Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCURETI

FACULTATEA MANAGEMENT AGROTURISTIC

Lucrare de licen

Coordonator:

Absolvent:

Dr.Ing. Irimia Ion

Vlad C. Georgian

BUCURETI
2013
UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCURETI
FACULTATEA MANAGEMENT AGROTURISTIC

Infiinarea unei livezi de mr in sistem


intensiv in zona Verneti pe o suprafa de
10 ha
Coordonator:

Absolvent:

Dr.Ing. Irimia Ion

Vlad C. Georgian

BUCURETI
2013
CUPRINS

A.

Tema proiectului

B.

Tema piesei scrise


I Memoriu descriptiv
II Memoriu justicativ
III Memoriu tehnic

C.

Piese desenate

D.

Recomandari pentru protectia muncii

E.

Avizari

I . Memoriu descriptiv cuprinde:


1.

Situatia geografica a terenului:

Se traseaza zona, vecinii, altitudine, latitudine;

Departarea fata de centrele industriale(piete);

Departarea fata de centrele de prelucrare;

- Posibilitati de export, etc.


2.
Situatia juridica a terenului (proprietate privata, proprietate de stat, asociatii, etc);
3.
Studiiul factorilor climatici si pedologici:
a). Orografia terenului(teren plan, teren in panta);
b). Hidrografia terenului surse de apa(rauri, izvoare, balti, apa freatica, precipitatii, etc)
c). Solul se prezinta tipurile de soluri, compozitie, structura, textura, starea de fertilitate;
d). Factorii climatici :
temperatura medie anuala, minima, maxime absolute,
inghetari tarzii de primvara si timpurii de toamna s.a.;
-

Precipitatiile cantitate, repartizare, minime maxime, umiditate atmosferica, felul lor (


torentiale, ninsori);

Lumina durata(numarul de ore zilnice, intensitate);

Radiatiile;

e). Vegetatia flora agricola(pomicola, viticola cultivata);


- Flora spontana(buruieni, arbori si arbusti inclusiv dimensiunea lor);
f). Concluzii necesitatea amenajarii sau neamenajarii terenului antierozional;
- Stabilirea riguroasa a speciilor de pomicole corespunzatoare zonei respective;
- Interventii pentru ameliorarea terenului, amendamente, nivelari, desecari;
- Efectele accidentelor climatice;
- Folosirea actuala a terenului.

II Memoriu justicativ ( solutii propuse si justificarea acestor solutii)


1.Amenajarea teritoriului(daca este cazul)
- Terasari, realizarea de baraje, canale de coasta , retea de drumuri s.a.;
- Stabilirea parcelelor(forma, marime)

2. Tipul de irigatie si amplasarea retelei de irigat, sursa de apa, colectarea si modul de


folosire.
3. Organizarea si sistematizarea teritoriului( realizarea de ziduri de sprijin, constituirea de
podete , caderi de nivel, etc);
4. Constructii speciale hale de sortare, cantina, grup social, birouri, statie de t ratamente,
magazii, ateliere(mecanic, electric, de repartitii diverse), amplasarea lor;
5. Modul de pregatire a terenului desfasurarea sau sacrificarea planului de fertilizare,
sistemul de pidretaj(in dreptunghi, in patrat, in triunghi), modul de asezare a randurilor;
6. Alegerea portaltoilor distante de plantare;
7. Stabilirea sortimentului de specii si soiuri;
8. Eficienta economica structura speciilor si soiurilor pe teren inainte si dupa plantare,
productia si valoarea productiei inainte si dupa infiintarea livezii, durata exploatarii
economice a plantatiei, investitiiloe facute si cote de amortizare, cheltuieli efecutate
inainte si dupa amenajare, aporul de cheltuieli, venitul net, profitul, indici de eficienta si
beneficiul anual pe specii si soiuri.

III Memoriu tehnic

a) Evenimente pe categorii de lucrari :


-

Note de calcul;

Lista de materiale;

b) Plan de plantare;
-

Antemasuratoare deviz : - pregatirea terenului, plantare, intretinere anual I, II, instalarea


sistemului de sustinere, imprejmuire.

In partea finala se trece devizul general care cuprinde toate devizele plus intretinerea.
De exemplu pentru capsuni > 1 an
-

Pentru superintensive > 2 ani

Pentru intensive si vii > 3-4 ani

Pentru clasic > 5-6 ani

Pentru nuc si castan comestibil > 7-10 ani.

C. Piese desenate

Schita de ansamblu scara 1: 2000;

Plaul plantatiei amplasarea parcelelor;

Dimensiunile parcelelor;

Schita sistemului de irigare;

Schema polenizatorilor;

Schema de amplasarea a soiurilor in parcele

Schita terasei sau a aleei tehnologice.

D. Elemente de protectia muncii


E. Avizari proces verbal de prerealizare;
- proces verbal de realizare;
- autorizatie de plantare;
- surse de finantare( proprii, credite, sponsorizari, finantari din diferite programe, etc).

A.

Alegerea terenului pentru nfiinarea livezii

Relieful prin elementele sale, influeneaz direct microclimatul local, determinnd


neuniformitatea condiiilor de mediu chiar pe suprafee mici. Pe locurile mai joase, pe vi se
acumuleaz o umiditatea atmosferic mai ridicat, aerul este mai rece, este riscul mai mare de brume
trzi, sunt condiii favorabile pentru bolile criptogamice i bacteriene. n zonele mai ridicate, aerul
circul mai bine, riscul brumelor este sczut. Pentru favorizarea scurgerii aerului rece n lungul vii, se
recomand evitarea blocrii acesteia prin plantarea pomilor, cu reducerea riscului de acumulare n

amonte a aerului rece i creterea riscului de nghe primvara. Dac exist versani lungi, iar plantarea
acestora nu se face dect n jumtatea sau treimea dinspre vale, se recomand nfiinarea unei perdele
de protecie n amonte de plantaie, perdea care s opreasc scurgerea curenilor reci.

Pentru fiecare specie sau uneori chiar pentru anumite soiuri, se alege terenul care corespunde
din punct de vedere al asigurrii cerinelor ecopedologice, n sensul c, n anumite condiii concrete,
dac o suprafa de teren trebuie plantat cu pomi, se vor planta speciile i soiurile care merg cel mai
bine n condiiile date. Fiecare specie sau uneori soi are anumite cerine climatice i fa de sol, cerine
ce pot sau nu fi asigurate ntr-un areal dat. Pentru a asigura plantaii ncheiate i longevive, la
nfiinarea plantaiilor, trebuie evitate toate elementele restrictive privind rspndirea n spaiu a
soiurilor i speciilor. Au fost elaborate o serie de principii care stau la baza amplasrii n teren a
pomilor din fiecare specie, dintre aceste se pot aminti:
- respectarea cerinelor fa de factorii de mediu a speciilor i soiurilor ce urmeaz a se planta
(temperatur, precipitaii, insolaie, etc.);
- efectuarea bonitrii solului privind gradul de favorabilitate pentru cultura speciilor
pomicole (pH, starea de aprovizionare cu elemente nutritive, structura, textura, coninutul n calcar
activ i sruri, grosimea profilului s fie de cel puin un metru, etc.);
- studiul reliefului (panta, expoziia, etc);
- studiul florei specifice zonei i a tradiiei n cultura speciilor pomicole, etc.

Se vor evita terenurile cu ap freatic la mic adncime, luncile cu risc de inundare, zonele cu coninut
ridicat n sruri, zonele nisipoase cu solul neameliorat, zonele cu ap stagnant, etc.

