelata cu diametrul electrodului.La sudarea cu curent mai mic decat cel recomandat,

arcul electric e instabil si rezulta cusatura cu intreruperi . La sudarea cu curent mai mare decat cea recomandata conduce la inclazirea excesiva a electrodului (inrosirea lui) si degradarea invelisului. Pentru alegerea intensitatii curentului de sudare pate fi utilizata relatia: I=(m+nd e )d e , unde m~=20, n~=6, d e = diametru electrod. Tensiunea arc electric si baie metal este intre 18-40V.

24.Sudarea WIG (wolfram inert gaz): sudarea cu arc electric in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram. Electrodul nu este fuzibil. Mediul de gaz inert protector poate fi argon, heliu sau amestecuri de gaze in care arcul electric arde liber intre un electrod de wolfram si piesa. Materialul necesar completarii zonei de imbinare este obtinut prin topirea sarmei.

zonei de imbinare este obtinut prin topirea sarmei. Sudarea MIG (metal inert gaz ). Este sudarea

Sudarea MIG (metal inert gaz ). Este sudarea cu arc electrin in mediu de gaz inert, gazul este argon in amestec cu oxigen, heliu iar in acest mediu arcul arde liber intre electrodul fuzibil si baia de metal topit. Sudarea MAG (metal activ gaz) este sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector, gazul fiind activ, gazul este CO 2 sau amestecuri de gaze.

25.In general o sursa cu tensiune continua cu redresor este alcatuit dintr-un transformator de adaptoare (TA), (VTA ) variatia tensiuni alternativea , filtru , un redresor cu diode si circuite de comanda si reglare. Prin care comanda unghiului de deschidere la VTA se obtine tensiune directa si practic valoarea inpusa a curentuli de sudare .

directa si practic valoarea inpusa a curentuli de sudare . 26 .Avantajele asamblarii prin lipire: 

26.Avantajele asamblarii prin lipire:

Nu apar fisuri de concentratori de tensiune;

Datorita temperaturilor joase,nu apar tensiuni termice si nici tensiuni permanente la asamblare;

Se pot asambla table si sarme subtiri fara a exista pericolul arderii acestora;

Toate materialele se pot lipi,cu exceptiama magneziului,care nu se lipeste cu aluminiul;

Prin aceasta metoda de asamblare se obtin piese curate,cu aspect frumos,care isi mentin forma si dimensiunile, precum si precizia dimensionarii;

Nu necesita personal cu inaltacalificare.

27.Imbinarea a 2 sau mai multe piese metalice folosind un aliaj de lipit a carui temperatura de topire este mult mai mica decat cea de topire a pieselor care trebuiesc imbinate. Lipirea este o operatie foarte des utilizata in elth pentru a asigura continuitatea circuitelor electrice. Pentru a efectua lipitura trebuie pregatite suprafetele respective. Se face o pregatire mecanica sau/si decapare cu solutii acide. Fondanti/fluxuri: substante chimice speciale care topesc oxizii, si inlatura de pe suprafata de lipit si impedica reformarea acestora. Temperatura de topire a fondantilor trebuie sa fie mai mica decat temperatura de topire a aliajului de lipit.

Tipuri de lipituri in functie de temperatura de lipire: lipituri tari si lipituri moi. Lipiturile moi: folosesc aliaje de lipit a caror temperatura de topire nu depaseste 450 0 C. Cel mai utilizat aliaj este aliajul cositor plumb (Lp). Pentru a mari productivitatea se foloseste fludor, care se prezinta sub forma de sarma si care are inauntru niste canale cu sacaz. Fondantii utilizati: anorganici (ZnCl si HCl tehnic), organici (stearina). Ca sursa de caldura,cel mai utilizat este ciocanul de lipit electric. Lipituri tari: (peste 450 0 C) aliaje cupru-argint, cupru-zinc, cupru fosforos. Cel mai utilizat este boraxul.

28.Functionarea masinilor electrice se bazeaza pe interactiunea intre fluxul magnetic de excitatie produs de stator si curentul rotoric. M=k*l*I .Drumul pe care se dirijeaza fluxul magnetic intr-o masina electrica e format din miezul magnetic. Pt constructia miezurilor magnetice se folosesc materiale cu permeabilitate mare (aliaje de fier, fonta).Aceste materiale au proprietatea ca la intensitati mici ale campului magnetic produc inductii mari.

intensitati mici ale campului magnetic produc inductii mari. Curba de histerezis Fluxul mag=B*S B=miu*H Integrala H*dr=NI

Curba de histerezis

Fluxul mag=B*S

B=miu*H

Integrala H*dr=NI Aceste materiale au caracteristici neliniare.B=f(H). Dupa aceasta dependenta avem materiale magnetice moi caracterizate printr-un ciclu de histerezis si permeabilitate mare.Ele se magnetizeaza

puternic chiar la H mic si nu si pastreaza starea de magnetizare dupa ce dispare H.

