NULITATEA CASATORIEI

CAPITOLUL 1
Cazuri de nulitate. Regim juridic
Sectiunea 1. Reglementare. Clasificare
Nerespectarea conditiilor cerute de lege pentru valabila ncheiere a casatoriei, ca act
juridic, se sanctioneaza, ca si n dreptul comun, cu nulitatea.
Cu toate acestea, n materia casatoriei legea instituie nsa unele dispozitii derogatorii de la
dreptul comun, avnd n vedere importanta casatoriei si gravitatea consecintelor pe care
le implica desfiintarea ei.
Particularitatile nulitatii casatoriei se regasesc n cazurile de nulitate a casatoriei, regimul
juridic al nulitatilor si efectele acestora.
Nulitatile n materia casatoriei pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
a) dupa modul cum sunt reglementate de lege, nulitatile sunt de regula exprese,
dar exista si nulitati virtuale, care nu sunt expres prevazute de lege.
n literatura juridica si n jurisprudenta s-au admis doua asemenea cazuri de nulitate,
si anume: casatoria ntre persoane al caror sex nu este diferentiat si casatoria fictiva;
b) din punctul de vedere al interesului ocrotit, nulitatile casatoriei sunt absolute si
relative.
Analiznd comparativ reglementarea din Codul familiei si cea cuprinsa n noul Cod civil,
rezulta urmatoarele caracteristici principale:
- Nulitatile virtuale sub imperiul Codului familiei au devenit nulitati exprese. Sub
imperiul Codului familiei, nulitatile absolute exprese sunt prevazute de art. 19 din
C.fam. si de art. 7 din Legea nr. 119/1996. La acestea se adauga nulitatile absolute
virtuale n cazul casatoriei persoanelor al caror sex nu este diferentiat, precum si
n cazul casatoriei fictive.
Potrivit art. 293 din N.C.civ., este lovita de nulitate absoluta casatoria ncheiata cu
ncalcarea dispozitiilor prevazute la art. 271, 273, 274, 276 si art. 287 alin. (1).
De asemenea, noul Cod civil reglementeaza expres nulitatea absoluta a casatoriei
pentru lipsa vrstei matrimoniale n art. 295, precum si a casatoriei fictive n art. 295.
Nulitatea absoluta pentru lipsa diferentei de sex, respectiv n cazul casatoriei fictive
este expres consacrata.
- Nulitati absolute exprese potrivit Codului familiei care nu au fost preluate de noul
Cod civil
Noul Cod civil nu a mai prevazut nulitatea absoluta a casatoriei pentru lipsa publicitatii
declaratiei de casatorie (art. 19 coroborat cu art. 13 C.fam), solutie excesiva impusa de
legiuitor. Ar fi fost suficient sa se prevada sanctiuni pentru ofiterul de stare civila care nu

a afisat declaratia de casatorie, aceasta fiind o obligatie care-i revine lui, potrivit legii. Nu
exista nici un argument pentru care nendeplinirea acestei obligatii trebuie suportata de
catre soti prin desfiintarea casatoriei, n conditiile n care nu a existat nici un impediment
la ncheierea casatoriei. De aceea, s-a propus n doctrina ca ori de cte ori s-ar constata
nendeplinirea acestei formalitati, dar s-ar dovedi ca sotii au o viata de familie fireasca si
nu exista nici un alt impediment la casatorie, solutia sa fie aceea a acoperirii acestei cauze
de nulitate absoluta.
- Reglementarea casatoriei fictive potrivit noului Cod civil. Potrivit art. 294 din
N.C.civ., casatoria ncheiata n alte scopuri dect acela de a ntemeia o familie este
lovita de nulitate absoluta. Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca,
pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti, a intervenit convietuirea
sotilor, sotia a nascut sau a ramas nsarcinata ori au trecut 2 ani de la ncheierea
casatoriei. De asemenea, art. 1294 din N.C.civ. prevede ca dispozitiile referitoare
la simulatie nu se aplica actelor nepatrimoniale.
Aceste texte permit, clarificarea naturii juridice si, pe cale de consecinta, a
regimului juridic al casatoriei fictive.
Casatoriei fictive nu i se aplica, asadar, sanctiunea inopozabilitatii din materia
simulatiei, ci sanctiunea este nulitatea absoluta. Din pacate, nsa, nici noul Cod civil nu
clarifica temeiul acestei nulitati (lipsa cauzei, lipsa consimtamntului sau fraudarea legii).
n practica, de regula casatoria fictiva presupune fraudarea legii, casatoria fiind
doar un mijloc licit, pentru a obtine un rezultat ilicit. Casatoria fictiva se ncheie n scopul
de a realiza unele efecte secundare, care nu sunt specifice casatoriei, dar care nu pot fi
obtinute n alt mod. Un caz ntlnit frecvent n practica de fictivitate a casatoriei era acela
al ncheierii casatoriei ntre autorul infractiunii de viol si victima, cu scopul exclusiv de a
fi exonerat de raspundere penala, n conditiile n care, alin. (5) al art. 197 din C.pen.
stabilea o cauza de nepedepsire a faptuitorului n ipoteza casatoriei cu victima. Prin
Legea nr. 197/2000 pentru modificarea si completarea Codului penal, alin. (5) al art. 197
a fost abrogat, astfel nct, din punct de vedere legal, acest caz de fictivitate a casatoriei
nu mai poate fi ntlnit.
n jurisprudenta recenta s-a constatat nulitatea casatoriei fictive cnd sotii au
urmarit prin ncheierea casatoriei dobndirea calitatii legale pentru a beneficia de
facilitatile prevazute de lege tinerilor casatoriti la achizitionarea de locuinte (Trib. SatuMare, sectia civila, decizia nr. 310/1994), precum si n cazul n care unul dintre soti, fiind
preot, s-a casatorit n scopul exclusiv de a dobndi calitatea pentru a fi promovat (Trib.
Satu-Mare, sectia civila, dec. Nr. 38/1994). De asemenea, cu privire la ncheierea unei
casatorii n scopul de a obtine exclusiv schimbarea numelui de familie si a beneficia de o
noua identitate si de un nou pasaport, ntruct, pentru anumite fapte ilicite, savrsite n
Grecia, i s-a mentionat pe pasaportul avut, de catre autoritatile elene, interdictia de sedere
pe teritoriul Greciei. De asemenea, O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul juridic al
strainilor, aprobata prin Legea nr. 357/2003, republicata, cu modificarile ulterioare,
prevede o forma speciala de casatorie fictiva, si anume casatoria de convenienta,
definita ca fiind casatoria ncheiata cu singurul scop de a eluda conditiile de intrare si de
sedere a strainilor n Romnia si de a obtine dreptul de sedere pe teritoriilor Romniei.
Sanctiunea prevazuta expres de OUG nr. 194/2002 este una administrativa, respectiv
refuzul prelungirii sederii n Romnia.