Prin cultivarea cu specii pomicole, se pot valorifica terenurile cu pante mai mari de 14-15% prin
amenajarea acestora ca plantaii cu alei de trafic tehnologic, sau pentru suprafee mici, prin plantarea
pomilor n mici terase individuale care se mresc pe msura creterii pomilor. Pe aceste terenuri n
pant, dei sunt ceva mai greu de lucrat, se obin fructe de calitate foarte bun datorit insolaiei
puternice i expunerii foarte bune a fructelor.
Un sol ideal pentru speciile pomicole ar trebui s aib un pH neutru sau slab acid, un
coninut n substane organice n jur de 2-2,5%, coninutul n calcar activ sub 3-4%, coninutul n
argil s nu depeasc 40-45%, s fie reavn, profund, bine drenat i cu o bun fertilitate natural.
Este greu de gsit un astfel de teren n zona colinar, zon unde predomin cultura pomilor i
arbutilor fructiferi, dar prin plasticitatea soiurilor i portaltoilor existeni n cultur, se valorific o
gam larg de tipuri de sol.

A.

Pregtirea terenului n vederea plantrii

Dup alegerea terenului pe care se va nfiina livada, acesta trebuie s fie eliberat de vegetaia
existent, de obicei vegetaie lemnoas, pe ct posibil i rdcinile mari i eventual dac terenul
necesit, se niveleaz. Aceste lucrri sunt specifice plantaiilor comerciale i mai puin plantaiilor
familiare. Mrul prefer solurile fertile, profunde, bine aerisite i drenate, cu textura luto-nisipoas i
lutoas. Tipurile favorabile de sol sunt: cernoziomurile levigate, podzolice, tipice, obinuite, cenuii i
cenuii nchise de pdure. Mrul altoit pe portaltoi pitic, nu suport solurile slab aerisite, compacte,
excesiv de umede, salinizate i carbonate i cele
cu o textur argiloas. Sunt favorabile solurile cu un pH cuprins n limitele6,87,3, adncimea apelor
freatice nu mai puin de 1,5-2,0 m.

Pentru asigurarea condiiilor optime necesare creterii sistemului radicular i asigurarea unui
regim aerohidric optim, solul trebuie afnat pe o adncime de 50-60 cm. Aceast lucrare adnc se
poate face n mai multe feluri, n funcie de condiiile concrete ale zonei i de nsuirile solului. Pe
solurile relativ plane sau n pant mecanizabile, cu profilul de peste un metru, fr calcar activ mult
(sub 3-5%) i fr schelet n substrat, se execut desfundarea cu plugul balansier. Dac ns solul nu
permite inversarea straturilor (calcar activ mult n Dobrogea, sau substratul are mult schelet) se
execut o lucrare de afnare adnc la 45-50 cm cu subsolierul. Pe supafee mici, n sol nelucrat
mecanic, sau pe pante mai mari, se execut mobilizarea adnc local a solului prin executarea
gropilor de plantare de 100/100/80 cm. Aceast afnare adnc executat prin una din cele trei
posibiliti, este indispensabil creterii normale a pomilor, asigurrii condiiilor optime pentru
creterea i nmulirea microorganismelor (responsabile de fertilitatea natural a solului), asigurarea
unui drenaj mai bun, nmagazinarea unei cantiti mai mari de ap n perioada repausului de iarn, etc.

A doua lucrare foarte important la pregtirea solului este fertilizarea de baz. Prin aceast
fertilizare se administreaz ngrmintele organice (40-80 t/ha, n funcie de posibiliti) i chimice
greu mobile n sol (500-800 kg/ha superfosfat i 300-500 kg/ha sare potasic). Odat cu aplicarea
ngrmintelor chimice (care trebuie mprtiate separat, dac se amestec formeaz conglomerate i
nu se distribuie uniform pe teren) se aplic i o substan pentru dezinfecia solului i distrugerea
viermilor tericicoli (Aldrin, Heclotox, 60-80 kg/ha). ngrmintele trebuie aplicate dup lucrarea
adnc a solului (desfundare) i nu nainte, cum se mai practic nc, deoarece aplicate nainte, ele se
ncorporeaz la 50-60 cm i nu sunt accesibile pomilor n primii ani, cnd sistemul radicular este slab
dezvoltat.

ncorporarea ngrmintelor se face printr-o artur la 25-27 cm, urmat de discuirea solului
n vederea mrunirii. Pe solul nelucrat mecanic, administrarea ngrmintelor se face localizat la
groap.

A.

Plantarea pomilor i arbutilor fructiferi

Plantarea pomilor este bine s se fac toamna atunci cnd este posibil (terenul a fost pregtit
corespunztor i materialul sditor a fost scos din pepiniar) sau primva devreme cnd terenul s-a
zvntat i permite acest lucru. Pentru suprafee mai mici, se poate lucra la plantare i n ferestrele din
iarn, cnd temperatura este pozitiv i solul nu este ngheat. naintea plantrii, pe teren se marchez
locul fiecrui pom, prin pichetare. Schemele de pichetare difer n funcie de configuraia terenului.

Distanele de plantare sunt foarte diferite de la o specie la alta, iar n cadrul speciei de la un
soi la altul n funcie de vigoarea acestora i de capacitatea lor de ramificare. La stabilirea distanei de
plantare, trebuie reinut faptul c, la pomii maturi, distana dintre rnduri trebuie s fie mai mare sau
egal cu nlimea pomilor. Alegerea unor distane prea mici, determin interptrunderea coroanelor
pomilor vecini, umbrirea reciproc a pomilor i degarnisirea acestora, cu implicaii negative asupra
potenialului productiv. Dac se intervine prin tieri pentru a menine forat pomii n anumite limite,
necorelate cu potenialul biologic de cretere, pomii reacioneaz prin creteri puternice i nu fructific
sau fructific puin. La alegerea unor distane prea mari de plantare, nu se valorific eficient terenul,
nu se realizeaz un volum optim de coroan productiv i producia nu va ajunge la potenialul
soiurilor folosite. Greelile de pichetare, deci de amplasare greit a pomilor, au efecte negative
deosebite n timp. Pentru a se evita acest aspect, obligatoriu amplasarea pomilor se va face dup un
proiect fcut anterior, cu un sortiment de soiuri corect ales n funcie de zon. Acest sortiment trebuie
respectat, iar dac anumite soiuri nu pot fi procurate, n momentul plantrii, trebuie nlocuite cu altele,
numai de aceeai vigoare i cu acelai comportament n procesul polenizrii. Nu sunt puine cazurile,
mai ales pe suprafee mici, n livezile familiale, cnd se sap gropile n livad i apoi se cumpr
materialul sditor, n funcie de oferta pepinierelor, fr a corela distanele de plantare cu vigoarea, de
obicei, din necunoaterea soiurilor noi introduse n sortiment. Pentru a evita astfel de aspecte, se pot
cere unele informaii pepinierelor care distribuie materialul sditor. ntr-o parcel, se va folosi aceeai
distan ntre rnduri, pentru executarea mai uoar a ntreinerii solului, iar ntre pomi pe rnd distana
se va corela cu vigoarea soiurilor.

Orientarea rndurilor trebuie fcut pe direcia nord-sud, pentru o expunere egal a pomilor
la soare n cursul zilei. Pe terenul n pant, orientarea rndurilor se face paralel cu curbele de nivel i
numai pe pantele mici, pn la 6-8%, perpendicular sau oblic pe versant. Dispunerea perpendicular a
rndurilor pe panta terenului favorizeaz eroziunea solului i nu trebuie folosit dect n situaii bine
justificate.