29.Pierderile in miezurile fero-magnetice utilizate in campuri magnetice variabile sunt prin curenti turboinari, si prin histerezis.

PF= π² / 6ρ · Δ² · p²

η = constanta de material;

· Bn²; PH = ρ · η · Bᶮm;

p

= frecventa;

g

= grosimeatolei;

ρ = rezistivitateaelectrica;

Bm = Bs = inductia la saturatie.

30.

Bm = Bs = inductia la saturatie. 30. 31. Obtinerea tablei elth, obtinerea tolei utilizate in

31.Obtinerea tablei elth, obtinerea tolei utilizate in constructia miezurilor magnetice ( tabla silicioasa) se poate face in 2 moduri : a) laminare

la rece ; b) laminare la cald

Laminarea la cald poate fi facuta normal sau in camp magnetic Tabla silicioasa laminata la rece poate fi cu cristale orientate sau neorientate Tabla laminata la rece in comparatie cu tabla laminata la cald prezinta pierderi specifice mai mici De asemenea solenatia de magnetizare este mai mica la tabla laminata la rece in comparatie cu tabla laminata la cald.

32.Tabla amorfa: -aliaj din fier, boriu, siliciu; -grosimi 0,025-0,05 mm Avantaje:-proprietati magnetice bune:

1. pierderile specifice de 3-5 ori mai mici decat tabla silicioasa

2. puterea de magnetizare de 4-5 ori mai mici decat la tabla silicioasa

3. permeabilitatea scaderea curentului de magnetizare/ mers in gol

Dezavantaje:1. pret 3$/kg pe cand tabla silicioasa 1,46$;2. pret asamblare 4$/kg fata de 3$/kg tabla silicioasa; Utilizari: transformatoare de distributie, transformatoare de impuls, aplificatoare magnetice.

33.Feritele sunt miezuri magnetice obtinute prin sintetizare(coacere) din pulberi de oxizi metalici de fier cu oxizi de mangan de nichel de zinc de magneziu litiu etc. Feritele se utilizeaza pentru circuitele magnetice care lucreaza la inalta frecventa datorita rezistivitatii electrice mari. Feritele au proprietati magnetice inferioare celorlalte materiale magnetice dar sunt singurele folosite la frecventa inalta,si sunt mult mai stabile din pct de vedere magnetic la solicitarile mecanice(socuri ; vibratii)

34.Adaosul de siliciu mareste campul de magnetic de magnetizare. Dezavantaje:-material mai dur;-materialul devine casant;-sculele stantele/foarfecele se uzeaza mai repede;-folosirea materialelor mai bune in constructia lor;-cost mai mare Cresterea procentului de siliciu strica sculele, stricaprocesul de magnetizare.

de siliciu strica sculele, stricaprocesul de magnetizare. 35. K F e =S F e /S g

35.K Fe =S Fe /S g, unde K Fe este raportul dintre sectiunea neta de Fe si sectiunea geometrica. K Fe =S Fe /S g <1. Pentru utilizarea corecta si buna a materialului este necesar ca K Fe de umplere sa fie cat mai aproape de 1. Factori care influenteaza K Fe :-calitatea tolei;-calitate stantarii;-calitatea izolatiei;-forta de presare la impachetarea miezului;-neuniformitatea grosimii tolei;-deformarile tolei;- marimea bravurilor. -dubla micsorare a lui K Fe. Cu cat tabla este mai groasa si izolatia mai subtire cu atat creste K.

36.Forta de presare a pachetului de tole creste K Fe , forta nu poate fi crescuta excesiv → distruge izolatia → cresc pierderile in Fe.(K p = coeficientul de majorare a pirderilor in Fe.) Experimental sa demonstrat ca pierderile calculate in materiale magnetice sunt mai mari cu un coeficient de majorare. Factorii de care depind K p sunt:volumul si calitatea prelucrarii asupra tolei;calitatea izolatiei tolei; -calitatea impachetarii tolei si a prelucrarii miezului magnetic 37.Calitateaizolatieidintretoledupaimpachetareinfluenteaza kᴩ. Izolatiatrebuiesa fie:

Uniformacompacta;

Cat maisubtire;

Rezistentamecanicasielasticitatebuna;

Proprietatitermicecorespunzatoare.

38.Ecruisarea este fenomenul ce se produce in timpul operatiei de stantare a tolei de-a lungul conturului de taiere deci distrugerea retelei cristaline a materialului si distrugerea stratului izolant la tabla izolanta.Ca urmare cresc pierderile dupa impachetare prin curenti turbionari si prin efectul de histerezis de aceea la tolele cu cristale orientate se apelaza la recoacerea tolei dupa stanatre (aprox 800C).

39.Conditiile materialelor pt conductoare idelale sunt:rezistivitatea cat mai mica sa nu varieze cu temperatura ; sa aiba o buna rezistenta mecanica; sa aiba un grad ridicat de tehnologicitate; sa nu fie magnetice; sa aiba un cost cat mai scazut

40.Clasificare dupa natura izolatiei:

Conductoareemailate;

Conductoare cu izolatie de hartie;

Conductoare cu izolatie din fire textile;

Conductoare cu izolatie din fire de sticla.