2.2. Regim juridic

Ca si n dreptul comun, analiza regimului juridic al nulitatii absolute a casatoriei
presupune determinarea cercului de persoane care pot sa o invoce, daca actiunea este sau
nu prescriptibilasi daca nulitatea poate ori nu sa fie acoperita.
n ce priveste distinctia dintre nulitatea absoluta expresa sau virtuala, aceasta nu
are incidenta asupra regimului juridic al nulitatii absolute a casatoriei, care este identic,
indiferent daca nulitatea este sau nu prevazuta de lege.
Titularul actiunii
Sub imperiul Codului familiei, actiunea n constatarea nulitatii absolute a
casatoriei poate fi pornita de orice persoana care justifica un interes. Ea poate fi
formulata, n conditiile art. 45 alin. (1) din C.pr.civ., si de Ministerul Public (adica de
catre procuror), daca unul dintre soti este pus sub interdictie sau este disparut. S-a
considerat ca, n temeiul art. 45 alin. (1) din C.pr.civ., procurorul ar putea introduce
actiunea nu numai n timpul vietii sotilor, dar si ulterior, daca mostenitorii acestora sunt
minori, pusi sub interdictie ori disparuti.
Judecatorul nu poate invoca din oficiu nulitatea absoluta a casatoriei (de exemplu,
n cadrul unui proces de divort n care ar sesiza existenta unei astfel de nulitati), dar poate
pune n discutia partilor eventuala cauza de nulitate. Aceasta solutie este expres
consacrata n art. 296 din N.C.civ., potrivit caruia Orice persoana interesata poate
introduce actiunea n constatarea nulitatii absolute a casatoriei. Cu toate acestea,
procurorul nu poate introduce actiunea dupa ncetarea sau desfacerea casatoriei, cu
exceptia cazului n care ar actiona pentru apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor
puse sub interdictie.
Imprescriptibilitatea actiunii
Fiind o actiune n constatarea nulitatii absolute, este imprescriptibila.
Posibilitatea acoperirii nulitatii absolute a casatoriei
n principiu, n dreptul comun, nulitatea absoluta nu poate fi acoperita nici macar
prin manifestarea de vointa expresa a partilor actului juridic lovit de nulitate sau a altor
persoane, care o pot invoca.
Situatia este diferita n dreptul familiei, deoarece mentinerea casatoriei si a
familiei poate fi impusa de necesitatea ocrotirii interesului superior al copilului si a vietii
de familie, n general, valori care pot prevala asupra ideii formale de sanctionare a
nulitatii cu orice pret. De aceea, sunt cazuri n care nulitatea absoluta poate fi acoperita,
dupa cum sunt unele n care ncalcarea legii este att de grava si ratiunile instituirii regulii
ncalcate sunt att de importante, nct acoperirea nulitatii nu poate fi acceptata.
A) Pot fi acoperite urmatoarele cazuri de nulitate absoluta:
a) cele determinate de ncalcarea vrstei matrimoniale (n conditiile art. 20
C.fam., art. 294 N.C.civ.), n urmatoarele doua ipoteze:
i) pna la declararea nulitatii de catre instanta sotul care, la ncheierea casatoriei,
nu avea vrsta matrimoniala a mplinit-o. Desfiintarea casatoriei n acest caz ar fi pur
formala, deoarece, imediat dupa declararea nulitatii casatoriei pe acest motiv, fostii soti se
pot recasatori;