Sparea gropilor se poate face manual sau mecanizat, n terenul lucrat, cu diametrul de 50-60
cm i 40-50 cm adncime pentru pomi i 30-40 cm n diametru i 25 cm adncime pentru arbuti, iar
n terenul nelucrat, gropile vor fi de 100/100/80 cm. nainte de plantare, pomilor li se fasoneaz
rdcinile principale la 20 cm, se mprospteaz rnile vechi, se scurteaz rdcinile rupte pn la
esuturi sntoase. Cu ocazia fasonrii, se face i trierea materialului de plantat, nlturndu-se plantele
deshidratate, cu atac de cancer, cu rdcinile sau scoara coletului distrus de roztoare, etc. Dup
fasonare, pomii se mocirlesc ntr-un amestec format din pmnt, baleg proaspt de bovine, ap i
eventual substane stimulatoare de nrdcinare (Radistim), de consisten fluid, care s adere bine pe
rdcini, dup care pomii se distribuie la gropi. Mocirlirea are rolul de a asigura un contact mai bun
ntre rdcin i sol, evit rmnerea aerului n jurul rdcinilor ce provoac mucegirea acestora i le
stimuleaz creterea. Plantarea trebuie fcut nainte ca mocirla s se usuce pe rdcini, altfel efectele
acesteia sunt contrare scopului urmrit.

Este foarte important ca de la cumprarea materialului sditor i pn la plantare, ct i pe


timpul plantrii, cu excepia pomilor care se fasoneaz, mocirlesc sau se planteaz efectiv la un
moment dat, ceilali s fie stratificai provizoriu (s aib rdcinile acoperite cu pmnt reavn) pentru
a fi ferite de soare i vnt. Dac nu se protejeazj rdcinile n cursul unei zile, pomi pot fi deshidratai
i prinderea compromis. De asemenea, transportul sau manipularea materialului sditor nu se va face
niciodat la temperaturi sub 0.

Plantarea propriu-zis se face de o echip format din 2-3 muncitori, din care unul fixeaz
pomul n groap, al doilea asigur alinierea pe rnd i al treilea adaug pmnt. Pe timpul umplerii
gropii, pmntul se taseaz pentru a fixa corespunztor pomul. Trebuie acordat atenie mare
adncimii de plantare. Punctul de altoire trebuie s rmn deasupra solului. Pentru aceasta, punctul de
altoire a pomului se fixeaz la circa 5-7 cm deasupra solului pe terenul orizontal, astfel ca, dup
aezarea pmntului din groap, punctul de altoire s fie deasupra nivelelui solului. Pe terenul n
pant, adncimea de plantare difer, astfel la baza pantei pomii se planteaz mai sus (7-10 cm)
deoarece prin eroziune terenul se ridic, la mijlocul pantei pomii se planteaz ca pe teren orizontal, iar
n partea de sus a pantei pomii se planteaz mai jos, deoarece de aici solul este splat. Pentru arbuti,
semiarbuti sau alt material pe rdcini proprii nmulit vegetativ, plantarea se poate face mai adnc
dect n pepinier, deoarece formeaz rdcini adventive pe zonele ngropate.

La speciile la care prin combinaia de altoire se obin pomi de vigoare mic, este foarte
important ca altoiul s nu vin n contact cu solul pe perioada exploatrii livezii (prin eroziune,
lucrrile solului), deoarece exist riscul emiterii rdcinilor din altoi, trecerea pe rdcini proprii i
revenirea la vigoarea biologic, cu implicaii negative asupra ntreinerii ulterioare a plantaiei.

Pentru speciile de arbuti, semiarbuti i cpun, plantarea se poate face pe rigole, care se
deschid mai uor i mai repede dect gropile.

Indiferent de modul de plantare, n gropi sau pe rigole, dup plantare pomii trebuie udai,
chiar dac solul este reavn, udarea avnd rolul de scoatere a aerului din jurul rdcinilor favoriznd
astfel prinderea pomilor. La plantarea de toamn, n jurul coletului pomilor se face un muuroi cu rolul
de a proteja punctul de altoire peste iarn, iar la plantarea de primvar o copc pentru udare. Dup
infiltrarea apei, pomii se muuroiesc pentru a menine apa ct mai bine i a favoriza prinderea.

A.

ntreinerea plantaiilor pomicole

Pentru asigurarea condiiilor optime de cretere i fructificare a pomilor, n livad se execut


o serie de lucrri specifice: ntreinerea solului, fertilizarea, irigarea, tierea, protecia fitosanitar,
protecia recoltelor mpotriva brumelor, recoltarea i valorificarea fructelor, etc.

ntreinerea solului n livad are drept scop nlturarea concurenei pentru ap i hran pe
care buruienile o fac pomilor, asigurarea unui regim aerohidric optim n sol, necesar
microorganismelor, distrugerea crustei i evitarea pierderii apei prin evaporare, etc.

Exist mai multe metode de ntreinere a solului, fiecare avnd avantaje i dezavantaje.
Dintre cele mai utilizate posibiliti de ntreinere a solului amintim:

- ogorul lucrat se practic n general n plantaiile tinere, asociat sau nu cu culturi intercalate,
i n plantaiile mature, n zonele cu precipitaii mai puine. ntreinerea solului const n lucrarea
repetat a acestuia cu grapa cu discuri sau cultivatorul. Are avantajul c distruge buruienile i elimin
concurena fcut de buruieni, se asigur un regim aerohidric bun n straturile superficiale ale solului,
se conserv bine apa, iar solul se nclzete mai uor primvara. Dintre dezavantaje amintim: calitatea
mai slab a fructelor i o perioad mai mic de pstrare (mere), nu se permite intrarea cu mijloacele
mecanice pentru stropiri dup ploaie, humusul se mineralizeaz mai repede i deci fertilitatea solului
scade dac nu se intervine cu ngminte organice.

- nierbarea total sau alternativ a intervalului dintre rnduri, const n semnarea


intervalului dintre rnduri cu amestecuri de ierburi i lucrarea solului numai sub coroana pomilor.
Iarba cosit periodic, se poate folosi pentru furajare sau ca mulci pe rndul de pomi. Este un sistem din
ce n ce mai folosit n plantaiile pe rod, deoarece permite accesul mijloacelor mecanice pentru
efectuarea tratamentelor fitosanitare cnd solul este ud, asigur o mai bun calitate a fructelor, n

zonele umede, iarba consum o parte din apa n exces, etc. Dintre dezavantaje se poate aminti faptul
c, solul este mai rece i primvara riscul brumelor este mai mare, se favorizeaz rspndirea
rdcinilor n straturile superficiale ale solului. nierbarea se poate aplica numai acolo unde exist
suficient ap din precipitaii sau din irigare, iar n anumite cazuri, n iarba existent se instaleaz
mamifere rozotoare (oareci, obolani) care pot distruge scoara din jurul coletului. Unde sunt carene
hidrice se practic nierbarea alternativ a rndurilor cu schimbarea periodic a acestora. Pentru
evitarea formrii rdcinilor n straturile superficiale ale solului, se recomand distrugerea periodic a
nierbrii.

