Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filosofia dreptului, dup cum rezult i din numele su, este disciplina preocupat
de studierea dreptului. Dreptul, ns, este studiat i de tiinele juridice speciale, fiecare dintre
acestea examinnd dreptul din punctul de vedere al nelegerii lor specifice i a procedeelor de studiere
aobiectului dat, de pe poziile deosebite ale obiectului lor de studiu.
Prin cuvntul obiect se are n vedere ceea ce nc urmeaz a fi studiat i neles, iar prin conceptul de
obiect de studiu al tiinei deja o nelegere oarecare teoretic(tiinific) a obiectului, forma sa
cognitiv-semantic de exprimare (legea sau principiul), o anumit concepie a nelegerii i
reprezentrii lui. Ca tiin teoretic general, filosofia dreptului studiaz dreptul n esena sa
universal , spre deosebire de tiinele juridice speciale care studiaz dreptul n natura i caracterele lui
particulare. Nici o tiin juridicspecial nu poate explica ce este dreptul n general , ce are eluniversal,
preciznd doar ce este dreptul la un anumit popor ,ntr-un anumit moment dat .
Problematica filosofiei dreptului:
1.Care sunt conditii le de justificare a dreptului-calea axiologiei juridice
2.Care sunt conditiile de valabilitate a categoriilor juridice-calea epistemologiei juridice.
3.Care sunt conditiile de adeverire a omului prin dreptul pozitiv-calea ontologiei juridice.
In ceea ce privete funciile filosofiei dreptului, ele sunt cele caracteristice tuturor tiinelor, i anume:
informativ, cognitiv,educativ etc. In afar de acestea, filosofia dreptului are ca principaleurmtoarele
funcii: funcia conceptual i funcia metodologic
Funcia conceptual a filosofiei dreptului const in aceea c eainarmeaz oamenii cu cunotine generale
despre drept, despre principiile realitii juridice. Reprezentand atitudinea omului fa deexistena
juridic, viziunile lui asupra scopului i sensului vieii, asupralegturii dintre interesele i necesitile lui i
sistemul de drept generalsocial, filosofia dreptului st la baza orientrii sociale, a activitiioamenilor, a
atitudinii lor fa de fenomenele juridice ale vieii sociale.Astfel, datorit faptului c filosofia dreptului
are un obiect de studiuraportat la intreaga realitate juridic, ea ofer o concepie de ansambluasupra
lumii juridice in care ii gsete realizarea dialogul permanentdintre om i lume.
Funcia metodologic a filosofiei dreptului const in aceea c datoritobiectului ei de studiu, ea
contribuie la elaborarea unor noi procedee imetode de lmurire, studiere i transformare a realitii
juridice.Metodele generale de activitate, scopurile i idealurile elaborate i promovate de filosofia
dreptului in msur egal se refer i la activitateatiinific. Deaceea, filosofia dreptului se manifest ca
metodologiegeneral pentru tiinele juridice speciale, pe care le ajut s-iorganizeze i sistematizeze
propriile sisteme de cunotine. In concluzie, trebuie s menionm c nectand la faptul c
filosofiadreptului este o disciplin teoretic i abstract, ea are i o importanta funcie practic
propune i pregtete recunoaterea pozitiv a idealului juridic.