ii) pna la declararea nulitatii, sotia a dat nastere unui copil sau a ramas
nsarcinata. Nulitatea casatoriei se acopera pentru aceste motive nu numai atunci cnd
femeia nu a avut vrsta matrimoniala, dar si atunci cnd barbatul este cel care nu a avut
mplinita vrsta matrimoniala la ncheierea casatoriei, deoarece textul nu face nici o
distinctie. n plus, daca sotului impuber i se aplica prezumtia de paternitate atunci trebuie
sa se aplice si prezumtia de pubertate, atunci cnd sotia a dat nastere unui copil sau a
ramas nsarcinata. Aceasta cauza de acoperire a nulitatii a fost prevazuta n interesul
copilului nascut sau care urmeaza sa se nasca. Casatoria se mentine chiar daca s-a nascut
un copil mort sau daca femeia a ntrerupt cursul sarcinii, deoarece s-a dovedit astfel ca, n
pofida vrstei impubere, sotii au fost apti sa aiba relatii conjugale normale;
n speta, ncuviintarea ceruta de lege nu a fost acordata n prealabil oficierii
casatoriei, desi era necesara, ntruct femeia nu mplinise nca vrsta legala de 16 ani.
Fata de opunerea sotilor la actiunea formulata de autoritatea publica locala, instanta avea
obligatia de a verifica daca, dupa ncheierea casatoriei, nu a intervenit un fapt care,
potrivit legii, acopera nulitatea. n sustinerea recursului declarat, sotii au depus un
certificat medico-legal, emis de un Laborator de medicina legala n completarea
certificatului medico-legal din 27 iulie 1977, nscris cu valoare de act nou potrivit
C.pr.civ. Din cuprinsul acestui act rezulta ca, la data examinarii medicale, B.E. prezenta
simptome caracteristice unei sarcini. Or, starea de graviditate a femeii n vrsta de peste
cincisprezece ani constituia un motiv temeinic, care, daca preexista casatoriei, ar fi
justificat sa i se acorde ncuviintarea ceruta de lege pentru ncheierea casatoriei. Cu att
mai mult, daca aceasta stare a intervenit dupa casatorie, ndreptateste concluzia ca din
punct de vedere bio-fiziologic femeia era apta de a se casatori. Astfel fiind, se acopera
nulitatea care, potrivit art. 19 din Codul familiei, sanctioneaza casatoria ncheiata fara
respectarea conditiilor de vrsta nscrise n art. 4 din acelasi Cod. (Trib. Suprem, s.civ.,
362 din 1 martie 1978, n Lege 4, Indaco Systems).
b) cele impuse de nesocotirea impedimentului la casatorie rezultnd din gradul IV
de rudenie, daca s-a obtinut, chiar dupa ncheierea casatoriei, dispensa de rudenie
prevazuta de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 119/1996. Apreciem ca solutia jurisprudentiala
trebuie mentinuta si sub imperiul noului Cod civil, care, din pacate, nu cuprinde o solutie
expresa n acest sens;
c) casatoria fictiva: aceasta se poate transforma ntr-o adevarata stare de
casatorie atunci cnd, n ciuda si dincolo de scopul initial urmarit de parti (altul dect
acela al ntemeierii unei familii, sotii ajung sa ntretina relatii normale de familie, aduc pe
lume copii etc., caz n care n mod evident nu se mai impune declararea nulitatii
absolute a casatoriei pentru fictivitate.
Art. 294 alin. (2) prevede expres ca nulitatea casatoriei fictive se acopera daca,
pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti, a intervenit convietuirea sotilor,
sotia a nascut sau a ramas nsarcinata ori au trecut 2 ani de la ncheierea casatoriei;
B) Nulitatea absoluta a casatoriei nu poate fi acoperita n urmatoarele
situatii:
a) n cazul casatoriei ntre persoane de acelasi sex sau al caror sex nu este
suficient diferentiat;
b) n cazul bigamiei

