Sunteți pe pagina 1din 126

UNIVERSITATEA TEHNICA GH ASACHI IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII


SPECIALIZAREA C.C.I.A.

PROIECT DE DIPLOMA
COORDONATOR STIINTIFIC:

ABSOLVENT:
-2006-

BORDEROU
PIESE SCRISE:
-Tema proiectului;
-Memoriu tehnic justificativ;
-Calculul higrotermic;
-Calculul sarpantei;
-Evaluarea incarcarilor;
-Calculul structurii;
-Calculul scarii;
-Calculul stalpilor,stalpisorilor si al centurilor;
-Calculul planseului;

-Calculul fundatiei;
-Calculul tehnologic;
-Calculul economic.

PIESE DESENATE:
-Fatada principala;
-Fatada laterala;
-Plan subsol;
-Plan parter;
-Plan etaj;
-Plan acoperis;
-Plan fundatii.Detalii;
-Armare stalpi si stalpisori;
-Armare centuri in elevatie;
-Plan cofrare-armare scara;
-Plan cofrare-armare planseu;
-Plan sarpanta.Detalii.

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV


MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV
A. Memoriu de arhitectura
1. DATE GENERALE ALE INVESTITIEI:

1.1 Denumire proiect: Construire locuinta pe teren proprietate privata;


1.2 Beneficiar: Horez Iulian si Viorica;
1.3 Amplasament: Str.Spancioc,Nr.15.
2.TEMA DE PROIECTARE:
Prezenta documentatie s-a intocmit la comanda beneficiarului ,in baza
temei de proiectare ,in conformitate cu prevederile Certificatului de
Urbanism si cu legislatia in vigoare referitoare la autorizarea executarii
lucrarilor de constructie.
Prin tema,beneficiarul solicita construirea unei locuinte individuale cu
regimul de inaltime S+P+M.
Proiectul a fost intocmit in baza urmatoarelor documente:
Certificat de urbanism;
Act de proprietate;
Ridicare topografica;
Studiu geotehnic.
3.AMPLASAMENT:
Terenul pe care se amplaseaza constructia,cu o suprafata totala de 418
mp,se afla in intravilanul Municipiului Iasi.Acesta are o forma poligonala
neregulata si nu prezinta denivelari semnificative,panta generala fiind
descendenta de la nord la sud.
Accesul auto si accesul pietonal se vor face din strada Spancioc pe
latura nordica a amplasamentului.
Zona este studiata din punc de vedere urbanistic (aliniament,regim de
inaltime,distanta fata de vecinatati,plastica arhitecturala) prin Planul
Urbanistic de Detaliu aprobat de Primaria Municipiului Iasi,iar
reglementarile specificate sunt respectate intocmai de documentatia
prezenta.

Accesul pietonal principal la locuinta, se desfasoara prin intermediul


unei alei descoperite, care dirijeaza circulatia dinspre accesul de la strada
catre o terasa de acces situata la nivelul parterului(cota 0,00).Imobilul
beneficiaza si de un acces secundar pozitionat pe latura sudica a constructiei.
4. DATE CARACTERISTICE ALE BUNULUI IMOBIL:
Suprafata construita a cladirii este de 94 mp avand inaltimea la
streasina de 3,92 m.
Structura de rezistenta se va realiza din pereti portanti din zidarie de
caramida,cu fundatii din beton armat si elemente de rezistenta
(plansee,grinzi,stalpi,stapisori,si centuri), de asemenea din beton armat.
Sarpanta se va realiza din lemn, cu invelitoarea din tabla cutata tip
Lindab de culoare verde.
Perimetral locuinta va fi prevazuta cu trotuare din beton.
Pentru incarcari seismice, zona C, Ks=0,20 si Tc=1,0 s , conform
normativului P100-92;
Pentru incarcari produse de actiunea vantului, zona C, conform
STAS 10101/20-90, cu o presiune dinamica de baza
=0,55 KN/ , la
inaltimea de 10 m deasupra terenului si coeficientul de variatie
a
presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului liber
este de 0,65;
Pentru incarcari date de zapada , zona C, conform STAS 10101/2192,cu o valoare a greutatii de referinta a stratului de zapada
=1,50 KN/
, pentru o perioada de revenire de 10 ani;
Categoria de importanta conform normativului P100-92 este
C(normala);
Clasa de importanta conform STAS 10100/0-75 este III.
5. SOLUTIA DE ARHITECTURA:

Locuinta propusa prin prezenta documentatie se inscrie in plan, in


principal, intr-un dreptunghi cu decupaje.Inaltimea totala a constructiei este
de 7,35 m de la cota trotuarului pana la cota coamei acoperisului.
Avand in vedere configuratia, dimensiunile si topometria terenului,
imobilul S+P+M propus se va amplasa in teren in modul urmator:
-fata de strada Spancioc,acesta va avea o retragere variabila de la 4,00
m in coltul cel mai apropiat de limita proprietatii;
-fata de limita laterala vestica a proprietatii, se va alinia paralel, la o
distanta de 3,00 m;
-fata de limita sudica a proprietatii, locuinta va fi amplasata, de
asemenea la distante variabile fata de aceasta, in coltul cel mai apropiat
distanta fiind de 3,15 m.
Se propune un volum simplu care sa se integreze in imprejurimi,
respectandu-se prevederile din certificatul de urbanism.Volumul va fi
amplasat in partea vestica a terenului, astfel incat sa ramana cat mai mult
spatiu pentru amenajarea unei gradini in partea de est.
Din punct de vedere functional locuinta este rezolvata astfel:
La nivelul parterului (S.C=94 mp; S.U=71,15 mp) sunt organizate
spatiile de zi ale locuintei: holul de acces (S=15,35 mp), camera de zi
(S=19,15 mp), bucatarie (S=11,05 mp),centrala termica (S=2,05 mp), grup
sanitar de serviciu (S=4,55 mp), garaj (S=16,25 mp).Acestea sunt dispuse
astfel incat locul de luat masa si camera de zi vor beneficia de orientare
favorabila spre sud, cu posibilitatea accesului spre terasa exterioara ce se
desfasoara in partea din spate a casei.
In legatura cu holul de intrare va fi amplasat un grup sanitar de
serviciu si garajul, situat la cota 0,00 a locuintei, cu acces din exterior pe o
rampa de la cota -0,45 a terenului.
Din holul locuintei se distribuie accesele atat pe orizontala cat si pe
verticala.
La mansarda (S.C=92,80 mp; S.U=65,65 mp) este organizata zona de
noapte care cuprinde trei dormitoare cu urmatoarele suprafete: dormitor

matrimonial, S=19,05 mp; dormitor 2, S=11,95 mp; dormitor 3, S=15,30mp


si o baie cu suprafata de 7,30 mp.
Tencuielile interioare sunt simple, acoperite cu un strat de vopsea
lavabila alba.Tamplariile se vor executa din lemn stratificat si geam
termopan.Mana curenta a parapetelor teraselor si balcoanelor se va realiza
deasemeni din lemn stratificat.
Invelitoarea se va executa din material tip Lindab de culoare verdeinchis.
Acoperisul va fi prevazut cu jgheaburi si burlane,care vor favoriza
scurgerea apelor meteorice.
Aleea de acces situata intre accesul dinspre strada pe parcela si terasa
de intrare amenajata la cota 0,00 este tratata cu pavele din piatra care
directioneaza circulatia pietonala catre accesul in locuinta. Restul terenului
va fi amenajat cu spatii verzi plantate, realizate printr-un studiu atent
peisagistic. Perimetral, pe limitele de proprietate laterale, posterioara si
partial pe limita de proprietate dinspre strada se vor planta arbori.
6. INDICATORI FIZICI REALIZATI:
S.C. (aria construita) 94 mp;
S.D. (aria desfasurata) 187 mp;
S.U. (aria utila) 137 mp.
8.RESPECTAREA NORMELOR P.S.I.:
La executie se vor respecta prevederile normativelor si instructiunilor
de prevenire si stingere a incendiilor.
Se vor respecta normele si instructiunile privind protectia muncii pe
tot parcursul executiei.
9. FAZELE DE EXECUTIE LA CARE PROIECTANTUL VA FI
PREZENT:

Acestea se vor stabili prin intocmirea unui program de urmarire a


executiei de catre proiectant de comun acord 454d31e cu beneficiarul in
baza unui contract.
Dupa contractarea executiei de catre beneficiar, acesta va pune
proiectantul in legatura cu executantul pentru analizarea si insusirea corecta
a proiectului, spre o executie corecta.
10.DISPOZITII FINALE:
Pe toata durata executarii lucrarilor de constructie se vor lua masuri de
protectie a muncii specifice fiecarei categorii de lucrari.
Dupa primirea documentatiei, beneficiarul are obligatia obtinerii
avizelor si studiilor specificate in Certificatul de Urbanism, a verificarii
tehnice de la un verificator atestat, toate acestea fiind necesare obtinerii
autorizatiei de construire.
Prezenta documentatie P.A.C. este valabila numai pentru obtinerea
autorizatiei de construire.
Inceperea lucrarilor se face numai dupa obtinerea autorizatiei de
construire.
Orice modificare a proiectului, atat ca solutie tehnica, cat si ca
materiale se va face numai de catre proiectant, indiferent ca ea este solicitata
de beneficiar, executant sau oricare alta parte. In caz contrar proiectantul isi
declina orice responsabilitate si este absolvit de eventualele urmari nedorite
din timpul executiei sau a exploatarii constructiei.
Proiectul nu poate fi reutilizat, multiplicat, instrainat fara acordul
proiectantului. Nerespectarea acestui aliniat atrage sanctiuni utilizatorului
(incalcarea dreptului de autor).

B. MEMORIU TEHNIC STRUCTURA


1. GENERALITATI:

Constructia este situata in Municipiul Iasi pe strada Spancioc nr.


