Sunteți pe pagina 1din 82

MASINI SI ECHIPAMENTE PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE

APLICATE CULTURILOR AGRICOLE

TRATAMENTE CHIMICE

Importanta echipamentelor de aplicare


utilizate in p
protectia plantelor
p
Atacul buruienilor, bolilor si daunatorilor implica reducerea cantitatii
si a calitatii recoltelor
recoltelor, indiferent de natura acestora (agricole
(agricole, horticole si
si,
de ce nu, silvice)
Aplicarea pesticidelor la timp, rapid si eficace poate salva o recolta
potential compromisa si este cruciala intr
intr-o
o agricultura moderna
Nu se intrevede o limitare a utilizarii substantelor chimice pentru cel putin
20 ani, desi se dezvolta puternic combaterea alternativa (de la procedee
de combatere biologica
g
la amplificarea
p
fenomenului de self- defense
molecular, cresterea imunitatii naturale a culturilor agricole)
De ce sint importante masinile si echipamentele de aplicare:
asigura utilizarea optima a produselor de protectie
minimizeaza riscurile pentru cultura, om si mediu
intervin rapid acolo unde este necesar si de cite ori este necesar
pot aplica emulsii, solutii sau suspensii de produse chimice
aplicarea se face sub forma de picaturi mici pentru o eficacitate
maxima a acoperirii
se pott aplica
li inainte,
i i t in
i timpul
ti
l sau dupa
d
semanatt

Reguli primare
la utilizarea masinilor de aplicat
p
substante chimice

Evidenta clara a diferitelor tratamente chimice pe suprafetele de cultura


(doze, buruieni, boli, daunatori)
Stabilirea corecta a dozei (norma la hectar)
pe baza recomandarilor tehnologice (in functie de produs) si in
functie de conditiile meteo in care se aplica
p
norme marite atac direct si la planta de cultura, efect remanent
pentru anii ulteriori
Pregatirea
g
corecta a terenului (nivelat)
(
) astfel incit viteza de lucru sa nu
se modifice substantial (asigura o distributie uniforma pe suprafata)
Pregatirea si reglarea corecta a masinilor de aplicat:
alegerea corecta a duzelor, corespunzator metodei de aplicare
reglarea corecta a inaltimii de pulverizare
proba masinii se face cu apa, pe sola care urmeaza a fi tratata
Pregatirea solutiei:
atentie
i la
l diferentele
dif
l de
d exprimare
i
de
d pe eticheta
i h
produsului
d
l i
solutie cu concentratie de 1% (1 l solutie + 99 litri apa)
solutie cu concentratie 1/100 (1 l solutie + 100 litri apa)
aceasta

t doza
d
se va dizolva
di l in
i 100 l apa se va asigura
i
un numar
de doze in functie de capacitatea rezervorului

Jalonarea
J
l
t
terenuluil i eliminarea
li i
zonelor
l netratate
t t t sau dublu
d bl tratate
t t t
prin aparitia GPS-ului se elimina si acest aspect
Respectarea vitezei de lucru, pentru care s-a stabilit norma la hectar
aparitia dispozitivelor automate de reglare a debitului proportional
cu turatia pompelor sau proportional cu viteza de deplasare permit
modificarea usoara a vitezelor de lucru
Evitarea opririlor pe suprafata tratata - se elimina supradozarile
Efectuarea corecta a intoarcerilor la capetele terenului, cu oprirea
functionarii echipamentului- se elimina supradozarile
Protejarea culturilor adiacente
adiacente- limitarea tratamentelor cu unele
substante daunatoare culturilor invecinate si/sau introducerea unei zone
tampon (netratata)
Pastrarea, manipularea si utilizarea substantelor chimicechimice numai de
personal calificat si instruit
Operatorul agricol calificat, instruit, certificat