c) n cazul impedimentului la casatorie constnd n rudenia n linie directa sau

colaterala pna la gradul III inclusiv;
e) n cazul impedimentului la casatorie constnd n alienatia sau debilitatea
mintala;
f) n cazul ncalcarii formalitatilor pentru celebrarea casatoriei.
Sectiunea 3. Nulitati relative ale casatoriei. Regim juridic
Analiznd comparativ reglementarea din Codul familiei si cea cuprinsa n noul
Cod civil, rezulta ca, pe lnga viciile de consimtamnt, ca si cazuri de nulitate relativa, a
caror reglementare este identica aceleia din Codul familiei, noul Cod civil prevede expres
sanctiunea nulitatii relative n mai multe cazuri discutabile sub imperiul Codul familiei.
Astfel:
a) lipsa ncuviintarilor cerute de lege minorului.
Astfel, cerinta de fond referitoare la existenta ncuviintarii parintilor pentru
casatoria minorului de 16 ani a fost introdusa prin Legea nr. 288/2007, fara nsa sa existe
si prevederi speciale referitoare la sanctiunea ce intervine n cazul casatoriei ncheiate cu
nesocotirea acestei cerinte.
Noul Cod civil corecteaza aceasta situatie, n sensul ca face distinctie ntre:
-nulitatea absoluta care intervine n cazul casatoriei ncheiate de minorul care nu a
mplinit vrsta de 16 ani, cu particularitatea ca aceasta se acopera daca, pna la ramnerea
definitiva a hotarrii judecatoresti, ambii soti au mplinit vrsta de 18 ani sau daca sotia a
nascut ori a ramas nsarcinata (art. 294);
-nulitatea relativa care intervine n cazul n care minorul se casatoreste fara sa
aiba ncuviintarile sau autorizarile prevazute de lege (art. 297).

c) lipsa discernamntului
Potrivit dreptului comun, lipsa discernamntului atrage doar nulitatea relativa a
casatoriei, dar fata de regula de interpretare potrivit careia unde legea nu distinge, nici
interpretul nu trebuie sa distinga, ar trebui sa consideram ca sanctiunea este si n acest caz
nulitatea absoluta. Se poate nsa discuta daca aceasta nulitate poate fi acoperita ulterior de
catre cel care s-a aflat n aceasta stare.
Noul Cod civil clarificasi aceasta situatie, n sensul ca prevede expres n art. 299 ca
lipsa discernamntului atrage nulitatea relativa a casatoriei.
d) tutela
Noul Cod civil instituie n art. 300 sanctiunea nulitatii relative, pe considerentul ca
ratiunile de ordin moral impun aceasta sanctiune.
3.2. Regim juridic
Titularul actiunii
n ceea ce priveste viciile de consimtamnt, din cuprinsul art. 21 alin. (2) C.fam.
rezulta ca anularea casatoriei pentru eroare, dol sau violenta poate fi ceruta numai de

sotul al carui consimtamnt a fost viciat. Solutia este aceeasi si n lumina art. 298 alin. (1)
din N.C. N.C.civ., potrivit caruia Casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui
consimtamnt a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta.
Referitor la anularea pentru lipsa ncuviintarilor cerute de lege, art. 297 alin. (2)
prevede ca Nulitatea poate fi invocata numai de cel a carui ncuviintare ori autorizare era
necesara.
Anularea pentru lipsa discernamntului poate fi invocata numai de sotul care a fost
lipsit vremelnic de discernamnt la ncheierea casatoriei.
n sfrsit, n cazul tutelei, anularea poate fi ceruta de sotul care s-a casatorit n timp
ce era sub tutela.
n pofida caracterului ei strict personal Ministerul Public (procurorul) poate formula,
n conditiile art. 45 alin. (1) din C.pr.civ., actiunea n anularea casatoriei, daca unul dintre
soti este pus sub interdictie sau este disparut.
Ct priveste judecatorul, acesta nu poate invoca din oficiu nulitatea relativa a
casatoriei, dar poate pune n discutia partilor eventuala cauza de nulitate de acest fel pe
care o sesizeaza.
Avnd un caracter strict personal, potrivit art. 302 din N.C.civ., dreptul la actiunea n
anulabilitate nu se transmite mostenitorilor. Cu toate acestea, daca actiunea a fost pornita
de catre unul dintre soti, ea poate fi continuata de catre oricare dintre mostenitorii sai.
Prescriptibilitatea actiunii
Noul Cod civil reglementeaza prescriptia actiunii n anulare n art. 301, stabilind
pentru fiecare ipoteza n parte momentul de la care ncepe sa curga termenul. Astfel:
-anularea casatoriei poate fi ceruta n termen de 6 luni;
-n cazul prevazut la art. 297 (lipsa ncuviintarilor cerute de lege), termenul curge de
la data la care cei a caror ncuviintare sau autorizare era necesara pentru ncheierea
casatoriei au luat cunostinta de aceasta;
-n cazul nulitatii pentru vicii de consimtamnt ori pentru lipsa discernamntului,
termenul curge de la data ncetarii violentei sau, dupa caz, de la data la care cel interesat a
cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnica a discernamntului;
-n cazul prevazut la art. 300 (tutelei) termenul curge de la data ncheierii casatoriei.
Confirmarea nulitatii
Ca orice nulitate relativa si cu att mai mult n dreptul familiei, unde se poate trece
si peste unele cauze de nulitate absoluta, n interesul mentinerii familiei si a ocrotirii
copiilor , si nulitatea relativa a casatoriei poate fi confirmata expres, prin declaratia n
acest sens a celui ndrituit sa o invoce, sau tacit, prin neintroducerea actiunii n anulare n
termenul legal de prescriptie.
Acoperirea nulitatii
Ca si un aspect de noutate, art. 303 reglementeaza acoperirea nulitatii relative. Astfel,
n cazul lipsei ncuviintarilor cerute de lege pentru casatoria minorului, nulitatea relativa
a casatoriei se acopera daca, pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti, s-au
obtinut ncuviintarile si autorizarea cerute de lege.
n cazul anularii pentru vicii de consimtamnt si a lipsei discernamntului, casatoria
nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data ncetarii violentei sau
de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale.