15,beneficiar fiind dl. Horez Iulian si Viorica.
Regimul de inaltime : subsol partial+parter+mansarda.
Inaltimea subsolului este de 2,4 m, inaltimea parterului este de 2,8 m,
iar inaltimea mansardei variaza de la 1,60 m la peretii din axele 1-4 pana la
2,80 m la peretii din axa B.
Clasa de importanta este III (=0,8), iar categoria de importanta este
normala C.
Conform normativului P100/92, amplasamentul se afla in zona
seismica C avand Ks=0,20 si perioada de colt Tc=1,0 s.
Amplasamentul se incadreaza in:
zona climatica II STAS 1907/91;
zona C din punct de vedere al actiunii date de zapada STAS 10101/2192;
zona C din punct de vedere al actiunii date de vant STAS 10101/20-90.
2.INFRASTRUCTURA:
Infrastructura se va realiza sub forma unor fundatii continui sub
zidurile structurale, realizate dintr-o talpa de fundatie din beton simplu Bc10
(C8/10),cu sectiunea de 40x60 cm si elevatie din beton Bc15 (C12/15),
prevazuta cu centuri la partea inferioara si superioara.Inaltimea elevatiei va
fi de 40 cm.
Partea superioara a elevatiei este la cota - 0.05 m.
In infrastructura se vor ancora barele din stalpisorii suprastructurii.
Armarea se va realiza cu otel PC52 si OB37.
-NOTA GEOTEHNICA:
Conform studiului geotehnic, terenul de pe amplasament are
urmatoarele caracteristici:

*umplutura de pamant in grosimi de 1,70 pana la 1,90 m;


*argila grasa contractila, neagra-cenusie, plastic vartoasa, in grosimi
de 4,40 pana la 4,50 m;
*praf nisipos cu trecere in nisip in grosimi de 4,50 pana la 4,60 m;
*argila marnoasa bazalta prezenta la peste 10,50 m;
*apa subterana este prezenta la adancimea de 1,60 m de la cota
terenului natural (C.T.N.);
*adancimea de fundare este de 1,90 m fata de cota terenului natural
(C.T.N.);
*portanta terenului de fundare (fundate in stratul de argila grasa
contractila), cu conditia patrunderii cu 10 cm in stratul de argila grasa
contractila,este urmatoarea:
-pentru G.F.:

-pentru G.S.:

*fundarea constructiei se va realize in stratul de praf nisipos argilos,


cu o adancime de patrundere de minim 20 cm;
*adancimea de inghet este de 0,90 m fata de suprafata terenului
natural (STAS 6054-77).
3. SUPRASTRUCTURA:
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti structurali din
zidarie de caramida solidarizati cu stalpisori si centuri.

Zidaria se va realize din caramizi cu goluri verticale 290x240x138


mm de marca 75, iar mortarul din rosturi va fi de marca M50z.Peretii
exteriori portanti au grosimea de 37,5 cm,iar cei interiori portanti de 25 cm.
Stalpisorii si centurile din peretii exteriori, vor fi placati cu polistiren
extrudat in grosime de 12,5 cm pentru a se evita formarea puntilor
termice.Stalpisorii si centurile vor avea sectiunea de 25x25 cm, stalpii de
25x45 cm, iar grinzile de 25x35 cm.Toate golurile de usi si ferestre vor fi
bordate la partea superioara cu centuri buiandrug.
Materialele utilizate in stalpisori, stalpi, centuri si grinzi vor fi: beton
clasa Bc15 ( C12/15) conform NE 012-99 si armaturi PC52 si OB37.
Ancorarea zidariei de umplutura in dreptul stalpisorilor se face prin
prevederea de strepi din beton si de bare 6 mm (mustati) lasate din stalpi la
intervale de 60 cm pe verticala, care intra in rosurile orizontale ale zidariei
(cf. normativ P2-85 pct. 13.1.9;pct. 13.2.15).
Scara de acces la subsol precum si la mansarda se va realize din beton
armat.
Planseul peste parter se va realize din beton armat monolit marca
Bc15 (C12/15 conform NE 012-99), de 13 cm grosime si va fi armat cu otel
PC52 si OB37.
Ca structura de rezistenta mansarda va avea un parapet perimetral din
zidarie de caramida cu inaltimea de 1,60 m, prevazut cu stalpisori si centuri,
in care se va ancora cosoroaba cu ajutorul unor mustati 8/40 cm.
Toti peretii portanti de la parter impreuna cu stalpisorii aferenti lor,
vor fi prelungiti la mansarda pana la cote variabile in functie de panta
acoperisului.
In centura de la partea superioara a peretior mansardei se vor prevedea
mustati 8/40 cm cu care se vor ancora elementele din lemn ale
acoperisului.
Toate elementele din lemn de brad care formeaza structura de
rezistenta a mansardei se vor ignifuga si proteja cu substante contra
daunatorilor lemnului.

4.LUCRARI DE TERASAMENTE:
4.1 EXECUTAREA SAPATURILOR:
Executarea sapaturilor se vor realiza in conformitate cu prevederile
din Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale indicative C169-88.
-se dezafecteaza zona;
-se executa sapaturile pentru fundatii sub protectia sprijinirilor;
-se verifica natura terenului de fundare la cota de fundare;
-nu se va trece la executia lucrarilor de betoane decat dupa incheierea
proceselor verbale de verificare a naturii terenului de fundare;
-la executie se vor respecta ordinea si tehnologia, aferente lucrarilor
prevazute in poroiect.
4.2 EXECUTAREA UMPLUTURILOR:
-umpluturile de pamant in jurul fundatiilor sau sub pardoseli se vor
realiza din pamant sortat din cariera-argila prafoasa,praf argilos conform
normativului C169/88;
-umpluturile se vor executa in straturi elementare de 10-15 cm care se
vor compacta cu maiul mecanic sau manual, pana la atingerea unui grad de
compactare mediu de 95% si minim de 92%. Inainte de punerea in lucru a
pamantului se va determina umiditatea optima de compactare si se vor aduce
corectii dupa caz;
-verificarile se vor efectua conform normativului C169-88 pentru
fiecare strat elementar.Abaterile admisibile fata de gradul de compactare
prevazut in STAS este de 1% pentru mediu si 2% pentru minim.Rezultatele
acestor verificari se vor consemna in procesul verbal de lucrari ascunse.
5.LUCRARI DE FUNDATII:

-lucrarile de fundatii se vor executa in conformitate cu prevederile din


Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la
constructii indicativ P10-86;
-lucrarile de fundatii se incep spre executare numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente;
-la executarea fundatiilor se vor avea in vedere:
*materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din
proiect si prescriptiilor tehnologice in vigoare;
*rosturile de turnare vor respecta prevederile din prescriptii tehnice
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat, indicativ NE 012-99;
Receptionarea lucrarilor de fundatii:
-lucrarile de fundatii se vor receptiona conform normativului C56-85;
-se vor mai verifica urmatoarele aspecte la receptionarea lucrarilor de
fundatii:
*clasa betonului;
*aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiect la turnarea
betoanelor;
*modul in care se respecta acoperirea armaturilor cu beton, pozitia si
diametrul armaturilor;
*continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevazute
in proiect;
*existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleaca din
fundatii (armaturi longitudinale din stalpi).
-toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei
fundatiilor se vor consemna in procesele verbale de lucrari ascunse.
6.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON ARMAT MONOLIT:

-lucrarile se vor realiza in conformitate cu prevederile din NE 012-99;


-stalpisorii, grinzile, centurile si planseele unui nivel se vor executa in
aceeasi etapa sau in 2 etape astfel:
*se vor executa in prima etapa stalpii pana la cota inferioara a
grinzilor si centurilor;
*se vor executa in a doua etapa grinzile inclusiv nodurile stalp-grinda
si planseele;
-in varianta de turnare a structurii nivelului in 2 etape, vor aparea
rosturi de turnare la partea inferioara a grinzilor.Rosturile de turnare (de
lucru) se vor trata conform prevederilor din NE 012-99;
-lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce
au fost realizate corespunzator masurile pregatitoare, s-au adus si verificat
materialele necesare, iar utilajele si dotarile necesare sunt in stare de
functionare;
-betonarea va incepe dupa verificarea existentei proceselor verbale de
lucrari ascunse, care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se
executa corespunde intocmai prevederilor tehnice precum si ca toate
cofrajele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si
dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si corect pregatite.
7.LUCRARI DE HIDROIZOLATII:
-lucrarile de izolatii se vor executa in conformitate cu prevederile
proiectului si a normativului C112-86.Hidroizolatia folosita va fi de tip
elastic, realizata din carton asfaltat si amorsaj din bitum;
-inainte de inceperea lucrarilor se verifica daca suprafata de aplicare a
hidroizolatiei nu prezinta discontinuitati, zone segregate sau fisuri peste
limitele admise, precum si daca golurile de instalatii sunt corect pozitionate
astfel incat sa nu fie necesare spargeri ulterioare; se va verifica daca sunt
asigurate conditiile realizarii aderentei stratului suport (suprafete umezite in
prealabil, fara impuritati, etc.);
-nu se vor executa lucrari de hidroizolatii pet imp de ploaie;

-receptia hidroizolatiilor se face pe baza proceselor verbale de lucrari


ascunse din care sa reiasa:
*daca structura hidroizolatiei este identica cu cea prevazuta in proiect;
*daca executia s-a efectuat in ordinea si etapele corespunzatoare;
*daca pe parcursul executiei au fost verificate suprafetele suport,
calitatea amorsajului si realizarea corecta a straturilor.
8.LUCRARI DE TERMOIZOLATII:
-lucrarile de termoizolare a elementelor din beton (plansee, centuri si
stalpisori) vor fi executate in conformitate cu prevederile tehnice specifice
materialului din care este executata termoizolatia;
-termoizolatia stalpisorilor din beton se va executa intre rebordurile
din dreptul planseelor, iar a grinzilor se va executa pe inaltimea grinzii sub
rebordul din placa;
-ancorarea placajului din polistiren se face cu plase de rabit prinse de
bare 6 prevazute la 60 de cm distanta pe verticala pentru stalpi (sau cu
bolturi impuscate) si 40 cm distanta pentru grinzi;
-indiferent de tipul de izolatie prevazut, la receptie se vor avea in
vedere:
*calitatea si dimensiunile materialelor folosite;
*continuitatea
proiectului;

stratului

izolator

pe

toata

suprafata,

conform

*modul de prindere si protectie.