Metode de spargere a fluidului

vina de fluid

pelicula de fluid

formarea picaturilor mici ca influenta a frecarii cu aerul

influenta marimii picaturilor asupra suprafetei acoperite

Metode de fragmentare a fluidului


in masinile pentru tratamente fitosanitare

presiune de lichid
(jet proiectat)

pneumatic
(jet purtat)

centrifugal
(mecanic)

electrodinamic

Duze si metode pentru pulverizare prin presiune de lichid


(jet proiectat)

principiul de functionare al unei duze cu presiune de lichid si jet proiectat

tipuri de jeturi obtinute prin duzele cu presiune de lichid

principiul de lucru si caracteristici


ale duzelor cu fanta

principiul de lucru al duzelor


cu fanta antideriva

principiul de lucru al unei duze


cu camera de turbionare

principiul de lucru al unei duze


cu camera de turbionare si jet reglabil
(ca unghi de deschidere)

principiul de lucru al unei


duze prin impact

principiul de lucru al unei


duze cu aspiratie de aer
(bifluide)

principiul de lucru al unei duze


prin impact cu aer comprimat

principiul de lucru al unei duze cu jet multifilar

Duze si metode pentru pulverizare prin presiune de aer


(jet pneumatic purtat)

convergent directia curentului de aer


aceeasi cu a fluidului

convergent - divergent

schema de difuzor pentru masini de stropit cu jet pneumatic

schema de difuzor cu aripa


pentru masini de stropit
cu jet pneumatic

schema de difuzor rotund


pentru masini de stropit
cu jet pneumatic

Duze pentru pulverizare prin procedee mecanice


(centrifugale)

principiul de functionare al pulverizarii centrifuge

schema de sistem
de pulverizare centrifugal
(Girojet/Tecnoma)

Identificarea duzelor de pulverizare


((masini cu jjet proiectat)
p
)

Pastile si duze pentru masini de stropit - jet lamelar

Avantajul duzelor cu jet dublu

Avantajul
j duzelor cu jet
j dezaxabil

Pastile si duze pentru masini de stropit - jet conic

principiul de functionare al stropirii in banda

Pastile si duze pentru masini de stropit-fertilizat


jet mono si multifilar

Elemente auxiliare ale masinilor de stropit


Circuite hidraulice clasice pe masini de stropit

circuit clasic cu circulatie


unisens a fluidului de lucru
si distribuitoare mecanice

circuit cu circulatie
semi-continua a
fluidului de lucru

circuit cu circulatie
continua a fluidului
de lucru

Circuite hidraulice moderne computerizate pe masini de stropit

circuit hidraulic computerizat


pompa
p tip
p diafragma
g
si p

circuit hidraulic computerizat


pompa
p tip
p diafragma
g
si p

circuit hidraulic computerizat si pompa centrifugala


(cu posibilitate de stropire locala prin lance)

Sisteme de omogenizare a fluidului de lucru

agitator hidraulic cu
recirculare de fluid
prin supapa de
reglare a presiunii
de lucru

agitator mecanic

agitator hidrodinamic
cu pompa separata

Elemente auxiliare ale masinilor de stropit


a. Pompe utilizate pe masinile de stropit
1. Pompa cu simplu efect

principiul functionarii unei pompe


cu piston cu simplu efect

pompa cu trei pistoane cu simplu efect

2. Pompa cu dublu efect

principiul functionarii unei pompe cu piston


cu dublu efect

pompa cu doua pistoane cu dublu efect

3. Pompa cu piston membrana

principiul functionarii unei pompe


cu piston membrana

sectiune printr-un
printr un model
de pompa cu piston membrana

4. Pompa centrifuga

principiul de functionare al unei pompe centrifuge

5. Pompa cu role

principiul de functionare
al unei pompe cu role

vedere printr-un model de pompa cu role

6. Pompa cu roti dintate

b. Rampe de distributie

vedere de ansamblu a unei rampe de distributie


cu actionare manuala

c. Robinet de trecere cu bila

d. Distribuitoare de trecere

distribuitor cu clapeta
si comanda manuala

distribuitor cu comanda mixta


(electrica si manuala)

e. Supape de trecere

principiul unei supape electromagnetice


cu membrana cu actiune secventiala

principiul unei supape de trecere


sferice cu comanda prin motor electric

f. Regulatoare de presiune

principiul de functionare al regulatorului de presiune

regulator de presiune
(sectiune)

g. Dispozitive automate de reglare a debitului

dispozitiv de reglare a debitului


proportional cu regimul motor DPM
(sistem Bermatic Berthoud)

dispozitiv de reglare a debitului


proportional cu viteza de deplasare DPA
(sistem centrifugal Volustat Caruelle)

sistem DPA cu reglaj hidraulic (Tecnoma)