n sfrsit, n toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera, daca, ntre timp, ambii soti
au mplinit vrsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas nsarcinata.

CAPITOLUL 2
Efectele nulitatii
Nulitatea casatoriei are caracter judiciar, n sensul ca aceasta trebuie sa fie constatata,
sau, dupa caz, pronuntata de instanta judecatoreasca.
Spre deosebire de dreptul comun, unde nulitatea unui act juridic poate fi invocata fie
pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, nulitatea casatoriei implica ntotdeauna o
actiune n justitie, care are un caracter personal nepatrimonial (este o actiune n contestare
de stare civila).
Casatoria este desfiintata din ziua ramnerii irevocabile (definitive, potrivit N.C.civ.)
a hotarrii.
Nulitatea casatoriei produce aceleasi efecte, indiferent daca este absoluta sau relativa,
expresa ori virtuala.
Efectul retroactiv al nulitatii casatoriei
n principiu, nulitatea casatoriei produce efecte retroactive, ceea ce nseamna ca se
considera ca drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintre soti nu au existat
niciodata.
De la efectul retroactiv al nulitatii exista nsa doua importante exceptii, care fac ca, n
practica, efectul retroactiv sa fie rar ntlnit, si anume:
- situatia copiilor nascuti n timpul unei asemenea casatorii, si
- casatoria putativa.
Retroactivitatea efectelor nulitatii similara celei din dreptul comun trebuie
analizata pe diverse domenii: relatiile personale dintre soti, capacitatea de exercitiu,
relatiile lor patrimoniale.
A) Relatiile personale dintre soti.
Efectul retroactiv al nulitatii casatoriei afecteaza relatiile personale nepatrimoniale ale
sotilor dupa cum urmeaza:
a) Sotii nu au avut niciodata calitatea de persoane casatorite si, pe cale de consecinta,
nu au avut nici una din obligatiile rezultnd dintr-o astfel de situatie. De aceea, daca unul
dintre soti s-a recasatorit pna la data desfiintarii primei casatorii, cea de a doua casatorie
ramne valabila, neconstituind un caz de bigamie;
b) Sotii redobndesc numele avut nainte de ncheierea casatoriei, daca acesta se
schimbase prin casatorie, deoarece legea nu prevede posibilitatea pastrarii numelui, ca n
cazul divortului, si nici nu permite aplicarea prin asemanare a dispozitiilor de la divort n
aceasta materie;
c) ntre soti nu a avut loc suspendarea cursului prescriptiei extinctive a dreptului la
actiune, potrivit art. 2532 pct. 1 din N.C.civ., si a dreptului de a cere executarea silita (art.
4051 alin. (1) din C.pr.civ.), caci se considera ca ei nu au fost niciodata casatoriti.

Astfel, nulitatea sanctioneaza casatoria ncheiata prin nerespectarea cerintelor de