9.EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS:
Pe timp friguros lucrarile se vor executa in conditii prevazute in actele
normative in vigoare, printre care:
-normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat: NE
012-99;

-normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros: C16-84;


-instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton: C2883.
10. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII:
La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a
muncii prevazute in legislatia in vigoare in special din: Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii editia 1993; Legea
Protectiei Muncii Nr. 90-1996; Norme generale de protectie a muncii
editia 1996; precum si Norme specifice de protectie a muncii pentru diferite
categorii de lucrari.
Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor
tehnologice elaborate de tehnologul executant, in care se vor detalia toate
masurile de protectie a muncii. Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de
catre intreg personalul din executie.
Dintre masurile speciale ce trebuie avute in vedere se mentioneaza:
*zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii;
*se vor face amenajari speciale (podine de lucru, parapeti, dispozitive,
etc.);
*toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in
conformitate cu normele in vigoare;
*asigurarea cu forta de munca calificata si care sa cunoasca masurile
de protectie a muncii in vigoare din Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii editia 1993 cap. 1-41.
Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii
prezentate nu au caracter limitativ, constructorul avand obligatia de a lua
toate masurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de munca
(masuri prevazute si in Norme specifice de securitate a muncii pentru
diferite categorii de lucrari).
11. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR:

Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face


in conformitate cu prevederile din NE 012-99.
Pentru lucrarile de beton si beton armat pe diferite faze de executie
care devin lucrari ascunse, verificarea calitatii trebuie consemnata in
Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin
ascunse.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea
procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina
o faza ascunsa.
La urmatoarele faze verificarile se vor face in prezenta proiectantului:
*dupa executarea sapaturilor la fundatii;
*dupa armarea centurilor elevatiei;
*dupa montarea armaturilor pentru stalpisori, grinzi si centuri.

CALCULUL HIGROTERMIC
CALCULUL TERMIC
Executia unei constructii presupune respectarea unor exigente de
performanta.Acestea sunt de mai multe feluri si anume:
-Exigente de rezistenta si stabilitate;
-Exigente de siguranta in exploatare;
-Exigente de siguranta la foc;
-Exigente de igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
-Protectia termica, hidrofuga si economia de energie;
-Protectia impotriva zgomotului.
Fiecare exigenta in parte implica indeplinirea unor criterii de
performanta.Aceste criterii se pot exprima astfel :

-Capacitatea de izolare termica, exprimata prin rezistenta termica specifica


corectata, la transmiterea caldurii ;
-Eficienta de ansamblu a protectiei termice, exprimata prin coeficientul
global de izolare termica ;
-Capacitatea anvelopei de a anula si intarzia efectul variatiilor de
temperatura (inertie termica) exprimata prin defazajul ;
-Confortul termic, exprimat prin temperatura medie rezultanta a suprafetelor
elementelor de constructie

-Calculul la condens :
* pe suprafata elementelor de inchidere;
*in interiorul elementelor, cu verificarea posibilitatii de acumulare a apei de
la an la an.
-Ventilarea incaperii, exprimata prin permeabilitatea la aer.
1.Calculul rezistentei termice specifice R
NOTA:Acest calcul se efectueaza pe tipuri de elemente intr-o zona
curenta.
a) PERETE EXTERIOR:
Cladirea este amplasata in localitatea Iasi, zona climatica III cu Te =
-18C.

Nr.crt.

Denumire strat
de material

1
2

Tencuiala exterioara
Izolatie termica
polistiren extrudat
Zidarie cu goluri
verticale
Tencuiala interioara
M50T

3
4

Grosime
(m)
0.005
x
0.29
0.015

Coeficient de
conductivitate termica
( W/mK )
0.93
0.04
0.70
0.87

Verificare:

b) PLANSEU INFERIOR:
b1) Planseu inferior peste sol (cu pardoseala rece):

Nr.crt. Denumire strat de Grosime (m)

Coeficient de

material
1
2
3
4
5
6

Padroseala C8/10
Placa din b.a
Izolatie
termica:polistiren
extrudat
Strat filtrant
Strat 1 pamant
Strat 2 pamant

0.02
0.1
x

conductivitate
termica
(W/mk)
1.74
1.74
0.04

3.0

2.0

2.0

4.0

Verificare:

b2) Planseu inferior peste subsol (cu pardoseala rece)

Nr.crt. Denumire strat de Grosime (m)


material
1
2
3
4

Tencuiala intrados
M50T
Izolatie
termica:polistiren
expandat
Placa din b.a
Mozaic turnat

Verificare:

c) ACOPERIS:

0.01

Coeficient de
conductivitate
termica
(W/mk)
0.87

0.04

0.15
0.02

1.74
0.93

Se calculeaza o rezistenta medie :

d) TAMPLARIE:
NOTA:Tamplaria se va realiza din lemn stratificat si geam termopan.

2.Calculul rezistentei termice specifice corectate R


2.1.Calculul lungimilor puntilor termice
a) R.V.:colt iesind-5 bucati

b)R.V.:colt intrand-1 bucata

c) R.V.:curent-3 bucati

d) R.V.:curent-1 bucata

e) R.O.:pereti exteriori pe fundatii

f) R.O.:pereti interiori pe fundatii

g) R.O.:planseu current-perete exterior

h) R.O.:centura de rezemare a mansardei

i) R.O.:contur tamplarie

La parter:

La mansarda:

Lungimea tamplariei pe contur :

2.2Calculul efectiv al rezistentei termice specifice corectate R


-Calculul se efectueaza tabelar :
Element
PERETE
EXTERIOR

Denumire punte
R.V.:colt iesind
R.O.:contur
tamplarie
R.V.:colt
intrand
R.V.:curent
R.V.:curent
R.O.:pereti ext.
pe fundatii
R.O.:planeseu
current-perete
ext.
R.O.:centura
de rezemare a
mansardei
TOTAL

L
x L
0.1
25
2.5
0.1
2.5
0.25 100.6 25.15
0

0.2
0.15
0.18
0.1
0.15
0.08
0.12

15

3
2.25
0.9
0.5
6.18
3.3
4.94

0.09
-

5
41.2
41.2
41.2

3.71
54.66

A
R
U'
433.87 2.62 0.507

R'
1.97

PLANSEU
INFERIOR

ACOPERIS

TAMPLARIE

R.O.:pereti ext.
pe fundatii
R.O.:pereti int.
pe fundatii
TOTAL
R.O.:centura de
rezemare a
mansardei
TOTAL
R.O.:contur
tamplarie
TOTAL

0.2

41.2

8.24 433.87

0.22
0.22

15.55

0.18

0.25

4.69

0.25

4.0

41.2

3.42
3.42
15.08
0.42

433.87 4.12

0.26

3.85

100.6

7.42
25.15

433.87

2.06

0.485

0.5

25.15

Unde :
3.Calculul coeficientului global de izolare termica G
3.1.Volumul interior incalzit :

3.2.Suprafata tamplariei exterioare : ferestre si usi

3.3.Suprafata opaca a peretilor exteriori :

3.4.Suprafata totala a anvelopei :

3.5.Determinarea lui

Se calculeaza raportul

3.6.Calculul efectiv al coeficientului global de izolare termica G :


Calculul se face folosind formula :

Cladirea se afla in oras, deci rata ventilatiei va fi :

CALCULUL SARPANTEI
CALCULUL SARPANTEI
Calculul sarpantei se face in baza codului NP 005-2003 MLPAT
pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn.
Verificarea se face in domeniul elastic de comportare al materialului.
Capriorii, panele si popii se calculeaza la incarcarile de calcul, ca
grinzi simplu rezemate.
1. Calculul capriorului
a) Schema statica si suprafata aferenta :

b) Evaluarea incarcarilor:
- invelitoare si suportul invelitorii :
- greutate proprie :

- incarcari din actiunea zapezii :

- incarcari din actiunea vantului :

- incarcari utile :

c) Ipoteze de calcul :

d) Verificari :

- de rezistenta la incovoiere plana :

de rezistenta la forfecare :

de rigiditate :

2. Calculul panei:
a) Schema statica si suprafata aferenta :

b) Evaluarea incarcarilor :
-

invelitoare si suportul invelitorii :

- capriori :

- greutate proprie :

- incarcari din actiunea zapezii :

-incarcari din actiunea vantului:

- incarcari utile :

c) Ipoteze de incarcare :

d) Verificari :
- de rezistenta la incovoiere plana :

de rezistenta la forfecare :

de rigiditate :

3.Calculul popului
Schema statica si suprafata aferenta:

b) Evaluarea incarcarilor :
- invelitoare si suportul invelitorii :

- capriori :

- pane :

- greutate proprie :

- incarcari din actiunea zapezii :

-incarcari din actiunea vantului:

- incarcari utile :

c) Ipoteze de incarcare :

d).Verificarea de rezistenta la stabilitate elastica :

; unde:

EVALUAREA INCARCARILOR
EVALUAREA INCARCARILOR
1. Clasificarea incarcarilor:
A. Incarcari permanente:

- greutatea peretilor exteriori si interiori, a planseelor si a sarpantei;


- presiunea pamantului.
B. Incarcari temporare:

- cvasipermanente (pereti despartitori );


- variabile ( vantul, zapada, incarcarile utile ).
C. Incarcari exceptionale:

- seismul.
2. Incarcari permanente si cvasipermanente:
Incarcarile permanente sunt rezultatul greutatii proprii a elementelor
structurale si nestructurale ale cladirii si, in acelasi timp, a altor incarcari
aplicate cu caracter permanent : presiunea pamantului.
Greutatea proprie a elementelor componente se determina prin
multiplicarea volumului elementelor respective cu greutatea specifica
fiecarui material ce intra in compozitia elementelor de constructie.
Greutatea proprie de calcul a elementelor de constructie se determina
cu ajutorul relatiei :
:

- incarcarea permanenta de calcul;


- coeficientul incarcarii, conform STAS 10101/10-92;

- intensitatea normata a incarcarii permanente;

- volumul elementelor, conform cu detaliile din proiect;

- greutatea specifica a materialelor.

