Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea de INGINERIE ELECTRICA


Laborator de Metode si procedee tehnologice

Nume : Mihai
Prenume : Cosmin-Ionut
Grupa : 111 iA

Tema de casa 2

Tehnologia de fabricatie a
miezului magnetic stator al
masinilor electrice

Cuprins:

1. Notiuni de baza
2. Masini unelte utilizate la procesarea tolelor
pentru miez magnetic
3. Comentarea standardului SR EN 10106:2001
4. Tehnologia de fabricatie a miezului magnetic
stator al unei masini electrice
5. Activitate de laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie

1. Notiuni de baza
MATERIALE MAGNETICE MOI

Miezul magnetic = componenta principala a unei masini electrice


Prin miezul magnetic se inchid majoritatea liniilor de camp magnetic ale
sistemelor electrice. Liniile de camp de dispersie se deschid partial prin miezul
magnetic.
Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul histerezis ngust; ele au
permeabilitate magnetic mare, cmp coercitiv mic, se magnetizeaz puternic n
cmpuri magnetice de intensitate mic i ii pierd magnetismul la incetarea aciunii
cmpului exterior.

Figura 4.5. Ciclul de histerezis al unui material magnetic moale.

Dac materialul magnetic moale este supus unui cmp magnetic exterior H care
variaz de la H la +H inducia magnetic variaz dup ciclul de histerezis din figura
4.5. Materialul iniial nemagnetizat parcurge curba de magnetizare iniial de la 0 la
Hmax, Bmax dup care scznd cmpul H pn la 0 inducia scade pn la valoarea Br
(inducie remanent). Scznd n continuare cmpul inducia dispare la valoarea Hc
(cmp magnetic coercitiv) dup care parcurge n continuare ciclul de histerezis pn
la valoarea Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o curb neunivoc i neliniar a crui
arie este proporional cu pierderile de putere activ (teorema lui Warburg). Locul
3

geometric al vrfurilor ciclurilor de histerezis se numete curb de magnetizare i se


aproximeaz n practic cu curba de prim magnetizare.
Materialele magnetice moi sunt folosite att n domeniul curenilor slabi, n curent continuu i n curentalternativ, de frecvene industriale, pn la frecvene inalte
i foarte nalte. Acestor materiale li se cere,dup scop, inducie de saturaie mare,
permeabilitate iniial sau maxim mare, permeabilitate constant sau variabil cu
temperatura, ciclul histerezis normal sau dreptunghiular i n orice caz pierderi minime.

n cmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie s asigure pierderi


minime de energie. Aceste pierderi se compun din:
pierderi prin histerezis
pierderi prin curenti turbionari,
pierderi reziduale.

Pierderile prin histerezis se datoreaz deformrilor reelei cristaline cauzate de


incluziunile nemagnetice (corpuri strine).
Pierderile prin cureni turbionari pot fi deduse din legea induciei. Reducerea lor
se obine prin micorarea grosimii materialului sau prin mrirea rezistivitii lui prin
aliere cu elemente corespunztoare scopului. Pierderile reziduale apar la variaia
temporar a induciei i sunt proporionale cu frecvena i intensitatea curentului.
Aceste pierderi se datoreaz, ca i pierderile histerezis, deformarilor reelei cristaline
prin incluziuni nemagnetice; migrrile atomilor de carbon n soluie i prezena
azotului sunt factori importanti pentru apariia pierderilor reziduale. Cu descreterea
impuritilor scad pierderile reziduale i la un material pur ele sunt practic inexistente.
n corpurile feromagnetice se dezvolt cldur dac n ele variaz, n timp, cmpurile magnetice
exterioare. Se produc deci pierderi de putere activ. Acestea sunt de 2 feluri:
Pierderile prin histerezis magnetic sunt proporionale cu frecvena i cu aria ciclului de histerezis.
Ele pot fi calculate cu expresia lui Steinmetz.
p n f B nmax
(4.16)
pn cldura dezvoltat (pierderile) n unitatea de timp i n unitatea de volum a materialului
f frecvena
o constant de material numit constanta lui Steinmetz
Bmax inducia magnetic maxim
n exponentul lui Steinmetz (1,6 < n > 2)
Materialele magnetic dure (arie mare a ciclului de histerezis) prezint pierderi mari prin histerezis.
Materialele magnetic moi (arie mic i valori mici ale lui Hc) au pierderi cu att mai mici cu ct ciclul
de histerezis este mai ngust.
Pierderile prin cureni turbionari se datoresc efectului Joule-Lenz care nsoete inducerea de
cureni electrici n corpurile feromagnetice de ctre fluxurile magnetice variabile n timp. ntr-o tol cu arie
mare, de grosime i de rezistivitate electric , se dezvolt, n unitatea de timp i de volum, cldura:
pf