valabilitate anterioare sau concomitente celebrarii casatoriei, iar efectele sale se produc,
n principiu, retroactiv (ex tunc), pe cnd divortul sanctioneaza o casatorie ncheiata n
mod valabil, dar pentru cauze posterioare ncheierii sale, efectele divortului fiind pentru
viitor (ex nunc).
n cazul n care actiunea contine att elemente specifice divortului, ct si elemente
privind nulitatea casatoriei, instanta are ndatorirea sa ceara reclamantului a-si preciza
obiectul actiunii, cu respectarea principiului contradictorialitatii dezbaterilor, punndu-se
n discutia partilor, daca, dupa continutul ei, este vorba de o actiune de divort sau de
nulitatea casatoriei.
B) Capacitatea de exercitiu.
Daca, pna la desfiintarea casatoriei, sotul minor nu a mplinit vrsta de 18 ani, dupa
desfiintarea casatoriei nu poate pastra capacitatea deplina de exercitiu dobndita la
ncheierea casatoriei, potrivit art. 38 alin. (1) din N.C.civ., deoarece se considera ca nu a
fost casatorit si nu a avut aceasta capacitate nici pentru trecut.
C) Relatiile patrimoniale dintre soti.
Efectele nulitatii asupra relatiilor patrimoniale dintre soti privesc regimul
matrimonial, obligatia de ntretinere si dreptul de mostenire.
a) Regimul matrimonial nu a existat. Daca n perioada cuprinsa ntre ncheierea
casatoriei si declararea nulitatii casatoriei s-au dobndit anumite bunuri, se vor aplica
dispozitiile dreptului comun n materia dobndirii proprietatii, respectiv a proprietatii
comune pe cote-parti.
b) ntre soti nu a existat obligatia de ntretinere, astfel nct, daca unul dintre ei a
prestat ntretinere celuilalt poate sa ceara restituirea contravalorii prestatiilor sale, n
temeiul platii lucrului nedatorat sau al mbogatirii fara justa cauza, dupa caz.
c) Sotul supravietuitor nu are drept de mostenire. Aceasta problema se poate pune,
nsa, numai n cazul n care nulitatea casatoriei se pronunta dupa decesul unuia dintre
soti.
Situatia copiilor
Desfiintarea casatoriei nu are nici un efect n privinta copiilor, care si pastreaza
situatia de copii din casatorie.
Un text identic se regaseste n art. 305 alin. (1) din N.C.civ. Textele trebuie ntelese n
sensul ca se refera nu la drepturile acestor copii, ci la modul de stabilire a filiatiei,
deoarece sub aspectul statutului sau legal , nu exista deosebiri ntre copilul din
casatorie si cel din afara casatoriei. Prin urmare, desi casatoria este desfiintata, filiatia
copiilor nascuti si conceputi pna n momentul desfiintarii casatoriei se stabileste ca si
pentru copiii din casatorie. Prin urmare, acestui copil i se va aplica prezumtia de
paternitate, potrivit careia sotul mamei este tatal copilului.
Pentru ca n aceasta materie nulitatea nu produce efecte dect pentru viitor, art. 305
alin. (2) din N.C.civ. prevede ca relatiile personale si patrimoniale dintre parinti si copii
vor fi reglementate, prin asemanare, potrivit dispozitiilor privitoare la divort.
Casatoria putativa
Este posibil ca, n practica, unul sau ambii soti sa fie de buna credinta la ncheierea
casatoriei afectate de o cauza de nulitate, n sensul ca a ignorat ori au ignorat cu inocenta

existenta acelei cauze de nulitate. Prin aceeasi hotarre prin care se constata sau, dupa
caz, se pronunta nulitatea casatoriei, instanta este obligata sa stabileasca buna sau reaua
credinta a sotilor la ncheierea casatoriei.
Astfel, N.C.civ. reglementeaza casatoria putativa n art. 304: (1) Sotul de bunacredinta la ncheierea unei casatorii nule sau anulate pastreaza, pna la data cnd
hotarrea judecatoreasca ramne definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.
(2) n situatia prevazuta la alin. (1), raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt
supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.
Pornind de la aceste dispozitii legale, casatoria putativa poate fi definita ca acea
casatorie care, desi lovita de nulitate absoluta sau relativa, produce anumite efecte fata de
sotul care a fost de buna-credinta.
Notiunea de casatorie putativa evoca ideea ca, de fapt, casatoria a existat doar n
imaginatia sotului de buna credinta, care a ignorat n mod inocent existenta cauzei de
nulitate.
Putativitatea (caracterul putativ al casatoriei) poate fi bilaterala (cnd ambii soti au
fost de buna credinta) sau unilaterala (cnd numai unul dintre ei a fost de buna credinta).
Deci, n aceasta materie, buna-credinta nu acopera cauza de nulitate, casatoria
ramnnd lovita de nulitate si fiind supusa desfiintarii, dar efectele nulitatii se vor
produce doar pentru viitor, iar nu si pentru trecut, fiind mentinute efectele casatoriei pna
la data desfiintarii ei prin hotarre judecatoreasca.
Casatoria putativa este o creatie a dreptului canonic, care a aparut n secolul al XII-lea
(matrimonium putativum). Cnd sotii au fost de buna-credinta, desfiintarea casatoriei nu
schimba convietuirea faptica de pna atunci ntr-un pacat de neiertat.
Conditiile si dovada bunei credinte
n ceea ce priveste buna credinta, aceasta trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
conditii:
a) Buna-credinta presupune o eroare din partea unuia dintre soti ori a ambilor, n
sensul ca nu au cunoscut cauza de nulitate.
Eroarea poate fi de fapt (de exemplu, n-au cunoscut ca sunt rude) sau de drept (n-au
cunoscut faptul ca legea opreste casatoria ntre veri rude colaterale de gradul IV).
Deci ,eroarea de drept are valoare juridica n aceasta materie, prin exceptie de la
principiul nemo censetur ignorare legem. De asemenea, eroarea are alta semnificatie n
aceasta materie dect eroarea - viciu de consimtamnt.
Eroarea ca viciu de consimtamnt se invoca pentru a obtine anularea unui act, n timp
ce eroarea ca si cauza a caracterului putativ al casatoriei se invoca, dimpotriva, pentru a
mentine, pentru trecut, efectele casatoriei lovite de nulitate. De aceea, unul dintre soti
poate sa invoce dolul - eroarea provocata -ca viciu de consimtamnt la ncheierea
casatoriei si sa aiba si beneficiul putativitatii casatoriei.
b) Buna-credinta trebuie sa existe la momentul ncheierii casatoriei. Buna-credinta se
prezuma, ca si n dreptul comun, revenind celui ce afirma existenta relei credinte sarcina
sa o dovedeasca.
Efectele casatoriei putative