Incarcarile permanente sunt prezentate ca incarcari uniform distribuite


pe lungimea elementelor de constructie.Aceste incarcari vor fi luate in calcul
in majoritatea combninatiilor nefavorabile de incarcari.
Incarcarile se calculeaza pe fiecare element, dupa cum urmeaza :
a) Planseu curent pardoseala rece ( hol, casa scarii,balcon,logie ):

Nr.crt Denumire material


1
2
3
4
5

Tencuiala tavan
0.01
M50T
Planseu - beton
0.13
armat
Sapa de egalizare
0.04
M100
Mozaic turnat
0.02
Total incarcari permanente
Incarcare utila
TOTAL

1900

19

1.3

24.7

2500

325

1.1

357.5

2100

84

1.3

109.2

2200

44
472
150
622

1.2
1.4
-

52.8
544.2
210
754.2

b) Planseu curent pardosela rece ( grup sanitar ):

Nr.crt Denumire material


1
2
3

Tencuiala tavan
M50T
Planseu beton
armat
Sapa de egalizare
M100

0.01

1900

19

1.3

24.7

0.13

2500

325

1.1

357.5

0.04

2100

84

1.3

109.2

4
5

Gresie + adeziv
0.02
Total incarcari permanente
Incarcare utila
TOTAL

2200

44
472
300
772

1.3
1.3
-

57.2
548.6
390
938.6

1900

19

1.2

22.8

2500

325

1.2

390

2100

42

1.2

50.4

400

7.2

1.2

8.64

600

13.2
438.9
150
588.9

1.2
1.4
-

15.84
526.68
210
736.68

c) Planseu curent pardoseala calda:

Nr.crt Denumire material


1
2
3
4
5
6

Tencuiala tavan
0.01
M50T
Planseu beton
0.13
armat
Sapa de egalizare
0.02
M100
Suport pardoseala 0.018
PFL
Pardoseala parchet 0.022
Total incarcari permanente
Incarcare utila
TOTAL

d) Planseu peste subsol-pardoseala rece:

Nr.crt Denumire material


1
2
3
4
5

Tencuiala tavan
0.01
M50T
Izolatie termica0.1
polistiren expandat
Placa-beton armat 0.15
Mozaic turnat
0.02
Total incarcari permanente
Incarcare utila
TOTAL

1900

19

1.3

24.7

20

1.4

2.8

2500
2200

375
44
440
300
740

1.1
1.3
1.4
-

412.5
57.2
497.2
420
917.2

e) Scara:
NOTA:Pentru scara, incarcarile se evalueaza separat pentru rampa si
podest :
) Podestul scarii:
Nr.crt Denumire material
1
2
3
4

Tencuiala tavan
M50T
Planseu beton
armat
Sapa de egalizare
M100
Mozaic turnat

0.01

1900

19

1.3

24.7

0.13

2500

325

1.1

412.5

0.03

2100

63

1.3

81.9

0.02

2200

44

1.3

57.2

Total incarcari permanente


Incarcare utila
TOTAL

501
300
801

) Rampa scarii:

-Incarcarile se calculeaza pe 1m inclinat de rampa:

f) Perete exterior portant:

1.3
-

576.3
390
966.3

Nr.crt Denumire material


1
2
3
4

Tencuiala
exterioara(mortar cu
polimeri)
Izolatie termicapolistiren extrudat
Zidarie G.V.
Tencuiala interioara
M50T
TOTAL

0.005

500

2.5

1.3

3.25

0.085

35

2.975

1.2

3.57

0.29
0.015

1450
1900

420.5
28.5

1.2
1.3

504.6
37.05

454.48

548.47

g) Perete interior portant:

Nr.crt Denumire material


1
2
3

Tencuiala interioara 0.015


M50T
Zidarie-caramida
0.25
plina
Tencuiala interioara 0.015
M50T
TOTAL

1900

28.5

1.3

37.05

1600

400

1.2

480

1900

28.5

1.3

37.05

457

554.1

h) Perete despartitor ( neportant sau purtat):

Nr.crt

Denumire material

1
2

Placi din ipsos armat


Izolatie fonica din vata
minerala tip 70
TOTAL

0.02
0.08

1100
70

22
5.6
27.6

3 Incarcari variabile:
a) Incarcarea din actiunea zapezii:
Cladirea este amplasata in localitatea Iasi, zona climatica C, conform
STAS 10101/21-92.
Intensitatea normata a incarcarii din actiunea zapezii :
; unde termenii au urmatoarele semnificatii :

- greutatea de referinta a stratului de zapada ce depinde de


zona climatica si de perioada de revenire :

- coeficient ce tine seama de conditiile de expunere ale


constructiei; Cum constructia se afla intr-o zona cu conditii
normale de expunere, atunci :

- coeficient ce tine seama de aglomerarea cu zapada pe


suprafata constructiei expusa zapezii si de forma acoperisului
( acoperis usor profilat si
)

Intensitatea normata a incarcarii din actiunea zapezii va fi :

Intensitatea de calcul a incarcarii data de actiunea zapezii :


Pentru calculul la starea limita ultima de rezistenta si stabilitate :

- coeficient partial de siguranta

Clasa de importanta a cladirii este III, deci:

Pentru calculul la starea limita a exploatarii normale :

- coeficient partial de siguranta

Clasa de importanta a cladirii este III, deci:

b) Incarcarea din actiunea vantului :


Cladirea este amplasata in localitatea Iasi, in zona climatica C,
conform STAS 10101/20-90.
Intensitatea normata a incarcarii din actiunea vantului:

;unde termenii au urmatoarele semnificatii :

- coeficient de rafala, functie de categoria constructiei

Categoria
vantului

- constructii curente, putin sensibile la actiunea

- coeficient aerodinamic pe suprafata :

- coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza, in


raport cu inaltimea Z a constructiei, deasupra terenului liber, ce
depinde de tipul de amplasament.
-Tip de amplasament II : amplasament din oras, cu exceptia
marilor orase.

- presiunea dinamica de baza stabilizata la h=10m deasupra


terenului, functie de amplasamentul constructiei :

Zona C:

CALCULUL STRUCTURII DE
REZISTENTA
CALCULUL STRUCTURII DIN ZIDARIE LA ACTIUNI
ORIZONTALE (SEISM)
NOTA: Latimea talpilor (montantilor peretilor structrali) la sectiuni in
forma de: I, T, L, se face conform normativului P2-85, privind alcatuirea,
calculul si executarea structurilor din zidarie:

1. Identificarea, caracteristicile si pozitionarea montantilor


peretilor structurali de la parter;

2. Suprafete aferente montantilor peretilor structurali de la


parter:
-

de pe directia transversala a structurii;

de pe directia longitudinala a structurii;

3. Identificarea, caracteristicile si pozitionarea montantilor


peretilor structurali de la mansarda;
4. Suprafete aferente montantilor peretilor structurali de la
mansarda:
-

de pe directia transversala a structurii;

de pe directia longitudinala a structurii;

5. Calculul incarcarilor pe montantii peretilor structurali de la


mansarda:
5.1 Incarcari din invelitoare si suportul invelitorii:
-

se calculeaza incarcarea pe

de suprafata inclinata:

* tabla cutata tip Lindab:

* astereala:

- se calculeaza incarcarea pe

de suprafata orizontala:

5.2 Incarcari provenite din actiunea zapezii:

5.3 Incarcari pe

de suprafata orizontala, provenite din capriori si

pane:
-capriori : 10x15(cm) dispusi la 70cm(10 cm) unii fata de altii:

-pane : 12x12(cm) ; 17x17(cm):

Aceasta incarcare se imparte la proiectia orizontala a acoperisului:

Pentru a determina incarcarea din zapada, invelitoare si suportul

invelitorii, se determina toata incarcarea de pe toata suprafata si apoi se


raporteaza greutatea respectiva la proiectia proiectia orizontala a
acoperisului:

5.4 Determinarea greutatii pe


de perete exterior, situat peste
extradosul planseului de la cota +2,75 m:
-

Determinarea suprafetelor tuturor peretilor exteriori:

Determinarea lungimilor tuturor peretilor exteriori:

Determinarea inaltimii medii


mansarda:

Determinarea incarcarii din perete exterior ( de la mansarda ):

, a peretilor exteriori de la

NOTA: Se considera pentru simplificare:


-

Determinarea greutatii pe

de perete exterior:

5.5 Determinarea greutatii pe


de perete interior, situat peste
extradosul planseului de la cota +2,75 m:
-

Determinarea suprafetelor tuturor peretilor interiori:

Determinarea lungimilor tuturor peretilor interiori:

Determinarea inaltimii medii


mansarda:

Determinarea incarcarii din perete interior ( de la mansarda ):

, a peretilor interiori de la

NOTA: Se considera pentru simplificare:

Determinarea greutatii pe

de perete interior:

5.6 Determinarea fortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de


la mansarda, din:
-zapada;
-invelitoare + suportul invelitorii;
-capriori + pane;
-centuri;
-greutatea proprie a peretilor (dupa caz : interiori sau exteriori).

1) Pe directie transversala:

2) Pe directie longitudinala:

6. Determinarea fortei axiale N, pe montantii peretilor structurali


de la parter:
6.1 Determinarea fortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de
la parter , provenita din greutatea proprie a planseului si sarcinile utile
aferente:

NOTA: Suprafetele se masoara din axele planului:

NOTA: Incarcarile din planseu includ si incarcarile utile (evaluarea


incarcarilor).

1) Pe directie transversala:

2) Pe directie longitudinala:

6.2 Determinarea greutatii pe

de perete exterior ( de la parter ):

6.3 Determinarea greutatii pe

de perete exterior ( de la parter ):

6.4 Determinarea fortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de


la parter, provenita din podestul intermediar si rampa scarii:
Din podestul intermediar al scarii:
NOTA: Se distribuie incarcarea din podestul intermediar al scarii,
montantilor peretilor structurali de la parter (D7-1 si D7-2,longitudinali).
Suprafata aferenta a podestului se masoara din axele planului.

Jumatate din aceasta suprafata, devine aferenta montantului peretelui


structural D7-1, iar cealalta jumatate devine aferenta montantului peretelui
structural D7-2.

Din rampa scarii:

NOTA: Se distribuie incarcarea din rampa scarii, montantilor peretilor


structurali de la parter (D4-1 si D5-2,transversali).
Din etapa referitoare la calculul scarii s-a determinat:

6.5 Determinarea fortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de


la parter:

1) Pe directie transversala:

2) Pe directie longitudinala:

7. Calculul greutatii structurii (G):

NOTA:Calculul structurii la actiunea seismica, se va face cu ajutorul


programului automat de calcul C.S.Z (calculul structurilor din zidarie), ce
respecta intocmai prevederile normativului P2-85:

CALCULUL SCARII
CALCULUL SCARII
Scarile: sunt elemente de constructie care asigura legatura pe
verticala intre diferite etaje ale cladirii, precum si intre trotuar si interiorul
constructiei, prin planuri orizontale numite trepte, asezate denivelat unele in
raport cu altele, de regula echidistant.Pe langa functia de circulatie curenta,
scarile trebuie sa asigure si evacuarea rapida a persoanelor aflate in cladire
in cazul unui incendiu sau cutremur, ceea ce determina numarul necesar de
scari intr-o cladire, amplasarea si alegerea latimii lor.
Elementele din care este alcatuita o scara sunt: rampa cu trepte si
contratrepte, podestul sau odihna, vanguril scarii, precum si balustrada cu
mana curenta.