Cerinele fa de cldur.
Mrul are cerine reduse fa de cldur. Romania dispune de condiii pedo-climaterice care corespund
n majoritate cerinelor biologice ale soiurilor de mr cultivate pe tot teritoriul ei, iar necesitile de
frig n timpul iernii sunt satisfcute pe deplin. Mrul se dezvolt bine n zonele cu temperatura medie
anual n limitele de +7,5+11,00C, i respectiv n perioada de vegetaie de circa +13+180C.
Dezmuguritul mugurilor la mr depinde de epoca de nflorire a soiurilor i ncepe atunci cnd suma
temperaturilor peste 00C este de 74970C, nceputul nfloririi pomilor la 3403900C (fiind de
obicei la sfritul lunii aprilie nceputul lunii mai), iar florile se deschid cnd temperatura aerului
depete +110C. Suma temperaturilor peste 00C necesar pentru ciclul ntreg de vegetaie variaz n
funcie de soi i este n mediu de 36000C.

Rezistena organelor pomilor de mr la temperaturile joase.

Organizarea teritoriului
Organizarea corect a terenului livezii asigur folosirea eficient a forei de
munc, mainilor i uneltelor pentru a obine o producie pomicol cu un randament
nalt. Proiectul de organizare a terenului livezii prevede: parcelarea,
trasarea reelei de drumuri, construciilor hidrotehnice i reelei de irigaie, a zonelor
de ntoarcere, a perdelelor antierozionale i de protecie contra vnturilor
dominante, amplasarea centrului gospodresc i a altor dotri tehnice.
Parcelarea terenului se face n funcie de dimensiunile plantaiei, sistemul
de cultur utilizat, forma proprietii, relief, amenajrile antierozionale.
Cea mai eficient form a parcelelor este dreptunghiular cu lungimea de aproximativ de 2 ori mai
mare dect limea, n unele cazuri parcelele pot avea i alt form, n dependen de relief sau ali
factori.
Pentru livezile de tip comercial-industrial, amplasate pe terenuri plane sau pe pante pn la 30
nclinare i uniforme, sunt recomandate parcelele cu urmtoarele dimensiuni: 600 m lungime i 300 m
lime sau 300 m lungime i 150 m lime. Aceste dimensiuni asigur folosirea raional a terenului,
amplasarea sistemelor de irigare, aplicarea eficient a utilajelor pentru mecanizarea lucrrilor, precum
i transportul recoltei.
Pregatirea terenului se face prin defrisare, nivelare, fertilizare substantiala si mobilizare adanca prin
desfundare la 60 cm. In cazul in care marul urmeaza dupa mar,par sau gutui,se impune o pauza de 3-5
ani.Intervalul amintit poate fi redus la 2-3 ani daca defrisarea se face cu atentie si apoi urmeaza
cultivarea terenului cu leguminoase si ierburi perene,plus o fertilizare abundenta cu gunoi de grajd.
Fertilizarea minerala presupune aplicarea inainte de desfundare a 120-150 kg s.a.P2O5/ha,100-150 kg
s.a.K2O/ha,amendamente calcaroase pe solurile cu pH sub 5,5. Pentru livezile intensive pregatirea
minutioasa a solului si fertilizarea sunt hotaratoare pentru reusita culturii.
Producerea materialului saditor se face in pepiniere dupa tehnologia obisnuita cu unele sublinieri:
- in campul I se altoiesc mai intai portaltoii vegetativi de vigoare slaba,apoi cei de vigoare mijlocie si
in final portaltoii franc;

- in campul II altoii cresc lent de aceea necesita fertilizare suplimentara pentru a realiza cresteri
viguroase si formarea de anticipati care grabesc formarea coroanei.Pomii trebuiesc sa fie destul de
vigurosi si cu radacini sanatoase pentru a realiza o buna prindere si demarare rapida in crestere.
In unele cazuri se pot planta la locul definitiv (in livada) portaltoii care se vor altoi pe loc sau se vor
planta portaltoii altoiti la masa.Aceasta metoda face insemnate economii la plantare(se planteaza in
acest caz cu plantatorul)si la achizitionarea materialului saditor dar intarzie intrarea pe rod cu 1-2 ani.
La mar se infiinteaza numai plantatii intensive si superintensive care produc fructe incepand din anul
al II-lea de la plantare.
Stabilirea distantelor de plantare si pichetare
Distantele de plantare se stabilesc n functie de urmatorii factori: vigoarea speciei, a soiului si a
portaltoiului; sistemul de livada si de coroana; fertilitatea solului; regimul de precipitatii s.a. In
general, ca regula, se poate spune ca cu cat vigoarea este mai mare, se va planta mai rar. De asemenea,
cu cat terenul este mai fertil si zona mai bogata n precipitatii se va planta mai rar, deoarece pomii
cresc viguros.
Daca pomii sunt plantati prea desi, se umbresc reciproc, ceea ce duce la dereglari n viata lor. Daca
pomii sunt plantati prea rar, nu se realizeaza volum suficient de coroana la ha, conversia luminii este
mica, productia insuficienta.
Pichetarea
Lucrarea este relativ grea, deoarece necesita atentie, precizie si nu n ultimul rand, o constiinciozitate
deosebita. Pentru realizarea ei avem nevoie de o serie de instrumente si materiale specifice: teodolite,
echere topografice, mire, panglici de otel, fise, jaloane, tarusi de ntindere, picheti, topoare, sarme
gradate la distantele dintre randuri si dintre pomi pe rand. Lucrarea are trei etape: parcelarea,
ncadrarea terenului, pichetarea propriu-zisa.
Parcelarea este mpartirea terenului n unitati teritoriale: parcele si tarlale. Marimea si orientarea
parcelei se face n functie de forma de relief, sistemul de cultura. Forma cea mai corespunzatoare a
parcelei este cea dreptunghiulara. Suprafata parcelelor difera n functie de relief. Parcelele se
orienteaza cu lungimea pe directia curbelor de nivel, fiecare dintre ele trebuind sa aiba portiuni de
teren cu aceeasi panta, sau cu diferente foarte mici.
Incadrarea terenului. Pe marginea runga a parcelei se alege o dreapta AB, care constituie baza de
pornire a pichetajului. Lungimea dreptei AB trebuie sa fie un multiplu al distantei dintre pomi pe rand.
Din punctele A si B se vor ridica doua perpendiculare AC si BD, cu ajutorul teodolitului, egale ca
lungime. Daca teodolitele lipsesc, se folosesc metode mai simple: metoda arcelor de cerc, metoda
triunghiului dreptunghic. n general, lungimea laturilor AC sau BD; -este mai mica decat lungimea AB
si este un multiplu al intervalului dintre randuri. Daca latura CD, nou formata este egala ca lungime cu
AB, cu alte cuvinte, daca dreptunghiul sau alta forma geometrica astfel formata, s-a nchis perfect
nseamna ca s-a lucrat corect. n caz contrar, lucrarea se reface, pana la obtinerea situatiei de mai sus.
Pichetarea propriu-zisa. Reprezinta marcarea locului de plantare a pomilor, n interiorul parcelei.
Laturile AC si BD se mpart la distantele corespunzatoare dintre randuri si se marcheaza cu ajutorul
pichetilor care vor ramane si dupa saparea gropilor si dupa repichetare, pana la terminarea lucrarii de
plantare. Latura AB va constitui randul numarul 1. Celelalte se vor marca la o distanta
corespunzatoare, n functie de primul rand.
In cele mai multe cazuri, panglica este mai scurta decat lungimea parcelei, n acest caz se vor trasa
drepte suplimentare A1 C1; A2, C2 Fixarea locului fiecarui pom n parte se face cu ajutorul unei
sarme marcate. Aceasta se ntinde ntre pichetii de baza, de pe laturile AC si BD. Distanta dintre
ultimii picheti care marcheaza randul si marginea parcelei trebuie sa fie 1/2 din distanta dintre doi
pomi consecutivi la fel ca si distanta dintre randurile din marginea parcelei Operatia de ntindere a
sarmei continua pana la pichetarea ultimului rand.