n practica se pot ntlni doua situatii, pe care le vom analiza separat: cnd ambii soti
au fost de buna credinta si cnd numai unul dintre ei a ignorat n mod inocent existenta
cauzei de nulitate.
A) Ambii soti au fost de buna-credinta (putativitate bilaterala)
a) Efecte asupra raporturilor personale dintre soti. Acestea trebuie analizate din
urmatoarele perspective:
-ntre soti au existat obligatiile reciproce specifice casatoriei: obligatia de sprijin
moral, obligatia de a locui mpreuna, obligatiile conjugale, obligatia de fidelitate etc.;
-sotul care a luat numele de familie al celuilalt sot la ncheierea casatoriei nu-l poate
nsa mentine dupa desfiintarea casatoriei, deoarece legea nu trimite la materia divortului
si n ceea ce priveste numele, ceea ce nseamna ca acest sot va reveni la numele avut
nainte de casatorie;
-ntre soti a operat suspendarea cursului prescriptiei extinctive a dreptului la actiune si
a dreptului de a cere executarea silita.
b) Efecte cu privire la capacitatea de exercitiu.
n cazul n care declararea nulitatii are loc nainte ca sotul minor sa fi mplinit vrsta
de 18 ani, acesta si mentine capacitatea deplina de exercitiu si pentru viitor, deoarece
aceasta nu se poate pierde dect n cazurile si n conditiile expres prevazute de lege. Art.
39 alin. (2) din N.C.civ. consacra expres aceasta solutie, adica n cazul n care casatoria
este anulata, minorul care a fost de buna-credinta la ncheierea casatoriei pastreaza
capacitatea deplina de exercitiu.
c) Efecte cu privire la raporturile patrimoniale.
i)
ntre soti a existat regim matrimonial. Daca sotii au ncheiat o conventie
matrimoniala se aplica regimul matrimonial astfel ales, iar, n lipsa, regimul
comunitatii legale de bunuri;
ii)
a existat, de asemenea, obligatia de ntretinere ntre soti si n viitor va putea
exista obligatia de ntretinere ntre fostii soti, ca si n cazul sotilor divortati;
iii)
Fiecare sot beneficiaza de dreptul la mostenire, daca decesul celuilalt sot a
avut loc nainte de desfiintarea casatoriei prin hotarre judecatoreasca.
B) Doar unul dintre soti a fost de buna-credinta (putativitate unilaterala)
Daca numai unul dintre soti a fost de buna-credinta, efectele analizate cu privire la
relatiile personale si capacitatea de exercitiu se vor produce numai n persoana acestuia.
n ceea ce priveste raporturile patrimoniale dintre soti Art. 304 din N.C.civ. prevede
n mod expres ca sotul de buna-credinta la ncheierea unei casatorii nule sau anulate
pastreaza, pna la data cnd hotarrea judecatoreasca ramne definitiva, situatia unui sot
dintr-o casatorie valabila, iar raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse, prin
asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.
Situatia obligatiei de ntretinere trebuie analizata distinct pentru perioada convietuirii
dinainte de desfiintarea casatoriei, respectiv pentru cea de dupa ramnerea irevocabila a
hotarrii de desfiintare.
n prima situatie, sotul de buna-credinta a avut dreptul la ntretinere din partea celui
de rea credinta, fara ca acesta din urma sa se bucure, n mod reciproc, de acelasi drept. De
aceea, daca sotul de buna credinta a prestat, totusi, ntretinere n favoarea celui de rea-