Treapta: este elementul alcatuit dintr-o suprafata orizontala pe care se


calca si care formeaza treapta propriu-zisa si o suprafata verticala care leaga
doua trepte consecutive intre ele, numita contratreapta. La scarile exterioare,
fata unei trepte trebuie sa aiba o panta usoara spre exterior, pentru a asigura
scurgerea apelor.
Pentru ca o scara cu rampe drepte sa fie comoda la urcat, trebuie ca
intre latimea si inaltimea a treptelor sa existe relatia:

Latimea scarii L, care corespunde cu lungimea treptelor, se alege in


functie de destinatia cladirii si de numarul de persoane evacuate intr-un
anumit interval de timp, alfate la un moment dat in cladire. Circulatia pe
scari se considera ca se face sub forma de fluxuri. Numarul de fluxuri prin
care se evacueaza un anumit numar de persoane se determina cu relatia:
; unde:

F - Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de


personae;
N - numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;
C - capacitatea de evacuare a unui flux.
1. Stabilirea schemei statice:

Placa 1 dupa conditiile de rezemare, este de tip 3, doua dintre laturi


fiind considerate simplu rezemate, iar celelalte doua incastrate.
armare pe o singura directie.

Placa 2 dupa conditiile de rezemare, este de tip 2, trei dintre laturi


fiind considerate simplu rezemate, iar una din laturi incastrata.
armare pe o singura directie.

2. Calculul incarcarii pe podest:

Nr.crt Denumire material


1
2
3
4
5

Tencuiala intrados 0.01


M50T
Planseu beton
0.15
armat
Sapa de egalizare 0.03
M100
Mozaic turnat
0.02
Total incarcari permanente
Incarcare utila
TOTAL

1900

19

1.3

24.7

2500

375

1.1

412.5

2100

63

1.3

81.9

2200

44
501
300
801

1.3
1.3
-

57.2
576.3
390
966.3

3. Calculul incarcarilor pe rampa:


NOTA:Incarcarile se calculeaza pe 1m inclinat de rampa:

NOTA: Incarcarile
, ar trebui inmultite cu 0.9, corespunzator
cazului de fata, dar in mod acoperitor vor ramane valorile calculate anterior
pentru 1 ml latime a podestulu sau rampei scarii.

4. Calculul momentelor incovoietoare:


-Calculul se efectueaza automat folosind programul de calcul AXIS,
rezultatele concretizandu-se prin:

trasarea deformatei;

trasarea diagramei de forta taietoare, cu valori caracteristice in


diferite sectiuni;

trasarea diagramei de moment incovoietor, cu valori


caracteristice in diferite sectiuni.

5. Armarea scarii:
5.1 Armarea podestului scarii:

Se adopta

pentru armatura de rezistenta si

pentru repartitie.

5.2 Armarea rampei scarii:

Se adopta

pentru armatura de rezitenta si

pentru repartitie.

CALCULUL PLANSEULUI
CALCULUL PLANSEULUI
Planseele sunt elemente de constructie orizontale care
compartimenteaza volumul cladirii pe verticala in etaje si o inchid la partea
superioara. Din punct de vedere al rolului in structura de rezistenta,
planseele au rolul de a prelua incarcarile gravitationale si de a le transmite
altor elemente structurale ( grinzi, pereti, stalpi ), precum si de a asigura
intrarea in lucru a altor elemente verticale (stalpi, diafragme ) la actiunea
incarcarilor orizontale ( efectul de saiba ).
In general, planseele se dimensioneaza la incarcari verticale si se
verifica la incarcari orizontale.
Incarcari verticale la plansee:

greutatea proprie a planseelor ( placa, sapa, pardoseala,


tencuiala );

utile ( persoane, mobilier, pereti despartitori );

temporare ( zapada doar la planseul de acoperis ).

Conditii de rezemare si descarcare: Se refera la rezemarea si


conlucrarea planseelor cu elemente de constructie pe care reazema: grinzi,
pereti portanti.
Rezemarea elementelor de planseu se considera astfel:

simplu rezemate, atunci cand rotirile de reazeme sunt posibile,


iar momentele pe care reazemul le poate prelua sunt de valori
neglijabile.

Incastrate, cand rotirile de reazem sunt extreme de mici,


momentul de incastrare se poate prelua si transmite integral, iar
rigiditatea reazemului este suficient de mare.

Incastrate partial, atunci cand sunt indeplinite conditii


intermediare simplei rezemari si incastrarii.

Eforturile la care sunt solicitate placile planseelor se determina prin


calcul static in domeniul elastic, utilizand una sau mai multe scheme de
incarcare.
Armarea planseelor din beton armat se poate realiza:

Dupa o singura directie, cand :

Dupa doua directii, cand :

;
.

1. Stabilirea incarcarilor:
a) Planseu curent pardoseala rece ( hol, casa scarii, balcon, logie ):

Nr.crt Denumire material


1
2
3
4
5

Tencuiala tavan
0.01
M50T
Planseu - beton
0.13
armat
Sapa de egalizare
0.04
M100
Mozaic turnat
0.02
Total incarcari permanente
Incarcare utila
TOTAL

1900

19

1.3

24.7

2500

325

1.1

357.5

2100

84

1.3

109.2

2200

44
472
150
622

1.2
1.4
-

52.8
544.2
210
754.2

b) Planseu curent pardosela rece ( grup sanitar ):

Nr.crt Denumire material


1
2
3

Tencuiala tavan
M50T
Planseu beton
armat
Sapa de egalizare
M100

0.01

1900

19

1.3

24.7

0.13

2500

325

1.1

357.5

0.04

2100

84

1.3

109.2

4
5

Gresie + adeziv
0.02
Total incarcari permanente
Incarcare utila
TOTAL

2200

44
472
300
772

1.3
1.3
-

57.2
548.6
390
938.6

c) Planseu curent pardoseala calda ( dormitoare ):

Nr.crt Denumire material


1
2
3
4
5
6

Tencuiala tavan
0.01
M50T
Planseu beton
0.13
armat
Sapa de egalizare
0.02
M100
Suport pardoseala 0.018
PFL
Pardoseala parchet 0.022
Total incarcari permanente
Incarcare utila
TOTAL

1900

19

1.2

22.8

2500

325

1.2

390

2100

42

1.2

50.4

400

7.2

1.2

8.64

600

13.2
438.9
150
588.9

1.2
1.4
-

15.84
526.68
210
736.68

d) Incarcari cvasipermanente - pereti despartitori (neportanti sau


purtati):

Nr.crt

Denumire material

1
2

Placi din ipsos armat


Izolatie fonica din vata
minerala tip 70
TOTAL

0.02
0.08

1100
70

22
5.6
27.6

2. Calculul momentelor in camp si reazem:


Pentru un calcul simplificat, sitemul real se va echivala cu doua
sisteme ale caror moduri de deformare sunt cunoscute : sistem A + sistem B.

2.1 Determinarea incarcarilor


sistemul a:

si

pentru fiecare placa din

a) Placa 1 tip 2:

b) Placa 2 tip 4:

c) Placa 3 tip 14:

-armarea se
scurta(principala).

va

d) Placa 4 tip 6:

e) Placa 5 tip 5:

face

doar

dupa

singura

directie:

cea

f) Placa 6 tip 4:

g) Placa 7 tip 4:

h) Placa 8 tip 14:

-armarea se
scurta(principala).

va

face

doar

2.2 Determinarea incarcarilor


sistemul B:

dupa

si

singura

directie:

cea

pentru fiecare placa din

NOTA:In acest caz toate placile sunt simplu rezemate pe contur (tip
1) si incarcate cu

a) Placa 1:

b) Placa 2:

c) Placa 3:

-armarea se
scurta(principala).
d) Placa 4:

e) Placa 5:

f) Placa 6:

g) Placa 7:

h) Placa 8:

va

face

doar

dupa

singura

directie:

cea

-armarea se
scurta(principala).

va

face

doar

dupa

singura

directie:

cea

NOTA: Calculul momentelor in camp si reazem a fost efectuat cu


ajutorul programului de calcul automat AXIS.Rezultatele s-au concretizat
in :

Deformata fiecarei fasii ( grinzi continue );

Diagrama de forta taietoare si valori in sectiuni caracteristice;

Diagrama de moment incovoietor si valori in sectiuni


caracteristice.

Momentele in camp si reazem au fost cumulate in cele doua sisteme si


rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos :
Valorile momentelor finale pe placile planseului
Placa
1
2
3
4
5
6
7
8

Directia 1
In camp
In reazem
623.98
-741.32
358.36
-936.5
-936.5
-741.32
358.36
358.36
-936.5
111.89
457.96
418.42
-

3 Armarea planseului:
*Directia 1:

Directia 2
In camp
In reazem
-80.64
-223.74
214.83
-303.47
71.08
-209.21
71.08
-209.21
133.53
-428.58
133.53
-428.58
-428.58
-

In camp :

In reazem :

*Directia 2:

In camp :

In reazem :

In final, pentru usurinta la montaj, precum si acoperitor se va adopta:

In camp, pe ambele directii :

In reazem, pe ambele directii :

cu
cu

ARMAREA ELEMENTELOR DIN


BETON
ARMAT ALE STRUCTURII
ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ALE
STRUCTURII, CONFORM NORMATIVULUI P2-5
1 Stalpisorii din beton armat:
Stalpisorii din beton armat turnati dupa executarea zidariei ce
conlucreaza cu acestia, se prevad pentru :
- sporirea capacitatii portante si a stabilitatii peretilor la incarcari
verticale;
- sporirea capacitatii portante a peretilor structurali la actiunea
combinata a sarcinilor verticale si orizontale;
Prin intarirea zidariei cu stalpisori si centuri si prin conlucrarea
acestora se realizeaza panouri de zidarie inramata pe contur.
Alcatuirea stalpisorilor din beton armat se va face tinand seama de
urmatoarele:
- laturile sectiunilor stalpisorilor se coreleaza cu grosimile peretilor in
care sunt turnati; stalpisorii care se prevad pentru pereti structurali exteriori
se izoleaza termic prin placarea lor la exterior, pentru evitarea formarii
puntilor termice;
- armarea longitudinala a stalpisorilor se face constructiv cu (minim
bare cu
din otel
-conform normativului P2-85)
din
;

- armarea transversala se realizeaza cu etrieri din bare de otel


din
(conform normativului P2-85, se folosesc in mod current etrieri din bare
de otel
) la
, indesiti la
in zonele de inadire a
barelor longitudinale, precum si la partea superioara stalpisorilor, sub
centura, pe o lungime de minim
.
Ancorarea barelor in centura ultimului nivel se face pe o lungime de
20 de diametre.Stalpisorii se vor solidariza cu zidaria adiacenta prin bare
dispuse in rosturile orizontale ale zidariei,
la
, patrunzand
in
zidarie sau pana la marginea golului, cand distanta de la stalpisor la gol este
mai mica de
.