2. Elucidai arsenalul metodologic al filozofiei dreptului.
Ca ramur a filosofiei, Filosofia dreptului se supune exigenelor metodologice aleacesteia. Avnd,
ns, un obiect distinct de cercetare, dreptul, cruia i sunt propriianumite disponibiliti de
cercetare, Filosofia dreptului este mai sensibil la un anumit univers metodologic i mai opac
la altele. Filosofia dreptului se serveste de ambele perechi de metode caracteristice si filosofiei si
anume:inductia deductia; analiza-sinteza. In cercetarea logica a dreptului domina deductia, adica se face
o analiza rationala, fiindca trebuie sa se cerceteze conditiile care determina posibilitatea dreptului si a
cunoasterii sale.Prin analiza logica trebuie sa se gaseasca un criteriu innascut in spiritual nostru astfel ca
experienta sa insemne ajutor dar nu baza cercetarii.Pe cind in cercetarea fenomenologica a dreptului
domina inductia.Iar in cercetarea idealului dreptului de asemenea deductia.In a doua cercetare unde este
vorba de observarea evolutiei istorice adica de fenomenologia dreptului prevaleaza inductia.Aici se aduna
faptele se examineaza institutiile juridice positive ale diferitor popoare :se indeplineste o cercetare
empirica.Metoda inductive se subimparte in metoda genetic care studiaza originile sic ea comparativa
care confrunta diverse sisteme juridice.Prima pentru a dobindi o cunoastere integrala a evolutiei dreptului
; a doua pentru ca dreptul unui anumit popor prezinta totdeauna caractere unilaterale. n perspectiv
istoric, evoluia Filosofiei dreptului nu ar fi fost posibil frinovaiile metodologice ale lui
Socrate, Platon, Toma dAquino, Kant, Hegel .a. Toma dAquino, mpreun cu ntreagafilosofie
medieval descoper esena divin a dreptului, prin metoda transcendental defactur religioas, n
timp ce Kant folosete aceeai metod, dar de factur laic,cobornd transcendena din cer, n spiritul
uman i conturnd, astfel, ideea de dreptsubiectiv, n opoziie cu cel obiectiv. Logicismul filosofic,
precum i curentele ce i-auurmat, ndeosebi Analiza logic a limbajului au fcut posibil dezvluirea
valenelor conceptuale ale noiunii dreptului, n timp ce Filosofia vieii, Existenialismul i Filosofia postmodern a omului, exacerbnd tema unicitii fiinei umane i a totalitii catrstur a existenei, au
deschis calea unei adevrate filosofii a Drepturilor omului, ceamai vehiculat tem contemporan de
Filosofie politic i juridic. Hermeneutica, dei ometod trzie a filosofiei, operant iniial mai ales n
istorie i antropologie, aduce cu sine importante avantaje pentru Filosofia dreptului, ndeosebi
n cercetarea esenei i cauzalitii unor fenomene istorice de drept.
1.1.
Sofistii erau cei ce sutineau ca in plan uman totul este relativ.Ei considerau ca
legile ca si obiceiurile sunt supuse schimbarii si deci sunt relative.Sofistii
concepeau individul uman ca masura a tuturor lucrurilor.Odata cu sofistii se
evidentiaza conflictul dintre cetate si individ.Este pentru prima oara cind individul
iese in prim plan.Daca legile sunt relative inseamna ca ele sunt create de oameni,
omul fiind si in aceasta situatie masura lor.Combatind absolutismul si investind
incredere in individ, individualismul sofistilor presupune democratia, asa cum
democratia presupune libertate individuala.Sofistii au distins ntre dreptul pozitiv(stabilit de
cetate)si dreptul natural (ca drept nescris, conform naturii umane) si au sustinut ca dreptul pozitiv
trebuie sa se ntemeieze pe cel natural.
capabila sa faca din acesta un cetatean bun si corect.Legea nu are alt rol decit sa faca posibila viata in
societate a indivizilor.Calitatea lor etica nu are nici o importanta.
TEST 3:
Socrate
TEST 4: Platon
materiale. Mai aproape de statul ideal este republica aristocratic.Statul ideal se va baza pe o
astfle de educatie care sa sesizeze prin gindire dreptatea, frumosul si binele.O cetate este buna in
Aristotel
coala stoic
1.2Stabilii cauzele rspndirii ideilor colii stoice n Roma Antic i evideniai particularitile ideilor
stoicilor romani.
Zenon a introdus ideea de "cetean al lumii" - o idee cu totul nou i generoas n acele timpuri. A
avut de luptat cu prejudecile, ntruct aceast idee necesita depirea barierelor "cetii" - unitate de
baz a culturii, i chiar politicii eline. Imperiul roman acceptase mai demult aceast idee, ns nu datorit
urmrii unor scopuri nobile, ci expansiunii militare.
Cuvntul "Imperiu" vine de la latinescul "imperio"= a triumfa. n forma sa nobil, acest cuvnt desemna
triumful spiritului asupra materiei, sau viaa aservit Divinitii. La nivel politic, ar fi trebuit s nsemne
armonizarea contrariilor.
