Sunteți pe pagina 1din 4

Anatomia aparatului cardiovascular

Inima
Organul central al aparatului cardiovascular, este situata in mediastin intre cei doi plamani.
Are forma unei piramide triunghiulare si 1/3 din inima este situata la dreapta, iar 2/3 la
stanga planului mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250 300g. Baza
inimii este situata posterior si la dreapta, aici gasindu-se vasele mari ale inimii. La baza
inimii se afla atriile, iar spre varf, ventriculele.
Cavitatiile inimii
Atriile au forma cubica, o capacitate mai mica decat a ventriculelor, peretii mai subtiri
si prezinta cate o prelungire, numita urechiusa.
La nivelul atriului drept se gasesc orificiul venei cave superioare, orificiul venei cave
inferioare, orificiul sinusului coronar, orificiul urechiusei drepte si orificiul
atrioventricular drept,prevazut cu valva tricuspida.

La nivelul atriului stang sunt patru orificii de deschidere a venelor pulmonare,orificiul de


deschidere al urechiusei stangi si orificiul atrioventricular prevazut cu valva bicuspida
(mitrala). Cele doua atrii sunt separate prin septul interatrial.
Ventriculele
au o forma piramidala triunghiulara, cu baza spre
orificiulatrioventricular.
La baza ventriculilor se afla orificiile atrioventriculare drept si stang - fiecare
prevazut cu valva atrio-ventriculara si orificiile arteriale prin care ventriculul stang
comunica cu aorta, iar cel drept cu trunchiul pulmonar.

Fiecare orificiu arterial este prevazut cu trei valvule semilunare sau sigmoide . Cele
doua ventricule sunt separate prin septul interventricular.
Structura inimii
Din punct de vedere structural, inima este alcatuita din trei tunici care, de la exterior spre
interior, sunt: epicardul, miocardul si endocardul.
Epicardul este foita viscerala a pericardului seros si acopera complet exteriorul
inimii. Cealalta foita a pericardului seros este parietala si acopera fata profunda a
pericardului fibros, care are forma unui sac rezistent, cu fundul asezat pe diafragm.
Pericardul fibros protejeaza inima. El este legat prin ligamente de organele din jur:
stern, coloana vertebrala si diafragma.
Miocardul, stratul cel mai gros din structura inimii, cuprinde miocardul contractil,
si miocardul embrionar, de comanda tesut nodal. Fibrele miocardului contractil sunt dispuse
circular in atrii si oblic in ventricule.Musculatura atriilor este complet separata de
musculatura ventriculelor,legatura anatomica si functionala fiind realizata de tesutul
nodal, alcatuit dintr-o musculatura specifica, ce pastreaza caracterele embrionare.
Tesutul nodal cuprinde:
nodulul sinoatrial, in atriul drept, in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
nodulul atrioventricular, situat deasupra orificiului atrioventricular drept;
fasciculul atrioventricular (His), care pleaca din nodulul atrioventricular si se imparte in
doua ramuri, una stanga si alta dreapta, care coboara in ventricule.Cele doua ramuri se divid,
formand in peretii ventriculari reteaua subendocardica Purkinje.
Endocardul captuseste incaperile inimii, trecand fara intrerupere de la atrii spre ventricule.
Endocardul de la nivelul atriilor se continua cu intima venelor, iar la nivelul ventriculelor, cu
intima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi.
Vascularizatia si inervatia inimii
Inima este irigata de cele doua artere coronare (stanga si dreapta), cu originea in
aorta ascendenta. Sangele venos al inimii este colectat de sinusul coronar, situat in santul
atrioventricular stang si care se deschide in atriul drept.
Inervatia extrinseca a inimii este asigurata de nervii cardiaci, proveniti din vag si de
simpaticul cervical.
NOTIUNI DE FIZIOLOGIE CARDIACA
Revolutia cardiaca: Trecerea sangelui din atrii in ventriculi i apoi in arborele vascular
impreuna cu fenomenele care determina i insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele
de revolutie cardiaca.

Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde i cuprinde:


-contractia atriilor sau sislola atriala, care dureaeaza 0,1 secunde;
-contractia ventriculilor sau sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde,
-relaxarea (repausul) intregii inimi, sau diaslola generala, care dureaza circa 0,4 secunde
Inima este o pompa aspiratoare-respingatoare, circulatia sangelui fiind posibila datorita
contractiilor ei ritmice.
In timpul revolutiei cardiace, atriile i ventriculii prezinta sistole (contractii) i diastole
(relaxari)succesive, care se efectueaza in acelai timp in cavitatile drepte i cele stangi.
Diastola generala, adica relaxarea intregii inimi, se suprapune pe diastola ventriculara, dar
dureaza mai putin decat aceasta, din cauza sistolei atriale care incepe in ultima perioada a
diastolei ventriculare.
La individul normal au loc 60 - 80 de revolutii cardiace/min, care reprezinta de fapt bataile
inimii.
Contractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare
- intracardiac,
- extracardiac.
Mecanismul intracardiac este datorat tesutului specific, situat la nivelul miocardului.Ca
urmare, miocardul are urmatoarele PROPRIETATI:
- automatismul, adica posibilitatea de a-i crea singur stimuli excitatori;
- excitabilitatea, care este dealtfel o proprietate generala a materiei vii;
- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul;
- contractilitatea, proprietatea de a raspunde la excitatie prin contractie. Automatismul i
conductibilitatea se datoreaza tesutului specific i explica activitatea ritmica, regulata, a
inimii.
Frecventa batailor cardiace (60 - 80/min) este realizata de nodul sino-atrial( Keith i
Flack),denumit i nodul sinuzal, care emite stimuli cu aceasta frecventa. De aceea, ritmul
cardiac normal se mai cheama i ritm sinusal.
Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic i parasimpatic. Simpaticul
(adrenalina,efedrina i toate substantele simpatomimetice) accelereaza ritmul cardiac, iar
parasimpaticul il rarete.

Arborele vascular este format din artere, vase prin care sangele circula dinspre
inima spre tesuturi si organe, capilare, vase cu calibru foarte mic, la nivelul carora se fac
schimburile intre sange si diferitele tesuturi, si vene, prin care sangele este readus la inima.
Arterele si venele au in structura peretilor lor trei tunici suprapuse, care, de la exterior spre
interior, sunt: adventicea, media si intima. Calibrul arterelor scade de l a i n i m a s p r e
periferie,
cele
mai
mici
fiind
arteriolele
(in
unele
c a z u r i , metarteriolele), care se continua cu capilarele.
Structura arterelor si venelor
Tunica externa adventicea este fomata din tesut conjunctiv, cu fibre de colagen si elastice.
Tunica medie are structura diferita, in functie de calibrul arterelor. La arterele
mari, numite artere de tip elastic, media este formata din lame elastice cu dispozitie
concentrica, rare fibre musculare netede si tesut conjunctiv. In arterele m i j l o c i i s i m i c i ,
n u mi t e a r t e r e d e t i p mu s c u l a r, m e d i a e s t e g r o a s a s i c o n t i n e numeroase fibre
musculare netede, printre care sunt dispersate fibre colagene si elastice.
Tunica interna intima, s e c o n t i n u a c u e n d o c a r d u l ventriculilor.
Peretele venelor , al caror calibru creste de la periferie spre intima, are in structura sa
aceleasi trei tunici ca si la artere, cu cateva deosebiri. In venele situate sub nivelul
cordului, unde sangele circula in sens opus gravitatiei, endoteliul acopera din
loc in loc valvule in forma de cuib de randunica, ce au rolul de a fragmenta si
directiona coloana de sange.
Marea si mica circulatie
In alcatuirea arborelui vascular se disting doua teritorii de circulatie: circulatia mare
sistemica, si circulatia mica pulmonara
Circulatia mica= Circulatia pulmonara incepe in ventriculul drept, prin trunchiul
arterei pulmonare, care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor, unde il
cedeaza alveolelor care-l elimina prin expiratie. Sangele cu O 2 este colectat de venele
pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman. Cele patru vene pulmonare sfarsesc in
atriul stang.
Circulatia mare=Circulatia sistemica incepe in ventriculul stang, prin artera aorta
care transporta sangele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe. De la nivelula
cestora, sangele incarcat cu CO2 este preluat de cele doua vene cave care il aduc in atriul
drept.