Clasificaredupa forma sectiunii:

Conductoare de bobinaj cu sectiune rotunda;

Conductoare de bobinaj cu sectiunedreptunghiulara.

Clasificare dupa grosimea izolatiei:

Gradul 1 cu izolatiesimpla;

Gradul 2 cu izolatiedubla;

Gradul 3 cu izolatietripla.

41.

 Gradul 1 – cu izolatiesimpla;  Gradul 2 – cu izolatiedubla;  Gradul 3 –

42.Dupa forma constructive,bobinele transformatoarelor sunt:

-cilindrice; -spiralate; -stratificate; -in galeti. Bobinele cilindrice sunt utilizate de obicei la transformatoarele mici si medie putere. Deoarece spirele invecinate sunt strans lipite intre ele,bobinele au aspectul unui cilindru.

strans lipite intre ele,bobinele au aspectul unui cilindru. Cilindrice Infasurarile de inalta tensiune realizate din mai

Cilindrice

Infasurarile de inalta tensiune realizate din mai multe spire si conductoare de sectiune mica se divizeaza intr o serie de

si conductoare de sectiune mica se divizeaza intr o serie de bobine mai mici numite galeti

bobine mai mici numite galeti separate prin canele cu distantieri pt a imbunatati racirea.Modul de legarea al galetilor poate fi normal sau al doilea galet intors.

43.In cazul in care un conductor real e format din mai multe conductoare in paralel dispuse radial se cauta pe inaltimea coloanei ca fiecare conductor sa ocupe pozitii identice. Aceasta schimbare se numeste transpunere.

pozitii identice. Aceasta schimbare se numeste transpunere. 44. Z=nr de crestaturi; m=nr de faze ; p=nr

44.Z=nr de crestaturi; m=nr de faze ; p=nr de perechi de poli; q=nr de crestaturi pe pol si faza.

45.Coliviile rotoarelor motoarelor de C.A. asincrone pot fi impartite dpdv tehnologic in 2 mari categori :

- colivii sudate - se compun din bare de cupru,alama, care sunt asezate in crestaturile miezului magnetic ale rotorului si scurtcircuitate de inele, de regula, din acelasi material ca si barele.Principalele tipuri de colovii sudate :colivie simpla cu bare rotunde din cupru;colivie dubla cu bare rotunde de cupru si alamainele de scurtcircuitare sunt separate;colivii cu bare inalte.

de scurtcircuitare sunt separate;colivii cu bare inalte. - colivii turnate - au aparut ca necesitate tehnologica

- colivii turnate - au aparut ca necesitate tehnologica in vederea eliminarii volumului mare de munca care se depune la coliviile sudate. Turnare coliviilor se face din aluminiu ( sau aliaje de Al ),se pot realiza diverse forme de bare. Exista 2 proceduri: turnarea centrifuga, turnarea sub presiune.

46 In procesul tehnoligic de fabricare al bobinelor precum si la bobinarea efectiva se pot produce anumite defectiuni cum ar fi

-distrugerea izolatiilor intre spire -ditrugerea izolatiilor fata de masa -efectuarea lipiturilor de calitate prosta -efectuarea legaturilor gresite Pt identificarea si inlaturarea defectiunilor se fac o serie de incercari si verificari -dupa executarea bobinelor -dupa executarea infasurarilor -dupa montarea masinii Principalele incercari la care sunt supuse infasurarile sunt :

controlul nr de spire ; masurarea rezistentei bobinajelor ; masurarea rezistentei de izolatie fata de masa ; verificarea infasurari la scurtcircuit intre spire; incercarea la tensiunemarita.

47.Inpregnarea infasurarilor prezinta urmatoarele avantaje:

mareste conductibilitatea si stabilitatea termica a bobinei prin umplerea golurilor de aer cu lac;

mareste rezistenta mecanica;

elimina posibilitatea deplasari spirelor unele de altele;

mareste rigiditatea dielectrica;

creste rezistenta la umezeala.

48.Lacurile electroizolante sunt materiale lichide in timpul utilizarii care se solidifica dupa aplicare formand o pelicula electroizolanta.

Lacurile pt impregnare trebuie sa aiba:

-vascozitate mica,pt a patrunde intre spirele infasurarii; -proprietati de incleiere bune,

- rigiditate dielectrica buna,

- rezistenta la umiditate si

-stabilitate termica. Corespunzatoare clasei termice. Avem lacuri de impregnare si lacuri de acoperire(destinate protectiei superficiale a inf.impotriva patrunderii umiditatii). Avem 3 metode de impregnare:

-impregnare in aer prin pulverizare; -prin cufundare la cald in lac-imersie la presiune atmosferica; -prin cufundare la cald in lac,mentinerea in vid,creare de presiune.