Statutul de cetean al lumii nsemna, pentru stoici, o stare de spirit, caracterizat prin dominarea
propriului eu. Acest statut l putea obine orice om civilizat, indiferent de formele culturale sau politice
crora le aparinea. . Stoicii i impuneau o nalt inut moral, i aveau drept modus vivendi aciunea
just.n Imperiul Roman, stoicismul a gsit un teren favorabil. Romanii au acceptat cu uurin ideea de
cetean al lumii. Diferena dintre cetate i provincie disprea treptat. Romanii au fost nu att
colonizatori (cei care impuneau o cultur), ct cuceritori, civilizatori (au construit ceti, au oferit o baz
material teritoriilor cucerite).Stoicismul roman a impus ideea de om liber.
Epicur i bazeaz gndirea sa pe trei principii: logica sau canonica, fizica (atomismul) i etica (semiateismul).
Principiu dup care senzaia este singurul criteriu al adevrului ("sensism") i al binelui (care se
identific cu plcerea).
Atomismul, principiu preluat de la Democrit, prin care se explic formarea i transformarea lucrurilor
prin unirea i separarea atomilor. Naterea senzaiilor deriv din aciunea atomilor provenii de la
lucruri asupra atomilor spiritului.
Principiu conform cruia zeii exist ntr-un spaiu ntre universuri (intermundia), dar nu se preocup
de mersul lucrurilor terestre, de lumea material, cu att mai puin de viaa oamenilor. n consecin,
singura fericire este plcerea, corespunztoare nevoilor naturale necesare, care rezult din absena
durerii (aponia) i nelinitii (ataraxia). Limitarea calitativ i cantitativ a plcerilor este instrumentul
virtuilor morale, caracteristic condiiei umane.
1.1.
Cicero
suprem.El a pus la baza politicului si juridicului morala.Astfel un stat nu poate dura daca cei
care il conduc nu au in vedere binele comun. O cetate trebuie organizata avind ca fundament
dreptul public si principiile morale.Filosoful ca intelept al cetatii trebuie sa se implice in
politica si sa conduca realizind acordul intre clasele superioare inferioare si medii.Statul nu
poate fi guvernat in afara justitiei desavirsite.Cicero sustine ca unirea oamenilor nu se
datoreaza slabiciunii ci tendintei naturale a lor spre unire.Cea mai buna forma de
guvernamint dupa parerea lui cicero este monarhia, cu conditia ca regele sa fie virtuos.
1.2Determinai categoriile dreptului n concepia lui Cicero.
Dreptul, n concepia lui Cicero, nu este un produs al voinei, ci este dat de natur . El cuprinde trei
precepte fundamentale: s trieti onest, s nu prejudiciezi pe altcineva, s dai fiecruia ce este al su.
Cicero divizeaz dreptul n drept natural i n drept pozitiv. Dreptul natural,opineaz filisoful, este o lege
superioar, dup care se apreciaz justeea legii pozitive. n
De republica, el susine c acest drept nu poate fi modificat, abrogat i nu te poi abate de la el,
deoarece este o lege natural nnscut, implantat n individ. Dreptul natural precede orice lege scris,
existena statului. Legea naturii este raiunea suprem dup care oamenii deosebesc dreptul de
nedrept, cinstea de ruine.Dreptul pozitiv este ntemeiat pe necesitile comune ale oamenilor, fiind
supus modificrilor n funcie de mprejrri. Existena diferitelor popoare presupune i existena unui
drept pozitiv divers.
1.3Estimai legtura conceptual a ideilor politico juridice ale lui Cicero i Aristotel.
Operele sale De republica i De legibus se apropie de tematica platonian, dar snt aristotelice i stoice
dup coninut.
TEST 9:
scopul acestuia - acela de a asigura binele comun. A fost in favoarea monarhiei limitate printr-o
constitutie mixte. Guvernarea celor multi era o forma valida de guvenamint,
insi avea avantajele si dezavantajele ei. Tirania, pe de alta parte, presupunea incalcarea binelui
comun.
1.2Comparai raportul stat biseric i scopul statului la sf. Augustin i sf. Toma d'Aquino.
Toma are putine lucruri semnificative de spus despre Biserice si Stat ca structuri de putere.Toma afirma
ca Puterea seculara si cea spirituala sunt distincte si isi au amindoua originea in Dumnezeu, in asa fel
incat puterea spirituala trebuie sa fie respectata inaintea celei seculare in problemele legate de
mantuire, iar cea seculara, inaintea celei spirituale, in problemele privitoare la bunastarea civila.