k 2 2
f B 2max

(4.17)

Pierderile totale n fier au deci expresia:


p Fe p n p f f B nmax

k 2 2 2
f B max a f b f 2

(4.18)

a, b se pot determina experimental


n practic, pierderile n fier se raporteaz la unitatea de mas a materialului, exprimndu-se n W/kg.
Materialele magnetice moi se clasific n mod raional dup compoziie, lunduse ca baz elementul principal de aliere, care impune caracteristicile specifice ale materialului, de exemplu tabl silicioas slab sau bogat aliat.
Materialele magnetice moi sunt clasificate astfel: diferite sorturi de fier, fonta i otelul,
aliaje fier-siliciu, aliaje fier-siliciu texturate, aliaje fier-siliciu sinterizate, aliaje fier-siliciualuminiu (Alsifer), aliaje fier-aluminiu(Alfenol), aliaje nichel-fier (Permalloy), aliaje cu
permeabilitate mare, aliaje cu permeabilitate constant, aliaje cu ciclu histerezis
dreptunghiular, aliaje cu inducie de saturaie mare, aliaje termocompensatoare, aliaje
magnetostrictive, pelicule metalice magnetice, materiale nemagnetice.

Carbonul este elementul cel mai duntor pentru materialele magnetice moi. El se
dizolv n fierul topit i rmne fie sub forma de soluie solid, fie sub form de pulbere
grafitic; el mrete cmpul coercitiv, micoreaz permeabilitatea i produce mbtrnirea
materialului.
Oxigenul se dizolv n fier i i influenteaz n msur mai mic proprietile magnetice
dect carbonul: el influeneaz plasticitatea materialului.
Hidrogenul influeneaz proprietile magnetice n msur mai mic dect oxigenul; el
se elimina la temperaturi de peste 650 C. Hidrogenul poate servi, n anumite mprejurri, ca
dezoxidant, devenind astfel un element util.
Azotul are o influent asemntoare carbonului, ns n msur mai mic; el
favorizeaz mbtrnirea magnetic.
Sulful mrete cmpul coercitiv i pierderile prin histerezis.
Fosforul mrete pierderile prin histerezis i influeneaz mai puin cmpul coercitiv.
Manganul favorizeaz formarea cementitei n fier; influena lui ca element duntor
este mai slab dect a fosforului i sulfului.
Siliciul ca soluie solid, n fierul pur, produce scderea induciei de saturaie.
2. Adaosuri favorabile.
Nichelul influeneaz favorabil permeabilitatea magnetic i reduce cmpul coercitiv.
Cobaltul este singurul element care mrete inducia de saturaie.
Siliciul mrete rezistivitatea materialului, deci micoreaz pierderile prin cureni
turbionari, favorizeaz
mrirea granulelor mrind astfel permeabilitatea; micoreaz
precipitarea carbonului n grafit i contribuie astfel la reducerea cmpului coercitiv i a
pierderilor prin histerezis.
Aluminiul micoreaz energia cristalin n fier;un daos de 0,1-0,2% n fier previne
mbatrnirea; n procente mai mari pn la 16% (Alfenol) imprima caracteristici magnetice
5