La nivelul planseelor, stalpisorii vor fi legati monolit cu centurile din


b.a.
2 Centurile din beton armat:
Centurile din beton armat se prevad in mod obligatoriu in peretii
structurali din zidarie la nivelul fiecarui planseu al cladirii, ele alcatuind o
retea inchisa si continua pe toata suprafata nivelelor constructiei.
Centurile din beton armat de la nivelul planseelor, prin forma,
dimensiuni si suprafata de contact cu zidaria, vor asigura :
-transmiterea directa a sarcinilor gravitationale din planseele cladirii la
peretii structurali si de la nivelurile superioare la cele inferioare acesteia;
-transmiterea fortelor de inertie ce apar la nivelul planseului ca
raspuns al cladirii la miscarile seismice, la peretii structurali;

-preluarea eforturilor de intindere ce apar in peretii structurii sub


actiunea sarcinilor orizontale seismice, efectul tasarilor neuniforme sau al
variatiilor de temperatura.
Prin conlucrarea cu planseele cladirii, centurile participa la preluarea
eforturilor de intindere sau compresiune ce apar in saiba orizontala, formata
de plansee, solicitata in planul ei de forte de inertie seismice.
Centurile din beton armat au fost proiectate tinand seama de
urmatoarele aspecte :
-latimea centurilor este egala cu grosimea peretelui structural pe care
il intareste, iar inaltimea este mai mare decat grosimea planseului.
-centurile prevazute in peretii exteriori se protejeaza termic, pentru e
se evita formarea puntilor termice.
Armarea centurilor se face astfel
-armarea longitudinala a centurilor prevazute in peretii structurali
interiori se face cu bare din otel
sau
rezultate din calculele de
rezistenta , aria minima corespunzatoare fiind de

-sectiunea armaturilor longitudinale a centurilor marginale (prevazute


pe peretii structurali de pe conturul cladirii) va fi cu
mai mare decat a
centurilor interioare;
-barele din centuri se innadesc prin suprapunere pe o lungime de
de diametre si legare; in aceeasi sectiune se vor innadi cel mult
din bare,
distanta dintre zonele de innadire fiind de minim ;
-barele longitudinale se ancoreaza la intersectii pe o lungime de
diametre dincolo de marginea centurii in care se ancoreaza;
-Conform normativului P2-85, diametrul minim al barelor
longitudinale care se vor utiliza in centur este:
pentru bare din
si
si
pentru cele din
;
-Continuitatea barelor din planseu considerate ca armatura de centura
trebuie sa fie asigurata prin suprapunere (in cazul planseului monolit);

-barele longitudinale ale centurilor se leaga cu etrieri sau agrafe


minimum /
.
-In portiunile alaturate stalpisorilor din beton armat se recomanda
indesirea la 10 cm a etrierilor pe lungimi de circa 50 de cm stanga-dreapta;
-Centurile intermediare vor avea latimea egala cu grosimea peretelui,
admitandu-se in cazul peretilor exteriori centuri cu latime mai mica pentru a
se putea realiza izolarea termica a acesora, dar nu mai putin de 24 cm;
-Inaltimea centurilor intermediare va fi egala cu cel putin un rand de
de caramida (14 cm);
-Distanta maxima intre doua centuri pe verticala va fi de maxim 4,0 m
pentru gradul de protectie antiseismica 3 si 3,0 pentru gradul 7 si mai mare,
fara insa a depasi suprafetele de zidarie incadrate de centuri si stalpisori;
NOTA:Solutia adoptata in cazul de fata respecta intocmai prevederile
normativului P2-85 si anume :
Sectiunea centurii este de 25x25(cm) si se armeaza astfel:
*armatura longitudinala din bare de otel
bare sus si 3 jos);

:-

pe sectiune (3

*armature transversala (etrierii) din bare de otel


:
portiunile alaturate stalpisorilor din beton armat indesinu-se la 10 cm.

3 Buiandrugii:

, in

Golurile mari prevazute in peretii structurali vor fi marginite la partea


superioara de buiandrugi din beton armat turnati monolit.
Buiandrugii au latimea sectiunii transversale egala cu grosimea
peretelui structural, iar inaltimea de minim
din lumina golului.Distanta
dintre partea superioara a buiandrugului si cota inferioara a centurii de la
nivelul planseului se completeaza cu zidarie si este egal cu un numar intreg
de asize de zidarie (conform normativului P2-85);
Atunci cand diferenta de nivel dintre cota inferioara a buiandrugului si
cea superioara a planseului nu depaseste
, buiandrugii din beton armat
monolit se executa impreuna cu centurile planseelor, formand centuri
buiandrugi.

Lungimea minima de rezemare a buiandrugilor este de minim

Daca distanta dintre capetele a doi buiandrugi este mai mica decat
, se prevede un singur buiandrug continuu pe ambele goluri vecine.

DIMENSIONAREA FUNDATIEI
DIMENSIONAREA FUNDATIEI

FUNDATIILE RIGIDE:

Sunt fundatiile la care, sub actiunea incarcarilor date de constructie si


reactiunii terenului in sectiunea cea mai solicitata, apar numai tensiuni de
compresiune, iar daca apar si tensiuni de intindere, acestea vor fi preluate de
capacitatea de rezistenta la compresiune si intindere a materialului din care
sunt realizate.
Fundatiile rigide pot fi:
Izolate;
Sub ziduri cu descarcari pe reazeme izolate;
Continue sub ziduri si diafragme.
Fundatii continue de beton simplu sub ziduri sau diafragme:
Aceste fundatii se executa in mod curent din beton simplu sau din
beton armat. Fundatiile din beton simplu sau beton ciclopian sunt rigide,
neputand prelua eforturi de incovoiere.
Fundatiile de sectiune dreptunghiulara se recomanda atunci cand talpa
fundatiei depaseste peretele sau soclul cu cel mult 15-20 cm de fiecare parte.

1. Determinarea capacitatii portante a terenului de fundare:


-Calculul se face in gruparea fundamentala:

;unde:
=coeficient al conditiilor de lucru (conform tabelului 4.7 din

Geotehnica si fundatii I.P. Iasi 1981);


=media ponderata a greutatilor volumice de calcul a straturilor de

sub fundatie, cuprinsa pe o adancime de B/4 masurata de la talpa fundatiei (


);
B =latura mica a fundatiei (m);
q= supraincarcarea de calcul la nivelul talpii fundatiei (KPa):
c= valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant, de sub talpa
fundatiei (KPa);
= coeficienti adimensionali, functie de valoarea de calcul a
unghiului de frecare interioara () a terenului de sub talpa fundatiei.
NOTA: Prin studiul geotehic s-au stabilit caracteristicile stratului de
fundare ( argila grasa contractila): ,c, cu care s-a determinat

-pentru G.F.:

2. Determinarea latimii talpii de fundare (B):

Fundatie dezvoltata simetric

Se adopta latimea fundatiei: B=60cm=o,6m.


3. Determinarea inaltimii fundatiei (H):
Pentru ca eforturile de intindere din incovoiere in fundatia de beton
simplu sa fie neglijabile ca valoare, trebuie satisfacuta relatia:
; unde:
=este dat tabelar, functie de clasa betonului si de presiunea
efectiva pe teren.
=1,6; pentru beton clasa Bc10 (B150) - C8/10 si 2 p 3 (

Se adopta inaltimea fundatiei: H=40cm=0,4m.


4. Verificarea capacitatii portante a terenului:

Conditie indeplinita!

CALCULUL TEHNOLOGIC
CALCULUL TEHNOLOGIC

1 TEHNOLOGII DE EXECUTIE:
Lucrari pregatitoare:

a) Curatirea si nivelarea amplasamentului (cu pante de scurgere spre


exterior, pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor
in sapaturile de fundatii), trasarea axelor constructiei si satbilirea cotei
;
b) Devierea sau dezafectarea retelelor din amplasament (ingropate si
aeriene).
Sapaturi pentru fundatii:
Acestea vor incepe dupa verificarea trasarii si intocmirea procesului
verbal:
- sapatura pentru santurile fundatiilor continue se va executa manual dar si
mecanic, la cotele si dimensiunile din proiect;
- receptia terenului si a sapaturilor cu intocmirea procesului verbal pentru
lucrari ce devin ascunse.
Fundatiile se executa direct in terenul bun de fundare, la cotele
prevazute si cu o incastrare minima de
in acest strat.
Lucrarile de sapaturi vor incepe dupa efectuarea operatiilor de
predare-primire a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii
reperelor de nivelment conform planurilor din proiect, acestea facandu-se
prin procesul verbal de trasare a lucrarilor.
Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile
de prevenire a degradarii terenului de fundare si anume :

- nu se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de


fundatie pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor
invecinate sa nu fie influentata;
- se va asigura pastrarea caracteristiclor pamatului sub talpile
fundatiilor;
- turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a
ajuns la cota de fundare din proiect;
- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii, fundul gropii
de fundatie trebuind sa fie lasat sa se usuce.
Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura
specificata in proiect, fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare
de
cu o abatere de maxim
.