Aceasta diviziune este aplicabila ,doar daca nu se intimpla cumva ca puterea seculara sa fiee unita cu
cea spirituala, aaa cum se intampla, de pilda, in cazul Papei, care se afla in fruntea ambelor puteri.
SF.Toma subliniaza rolul indrumarilor oferite de preoti, atunci cand acestia ii calauzesc
pe oameni catre scopul lor suprem, contemplarea lui Dumnezeu. Rolul regilor este unul inferior, anume
acela de a guvena treburile seculare. in virtutea ierarhiei scopurilor vietii umane, nici un guvernamint
secular nu poate fi complet autonom. Puterea in regatul lui Hristos le este rezervata preotilor. De fapt,
asa cum spune Toma apoi, ,dupa legea lui Hristos, regii ar trebui se se supune preotilor".
Sf.Augustin distinge doua categorii de state :Cetatea paminteasca si cetatea lui dumnezeu.Biserica este
prezentata ca o forma de manifestare a cetatii lui dumnezeu pe pamint.Statul are scopul de a ajuta
biserica in vederea instaurarii cetatii lui Dumnezeu.Dupa parerea lui Sf.Augustin orice interventie a
puterii statului in domeniul relatiilor spirituale si bisericesti sau a bisericii in domeniulputerii de stat este
periculoasa. n ceea ce privete raportul Bisericii cu Statul, Sf. Augustin arat n De civitate Dei existena
cetii pmnteti i a cetii cereti, care se opun una alteia prin scopurile i sarcinile pe care le au:
Statul conduce administrarea bunurilor temporale, Biserica se ocup de interesele spirituale. n acest caz
ele nu se opun, pentru c sunt amndou voite de Providen; cretinul datoreaz ascultare puterii
temporale, dar, n acelai timp, trebuie s asculte Biserica n problemele mntuirii sufletului su. Att
statul, ct i Biserica sunt supuse Justiiei. Pe de alt parte, ele i datoreaz reciproc ajutor, iar statul
trebuie s acorde protecie Bisericii. Raporturile dintre Biseric i Stat se bazeaz pe urmtoarele
principii: Biserica are dreptul de protecie de la Stat, n timp ce ereziile i toate cultele false nu pot
reclama aceste favoruri. Ele pot chiar s fie obiectul unor msuri de rigoare.
TEST 10:
Nicolo Machiavelli
de organizare a guvernarii statului prin care se atinge cel mai inalt grad al stabilitatii statului si a
guvernarii pentru autor este republica. Machiavelli afirma necesitatea conceperii si intelegerii realitatii
politice in calitate de categorie distincta a activitatii umane.Intelegerea si principiile activitatii politice
sunt distincte de cele ale religiei si moralitatii laice:relatiilor politice le sunt specifice legalitatile politice.
1.2Stabilii semnificaia maximei Scopul scuz mijloacele pe baza ideilor lui Nicolo Machiavelli
In opera sa principele M.spunea ca in vremurile grele cind e vorba de salvarea statului, omul de actiune
nu trebuie sa se impiedice de nici un considerent de justitie sau injustitie, de omenie sau confuzie, de
rusine sau glorie:esentialul care prevaleaza asupra orice afirma Machiavelli este de asigura salvarea si
libertatea.IN acest context a fost formulat sloganul scopul scuza mijloacele care a primit numele de
machiavelism .In fond Machiavelli a teoretizat cu siceritate si curaj ceea ce stia de cind lumea , anumeca
ceea e conteaza in politica sunt interesele si forta nu consideratii de justitie si morala. In vederea
realizarii scopului politic urmarit Machiavelli propune in calitate de mijloace de atingere a scopurilor
politice: siretenia, viclenia, tradarea, violenta, cruzimea etc.Asemenea mijloace fara indoiala erau
utilizate la scara larga in acele timpuri.Insa faptul ca au fost propuse in mod deschis a influentat negativ
asupra renumelui autorului.Aceasta formula:scopul scuza mijloacele nu este utilizata in opera lui
machiavelli chiar daca se deduce din aceasta si reflecta continutul politic al operei acestui autor.
1.3Evaluai machiavelismul ca principiu istoric i ca realitate.