principiul de reglare electronica


a debitului proportional cu viteza
DPAE (sistem Bermatic Berthoud)

h. Rampe de pulverizare
(suportul duzelor)

model de rampa fara


dispozitive de stabilizare

dispozitiv de stabilizare transversala


a rampei cu amortizoare hidraulice

dispozitiv de stabilizare transversala


a rampei cu doua seturi de bielete

principiul unui sistem de stabilizare automata


cu unitate electronica

Influenta dispozitivelor de stabilizare a rampei asupra pozitiei fata de sol

pe teren
t
plan
l cu sau fara
f
denivelari
d i l i

pe teren inclinat cu sau fara denivelari

i. Dispozitive antipicurare
(la corpul duzelor)

dispozitiv antipicurare
comandat prin arc

dispozitiv antipicurare cu aer comprimat

Metode de imbunatatire a stropirii


(antidrift)

Ce este driftul:
miscarea necontrolata a particulelor, in timpul sau dupa aplicarea tratamentului
(migrarea necontrolata)

Probleme:
control redus al aplicarii solutiilor neuniformitate la aplicare
posibile daune asupra florei si faunei

Factori care pot afecta driftul


Factori primari
-Temperatura si umiditatea aerului
-Vintul (directie si viteza)
-Stabilitatea aerului / inversiunea
-Topografia terenului
-Calitatea si pregatirea operatorului
Factori legati de solutia aplicata
-Formularea
Formularea produsului
(granule, praf, lichid)
-Proprietatile fizico-chimice
(volatilitate si viscozitate)
-Marimea picaturilor
-Norma de solutie aplicata

Factori legati de echipament si


indici de lucru
-Tipul duzei
-Marimea duzei
-Orientarea
Orientarea jetului de lichid
-Presiunea de lucru
-Inaltimea rampei fata de sol

Influenta tipului de duze asupra driftului

Categorii
conventionale (cu jet aplatizat):
finete
fi t mare a picaturilor
i t il (functie
(f
ti sii de
d presiune)
i
)
performante bune si foarte bune
susceptibile la drift
cu orificiu
ifi i de
d aer nepresurizat:
i t
poate reduce driftul cu pina la 50%
eficacitate mare la norme mici / ha
cu inductie de aer de joasa presiune:
poate reduce driftul cu 50%-70%
cu inductie de aer de inalta presiune (aer comprimat):
poate reduce driftul cu 70%-90%

Metode de imbunatatire a stropirii


(antidrift)

reducerea inaltimii fata de sol


(utilizarea duzelor cu jet inclinat)

tip de duza cu jet inclinat

duza reglabila ca inclinare

utilizarea unei perdele de aer


pentru directionarea
rapida a picaturilor spre sol

adaptare moderna a rampei


duble cu perdea de aer
(modificarea unghiului jetului
de fluid si aer)

Metode de imbunatatire a stropirii


(antidrift)

cu scuturi de protectie
(pentru stropire pe toata latimea de lucru)

Metode de imbunatatire a stropirii


(antidrift)

cu scuturi
t i de
d protectie
t ti
(pentru stropire in banda)

Modele si principii de echipamente de stropit


pentru diferite culturi arboricole si viticole

a. pentru masini cu jet proiectat

rampe verticale, inclinate si articulate


utilizate in culturi arboricole

rampe verticale scurte utilizate in culturi viticole

b. pentru masini cu jet purtat utilizarea masinii cu ventilator axial

principiul unei masini de stropit tractate cu jet purtat,


cu ventilator axial

vedere posterioara a unei


masini de stropit cu ventilator axial,
jet purtat si flux radial

masina de stropit in lucru in cultura arboricola

vedere posterioara a unei masini de stropit


cu jet purtat si flux combinat
(radial si descendent)

utilizarea masinii in culturi arboricole


semi-inalte

vedere posterioara a unei masini de stropit cu jet purtat


si deflector, pentru culturi arboricole inalte

c. pentru masini cu jet pneumatic purtat utlizarea diferitelor deflectoare (difuzoare)

principiul aerodinamic al stropirii


(Turbocoll-Tecnoma)

schema unui difuzor


p Turbocoll (Tecnoma)
(
)
tip

schema de masina de stropit


cu pulverizare pneumatica, tractata

model de echipamente pe masina de stropit


cu pulverizare pneumatica

Abateri uzuale de la calitatea stropitului

pozitia rampei de pulverizare

tendinte in modificarea unghiului jetului

alegerea unor duze incorecte

inclinarea jeturilor lamelare

Calibrarea echipamentelor de aplicat


Calibrare = verificarea si reglarea masinilor de stropit pentru aplicarea
unui tratament corect si uniform