Executarea fundatiilor:
Incepe dupa turnarea betonului simplu in santurile sapate pentru
fundatiile continue si receptionarea acestor lucrari.
La executarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte :
- materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din
proiect si prescriptiilor din standardele si normele in vigoare;
- fundatiile se vor executa fara intrerupere;
- inaintea turnarii betonului se vor verifica armaturile montate, precum
si pozitionarea cofrajelor laterale, respectandu-se prevederile din STAS
10107/0-90 privind acoperirea minima cu beton si NE012-99;
- in cazul aparitiei apei subterane se vor prevedea epuismente si
masuri contra efuierii terenului si a spalarii laptelui de ciment din beton;
- pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce
deformatiile din contractie, se va mentine umiditatea betonului din primele
zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de

protectie si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa


ore de la
turnare, functie de tipul cimentului folosit si de temperatura mediului.
Cofrajele se executa pentru elementele din beton ale fundatiilor
situate peste cota superioara a sapaturii generale.
Principalele operatiuni sunt :
- trasarea pozitiei cofrajului cu ajutorul sarmelor intinse intre reperele
materializate la trasarea sapaturilor;
- transmiterea pe verticala a cotelor (cu firul cu plumb);
- cofrajele si sprijinirile lor se vor confectiona din lemn;
- inainte de montare, panourile de cofraj vor fi curatate si unse;
- dupa montare, va fi verificata pozitia, etansietatea, stabilitatea si
rezistenta si se va executa incheierea definitiva, sprijinirea si etansarea.
Depozitarea cofrajelor se face astfel incat sa se evite deformarea sau
degradarea lor pe toata durata executiei.
Montarea armaturii din elevatii se executa la pozitia si dimensiunile
prevazute in proiect cu urmatoarele precizari :
- otelul va avea calitatea si fasonarea va fi facuta conform
prescriptiilor din proiect;
- barele vor fi montate in elementul de beton armat sub forma de
carcase sau bare, pozitia barelor in cadrul carcasei asigurandu-se prin legare
cu sarma, agrafe si distantieri;
- se va acorda deosebita atentie pozitiei mustatilor pentru stalpisorii de
la parter.
Turnarea betonului simplu si armat pentru fundatii se va face
respectand prevederile normativelor NE012-99si P10-86 si se vor avea in
vedere urmatoarele :
- se executa controlul sapaturilor si a cofrajelor;

- se verifica calitatea materialelor ce urmeaza a fi introduse in lucrare;


- fundatia se va executa pe cat posibil fara intrerupere pe distanta
dintre doua rosturi de tasare; in cazul in care nu se poate indeplini aceasta
conditie, se vor introduce rosturi de lucru conform NE012-99.
- turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 3050 cm, iar suprapunerea stratului superior se va face obligatoriu inainte de
inceperea prizei cimentului din stratul inferior;
- nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii;
- durata maxima admisa la intreruperea de betonare, pentru care nu se
vor lua masuri speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1,5 si 2 ore;
- atunci cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta va fi realizat
vertical la o distanta de 1m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de
pereti
Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa
fundatiei si va avea latimea prevazuta in proiect.
Izolatia sub placa suport a pardoselii:

Se executa din :

- un strat nivelator de nisip aplicat peste stratul de pietris de rupere a


capilaritatii;
- un strat de folie de polietilena aplicat peste stratul de pietris peste
care se toarna betonul in placa suport a pardoselii.
Executarea zidariilor din blocuri si caramida plina:
Executarea peretilor din blocuri de zidarie se realizeaza conform
proiectului si normativului P2-85.

Materialele folosite sunt blocuri de ceramica si caramida plina,


manipularea, transportul si depozitarea facandu-se in pachete balotate si
acoperite.
Principalele operatiuni :
- trasarea zidariilor, numai daca exista procese verbale de receptie a
structurii;
- zidaria se executa din blocuri intregi sau fractiuni taiate, teserea se
face la fiecare rand, rosturile verticale fiind decalate cu

din bloc;

- colturile si ramificatiile se vor tese;


- zidaria se va ancora in stalpisorii structurii cu tije din OB prinse in
elementul de beton armat (
la
);
- placarea stalpisorilor, centurilor si a buiandrugilor se face cu placi
care se introduc in cofraj inainte de turnarea betonului;
- prinderea placilor (de izolatie) de centuri si stalpi se face cu mustati
din sarma galvanizata la
.
Executarea planseelor si a centurilor de beton armat:
Alcatuirea si tehnologia lucrarilor de cofraje cu panouri din placaj
pentru plansee turnate monolit, prezinta urmatoarele particularitati :
- turnarea betonului pentru planseu se executa o singura data cu
turnarea centurilor peretilor structurali;
- sustinerile cofrajului vor fi sustinute prin intermediul unor talpi sau
elemente ale constructiei si vor fi prevazute cu pene care sa permita
decofrarea;
- placa se cofreaza cu panouri demontabile din placaj cu rama din
lemn, cu prevederea unor fururi de compensare necesare decofrarii;
- cofrarea fetelor laterale ale centurilor se face cu panouri dispuse cu
latura lunga pe orizontala;

- esafodajele de sustinere a cofrajelor pentru planseu se alcatuiesc din


grinzi extensibile si popi metalici contravantuiti pe doua directii
perpendiculare.
Executarea lucrarilor de betonare
Prepararea si transportul betonului se fac conform NE012-99.
Inceperea turnarii betonului se face numai dupa ce au fost efectuate
verificarile asupra cofrajelor si a armaturilor montate.
Se executa curatirea cofrajelor, udarea cu apa si etansarea.Turnarea
betonului cuprinde in general urmatoarele operatiuni si conditii :
- inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1,5m;
- centurile si planseul se toarna in acelasi timp, cu admiterea unor
rosturi de lucru la placi de

din deschiderea lor;

- turnarea placilor se face folosind repere dispuse din 2m in 2 m;


- compactarea se face prin vibrare mecanica si suprafata se niveleaza
cu dreptarul imediat dupa vibrare.

Executarea scarii din beton armat:


Betonul folosit va trebui sa aiba lucrabilitatea L, pentru a nu curge pe
panta cofrajului. Betonarea incepe la partea de jos a scarii si se compacteaza
prin indesarea cu sipci si baterea cofrajului cu ciocanul de lemn.
La turnarea scarii se admit rosturi de lucru numai in lungul grinzilor
de podest cand acestea nu se pot turna integral.
Inainte de turnarea betonului se monteaza prinderile metalice ale
mainii curente conform detaliilor de arhitectura.
Pentru a asigura legatura treptelor cu placa de beton, este necesar ca la
turnarea placii de beton armat sa se prevada mustati de legatura sau sa se
infiga in placa cupoane scurte de otel beton cu diametru mic.

Treptele din beton simplu se toarna direct pe placa de beton armat, in


cofraje puse pe inaltimea contratreptei.
2. TEHNOLOGIA PROIECTARII COFRAJELOR PENTRU
PLANSEE
Betoanele pentru plansee se toarna in cofraje de lemn, de inventar
(cofraje modulate). La betonarea unui planseu apar trei categorii de
elemente:
a) Cofrajele, care sunt alcatuite din :

- plinul panoului, placaj foarte rezistent la umiditate si de grosime


8mm;

- elementele de rezistenta, se numesc coaste si sunt din cherestea de


rasinoase, provenite din dulapi rindeluiti;

- distantieri, nu sunt elemente de rezistenta, dar au rolul de a pastra


distanta intre coaste.

Caracteristicile materialelor din alcatuirea panourilor sunt :

pentru placaj:

pentru coaste:

Privit frontal, panoul arata astfel :


Nomenclatorul panourilor de inventar si de dimensiunile acestora :

30
30
30
40
40
40
50
50
50
100
100
100

150
200
250
150
200
250
150
200
250
150
200
250

b) Elemente de sustinere primara (grinzi extensibile):


Se caracterizeaza prin lungimi variabile care conduc pe tipuri de
grinzi extensibile la marirea momentului capabil specific fiecarui tip de
grinda.

Tipurile de grinzi extensibile sunt :


c) Elemente de sustinere secundara (popi metalici extensibili):
Pot fi cu extensie fina (popi filetati) sau cu extensie grosiera (la care
cele doua tronsoane ale popului care se imbina sunt prevazute cu gauri la
50cm distanta, prin care se petrec buloane de prindere).
3. TEHNOLOGIA PREPARARII BETONULUI:
Compozitia betonului se stabileste conform
Stabilirea codului betonului :
Clasa de expunere: 2a

si

A. Compozitia preliminara agregate uscate:


a) Cantitatea orientativa de apa : Conform

, anexa I.4, tabel

I.4.4:

b) Raportul
: Conform
anexa I.4, punctul 3.3.4:

, anexa I.4, tabel I.4.2 si

c) Cantitatea de ciment :

Conform

tabel 5.5, pentru clasa de expunere 2a

d) Cantitatea de agrgate uscate :

de beton cuprinde:

Conform

, tabel I.5.2, pentru agregate de natura silicioasa

de balastiera :
Conform

, anexa I.5, punctul 2.3

Volumul de aer oclus :

d.1) Agregate pe sorturi :

-Se fragmenteaza agregatul in 4 sorturi :

d.2) Zona de granulozitate recomandata :

Conform
granulozitate
Conform
Zona
II
D = 16mm

, tabel I.4.5:
recomandata este II (III*)
, tabel I.4.6:

Limita
max
min
med

zona de

0.2
8
2
5

% Treceri in masa prin sita sau ciur


1
3
7
35
50
70
25
41
61
30
46
66

e) Densitatea aparenta a betonului proaspat :

16
100
95
100

B. Compozitia de baza (etalon) agregate uscate:


La probele preliminarii, pentru obtinerea lucrabilitatii impuse, a fost
necesara o cantitate de apa :

Pentru

, vom avea o tasare de:

Densitatea betonului va fi :
Se recalculeaza cantitatea de ciment :

Se recalculeaza cantitatea de agregate uscate :

C. Compozitia de lucru componenti reali:


Se cunosc umiditatile agregatului :

si

a).Cantitatea de apa din agregate :

b) Cantitatea de agragate umede :

c) Cantitatea de apa de amestecare :


d) Densitatea betonului :

f) Compozitia de lucru pentru un amestec in betoniera de capacit.:

; unde
Cantitatea de apa :
Cantitatea de ciment :
Cantitati de agregate, pe sorturi :

FISA TEHNOLOGICA PENTRU COMPOZITIA BETONULUI

F.T.1
0.1

Compozitia betonului se stabileste conform

si

Stabilirea codului betonului :


Component
De baza
Apa (litri )
Ciment ( Kg )
Agregate(Kg)

Total agregate

237
0.6
395
518.20
276.37
345.47
587.29
1727.33
2384.33

Compozitie normala
De lucru
1.00
500
208.97
73.14
0.53
0.53
395
316.83
275.64
344.56
580
1717.03
2321

4. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI:


4.1 Betonarea planseului si a centurilor:
a) Compactarea betonului:

138.25
180.89
96.47
120.6
203
600.96
2321

- Procedee de compactare :
Betonul din centuri :
vibrare interioara cu pervibratorul VEI 36
raza de vibrare :
lungimea capului vibrator :
diametrul capului vibrator :
Betonul din planseu :
vibrare exterioara cu placa vibratoare VEE 250
forta de vibrare :
adancimea de vibrare :
lungime placa vibranta :
latime placa vibranta :
- Plan de compactare :
Sectiune centura :
*Conditii :

Grosime placa :
Conditie :
b) Turnarea betonului:

Conditia de continuitate a turnarii betonului :

Se considera intreg planseul ca o fasie :

Se imparte planseul in fasii, turnarea facandu-se cu macaraua


-fasia cu volum maxim este

Conditie
indeplinita!