Machiavelism este un termen referitor la teoria politic expus de Niccol Machiavelli, n cartea cu
titlul Principele, aprut n 1515, n care, cu sinceritate, dar mai ales cu cinism, a susinut c n politic se
pot folosi absolut orice mijloace ce pot duce la atingerea scopului propus: vicleug, minciun, lips de
[1]
scrupule, sforrie, manevre diabolice, trdare, corupere etc. , de unde i principiul "scopul scuz
mijloacele".Termenul machiavelism, este utilizat pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele
care folosesc aceste principii n viaa politic sau personal sunt numii frecvent machiavelici.
TEST 11:
Jean Bodin
Formele de organizare a statului sunt determinate in baza criteriului apartenetei puterii de stat. Bodin
afirma existenta a 3 forme ale suveranitatii:
1.Democratia:puterea intregii sau a majoritatii cetatenilor
2.Aristocratia:puterea celor alesi
3.Monarhia: puterea unei singure persoane.
Bodin afirma astfel existenta a 3 forme de guvernare care sunt identice cu formele de organizare a
statului: democratia, aristocratia, monarhia.
Dar el opteaz pentru monarhie, ca form de guvernare n stat n care deintorul puterii este o singur
persoan, care este capabil i suficient s menin suveranitatea unic i indivizibil. Dar se opune
categoric monarhiei tiranice i monarhiei senioriate. El propune monarhia legitim, n cadrul crei
supuii ascult de monarh iar acesta ascult de legile naturii. Puterea executiv, ca atribut esenial al
guvernrii, nu are nici una din trsturile puterii suverane dar nici atribuii care s tirbeasc natura
suveran. Dar fiecare form de guvernmnt poate fi: un guvernmnt popular, aristocratic sau mix
(forme de guvernmnt).
TEST 12:
Hugo Grotius
principiul forei obligatorii, exprimat i prin adagiul pacta sunt servanda, este acea regul de drept
potrivit creia actul juridic civil legal ncheiat se impune prilor (n cazul contractelor) sau prii (n cazul
actelor juridice unilaterale) ntocmai ca legea. n alte cuvinte, executarea actului juridic civil este
obligatorie pentru pri, iar nu facultativ. n aplicarea principiului pacta sunt servanda, s-a decis c o
parte contractant nu poate s modifice, n mod unilateral, preul convenit n momentul ncheierii
contractului
TEST 13:
Thomas Hobbes
TEST 14:
John Locke
TEST 15:
Charles Montesquieu
judectoreasc este ncredinat unui corp de judectori profesioniti i independeni. Acestea trebuie
s fie clar separate, s nu interfereze una n ,,treburile celeilalte, fiecare avnd funcii bine definite:
elaborarea legilor, aplicarea lor i judecarea corect a conflictelor care apar n societate, n funcie de
prevederile legii existente la un moment dat. n acest context, fr ndoial, certificatul de natere a
teoriei separriiputerilor n sensul atribuit n prezent este opera Spiritul Legilor n care Montesquieu
face celebra descriere a celor trei puteri ale statului, descriere care contureaz o teorie rmas pentru
totdeauna n contiina celor care cred n valorile democraiei i libertii: ,,n fiecare stat exist trei
feluri de puteri: puterea legislativ, puterea executiv privitoare la chestiunile care in de dreptul ginilor
i puterea executiv privitoare la cele ce in de dreptul civil.
TEST 16: Jean
J. Rousseau
adus statul n pragul falimentarii cu exceptia regelui i aristocratiei poporul traia n saracie i mizerie,
toate acestea au constituit motive ce au instigat revolta.
TEST 17:
Immanuel Kant
TEST 18:
contient c un obiectiv ca acela de a ajusta binele personal n funcie de binele public este un demers
dificil care nu poate fi atins cu uurin, el consider c sacrificiul unui individ poate fi considerat cea mai
nalt virtute
TEST 19:
George Hegel
TEST 20:
Hans Kelsen
TEST 21:
Herbert Hart
TEST 22:
Concepii neokantiene
neohegeliene
Doctrina liberalist
disparut, acest lucru fiind explicat prin frica de responsabilitate si implicit prin frica de libertate. Friedrich
Hayek.El definete libertatea ca acea stare n care coerciia la care unii oameni ii supun pe semenii lor
este redus, att ct este posibil acest lucru n societate sau posibilitatea de a aciona conform propriilor
decizii i planuri, precum i independena fa de voina arbitrar a altuia.Starea n care un om nu este
supus coerciiei, prin voina arbitrar a altuia sau a altora este adesea denumit libertate individual
sau personal.