DE CE ?
1. Pentru asigurarea unei precizii foarte bune la stropit, pentru o concordanta
perfecta intre volumul de solutie din rezervor si suprafata care trebuie
tratata. Calibrarea va pune in evidenta daca:
- duzele sint usor uzate si va fi nevoie de reglarea presiunii de lucru
- duzele sint uzate si vor trebui inlocuite
- viteza tractorului este corecta (vitezometrul indica diferit daca se
vor monta alte pneuri)
- exista pierderi de presiune intre manometrul indicator si duze
2. Pentru verificarea functionarii corecte a duzelor (stricate, lovite sau infundate)
3. Pentru verificarea starii tehnice generale, fara existenta scurgerilor
accidentale
acc
de ta e de so
solutie
ut e

CIND ?
1. Inainte de lucrul cu un nou set de duze, un nou debit, alta viteza de lucru,
noi anvelope, o noua presiune de lucru, un nou teren sau cultura, sau
modificari ale masinii de stropit (noi subansamble), se va verifica:
- viteza de lucru agregat
- debitul duzelor si presiunea de lucru
2. O data pe an (si inainte de verificarile tehnice periodice)
- viteza de lucru
- verificarea tuturor duzelor
- daca debitul mediu total este mai mare cu mai mult de 10%
decit duzele noi: se schimba duzele
- daca abaterile de debit pe duza depasesc 5%: se schimba
duzele
3. In timpul perioadei de aplicare a tratametului, o verificare rapida, a cite 2
d
duze
de
d pe fiecare
fi
segmentt (sectiune)
(
ti
) de
d rampa:
- daca debitul a crescut cu >15%: se schimba toate duzele

Calibrarea echipamentelor de aplicat


Ce trebuie avut in vedere- tipul tratamentului

metode de aplicare

Distanta intre rinduri

Calibrarea echipamentelor de cimp


1. Alegerea parametrilor de lucru de multe ori sint indicate pe eticheta
produsului chimic.
- exista posibilitatea alegerii diferentiate in functie de conditiile
specifice
- norma la hectar si viteza de lucru factorii care se impun primii
- se aleg
l duzele
d
l iin conditiile
ditiil uneii plaje
l j d
de presiuni
i i de
d lucru
l
destul
d t l
de limitate (2-3 bari pentru duze conventionale)
2. Determinarea vitezei de lucru:
- se jaloneaza terenul pe 100 m
- se umplu rezervoarele masinii de stropit cu apa (1/2 volum)
- se cronometreaza timpul in care se parcurg 100m
- se calculeaza viteza reala de lucru

S
100
v r 3 .6
3.6 8 km
k /h
t
45

3. Calculul debitului pe duza si alegerea duzei

N v a 150 l / ha 8 km / h 0.5 m
q

1 l / min
600
600

q = debitul duzei, [l/min]


N = norma la hectar,
hectar [l/ha]
v = viteza de lucru, [km/h]
a = distanta dintre duze, [m]
pentru aplicare pe toata suprafata
a = latimea benzii de aplicare, [m]
pentru aplicarea in banda
a = distanta dintre rinduri / la numarul de duze pe rind,
rind [m]
pentru vita de vie sau livezi
600 = constanta de transformare
- duza si presiunea de lucru se aleg din catalogul firmei
(de ex. pentru 1 l/min 2 bari, presiune de lucru)