foarte bune, n special permeabilitate maxim i cmp coercitiv comparabil cu cele ale
permalloyului.Materialul este ductil i poate fi laminat la dimensiuni foarte reduse, de ordinul
micronilor.
Cromul, molibdenul i cuprul sunt elemente faorabile de aliere n anumite aliaje fiernichel, imprimnd materialului caracteristici speciale.
Prelucrrile mecanice ca: tierea, tanarea, presarea, ndoirea, gurirea etc., n general
solicitrile mecanice, nrutaesc calitile magnetice; cu ct solicitarile mecanice sunt mai
pronunate, cu att mai mult se nrutesc calitatile magnetice. Materialele cu permeabilitate
foarte mare i cmp coercitiv foarte mic devin, la eforturi mecanice pronunate, uneori
complet inutilizabile. Materialele care au suportat eforturi mecanice trebuie tratate termic la
un regim corespunztor aliajului. Anumite prelucrri mecanice degrori pronunate,
deformri plastice avansate) imprim materialelor magnetice caracteristici speciale prin
texturare; materialele astfel prelucrate devin anizotrope n direcia efortului.

Tratamentele termice constituie un factor hotrtor pentru obinerea unor caracteristici magnetice i mecanice, att dup elaborarea materialului ct i dup prelucrri mecanice. Prin tratamente termice se pot restabili total sau parial
caracteristicile magnetice care au fost micorate prin eforturile mecanice suportate de
piese. Scopul tratamentelor termice, aplicate la materialele magnetice moi, este n
primul rnd de a reduce tensiunile interne care iau nastere la eforturile mecanice; prin
tratamente termice se obine i mrirea granulelor. Prin reducerea tensiunilor interne
i mrirea granulelor scade cmpul coercitiv. Este important ca tratamentele termice
s fie corect conduse, cu respectarea strict a temperaturilor de tratare, dup
specificul materialului de tratat.
Feritele sunt cristale mixte sau amestecuri ale oxizilor de fier (Fe 2O3), cu unul
sau mai multi oxizi metalici (NiO; MnO; ZnO; MgO; CuO; BeO; CdO; BaO; CoO etc.).
Feritele au rezistivitatea foarte mare (102...107 ohmi), ceea ce face ca pierderile
datorate curentilor turbionari sa fie reduse chiar la frecvente inalte. In radiofrecventa,
cele mai utilizate sunt feritele pe baza de Ni-Zn, Zn-Mn, Cu-Zn sau Li-Zn. Feritele cu
Zn-Mn se folosesc la frecvente reduse pana la 100KHz). In US se folosesc feritele CuZn si Li-Zn avand permeabilitati de ordinul 100...250. In UUS se folosesc feritele pe
baza de Ni-Pb, cu permeabilitati de ordinul zecilor.
Proprietatile materialelor magnetice sunt caracterizate de: permeabilitatea
magnetica efectiva (care arata de cate ori creste inductanta unei bobine cu miez
fata de una fara miez), gama frecventelor de lucru, pierderile si stabilitatea in
raport cu temperatura. Acestia sunt parametri de care trebuie tinut cont atunci
cand se realizeaza anumite bobine. Permeabilitatea efectiva depinde de dimensiunile
si de natura materialului din care este confectionat miezul. Valoarea permeabilitatii se
gaseste in cataloage sau se poate aprecia masurand o bobina cu un numar de spire
cunoscut.