Pentru plantarea unor suprafee mici, uneori se procur material sditor din piee, de la
persoane necalificate n producerea pomilor altoii. De cele mai multe ori, pomii astfel procurai nu
sunt altoii, nu corespund soiurilor sub numele crora se comercializeaz. La prun i viin, foarte
frecvent se comercializeaz drajoni recoltai din plantaii btrne i bolnave, drajoni care au anse mici
s se prind, nemai vorbind de producie. Procurarea materialului sditor trebuie fcut de la uniti
specializate n acest scop, de obicei, subordonate staiunilor de cercetare din zona respectiv.
Pepinierele produc cu precdere speciile pomicole specifice zonei respective i n cantiti mai mici
alte specii. Pe baz de comand ferm sau contract, ncheiat cu un timp nainte, pepinierele pot livra
un anumit sortiment de material sditor i n cantitatea dorit.
Este de preferat s se foloseasc la plantare material sditor de un an, cu excepia nucului, la care
poate fi de 2-3 ani. Pomii mai btrni, de obicei, sunt prea nali pentru a fi condui n livad cu
trunchi mic-mijlociu, necesit scurtri severe pentru proiectarea coroanei i pornesc mai greu n
vegetaie dup plantare.
Plantarea pomilor
Perioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pana la venirea gerurilor. Plantarea
de primavara da rezultate bune cu cat se face mai devreme. Daca plantarea se face toamna, ntre
radacini si sol se stabileste un contact bun, ranile se cicatrizeaza mai usor si ncep procesele de
rizogeneza, care duc la formarea a noi radacini, pana n primavara. Daca plantarea se face primavara,
se ncepe cu speciile care dezmuguresc mai repede: cais, piersic, visin, prun, par si arbustii fructiferi.
Inainte de plantare pomii sunt supusi unor operatiuni obligatorii
Controlul viabilitatii si a sanatatii. Pomii sanatosi au scoarta turgescenta, tesuturile sanatoase de
culoare caracteristica, uniforma,.sectiunea prin radacina este alba cu miros placut.
Fasonarea radacinilor se face pentru mprospatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4
mm, scurtarea radacinilor cu diametrul ntre 4 mm si 10 mm. Radacinile fibroase se taie scurt. inand
cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase, de schelet, acestea se lasa cat mai lungi, daca nu
sunt ranite, n caz contrar acestea se fasoneaza deasupra ranii.
Mocirlirea radacinilor consta n scufundarea repetata a radacinilor pomilor ntr-un amestec alcatuit din
parti egale de balega proaspata de vita, pamant de telina si apa. Acest amestec asigura n primele faze
de dupa plantare un contact bun cu solul, asigura o buna cicatrizare a ranilor si substante nutritive.
Mocirlirea este obligatorie la toate plantele si cele din toamna si cele din primavara. Pomii se vor
planta imediat dupa mocirlire, ca mocirla sa nu se usuce pe radacini.
Pentru livezile intensive, pe terenul pregatit asa cum s-a aratat, se sapa gropi de 30cm x 30cm x 30cm,
fiecare dimensiune putand fi marita cu pana la 10 cm, n functie de vigoarea pomului. Plantarea se face
cu ajutorul cablurilor marcate sau cu scandura de plantare. Pomii se planteaza n asa fel ncat punctul
de altoire sa ramana la nivelul solului, dupa plantare.
Anterior plantarii, dupa stabilirea adancimii de plantare, pe fundul gropii se face un mic musuroi din
pamant reavan, pe care se aseaza pomul. Un muncitor tine de pom, iar altul trage pamant n groapa n
asa fel ncat acesta sa patrunda bine printre radacinile pomului, dupa care se calca bine. n continuare
se pune n gropi, 10-15 kg mranita si se acopera total cu pamant, care este bine tasat cu piciorul. Daca
pamantul este uscat, se uda cu 5-8 I apa. La sfarsit se face un mic musuroi n jurul pomului. Daca
pamantul este prea umed, nu se planteaza pomii,deoarece exista pericolul tasarii solului, ceea ce

mpiedica dezvoltarea radacinilor.


Lucrarea de repichetare consta n amplasarea tutorilor n groapa, n functie de schema de pichetaj, cu
ajutorul scandurii de plantare sau a cablurilor marcate.plantare, cu 2/3 din pamantul scos din primul
strat, bogat n humus.
Plantarea propriu-zisa se face n acelasi mod ca n cazul precedent.
Udarile dupa plantare se fac n functie de precipitatiile din zona, dar n general se dau la 3-4
saptamani,1-2 galeti cu apa. Pentru udare se desfac musuroaiele se uda dupa care se refac.
In timpul verii solul din vecinatatea pomului se mulceste cu paie, pleava, frunze, rumegus.
Intretinerea plantatiei
Taierile sunt operatiuni chirurgicale si nechirurgicale prin care se modifica pozitia relativa a ramurilor
n coroana si a mugurilor pe ramuri. Altfel spus taierile trebuie sa stimuleze functiile pomului slab
manifestate si sa le tempereze pe cele manifestate intens.
Operatiuni tehnice utilizate la taierea pomilor:
- chirurgicale - de taiere cu foarfeca fierastraul;
- nechirurgicale - cand nu se fac taieri si se modifica pozitia ramurilor. Dupa importanta taierile se
clasifica n principale - care au efect mare n dirijarea cresterii si rodirii si secundare - cu efect mai mic
n procesul respectiv. De obicei acestea se executa mai rar.
Taierea de formare debuteaza n scoala de pomi si se continua n livada pe parcursul a 3-4 ani.
Sistemele de coroana au evoluat, de Ia cele cu volum mare, specifice livezilor clasice, la cele cu volum
mic, aplatizate, specifice livezilor superintensive. Sistemul de coroana, adaptat ntr-o livada, depinde
de sistemul de cultura, de vigoarea portaltoiului si a soiului, de particularitatile morfologice ale
pomului.
Principii de formare a coroanei: - se promoveaza sisteme de coroana care sa respecte particularitatile
biologice ale soiului respectiv;
- operatiunile n uscat si cele n verde, sunt combinate pentru a ndeparta cat mai putina biomasa, ceea
ce are ca urmare obtinerea unui sistem de coroana n scurt timp;
- elementele de schelet formate vor fi plasate Ia distante si sub unghiuri regulamentare ntre ele;
- ramurile de schelet trebuie garnisite cu ramuri de semischelet cu distante intre ele de 25-30 cm iar
acestea cu ramuri de rod la 10-15 cm intre ele;
- trunchiul sa nu depaseasca 40-60 cm iar pomii sa nu depaseasca in inaltime 3,5 si 2,5 in livezile
intensive.

A.

Intretinerea si lucrarile solului in plantatiile pomicole

In plantatiile pomicole solul se mentine in diferite sisteme de cultivatie in asa fel incat pomii sa nu fie
concurati. Practicarea unui sistem adecvat de intretinere a solului se face in functie
de:zona,precipitatii,textura solului,specie,soi,portaltoi.
Ogorul negru
Acest sistem mentine solul dintre randuri si pe randuri de pomi afanat si curat de buruieni prin lucrari
repetate:doua araturi primavara si toamna,si 4-6 lucrari cu freza. In functie de specie portaltoi si
textura solului araturile sunt intre 10-20 cm.Lucrarile cu freza se fac la 6-8 cm.
avantaje:
- inmagazinarea in sol a unei cantitati mari de apa;
- favorizarea respiratiei si a proceselor biochimice
- combaterea bolilor si daunatorilor;
- poluarea slaba a solului.
dezavantaje:
- intensificarea proceselor de eroziune;
- scaderea rezistentei pomilor la ger;
- limitarea accesului masinilor pentru executarea tratamentelor;
- fructele cresc mari nu au gust,greutate si caracteristicile soiului respectiv;
- este costisitor.

Ogorul erbicidat
Prin acest sistem, solul este mentinut curat de buruieni cu ajutorul erbicidelor, fara a exclude total
anumite lucrari ale solului. Erbicidele se mpart n mai multe categorii:
Erbicide preemergente, se aplica de regula primavara sau toamna, pe buruienile anuale. Triazinele sunt
bine suportate de mar si par si mai putin de samburoase, n special prunul si caisul. Pomii tineri si
arbustii suporta mai greu triazinele, datorita sistemului radicuiar mai putin dezvoltat. Dintre erbicidele
triazinice, cele mai recomandate n pomicultura sunt cele pe baza de simazin si atrazin.
Erbicide postmergente se aplica pe buruieni tinere si se absorb prin frunze. Aceste erbicide pot fi de
contact si sistemice.
Erbicidele de contact actioneaza asupra partilor vegetative si le distrug n 7-15 zile, dar acestea se
refac n decurs de o luna.
Erbicidele sistemice patrund n corpul plantei, deregleaza metabolismul acesteia si i provoaca
moartea. Sunt foarte indicate pentru buruienile perene.
Toate erbicidele vor fi aplicate conform instructiunilor de utilizare, pentru fiecare specie pomicola.
Adaptarea acestui sistem de ntretinere, nlatura tasarea solului, dar provoaca un grad mare de poluare,
comparativ cu sistemul precedent. Cercetarile n domeniu, efectuate n tara si n strainatate arata ca
erbicidele aplicate corespunzator, prezinta o etapa agrotehnica necesara, pentru mentinerea solului
curat de buruieni, n special pe randul de pomi.
Ogorul combinat
Acest sistem de ntretinere mbina elemente de tehnologie de la sistemele de ntretinere prezentate
anterior. n acest fel avantajele ambelor sisteme de ntretinere se ntalnesc aici: putin poluant, mentine

structura solului, este ieftin. Prin ogorul combinat intervalul dintre randuri se mentine lucrat sau
nierbat, iar pe randurile de pomi, se erbicideaza.

A.

Fertilizarea plantatiilor pomicole

Fertilizarea plantatiilor de mar constituie una dintre verigile culturale cu consecinte importante asupra
cantitatii si calitatii productiei de mere. Este necesar ca ea sa se aplice diferentiat dupa varsta pomilor,
potentialul productiv, ncarcatura de rod si tipul solului pe care este amplasata plantatia.
Cercetarile arata ca, la mar, consumul de elemente pentru producerea a 40 t fructe la hectar este de
aproximativ 95 kg azot, 40 kg fosfor, 12 kg potasiu, 26 kg calciu si 29 kg magneziu.
Anual este necesar sa se refaca fertilitatea solului prin aplicarea de ngrasaminte n doze care sa
suplineasca cantitatile consumate. In functie de varsta pomilor se recomanda sa se aplice urmatoarele
doze de ngrasaminte chimice:
- n anul I - 100 kg/ha azotat de amoniu, 120 kg/ha superfosfat si 80 kg/ha sare potasica.
- n anul II - 200 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat si 160 kg/ha sare potasica.
- n anul III - IV si urmatorii - 300 kg/ha azotat, 250 - 300 kg/ha superfosfat si 250 - 300 kg/ha sare
potasica.
Aplicarea ngrasamintelor chimice se face numai pe randul de pomi, pe o banda de circa un metru de o
parte si alta a acestuia. Acolo unde solurile sunt sarace n humus, deci exista o fertilitate naturala slaba,
se intervine cu aplicarea periodica, odata la 2-3 ani, a cate 40-50 t/ha gunoi de grajd si eventual si 5-6
t/ha amendamente calcaroase, la nevoie.
Superfosfatul, sarea potasica, gunoiul de grajd si amendamentele plus o treime din doza de azotat se
aplica toamna si se ncorporeaza n sol odata cu aratura, iar restul ngrasamintelor azotoase se aplica
primavara n perioada legarii fructelor.
Metode de aplicare a ngrasamintelor

Ingrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular, pe partile aeriene ale plantei. La randul ei
fertilizarea se poate face pe ntreaga suprafata sau doar n zona radacinilor.
Fertilizarea pe ntreaga suprafata este utilizata n livezile pe rod unde radacinile ocupa aproape tot
spatiul dintre randurile de pomi. ngrasamintele organice se administreaza cu MIG iar cele chimice cu
MA, dupa care se ncorporeaza prin aratura.
Fertilizarea locala se face n special la pomii tineri, cu sistemul radicular mai putin dezvoltat, si consta
n aplicarea ngrasamintelor n zonele unde acestea se gasesc n numar mare.
Fertilizarea extraradiculara se bazeaza pe proprietatea plantelor de a absorbi substante nutritive si cu

ajutorul organelor verzi.


Aceasta metoda de fertilizare este utilizata atunci cand solul este uscat si absorbtia radiculara este
slaba. De asemenea, este recomandata pe solurile nisipoase si pe solurile reci.
Fertilizarea extraradiculara este foarte eficienta la aplicarea microelementelor, care nu poate fi
eficienta, decat prin aceasta metoda.
La aceasta fertilizare se folosesc concentratii slabe de ngrasaminte 1 chimice cu micro- si
macroelemente.
Prima fertilizare se face dupa caderea petalelor. A doua fertilizare se face la nceputul cresterii
fructelor, cand sunt necesare cantitati mari de ngrasaminte chimice. n continuare se mai fac fertilizari
la 2-3 saptamani, pana la intrarea fructelor n parga.
Aceste fertilizari se pot face concomitent cu aplicarea pesticidelor, majoritatea elementelor chimice
fiind compatibile cu acestea.
Irigarea constituie de asemenea un factor limitativ al cultivarii pomilor, avand un rol hotarator n
zonele cu precipitatii sub 500 mm si chiar 600 mm anual. Prin irigare se urmareste mentinerea
umiditatii necesare desfasurarii n conditii optime a fiecarei fenofaze. Pentru aceasta, se recomanda
aplicarea n functie de tipul de sol si a indicilor hidrofizici ai acestuia, a 2-3 udari cu 300-500 mc apa
la hectar, mai ales n perioada iunie-august cand cerintele de consum ale pomilor sunt maxime. Dintre
metodele de irigare cunoscute, cele mai corespunzatoare pentru livezi s-au dovedit cele prin brazde si
cu microjet sau prin picurare.

Cadrul natural in care au fost facute studiile si observatiile

Scurta prezentare a fermei

Teritoriul fermei 7 Vernesti , apartinand de S.C.P.P.Vernesti, Buzau, se afla pe raza localitatii


Vernesti, comuna Vernesti, judetul Buzau, fiind aflata la 4 km nord-vest de municipiul Buzau, pe
Soseaua nationala Buzau-Brasov.
Studii geomorfologice
Teritoriul fermei 7 Vernesti se incadreaza in zona subcarpatilor Buzaului. Relieful este
accidentat cu versanti cu inclinari mai slabe sau mai puternice, vai adanci si zone de alunecari active si
partial stabilizate.
Dealurile au forma de spinari cu orientare N-S din care se mai desprind ramificatii.
Aspectul lor geomorfologic indica mari variatii datorita alunecarilor de teren frecvente.

Ca zone geomorfologice intalnim : - versanti neuniformi


c) Cumpene in forme de spiranri N-S
d) Vai si valcele
e) Microplantonuri
f) Pe versanti apar zone foarte ondulate, fragmentate , cu eroziuni de adancime

Zona nu prezinta niciun rau mai important, insa sunt prezente anumite canale de irigatie in
apropiere.
Altitudinea maxima a terenului este de 520 m iar cea minima este de 320 m.

Consideratii geologice

Din punct de vedere geologic, zona se incadreaza in formatiuni pliocene, integrand in animite
portiuni si depozite cuaternare.
Terenul prezinta doua mari variatii si aceasta datorita faptului ca a fost deranjata in unele
locuri pozitia stratelor, iar altele au ramas orizontale datorita amestecarii stratelor prin deplasari de
terenuri.
Solurile in aceste perimetre sunt de varsta neomogena( pliocenul superior.

Clima
Pentru caracterizarea climatologica a zonei s-au folosit datele inregistrate la statia
meteorologica Buzau , fiind cea mai apropiata de zona respectiva si care poseda date pe o perioada
Luna

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

mai lunga de timp.

Regimul termic :

Temperaturi medii anuale in grade Celsius

Iul

Aug

Sept

Oct

Noi

Dec

Temp. -2,4

0,5

4,4

10,7

16,4

20,1

22,5

21,9

17,5

11,5

5,0

0,1

Medii pentru lunile cu temperatura cea mai scazuta : ianuarie = -2, 4 C; februarie = 0,5 C.
Amplitudinea anuala = 24,9 C.
Media maximelor zilnice anuala = 16,5 C.
Media minimelor zilnice anuala = 5,7 C.
Media maxima zilnica cea mai ridicata luna iulie = 29,6 C.
Media maxima zilnica cea mai scazuta luna ianuarie = -6,3 C.

Temperaturile maxima absoluta : Lunara august 39,6 C


Anuala 39,6 C
Temperaturile minime absolute : Lunara ianuarie -29,6 C
Anuala -29,6 C.

Zilele cu inghet timpuriu apar rar in luna octombrie in spacial in a doua jumatate a acesteia, iar
in cele cu inghet tarziu apar in aprilie cu o frecventa slaba dar care pot aduce prejudicii culturilor in
special in perioada infloritului.

Precipitatiile medii anuale :

Luna

Ian

Precip. 27,1

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Noi

Dec

26,8

25,6

43,4

56,6

80

61,7

48

34

39,5

36

33,4

Perioada cea mai bogata in precipitatii o formeaza luni mai, iunie si iulie.

Regimul eolian

Vanturile predominante in zona sunt


A.

Crivatul care bate din directia N-E cu o frecventa de 1-.5%, urmat ca intensitate si frecventa
de Austru care bate din directia S-V

B.

Baltaretul ce bate din directia S-E aducand nori de ploaie.

Crivatul e un vant rece, bate foarte puternic in timpul iernii cand spulbera zapada si scade
temperatura.
Austrul este un vant de primavara, cald, influentand evaporarea apei din sol.
Permietrul fermei se caracterizeaza printr-un climat continental, cu ierni relativ reci, cu zapada putina ,
neuniform repartizata, cu vanturi precvente ce accentueaza evaporarea apei din sol.

Vegetatatia

Vegetatia spontana din teritoriul fermei este specifica silvostepei.


PE aceste pasuni si fanete se intalnesc : -Paiusul(Pestuca Sulcata) , pirul gras (Cynodon dactylon),
barboasa(Antropogen). In culturi se gasesc : Mohor(Setaria virindis),volbura(Convolvulus),
palamida(Cirsium arvense). Din speciile pomicole si silvice cresc spontan : corcodusul, marul, parul,
prumnul, salcamul, paducelul, otetarul catina si altele.

Concluzii asupra studiilor

SUprafata fermei se caracterizeaza din punct de vedere aragrafic prin mari diferente de nivel intalnind
versanti neuniformi, cumpene, in forma de spinari, vai si valcele, microplatouri, forme de relief care
dau posibilitatea la scurgeri neuniforme a apelor producand eroziunea la suprafata. Din punct de
vedere geomorfologic zona se caracterizeaza prin alternante de roci corozive si inclinari puternice de
strate dand
posibilitatea infiltrarilor puternice si influentand starea fizico-mecanica a rocilor constitutive pana in
faza de curgere plastica. Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin ploi cu caracter
torential si vanturi puternice, alternante insemnate de temepratura care de asemenea actioneaza asupra
procesului de degradare a solului si bunei dezvoltari a pomilor din plantatii.
Se impune (pentru mentinerea livezii in parametrii optimi de dezvoltare si stare fitosanitara) luare
unor masuri de organizare a terenului, prin construirea de canale si debusee pentru scurgerea si

evacuarea apelor, prin crearea de teresamente in locurile unde e posibila aceasta lucrare pentru a putea
preintampina si elimina pe cat posibil fenomenele de eroziune si alunecari de teren.

Structura organizatorica a fermei

Ferma 7 Vernesti apartina statiunii de cercetare si productie pomicola Vernesti din Buzau, aceasta
fiind subordonata Institutului de cercetare si productie pomicola Maracineni Arges.
Ferma dispune in total de 10ha cu un numar total de 1123 pomi(meri), in medie 112 pomi\ ha.

Plan de plantare pentru o suprafata de 10 ha

Parcela\
Suprafat
a
Parcela1
2.5ha
Parcela 2
2.5ha
Parcela 3
2.5ha
Parcela 4
2.5ha
tot
al

nr

Soiul
portaltoi
ului
Ionathan

MM106
Ionathan
M7
Starkins
on
MM106
Goldspu
n
MM106

%
Precipitat
ie
30

Supra
fata
ha
0.75

Distante de
plantare

Nr de
Rezerva
pomi in 3%
parcela
750
23

Tota
l

2.5

Nr.de
pomi
la ha
1000

30

0.75

2.5

1000

750

23

773

20

0.5

1.6

1562

781

24

805

20

0.5

1.6

1562

781

24

805

100

10

773

val

Lista de materiale

Nr.crt
1
2
3
4
5
6

Denumirea
materialelor
Picheti
Pomi
Gunoi grajd
Uree
Tutori

U.M

Pret\U.Mlei

Cantitate

Valoare

Total

buc
buc
t
t
Buc.

0.5
15
1000
1000
1

22000
22000
660
2.2
22000

11000
330000
660000
2200
22000

11000
330000
660000
2200
22000

7
8
9

Calculul necesarului pentru instalarea spalierului la o plantatie de


pomi

Nr.
parcela

Suprafata
ha

Distanta
Intre
randuri

Lungime
Cumulata
a
randurilor

Latimea
parcelei

Lungimea
parcelelor
(m)

Nr. de
randuri
in
parcela

Nr. de
stalpi
mijlocasi

Nr. de
stalpi
fruntasi

Rezerva
3%

1.
2.
3.
4.
5.
TOTAL
VALOARE

Antemasuratoare Deviz nr. 1


Lucrari pentru pregatirea terenului

Capitolul I
Manopera
Nr.crt Cod
NTM

Denumirea lucrarii UM si
cantitate

Zo\UM

3246

0,11

3226

3223

3135

3091

2887

Inc.+desc.ingr.chimice
UM t cantitate
Inc+desc.gunoi grajd
8 12km
UM= t cantitate
Inc.gunoi grajd si facut plat
Forma
UM= t cantitate
Deservit MIC
2lucrari
UM=t cantitate
Maruntit ingr.chimice
UM=t cantitate
Defisat veg.lemnoasa
UM=t cantitate

Total Zo

Din care pe categorii

I
IV
0,25

0,18

0,08

0,14
18,6

II

III

Tota
l

Coeficienti de transformare in ha

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.

Administrat ingrasaminte chimice cu MIC(ha) 0,20;


Administrat gunoi de grajd cu MIG (Z) 0,08;
Dezinfectat teren (ha) 0,43;
Desfundat la 60 cm cu S 1800(ha) 8,9;
Nivelat terenul nu NT 2,8- 2lucr.+disc 1,07;
Nivelat cu NT + disc de 2 ori (ha) 0,47;
Aratura de 30 de cm 2ori inainte de plantare(ha) 1,80;
Aratura normala inainte de plantare (ha) 1,36;
Discuit dupa plantare(ha) 0,47;
Dezinfectat solul(ha) 0,43;
Aratura la 30 -25 cm (ha) 2,00;
Aratura normala intre randuri(ha) 1,30;
Discuit aratura doua lucrari(ha) 0,59;
Aratura la 20-22 cm dupa plantare(ha) 0,95;
Lucrat cu discul intre randuri de 4 ori(ha) 0,60;
Stropit de 4 ori(ha) 0,15;
Semanat ierburi perene cu SUP 21(ha) 0,54;
Stropit in livada cu MSSP de 3x300 0,37;
Imprastiat gunoi grajd 25t/ha 2,14;
Stropit cu MPSP 300(ha) 0,15;
Discuit cu GDD1,8(ha) 0,60.

Capitolul II
Utilaje(lucrari cu tractoare si masini agricole)
Nr.Crt.

1.
2.
3.
4.
5.

Lucrarea
Caracteristici si utilajul folosit
Administrat ingrasaminte
chimice cu MIC
Administrat gunoi grajd cu
MIG cant=80
Dezinfectat teren
Desfundat la 60cm cu S 1800 ha
Nivelat terenul ha

Coeficient de
transformare in ha
a.n
0,20
0,08
0,43
3,9
1.07

Cantitate

Total lucrari mecanice pentru 10 ha

Total ha a.n
Tarif lei/ha a.n
Total lei

Capitolul III
Materii si materiale
Nr.Crt.

Denumirea

UM

Cantitate

Valoare

Greutate
pentru
tranport kg

1
Suprafata
Ha
1
2
Save potasica
Kg
1
3
Gunoi de grajd t
50
4
Sinoratox
kg
25
Total valoare materii si materiale pentru 10 ha

Capitolul IV
Transportul de materii si materiale
Nr crt.
0
1

Denumirea

1
Ingrasaminte
chimice+Sinoratox
2
Gunoi grajd
Total transporturi pentru 10 ha

Distanta
transport km
2
50
10
Total t/km
Tarif lei/t km
Total lei

Cantitatea
transport t
3

Volum total
t/km
4(2x3)

0,375

Centralizatorul materialelor principale pentru realizarea unei plantatii


Centralizatorul materialelor principale si al costurilor la cultura de meri

Nr.crt.
deviz
0
1
1.1
1.2
1.3
1.4
2.
2.1
2.2
2.3
2.4
3.
3.1
3.2
3.3
3.4
4.
4.1
4.2
4.3
4.4
5.

Denumirea
materiale
1
Pregatirea
terenului

UM
2

Pret/UM
lei
3

Necesarul la suprafete
4

Necesarul la
suprafete de 10 ha
6
7

Infiintarea
plantatiei

Intretinere
an I

Intretinere
an II

Intretinere
an III

5.1
5.2
5.3
5.4

Centralizatorul costurilor directe de investitii la cultura de meri

Antemasuratoar
e

Cap.I Manopera

Cap. II Utilaje

Deviz

1 ha

10 ha

Cap III Materii si


materiale
Valoare
1ha
10 ha

Cap IV
Transporturi

Total general
valoare

1 ha

1 ha

10
ha

Zo

Val
lei

z Val
o lei

Ha
a.n

Val
lei

Ha
a.n

Val
lei

10

11

12

13

14

Deviz general pentru plantatie


Specificare

UM

Valoare pentru
1 ha

Cap.I Cheltuieli
directe pentru
realizarea investitiei
Pregatirea terenului
Infiintarea plantatiei
Lucrari intretinere
anul I
Lucrari intretinere
anul II
Lucrari intretinere
anul III
Total Cap I
Cap II lucrari
suplimentare
Aprovizionarea
materiala 10%
Devize si
neprevazute 5%
Total cap II
TOTAL GENERAL
Curs schimb valutar
Total valoare

Lei

Lei
Lei
Lei
Lei
Lei
Lei
Lei
Lei
Lei
Lei
Euro
Euro

10

ha
1 ha

10 ha

15

10
ha

16

Valoarea productiei marfa la cultura de meri


Specificare

UM

Revine la
1 ha

Productie fizica
proiectata
Productie valorificabila
Calitate extra
Pret pe tona
Valori productie
calitatea extra
Calitatea I-a
Pret/t
Valoare prod. Calitatea
I
Calitatea II-a
Pret/t
Valoarea prod.
Calitatea II-a
Valorea prod. De
calitate sub stas

Total valoare
prod.marfa

EUro

10 ha

t
Euro
Euro/t
euro
t
Euro/t
Euro
t
Euro/t
Euro
Euro

Valoare productiei globale ( V.P.G)


Specia : Starkinson
Specificare

UM

Valoarea pentru

1 ha
Capacitate proiectat
Valoarea totala a
investitiei
Durata de
exploatare
Cota anuala de
amortisment
Valoarea anuala a
cheltuielilor de
productie(6+7)
Din care : Lucrari
tehnologice
Recoltat si
valorificat recolta
Valoarea totala a
productiei
Productia fizica
Pret de cost mediu
Total valoare
prod.marfa

10 ha

ha
Euro
ani
Euro/an
Euro

Euro
Euro
Euro
t
Euro/t
Euro

Cheltuieli anuale de productie


Se compun din :
-

Cheltuieli tehnologice anuale antemasuratoare - deviz nr.5 majorata cu 20%

Cheltuieli pentru recoltarea productiei de..............


Total cheltuieli anuale de productie.....euro.

Indicatori de eficienta economica


Indcatorul

Durata normala de
exploatare
Cota anuala de
amortisment
Valoarea anuala a
cheltuielilor de
productie
Valoare productiei
globale
Valore productiei
marfa
Profit anual
Durata de
recompensare a
investitiei din profit

UM

ani
Euro/ha
Euro

Euro
Euro
Euro
ani

Valoarea pentru 1 ha

Grafic de esalonare a cheltuielilor si de realizre a investiei in


cultura de meri
Valoare pentru 1 ha
Lucrare
Valoare
totala lei
Pregatirea terenului
Infiintarea plantatiei
Intretinerea plantatiei
anul I
Intretinerea plantatiei
anul II
Intretinerea plantatiei
anul III
Intretinerea plantatiei
anul IV
Intretinerea plantatiei
anul V
Total costuri directe
Cheltuieli suplimentare
Total general