4. Verificarea sistemului hidraulic


- intotdeuna cu apa curata
- se monteaza
t
d
duzele
l alese
l
- se porneste pompa si se incearca la o presiune de minim 7 bari,
in timp ce se verifica si se elimina eventualele scurgeri
5. Se verifica duzele sub presiunea de lucru
- se regleaza presiunea de lucru (2 bari)
- se colecteaza intr
intr-un
un recipient gradat cantitatea de apa care a curs
timp de 1 minut (fie pentru toate duzele, fie pentru 2 pe
sectiunea de rampa)
- se calculeaza media debitului pe duza (de ex.
ex qmas= 1.06
1 06 l/min)
- daca media debitului nu este cea dorita (1 l/min) si daca nu depaseste
10% abaterea de la debit, se reseteaza presiunea de lucru:

qt

q mas

1 l / min
p t p r
2 bari 1.77 bari 1.8 bari
1.06 l / min

-se reseteaza presiunea de lucru la 1.8 bari si se testeaza din nou


- se mai poate recalcula norma la hectar, in functie de debitul marit

6. Pentru duzele vechi se verifica uzura si uniformitatea


- se monteaza o duza noua (numita de referinta)
- se verifica debitul la presiunea de lucru (de ex. 1 l/min la 2 bari)
- se calculeaza abaterea maxima tolerata (+10%)1.10 l/min
- se incearca toate duzele la 2 bari presiune de lucru si se face media
(de ex. 1.08 l/min)
- se calculeaza cresterea procentuala
[qmediu/q
qref] x 100 = 108 % duzele sint inca bune
7. Se determina uniformitatea de stropire pentru fiecare duza in limitele 5%
- qmax= 1.08 x 1.05 = 1.13 l/min
- qmin = 1.08 x 0.95 = 1.03 l/min
- se elimina duzele care nu se incadreaza intre limitele calculate

Calculul si verificarea masinilor de stropit


Calculul grafic

ATENTIE
Norma la hectar [l/ha]
- influentata de densitatea solutiei
- in special la aplicarea lichidelor fertilizante
- normele din cataloage sint testate cu apa, la 3 bari, distanta 50 cm intre duze
- lichidele fertilizante, de obicei, au o curgere mai lenta, fiind mai viscoase
- trebuie aplicat un factor de corectie, care sa tina cont de densitatea mai mare
(viscozitatea fluidului)

Factorul de corectie Fc
Norma la hectarcorectata ,reala

1
Ds

Norma impusa

Fc

Fc factorul de corectie al normei la hectar


Ds densitatea solutiei

Exemplu
Este dorita aplicarea a 240 l/ha solutie fertilizanta, cu Ds= 1.28 g/cm3
Se calculeaza factorul de corectie Fc= 0.88
Se calculeaza norma reala corectata
Nr = 240 / 0.88 = 273 l/ha
PENTRU 273 l/h
l/ha SE CALCULEAZA CE DUZA VOM FOLOSI SI CARE VA FI
CAPABILA SA APLICE 240 l/ha SOLUTIE FERTILIZANTA

Intretinerea echipamentelor de aplicare

1. Intretinerea tehnica zilnica


- se curata masina, cu jet de apa, de praf, pamint si alte impuritati
- se spala rezervoarele de solutie de minimum 3 ori si se elimina
resturile
t il de
d erbicid
bi id
- se actioneaza masina pentru curatarea furtunurilor si duzelor de
solutia reziduala
- se controlea
controleaza
a stringerile (s
(suruburi,piulite,
r b ri pi lite coliere)
- se verifica starea furtunurilor, manevrarea corecta a supapelor si
manetelor
- se verifica pozitia corecta a duzelor pe rampa (inclinarea jeturilor)
- filtrele, sitele sa nu fie sparte sau infundate
- la umplerea cu o nou cantitate de apa se verifica etanseitatea circuitelor
- NU SE ADMIT SCURGERI DE LICHIDE

2. Revizia tehnica aproximativ dupa 200 ore de functionare sau la orice


defectiune majora aparuta,
aparuta care nu poate fi usor remediata
- se demonteza masina si se face constatarea starii tehnice a tuturor
componentelor, inlocuindu-se
inlocuindu se cele deteriorate
- se verifica duzele pe bancul de proba si se lotizeaza dupa debitul de lichid
- se remonteaza masina
- se revopseste
p
complet
p (daca
(
este cazul))
- se executa rodajul in gol timp de 1 ora (in principal pentru etansare si
zgomote anormale)
- se executa rodajj in sarcina 6-8 ore, eliminind disfunctionalitatile
- daca masina nu se mai foloseste, se stocheaza, demontindu-se manometrele
furtunurile, duzele
3. Durata teoretica de viata 10 ani