Hayek afirma ca ordinea sociala se poate stabili numai avind ca reper individul uman ca scop si nu ca
mijloc.
Duguit susine c supremaia unei voine asupra alteia e o noiune metafizic implicnd o
ierarhie a persoanelor i a valorilor ce trebuie exclus dintr -o disciplin pozitiv.Voina general
se poate impune, dar cu condiia ca ea s fie legitim, adic conform cu dreptul obiectiv i cu
morala politic.Statul e doar un aparat de gestionare a serviciilor publice nsrcinat cu realizarea
solidaritii sociale. Antivoluntarismul l va mpinge pe Duguit s conteste i noiunea de
drept subiectiv ce atribuie voineiindividuale o putere a proape mistic metafizic.
Dar dac dreptul nu este ceea ce doresc guvernanii, atunci ce este? Duguit cere guvernanilor s
respectedreptul obiectiv, adic cere s existe independent de voina lor. Stabilitatea acestui
drept s-ar face princonstatarea sa sociologic i ar fi constituit din ceea cemasa spiritelor
dorete s impun printr -o reaciesocial organizat.
Omul este n acelai timp individual i social i aceste dou caracteristici inseparabile ale
contiinei i voinei lui se fortificate reciproc. Asociat, omul se simte mai om n grupurile
corporative individualitatea crete. Astfel, Duguit trage concluzia c solidaritatea oamenilor este
un fapt prim i c acestfapt real al solidaritii este fundamentul dreptului. Dreptul devine un fapt
social derivat din solidaritate, care este sursa real a regulilor de drept i a instituiilor juridice.
1.3Evaluai raportul dintre stat i individ la Emile Durkheim
Dreptul reprezinta forma esentiala de structura a societatii stabilea Emile Durkheim In conceptia sa,
societatea si dreptul sunt inevitabil legate intre ele, acestea din urma fiind de fapt forma speciala de
structurare a societatii, viata sociala neputand exista fara ca viata juridica sa nu existe simultan.Dreptul
reprezinta forma solidaritatii sociale, in ea fiind reflectate multiplele fatete ale solidaritatii sociale.
Durkheim este cel care a fondat scoala sociologica franceza, sociologismul reprezentand acel curent
careconsidera fenomenele sociale ca fapte sau lucruri sociale concretizate in moduri colective de
ganduri. Potrivitautorului,dreptul este un mod de conduita creat de colectivitate.
Durkheim urmarind relatia ntre "eul" individual si "interactiunea sociala". n viziunea sa indivizii, ba
chiar grupurile se pot prabusi n dezordine, n anarhie. Societatea nsa"nu este o fiinta ilogica sau alogica, incoerenta si fantasta cum a fost considerata adesea. Din contra, constiinta colectiva este forma
cea mai nalta a vietii psihice, pentru ca ea este constiinta constiintei. Fiind plasata n afar 616e43g 59; si
deasupra contingentelor individuale si locale, ea nu vede lucrurile dect sub aspectele lor care le
cristalizeaza n idei comunicabile... Societatea vede mai departe si mai bine ca indivizii"
Societatea deci este exterioara, are putere morala, vede mai departe ca indivizii, este coercitiva, etc.
Acestea sunt trasaturile generale ale faptului social.
TEST 26:
TEST 27:
Mircea Djuvara
rational conceput de Mircea Djuvara este variabil in loc si timp, in functie de schimbarile obiective
.Dreptul pozitiv, respectiv normele juridice impuse prin cutume i legi, este dreptul care se aplic ntr-o
societate la un moment dat i care trebuie s dezvolte, s aplice i s organizeze principiile i normele
dreptului raional.Djuvara considera ca dreptul pozitiv nici nu se poate concepe fara un drept gindit si
anume dreptul rational, si ca acesta din urma intemeiaza dreptul pozitiv ii da viata si il patrunde in toate
manifestarile reale.Djuvara va sustine ca aplicarea dreptului pozitiv nu este posibila fara sa nu intervina
judecati intemeiate pe principia juridice superioare dreptuli pozitiv.
1.3Apreciai rolul voinei legislatorului la aplicarea legii, pornind de la ideile lui Mircea Djuvara.