Material Ferimagnetice (ferite):

Ferite folosite pt. miezurile masinilor electrice: spinel mixte

Proprieti:
- rezistivitate ridicat -> pierderi prin cureni turbionari reduse
- factori de calitate ce permit funcionarea la frecvene ridicate - 103-106 Hz
- inducie de saturaie, inducie remanent mai mici dect la materialele
feromagnetice.
- Temperatura Curie mai sczut
- puternic dependent de H

2. Masini unelte utilizate la procesarea tolelor


pentru miez magnetic
Prelucrari prin taiere si deformare plasitica la rece
Aceste prelucrari au pondere insemnata, deoarece in industria electrotehnica mai mult
de 50% din totalul pieselor care intra in componenta echipamentelor electrice se fabrica din
materiale sub forma de table, benzi sau profile speciale.
Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se prelucreaza prin
taiere (stantare) sau prin deformare plastica (indoire, ambutisare) efectuate de matite.
Deformarea plastica este procedeul prin care se schimba forma si dimensiunea initiala
a materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare.
Matritarea este procesul tehnologic de deformare realizata la cald prin care matrerialul
se deformeaza in intreg volulmul.
Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele avantaje:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
7

simplitatea in procesul de lucru;


durata redusa de prelucrare;
precizie mare a dimensiunilor obtinute;
calitate superioara a suprafetelor;
productivitate mare;
pierderi de material minime;

g. sculele au durata mare de functionare


h. procesele de productie pot fi mecanizate, automatizate sau chiar robotizate.
Dezavantaje:
a. sculele folosite sunt destul de complicate;
b. sculele necesita o durata mare de executie;
c. sunt rentabile doar la productia de masa;
d. fabricate din oteluri scumpe;
e. cost ridicat.
Taierea este operatia prin care materialul este separate in mai multe parti diferite, dupa
un contur inchis sau deschis prin intermediul a doua conjugate. Taierea se poate face prin
doua procedee:

1. Stantarea
Este operatie de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in doua sau
mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numite stanta.
Stanta este alcatuita din doua parti:
i. Placa taietoare
ii. poanson.

Fig. 4. Stantare

Stanta este alcatuita din doua subansamble din care unul fix numit placa taietoare si
care se pozitioneaza pe masa piesei si o parte mobile numita poanson si care este prins in
bebecul mesei sau in culisa. Forta taietoare este furnizata de masina unealta numita presa:
F=t*g*P* unde P perimetru
Principalele
operatii
de
stantare
intalnite
in
ind
electrotehnica
sunt
retezarea,decuparea, perforarea,crestarea,slituirea,tunderea. Procesul ethnic de stantare este
influentar de anumiti factori tehnologici(dimensiunile si forma conturului de stantare,duritatea
mat,jocul dintre poanson si placa taietoare,calitatea muchiilor taietoare,starea sub
materialelor).intre acesti factori jocul dintre poanson si placa taietoare are o influenta
deosebita asupra calitatii pieselor si a duratei de viata a stantelor. In general real jocului
dintre poanson si placa taietoare este intre 4-18%,doar la tabla silicioasa sau tabla elth care
are pana la 5% si jocul este intre 6-7%.Daca jocul este prea mic pot aparea fisuri,suprafata de
forfecare nu este neteda iar impingerea mat in matrita necesita eforturi mari.In plus stanta se
real relative repede. Daca jocul este prea mare piesa se deformeaza.
Procesul de stantare este analog cu procesul de taiere prin forfecare , deoarece
muchiile taietoare ale poansonului compotandu-se ca si muchiile de cutit.
Principalele operatii de stantare folosite in electrotehnica sunt:
a. Retezarea;
b. Decuparea;
c. Perforarea;
d. Crestarea;
e. Slituirea;

2) Forfecarea
Este operatia de taiere prin care suprafata se realizeaza cu ajutorul a doua taisuri
associate. Utilajul tehnologic folosit pentru aceste operatii este foarecele cu lame plane sau
inclinate, ghilotina.