Obs.Pentru turnarea betonului se vor folosi 4 bene papuc de


4.2 Betonarea stalpilor si a stalpisorilor:
a) Compactarea betonului
- Procedee de compactare :
vibrare interioara cu pervibratorul VEI 36
raza de vibrare :
lungimea capului vibrator :
diametrul capului vibrator :
- Plan de compactare :
sectiune stalpisori :
sectiune stalpi :
inaltime stalpi si stalpisori :

,
Deci se va vibra dintr-o singura pozitie a capului vibrator.

b) Turnarea betonului:
Conditia de continuitate a turnarii betonului :

-Turnarea se face cu macara si bena pentru: 6 stalpi+stalpisori , cu 12


muncitori

dar
in loc de 4 bene pauc de

si atunci se vor adopta 2 bene papuc de


.

Se recalculeaza durata minima de asteptare a ultimei bene :


minute

Atunci:
minute

FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA PLANSEULUI SI A


CENTURILOR

F.T.2
0.1

1.Plan de turnare :

FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA PLANSEULUI F.T.2


SI A CENTURILOR
0.2
2.Plan de compactare :

3.Conditii de turnare :

Temperatura Compozitie
aerului ext. beton
Etalon

0.912 2.0

Ritm de turnare
minim
efectiv
3.89
7.0

Observatii
Se va
confectiona
un plan de
turnare.

4.Mijloace utilizate :
Nr.crt Operatie
1
Transport pe
orizontala
2
Transport pe
obiect
3
Compactare
beton

Mijloc folosit
Autoagitator

Caracteristici

Macara MT100
Bena papuc
Pervibrator
VEI36

Placa
vibratoare
VEE250
FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA STALPILOR SI A
STALPISORILOR

Nr.buc
2
1;2
1
1
F.T.3

0.1
1.Plan de turnare :

2.Plan de compactare :

FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA STALPILOR SI


A STALPISORILOR

F.T.3
0.2

3.Conditii de turnare :

Temperatura Compozitie
aerului ext. beton
Etalon
Etalon

Ritm de turnare
minim
efectiv
1.2
2.0
0.766 2.0

0.28
0.18

4.0
4.0

Observatii
Betonare cu
MT100
Betonare
cu MT100

4.Mijloace utilizate :
Nr.crt Operatie
1
Transport pe
orizontala
2
Transport pe
obiect
3
Compactare
beton

Mijloc folosit
Autoagitator
Macara MT100
Bena papuc
Pervibrator
VEI36

Caracteristici

Nr.buc
2
1;2
1

5. ORGANIZAREA PROCESULUI COMPLEX DE


PREPARARE,
TURNARE SI PUNERE IN OPERA A
BETONULUI:

5.1 Corelarea capacitatilor mijloacelor utilizate la procesul


complex:
-Procesul complex se va executa cu macara MT si bena papuc.

5.2 Stabilirea duratelor fazelor caracteristice procesului complex:


a) Durata de preparare a unui amestec si descarcare in buncar :

b) Durata minima de asteptare in buncar, inclusiv descarcarea in


autoagitator :

c).Durata de transport si descarcare la obiect :

d) Durata minima a ciclului de lucru al macaralei pentru turnarea


betonului
intr-o bena :

e) Durata minima de asteptare a ultimei bene de beton :

f) Durata de punere in opera a betonului dintr-o bena :

Obs.: Conditia ca procesul de punere in opera sa nu devina loc ingust,


se asigura prin numarul de muncitori necesari si egalitatea :

g) Varsta betonului la terminarea punerii in opera :

Obs. : Conditia ca procesul complex de transport sa nu devina loc


ingust, se asigura prin numarul de mijloace de transport necesare :

h) Ritmul de transport :

Obs.: Conditia ca procesul de preparare sa nu devina loc ingust, se


asigura prin numarul de mijloace de preparare necesare :

i) Verificarea conditiei de betonare :

5.3 Schema logica de organizare a fluxului complex:


Prepararea betonului
si punere in opera:
GRAVITATIONALA

Asteptare in buncar si
descarcare
GRAVITATIONALA

Transport la
obiect si
descarcare

Malaxor

Buncar

Autoagitator

Asteptare la
obiect

Ridicare pe
obiect si
turnare

Punere in
opera,
imprastiere si
compactare

Bene papuc
Macara
MT100

Manual

CALCULUL ECONOMIC
CALCULUL ECONOMIC
NOTA :Acest calcul va cuprinde: LISTA DE ACTIVITATI,
ANTEMASURATOAREA si TABELUL CONSUMURILOR DE
RESURSE.
Lista de activitati si antemasuratoarea se intocmesc pe baza
planselor de executie.Tabelul consumurilor se efectueaza cu ajutorul
programului de calcul automat WINDEV, ce se bazeaza pe colectia de
indicatoare de norme de deviz (

etc).

Norma de consum este un proces de constructie pentru care sunt


calculate, corespunzator unor conditii tehnico-organizatorice foarte bine
definite, consumurile de resurse necesare pentru executia unei cantitati
unitare din respectivul proces de constructie. Pentru a putea fi usor si corect
utilizata, norma de deviz are o structura foarte bine determinata, cuprinzand
urmatoarele elemente :
S

PNC PNC VE

VM

VM

VM

VM

- S = simbol Indicator de norme de deviz :


- C = capitolul din indicator : A, B, C, ,Z;
- PNC = pozitia normei in cadrul capitolului : 1,2,3,,99;
- VE = varianta de executie : A, B, C, ,Z;

VM
;

- VM = varianta materiale
Simbolul normei este un cod format din litere si cifre cu
semnificatiile specifciate anterior.
Denumirea normei reprezinta descrierea foarte detaliata a procesului
de constructie la care se refera norma, cu specificarea caracteristicilor
tehnice, tehnologice si organizatorice de executie.
Unitatea de masura reprezinta unitatea de masura fundamentala
corespunzatoare careia i se calculeaza cantitatea de lucrare (
).
Tabelul consumurilor de resurse cuprind tipuri de resurse si cantitati
maxime ce se consuma pentru a executa o unitate din procesul la care se
refera.Tipuri de resurese : materiale, manopera, utilaj.
Norma de consum specific reprezinta cantitatea maxima dintr-un
material pe care norma o accepta sa fie consumata pentru realizarea unei
cantitati unitare dintr-un procesul de constructie la care se refera norma.
(materiale inglobate in lucrare)
(materiale ce nu raman inglobate in lucrare)
- consum tehnic ;
- pierderi tehnologice;
- pierderi din transport si manipulare.
Devizul sintetic este documentatia economica prin intermediul careia
se calculeaza costul de executie a lucrarilor de constructie, respectiv
contravaloarea in lei a cantitatilor de resurse care se vor consuma pe santier
pentru realizarea cantitatilor de lucrari precizate prin antemasuratori. Se
estimeaza contravaloarea in lei a cantitatilor totale de resurse ce se consuma
pentru realizarea proiectului.
Devizul analitic urmareste costul total de executie utilizand in acest
scop notiunea de pret unitar al resursei (
).Prin acesta se intelege

contravaloarea in lei a cantitatii maxime de resursa (


) acceptata de
normele de consum a fi folosita pentru realizarea unei cantitati unitare din
procesul de constructie la care se refera norma.
LISTA DE ACTIVITATI SI ANTEMASURATOAREA
1. TSC03A1 Sapatura mecanica cu excavatorul de

si

Cantitate :
2.TSA03B1 Sapatura manuala in spatii limitate sub 1.0m latime, fara
sprijiniri:

Cantitate :
3.TSA04E1 Sapatura manuala in spatii limitate sub 1.0m latime, cu
sprijiniri si evacuare manuala:

Cantitate :
4.TSD01B1 Imprastierea manuala a pamantului, in straturi uniforme de
1030 cm grosime:

Cantitate :
5.TSD04A1 Compactare cu maiul de mana a umpluturilor:
Cantitate :
6.TRB01A12 Transportul materialelor cu roaba pe pneuri la 20 de m:
Cantitate :
7.TRI1AA01C1 Incarcarea materialelor grele si marunte in mijloc auto:

Cantitate :
8.TRA01A50P Transport rutier al pamantului sau molozului cu
autobasculanta la 50 km:
Cantitate :
9.CA01A1 Turnare beton simplu in talpi fundatii:

Cantitate :
10.CA01D1 Turnare beton simplu in straturi de 3 de 320 cm grosime la
constructii cu H<35m:
Cantitate :
11.CZ0301A1 Confectionare armatura, fasonare bare pentru fundatii
izolate continue (OB37 D=68mm):
Cantitate :
12.CZ0301E1 Confectionare armatura, fasonare bare pentru fundatii
izolate continue (PC52 D=1016mm):

Cantitate :
13.CC01C1 Montare armature din otel beton:
Cantitate :
14.CB02B1 Cofraje pentru beton in elevatie din panouri refolosibile:

Cantitate :
15.CA02C1 Turanare beton armat in fundatii continue,radiere si pereti sub
cota 0:
Cantitate :
16.CD05C1 Zidarie din caramida tip G.V.P la constructii cu H<35m:

Cantitate :
17.CD04I1 Zidarie din caramida presata 240x115x63 mm:

Cantitate :
18.CB04A1 Cofraje din panouri refolosibile din scanduri:

Cantitate :

19.CB44A1 Sustineri cu popi extensibili


Cantitate :
20.CZ0302M1 -Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari, podeste
(OB37 D=68mm):
Cantitate :
21.CZ0302P1 - Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari, podeste
(PC52 D=1012mm):
Cantitate :
22.CZ0302O1 -Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari, podeste
(PC52 D=68mm):
Cantitate :
23.CC02I1 Montare armaturi la constructii in grinzi,stalpi,placi:
Cantitate :
24.CA02J1 Turnare beton armat la constructii cu H<35m in plansee:
Cantitate :
25.TRA06A10 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera:
Cantitate :
26.TRA02A10 Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu
autocamionul:
Cantitate :
Obs. : Cu aceste valori si cu ajutorul programului de calcul automat
WINDEV se vor elabora devizul analitic, extrasul de resurse si recapitulatia.