10

credinta, el poate cere restituirea prestatiilor n temeiul platii nedatorate sau al mbogatirii
fara just temei, dupa caz.
n privinta obligatiei de ntretinere dupa desfiintarea casatoriei, se aplica dispozitiile
din materia divortului n ceea ce priveste pensia de ntretinere ntre fostii soti, ceea ce
nseamna ca sotul de buna credinta va beneficia de ntretinere n aceleasi conditii ca si
sotul divortat care nu a avut nicio culpa n desfacerea casatoriei. Sotul de rea-credinta nu
are dreptul la ntretinere dupa desfiintarea casatoriei, nici macar n conditiile prevazute de
lege pentru sotul din a carui vina s-a desfacut casatoria.
n sfrsit, sotul de buna-credinta beneficiaza de dreptul la mostenire a sotului de reacredinta, daca acesta din urma decedeaza pna la desfiintarea casatoriei. n schimb, sotul
de reacredinta nu se bucura de acelasi drept n raport cu sotul de buna credinta.
Opozabilitatea hotarrii judecatoresti
Hotarrea judecatoreasca n materia nulitatii casatoriei, fiind pronuntata n materia
starii civile este opozabila erga omnes.
Despre hotarrea definitivasi irevocabila a instantei se face mentiune pe actul de
casatorie si pe cele de nastere ale fostilor soti, potrivit art. 48 din Legea nr. 119/1996 cu
privire la actele de stare civila. Mentiunea se nscrie din oficiu, pe baza comunicarii
hotarrii irevocabile (definitive, potrivit noului Cod civil) care a constatat nulitatea ori a
dispus anularea sau la cererea persoanei interesate.
Noul Cod civil reglementeaza nsa n mod expres opozabilitatea acestei hotarri n
contextul noii reglementari a conventiilor matrimoniale. Astfel, potrivit art. 306:
(1) Hotarrea judecatoreasca de constatare a nulitatii sau de anulare a casatoriei este
opozabila tertelor persoane, n conditiile legii. Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt
aplicabile n mod corespunzator.
(2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei nu poate fi opusa unei terte persoane
mpotriva unui act ncheiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, afara de cazul n care
au fost ndeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege cu privire la actiunea n
nulitate ori anulabilitate sau tertul a cunoscut, pe alta cale, nainte de ncheierea actului,
cauza de nulitate a casatoriei.
Aceasta nseamna ca, n aplicarea prevederilor art. 291, 334 si 335 din N.C.civ., dupa
ce se face mentiune pe actul de casatorie despre hotarrea de constatare a nulitatii sau de
anulare a casatoriei, serviciul de stare civila comunica catre Registrul national notarial al
regimurilor matrimoniale o copie de pe actul de casatorie cu aceasta mentiune, pentru a
se face mentiunea corespunzatoare si n acest registru privind ncetarea regimului
matrimonial. Prin urmare, fata de terti, ncetarea regimului matrimonial prin efectul
nulitatii casatoriei poate fi opusa de la data la care s-au ndeplinit formalitatile de
publicitate prin Registrul national prevazut la art. 334 din N.C.civ. n materie de Carte
funciara este necesara notarea hotarrii pentru opozabilitate fata de terti, nefiind
suficienta mentiunea n Registrul national al regimurilor matrimoniale.
Alin. (2) al art. 306 are n vedere efectul retroactiv al nulitatii casatoriei si instituie o
norma de protectie fata de terti n ceea ce priveste actele ncheiate cu unul dintre soti
nainte de ramnerea definitiva a hotarrii prin care s-a constatat nulitatea sau s-a anulat
casatoria. Nulitatea nu le poate fi opusa dect daca actiunea n nulitate sau anulabilitate a
fost notata n registrele de publicitate (Registrul national al regimurilor matrimoniale,
Carte funciara) sau daca tertul a cunoscut pe alta cale cauza de nulitate a casatoriei.

11

Exemplu: unul dintre soti contracteaza la banca un credit pentru achizitionarea unui
autoturism. Autoturismul este prezumat bun comun, iar datoria, potrivit art. 351 alin. (1)
din N.C.civ., este comuna, fiind n legatura cu dobndirea unui bun comun. Ulterior,
casatoria se desfiinteaza. Presupunem ca sotii au fost de rea-credinta, astfel nct nu a
existat niciodata comunitate de bunuri. Daca bancii i-ar putea fi opus efectul retroactiv al
nulitatii casatoriei, ar nsemna ca datoria contractata de unul dintre soti nu mai este
comuna, ci exclusiva a sotului contractant. n masura n care acesta este insolvabil, banca
ar suferi un prejudiciu.
Or, n aplicarea art. 306 din N.C.civ., nseamna ca, ntr-o asemenea ipoteza, nulitatea
casatoriei nu poate fi opusa bancii, care va considera, n continuare ca datoria este
comuna, iar autoturismul este bun comun. Banca va putea urmari bunurile comune, iar
daca sunt nendestulatoare, fostii soti raspund solidar cu bunurile proprii. Deci, pentru
banca a existat regimul comunitatii legale de bunuri.
Daca nsa mprumutul ar fi fost contractat de unul dintre soti nu de la banca, ci de la o
ruda apropiata, care ar fi cunoscut n fapt situatia sotilor, respectiv cauza de nulitate a
casatoriei, celalalt sot i-ar putea opune acestei rude creditoare efectul retroactiv al
nulitatii, n sensul de a considera ca nu a existat niciodata comunitate de bunuri, datoria
fiind exclusiva a sotului care a contractat-o.

12