Fig. 1. Cutitul mobil al foarfecei


cu lame inclinate

Fig. 2. Forfercare cu lame


inclinate

Fig. 3. Forfercare cu
discuri

Prelucrarea prin deformarea plastica


Este insotita de o serie de fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii
modificandu-I in mod substantial comportarea in timpul silicitarilor sau a prelucrarilor
ulterioare. In timpul prelucrarii prin def plastica la rece se constata o modif a propr mecanice
ale mat in sensul cresterii rezistentei la rupere.Cresterea duritatii, scaderea propr ce oglindesc
platicitatea,alungirea,gatuirea,apar modif in structura,se modif propr fizice(conductibilitatea el
si term)se modif propr magnetice,propr chimice(rez la coroziune). Ansamblul acestor modif ce
afecteaza mat deformat poarta denimirea de ecruisare. O importanta deosebita o are fen de
ecruisare asupra plasticitatii mat prin faptul ca la un anumit grad de def plastica, plasticitatea
acestuia scade in asa masura incat este foarte greu sa mai poata fi prelucrat in continuare
deoarece apar fisuri iar fortele de actionare sunt foarte tari. Pt o revenire a propr mat trebuie
sa procedeze la un tratament de revenire. Forta taietoare este proportionala cu perimetrul P,
aceasta fort ape care trebuie sa o dezvolte presa nu este suficienta pt desfasurarea proc de
stantare; mai este necesara forta exercitata de inelul de fixare si forta exercitata de
aruncatorul piesei si astfel Ft=1,15F
Tipuri de stante in functie de operatiile pe care le executa stantele stantele pot fi:
stante cu act simpla; cu actiune combinata;cu actiune succesiva. Stantele cu actiune
10

simpla: decupeaza printr-o singura lovitura o figura pe un contur inchis cum este axul de la
tola rotor sau o crestatura(stanta pas cu pas)
Stantele cu actiune succesiva pot executa, in acelasi timp, mai multe operatii de
stantare prin deformare succesiva a semifabricatului de la o operatie la alta in sensul
avansului.
Stamtele ce actiune sccesiva au, de regula, poansoanele situate la o distanta de
inaltime (o diferenta de lungime unul fata de altu) de cel putin egala cu grosimea materialului,
ceea ce necesita o forta mai mica, respective o forta corespunzatoare suprafetaei mai mari.
Stanta cu actiune succesiva:
Fig. 5. Procesul de stantare
succesiv:
a.

a. piesa obtinuta;
b. vedere asamblu asupra
stantei.

b.

Debitarea mat prin stantare se face pe baza unui plan care urmareste utilizarea cat mai
rationala a mat.Intre piese se lasa o punte si o margine in scopul compensarii erorilor de
avans si de a putea fixa mat in matrita eleminand rebuturile prin decuparea incomplete a
pieselor
Stantare cu actiune combinata: pot executa la o cursa a piesei mai multe
operatii:decupare,ambutisare,indoire. Aceste stante au o buna productivitate si sunt utilizate
cu precadere in aparate de serie mare.

11

5.Activitate de laborator
In cadrul laboratorului am consultat standardele:
STAS 12305-85 ALIAJE MAGNETICE MOI
SR EN 10107:2001 Table si benzi de otel cu graunti orientate livrate in stare procesata
SR EN 10106:2001 Table magnetice cu graunti neorientati. Laminare la rece si livrate in stare
finita.
De asemenea ne-a fost prezentata in cadru laboratorului o tola rotor si o ghilotina cu care am
taiat o tabla.

6.Concluzii
Scrierea pe disc i citirea de pe disc se fac folosind principiile de baz ale
electromagnetismului. Informaiile sunt nscrise pe disc prin trecerea unor cureni
electrici printr-un electromagnet (capul de scriere/citire) care genereaz un cmp
magnetic care se pstreaz pe disc. Informaiile se citesc de pe disc trecnd iar capul
peste suprafaa discului; atunci cnd apar schimbri ale polaritii cmpului de pe
disc, n cap se induce un curent electric slab care indic prezena sau absena
tranziiilor de flux n semnalul care a fost nregistrat iniia.

7.Bibliografie
1. www.asro.ro
2. Catalogul Standardelor Romane
3. suport curs M.P.T (Procesul de fabricare al arborelui unei masini electrice)

12