Pentru realizarea justiiei este nevoie de o conducere politic,pentru realizarea unei ordini in aciunile
naiunii este nevoie de conducerea unei elite politice, de o legatur solid ntre condui i conductori.
Iat de ce Mircea Djuvara considera c politicul nu poate fi desfcut de juridic, ci el este forma cea mai
nalt a juridicului,ntruct se subordoneaza ideii de justiie.Asa fiind, activitatea rationala a legislatorului
nu mai pare suficienta pentru realizarea acestei ordini de drept rational. Pentru aceasta Mircea Djuvara
merge cu conceperea judiciarului pana la interzicerea avocatilor de a face greva: pentru ca avocatul ,,
este si trebuie sa ramana aparatorul ordinii legale, el reprezinta in definitiv subtilitatea rafinata a ratiunii
si a convingerii, adica Dreptul insusi, in lupta victorioasa cu forta patimasa si brutala.
TEST 28:
Eugeniu Sperania
1.1Expunei principalele idei despre stat i drept ale lui Eugeniu Sperania.
Principalele sale opera:Principii fundamentale de filosofie juridic (1936), Via, spirit, drept i stat
(1938), Introducere in filosofia dreptului (1946). Din activitatea sa filosofico-juridica putem delimita citeva
probleme cheie care au fost abordate de ginditor.:-contributia sa la conturarea statului dreptului ca stiinta-aprecierile cu
privire la opera de legiferare si autoritatea legii-combaterea teoriilor rasiste privind dreptul-raportul dintre drept
subiectiv si drept obiectiv-preocuparea de a descoperi legile obiective ale evolutiei dreptului.Statul este prin originea sa o
dezvoltare,o amplificare a nevoii de justitie.Statul tinde sa devina un scop insine.Scopul principal si fundamental al
statului dupa E.S. este de a asigura si apara aplicarea consecventa a unui anumit ansamblu de principii referitoare la viata
sociala,adica realizarea unei justitii conceputa intr-unanumit mod.
1.2Generalizai i analizai legile obiective ale evoluiei dreptului dup Eugeniu Sperania.
Abordand problema legilor evoluiei dreptului, Eugeniu Sperania stabilete urmtoarele dou legi
generale, i anume: 1) Dreptul, ca unul dintre aspectele sociale ale vieii, evolueaz in mod analog cu
orice proces vital; 2) Dreptul, ca fapt spiritual, evolueaz prin afirmarea progresiv a spiritualitii
omeneti.Dreptul obiectiv:dreptul este un system deductiv de norme sociale destinate ca,printr-un minimum de
justitierealizabila sa asigure un maximum de socialitate intr-un grup social determinat.Dreptul subiectiv:interes garantat
printr-o norma sociala.Are 3 elemente:1.interesul2.obiectul interesului3.garantarea interesului printr-o
norma.Ginditorul recunoaste ca exista dovezi suficiente care sa demonstreze faptul ca poate exista norme ce
aparainteresele individuale independente de atitudinea societatii.aceste norme tot fac parte din drept deoareceprovin
din ratiunea umana.De asemenea E.S. specifica ca aceste norme,acest drept nu fa vi recunoscutniciodata de dreptul
obiectiv deoarece este o creatie a societatii pentru societate si are drept scop unmaximum de sociabilitate posibila.
1.3Estimai sanciunea ca element definitoriu pentru drept (prin prisma ideilor lui Eugeniu Sperania).
Speranta afirma ca sanctiunea sau nesanctiunea nu caracterizeaza numai normele de drept, ea se
exercita sub toate aspectele vietii sociale.Societatea insasi este o realitate care ne constringe si ne obliga
dreptului natural
Istoricismul n drept
vorbim,care nu este o creaie individual i nici nu se nate din vointa cuiva. Ea este rezultatul
culturii,credinelor, educaiei etc a unui popor de-a lungu timpului.Ca i limba unui popor tot aa i
dreptulreflect instituiile n procedeele, n scopurile i n amnuntele sale cele mai mici, ntreg
trecutulistoric alunui popor.
TEST 31:
Pozitivismul n drept
intervenia statului n viaa societii i, mai ales, din momentul m care guvernanii au nceput a-i
impune propria voin guvernailor.
TEST 32:
TEST 36: