Sunteți pe pagina 1din 5

1Ateroscleroza aortei( placi fibroase).

.Ateroscleroza este o boala cronica,rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si proteic,caracterizata


prin afectarea arterelor de tip elastic si elastico-mucsular sub forma de depuneri focale in intima a lipidelor si
proteinelor si de proliferea reactiva a tesutului conjunctiv.
La I- petele sau bandeletele lipidice nu proemina pe suprafata intimei.
La II-placile fibroase dense,ovale,albe-galbui,ce contin lipide proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se
contopesc ,imprimind suprafetei interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind cosinderabil lumenul
lui
La III-Leziuni complicate apar in cazurile, cind in grosimea placii predomina descompunerea complexelor
proteolitice si se formeaza detritusul-ateromul.Progresarea modificarilor ateromatoase duce la distrugerea
invelisului placii,exulcerarea lui,hemoragii in grosimea placii si formarea depozitelor trombotice pe locul
exulcerarii placii
La IV-Calcinoza depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase.Placile capata o consistenta
pietroasa,peretele vascular la nivelul petrificarii deformindu-se considerabil.
Ischemia acuta a organelor si tesuturilor induc infarctul,gangrene,hemoragiile.Ischemia cronica a organelor si
tesuturilor duce la distrofia si atrofia elemetelor parenchimatoase,progresarea sclerozei interstitiului.
Aorta se carcterizeaza prin ateromatoza,exulceratii,aterocalcinoza,adesea se complica prin
tromboza,trombembolie si embolie cu mase ateromatoase cu dezvoltarea infarctelor si gangrenei
In arterele coronare se dezvolta boala ishemica.
In arterele cerebrale afectiuni cerebro-vasculare.Ischemia de lunga durata a encefalului duce la distrofia si
atrofia cortexului cerebral,dezvoltarea dementei aterosclerotice.
In rinichi se dezvolta ori sectoare cuneiforme de atrofie a parenchimului cu colapsul stromei si substituirea
acestor sectoare prin tesut conjunctiv,sau infarcte cu origanizarea lor ulterioara si formarea cicatricilor
retractile-rinichi ratatinat.Ca rezultat al ischemiei se dezvolta hipertensiunea renala.
In intestin-gangrena.
Cauzele mortii in aceasta patologie.Infarct,gangrene,anevrism de aorta
4.Hipertrofia ventriculului stng al inimii
Dimensiunile i masa inimii sunt mrite, peretele ventriculului stng este ngroat considerabil, grosimea lui
poate atinge 2,5-3 cm (grosimea normal 1,0-1,2 cm), iar masa inimii - 600-1000 g (masa normal 260-280
g); este mrit i volumul muchilor trabeculari i papilari ai ventriculului stng.
Maladiile care se pot solda cu hipertrofia v/stng al inimii.Se ntlnete n hipertensiunea arterial
esenial (boala hipertensiv), hipertensiuni secundar (simptomatice), valvulopatii cardiace, n primul rnd n
stenoza aortic (ngustarea orificiului de trecere a sngelui din ventriculul stng n aort).
5.hipertrofia ventriculului drept al inimii
Marirea in volum si masa a celulelor, tesutului muschiului ventriculului sting al inimii. Dimensiunile si masa
inimii sunt marite, peretele este ingosat, masa lui poate atinge 1-1,5 cm (norma 0,2-0,3 cm) iar muschii
trabeculari si papilari sunt mariti in volum. Cavitatile inimii pot fi ingustate, tonusul mischiului cardiac fiind
crescut- hipertrofia concentric( in stadiu de compensare) sau dilatate- excentrica (in de decompensare). In
ultimul caz consistent miocardului devine flasca, avind aspect pe sectiune de carne fiarta din cauza leziunilor
distrofice, uneori are aspect de inima tigrata ca expresia a distrofiei grase a miocarddului care reprezinta
substratul morphologic al decompensarii cardiac. Dilatarea inimii in stare compensate se numeste active sau
tonogena, iar in decompensare- pasiva sau miogena. Hipertrofia este data dehipertensiunea in mica circulatie
in cazul diferitort afectiuni pulmonare cornice- emfizem, pneumoscleroza, bronsiectazie, TBC cronica,
precum si in leziuni valvulare cardiac.
Complicatii: insuficienta cardiac globala cu hipertensiune
16Endocardita reumatica verucoasa recurenta.Definitia de febra reumatica. Boala infecto-alergica
caracterizata prin afectarea sistemica progresiva a tesutului conjunctiv cu localizarea preponderenta in
sistemul cardiovascular si articulatii. macroscopic Valvele mitrale ingrosate opace cu depozitari varicoase de
culoare bruna(mase trombotice, faramicioase,opace.
Vicii cardiace,troboembolii,cardioscleroza,obliteratia pericardului
17.endocardita polipoasa-ulceroasa Endocardit polipoas-ulceroas a valvei mitrale Endocardita

bacteriana sau septica este o forma deosebita a sepsisului, pentru care e caracteristica liziunea septic a valvei
aortic. In aceasta patologie este exprimata hiperergia. Cei mai frecventi agenti patogeni nsunt stafilococul alb
si auriu, streptococul viridians, enterococul. In functie de character endocardita poate fi acuta, subacuta si
lenta (cronica). Sau poate fi septic primara (aparuta pe valve intacte) sau secundara (dezvoltate pe valve
modificate vicios). Predomina endocardita izolata care in 50% de cazuri afectea valve aortic, atit pe valve
sclerozate cit si nesclerozate se dezvolta endocardita polipoasa- ulceroasa. Pe valvele sclerozate se observa
depozite trombotice massive sub forma de polipi, care se3 farimiteaza usor si se imbiba cu saruri de calciu.
Dupa inlaturarea acestor depozite se evidentiaza defecte ulceroasepe valve sclerozate si deformate, defectele
fiind uneori superficial si insotite de dereglarea integritatii valvulei, de formarea anevrismului acut pe valve
sau de distrugirea lor masiva. Complicatii: insuficienta cradiaca.
32.CANCER LARINGIAN
Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin diferentiate sau nedeferentiate.
Macroscopic : In cavitatea laringelui se observa un nodul tumoral ce creste exofit,proeminind pe suprafata
mucoasei ,de consistenta dura,avind in centru o zona de necroza si exulceratie.
Formele histologice frecvente : Cea mai frecventa forma este cancerul epidermoid (pavimentos) cu sau fara
cornificare.
Complicatii : asfixie mecanica,hemoragie,inlamatiesecundara,infectie supraadaugata,metastaze,indeosebi in
limfoganglionii regionali.
33.Pneumonie franc lobar (stadiul de hepatizaie cenuie)
Lobul afectat are culoare cenusie,consistenta densa,din cauza prezentei in alveole a exudatului fibrinos.fibrina
necolorata are culoare cenusie.complicatii-abces,cornificare,peritonita purulenta.
36Emfizem pulmonar-(cronic obstructive difuz)mucoasa bronhiilor cu infiltrate inflamator si multe cellule
calciforme, hipertrofia neuniforma a stratului muscular in bronhii mici. Cind se dilate sectoare proximale a
cinilor-emfizem centroacinar, cind tot acinul-panacinar, duce la extinderea si efilarea fibrelor elastice, dilataea
canalelor alveolare, modificarea septurilor alveolare. Peretii alveolari se efileaza , se indreapta, porii
intraalveolari se largesc, capilarelee se oblitereaza. Bronhiolele respiratorii se largesc, sacii alveolari se
scurteaza. In capilarele interalveolare prolifereaza fibre colagene-scleroza intercapilara.
-consecinte: hipertensiunea in mica circulatie, cord pulmonary.
-clinic: insuficienta respiratory si cardiaca, dereglarea functiei de ventilare a plaminului
-etiologie: pe baza bronsitei si bronsiolita cronica si sechelele lor-bronsectazii multiple, pneumoscleroza.
-(cronic de focar)se dezvolta in jurul focarelor tuberculoase vechi. De obicei e panacinar:in acini dilatati
netezirea peretilor, se formeaza cavitati, daca sunt citeva emfizem bulos-deschiderea lor pot duce la
pneumotorax spontan. Reteaua capilara redusa pe o portiune limitata.
-(vicariant-compensator)hipertrofia si hiperplazia elementelor structurale a tesutului pulmonary restant.
-(Primar sau idiopatic panacinar) atrofia peretelui alveolar, reducerea retelei capilare, hipertensiunea micii
circulatii pronuntata.
-(senil)
-(interstitial)aer in tesut interstitial a plaminului, rupture alveolelor in timpul miscarilor de tuse fortata. Bulele
de aer se pot raspindi-emfizem subcutanat. La apasarea pe zone umflate pe piele se aude crepitatie.
37 Tromboembolie arterei pulmonare.Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole
neintilnite in conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele.
Embolii sint vehiculati in circulatia sangvina in 3 directii:
1) Din sitemul venos al marii circulatii si inima dreapta in vasele mici circulatii, daca embolii se gasesc de
exemplu in sitemul venelor cave inferioare sau superioare, atunci ei nimeresc in plamini
2) Din compartimentele stingi ale inimii aorta si arterele mari precum si (rareori) din venele pulmonare in
arterele inimii, creerului, rinichilor, splinei, intestinului, extremitatilor
3)Din ramificatiile sistemului portal in vena porta a ficatului.
Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.
Embolia grasoasa
Embolia aeriana
Embolia gazoasa

Embolia tisulara
Embolia microbiana
Complicatii:In primul rind complicatiile tromboembolice ale arterei pulmonare care duce la moarte subita.
Tromboembolia arterelor marii circulatii este o cauza fregventa a dezvoltarii ale infarctelor al creerului,
rinichilr, splinei, si gangrenei intestinului, extremitatilor.
42.Metastaze de cancer in plamin
Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale insamintarea si multiplicarea
lor la distanta de tumoarea primara formind noduli tumorali secundari ori metastazele. Este caracteristic
pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom, melanom.
In plamin se observa multipli noduli tumorali secundari metastatici, dispusi neordonat, mai mult sau mai putin
bine delimitati de dimensiuni variabile
Metastazele hematogene in plamini se intilenesc in cancerul glandei mamare, stomacului
Metastarea se poate produce pe cale:
1)sanguina (metastaze hematogene)
2)limfatica (metastaze limfogene)
3) prin continuitate ( de ex. Perineural)
4) prin contiguitate ( metastaze prin implantare sau contact) care se intilnesc mai fregvent pe membranele
seroase ( de ex carcinomatoza pertoneului, pleurei)
44.Tuberculoza fibro-cavitara-se dezvolta din tuberculoza cavitara acuta cind procesul capata evolutie
cronica.. Peretele cavernei are 3 straturi: intern, mediu si extern. Suprafata interna este neregulata, cu
cordoane (bronhii obliterate sau vas trombozat) ce traverseaza cavitatea cavernei. Modificarile sunt mai
pronuntate intrun plamin, mai des- drept.Pleura e ingrosata.. Cavern ocupa unul sau ambele segmente, iar in
jurul ei- focare diverse, brosiectazii. Procesul se raspindeste apico-caudal.Cele mai vechi modificari- sectoare
superioare. E posibila progresarea procesului pe cale bronhogena.
51Polip gastricManifestare a inflamatiei cronice proliferative,are forma rotunda sau ovala,proeineaza asupra
mucoasei in lumen,are consistenta moale si este un process precanceros.
52Ulcer gastric cronicUlcerul are 3 stadii:erozie,ulcer acut si cronic.are perioade de acutizare si de
remisie.complicatii pot fi hemoragie eroziva,perforare,penetrare,malignizare,stenoza pilorica sau
cardiaca,deformarea stomacului.
58 INTUMESCENA ENCEFALOID A PLCILOR PEYR N FEBRA TIFOID
Definiie: Febra tifoid este o boal infecioas din grupul maladiilor intestinale, antroponoz tipic.
Etiologie: B. Este provocat de bacilul tific Salmonella typhi. Sursa de contaminare omul bolnav sau
purttorul de germeni, n excreiile cruia (materiile fecale, urina, sudoare) se conin microbi.
Stadiile n febra tifoid:
a.
Intumescena encefaloid
b.
Necroza
c.
Formarea ulceraiilor
d.
Ulceraii curate
e.
Vindecare
Tabloul macroscopic:
Foliculii de grup se mresc
Pe suprafaa foliculior de grup se formeaz anuri i circumvoluiuni, rugoas amintete suprafaa
encefalului
Pe seciune- culoare roie-cenuie, suculeni
Complicaii:
1. Intestinale:
- hemoragia intestinal
- perforaia ulceraiilor
- peritonit
2. Extraintestinale:

- pneumonia
- Pericondrita purulent a laringelui
- Necroza ceroas din muchii drepi ai abdomenului
- Osteomielita
- Abcese intramusculare.
61Cancer sigmoidian
Clasificarea cancerului n dependen de cretere:
Exofit

Cancer de plac

Cancer polipos

Cancer macronodular
Endofit

Exulcerat

Difuz-infiltrativ
Intermediar

Cancer n farfurie
Clasificarea canceruluidup tipurile histologice:
Adenocarcinom
Adenocarcinom mucipar
Cancer n celule n inel cu pecete
Pavimentos
Adenopavimentos
Nedifereniat
Inclasificabil
Cu cretere exofit adenocarcinom
Formele endofite - cancer n celule n inel cu pecete sau nedifereniat.
Tabloul macroscopic:n fragmentul de intestin se evideniaz creterea unui cancer infiltrativ n perei, hotare
neclare, consisten dur, elastic, culoare surie.
Consecine:Ocluzie intestinal
Metastaze
Descompunere cu perforaie
73. Ciroz micronodular a ficatuluiDefiniie: Ciroz hepatic este o boal cronic, caracterizat printr-o
insuficine hepatic progresiv n legtur cu fibroza cicatriceal i remanierea structural a ficatului.
Etiologie:
Infecioas: hepatita viral, bolile parazitare ale ficatului, infecia cilor biliare
Toxic i toxicoalergic: alcoolul, toxine industriale i alimentare, subst. Medicamentoase, alergeni
Biliar: colangita, colestaza de divers gen
Alimentaro-metabolic: carena de proteine, vitamine, factori lipotropi
Circulatorie: staza venoas cronic n ficat
Criptogenetic
O importan deiosebit o au: ciroza hepatic viral, alcoolic, biliar.
Clasificri:
1.n dependen de etiologie.
2.Morfologice
3.Morfogenice
4.Clinico-funcionale

2. Dup particularitile morfologice:


Macroscopic:

Septal incomplet

Micronodular

Macronodular

Mixt (micromacronodular)
Microscopice:

Monolobular nodulii de regenerare ocup un lobul hepatic

Multilobular sunt formai pe baza mai multor noduli

Monomultinodular
3. Tipurile morfogenetice:
1. Postencrotic
2. Portal
3. Mixt
4. Caracteristica clinico-funcional:
1. Gradul de insuficien hepatocelular colemia, colalemia, hipoalbumin- i
Hipoprotrombinemia, prezena substanelor vasoparalitice, hipotonie, hemoragii,
-Coma hepatic
-Gradul hipertensiunii portale ascita, hemoragii esofago*gastrice
-Activitatea procesului activ, activitate moderat, neactiv
Caracterul evoluiei progresiv, stabil, regresiv
Tabloul macroscopic:
- Nodulii de regenerare au aceeai mrime, de obicei nu mai mult de 1cm n diametru.
- Ficatul e mic
- Dur
- Granular sau micronodular
- Margini ascuite
- Pe seciune roiatic
- Aspect lobular
Modificrile:
- icet i sdr hemoragice consecina a insuficienei hepatocelulare, colestazei i colemiei;
- scleroza venei porte hipertensiunii portale
- dilatarea i efilarea anastomozelor porto-cave
- ascit
- splenomegalie
- sdr hepato-renal
- glomeruloscelroz hepatic
Complicaii:
- Coma hepatic
- Hemoragii din varicele esofagiene sau gastrice

- Peritonit
- Tromboza venei porte
- Dezvoltarea cancerului
76Calculi n vezica biliar.
Tabloul macroscopic:n cavitatea vezicii biliare se observ multipli calculi de form i dimensiuni variate,cu
suprafaa neted sau rugoas,granular,culoarea glbuie-albicioas,consisten dur.
Factorii locali n calculogenez:

Modificri fizico-chimice ale secreiilor

Leziuni inflamatorii n organele cavitare

Incetinirea scurgerii lichidului(secreiilor)


Factori generali n calculogenez:

Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare.


Clasificarea calculilor biliari n dependen de compoziia chimic:

Colesterolici

Pigmentari

Calcaroi

Colesterol-pigmentar-calcaroi(mixt)
Complicaii: obstrucia canalului cistic,retenia bilei i dezvoltarea hidropiziei,mucocelui sau chiar a
empiemului vezicular,apariia inflamaiei acute sau cronice a veziculei,perforaia peretelui i revrsarea bilei
n cavitatea peritoneal cu peritonit biliar consecutiv.
82Amiloidoza rinichiului
Definitie: Distrofie proteica extracelulara, prin depunerea interstitiala a unei proteine patologice (amiloidul).
Amiloidul are n compoziia chimic, 90% proteine fibroase i 10% hidrai de carbon (condroitin sulfat i
acid neuraminic);
Este insolubil n ap i solubil n acizi puternici. Morfologic este o protein fibrilar cu structur beta-pliat,
cu 2 componente : componenta F major i componenta P minor, care este o glicoprotein pentagonal.
Ultramicroscopic, se constat filamente de 7,5 nm dispuse n perechi rsucite; n microscopia optic se
observ un material omogen roz-palid, refractil
MacroscopicRinichii sunt mrii de volum, palizi spre cenuiu nchis, cu consisten crescut (rinichiul mare
slaninos). Rinichiul poate fi retractat datorit stenozelor vasculare prin depunerea amiloidului n pereii
vasculari.
83Rinichi ratatinat.
Definitia nefrosclerozei.Induratia si ratatinarea rinichilor datorita proliferarii tesutului conjunctiv.Poate fi
un proces primar,ce se dezvolta in urma sclerozei vaselor renale in boala hipertensiva si ateroscleroza,sau
secendar in urma modificarilor inflamatorii ale glomerulilor, tubilor si stromei rinichilor.
Tabloul macroscopic. Micsorat,consistenta densa,suprafata micro-,macronodulara.Capsula e detasata cu
greu.Pe sectiune surie-cenusie.Hotarul sratului cortical,medular nu se diferentiaza.
Se dezvolta in
-boala hipertensiva si ateroscleroza ratatinarea primara,iar in glomerulonefrita
cronica,pielonefrita,amiloidoza renala-ratatinare secundara.
-In boala hipertensiva pe suprafata rinichilor apar numeroase focare mici de depresiune datorita atrofiei
glomerulilor,iar cei relativ intacti se hipertrofiaza si proiecteaza pe suprafata renala sub forma de granule
rosii-surii.Rinichii sunt micsorati,consistenti,suprafata lor e microgranulara parenchimul atrofic.
-In ateroscleroza-rinichiul e ratatinat, macronodular
Cauzele ratatinarii renale. Scleroza vaselor renale si procesele inflamatorii si distrofice ale
glomerulilor,tubilor si stromei renale.
Complicatii.Duce la dezvoltarea insuficientei renale cronice.
87Calculi n bazinetul renal.
Tabloul macroscopic:Rinichi mrit n dimensiuni,deformat,dur,nodular.n cavitatea bazinetului se gsesc mai
muli calculi de form neregulat,ramificat,cu suprafa rugoas,culoarea albicioas:cavitile bazinetului i a

calicelor sunt dilatate,parenchimul renal este atrofiat.


Factorii locali n calculogenez:

Modificri fizico-chimice ale secreiilor

Leziuni inflamatorii n organele cavitare

Incetinirea scurgerii lichidului(secreiilor)


Factori generali n calculogenez:

Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare.


Clasificarea calculilor renali n dependen de compoziia chimic:

Calculi uratici(acid uric i srurile lui)

Calculi de oxalai de calciu i fosfatici(oxid de calciu)


Complicaii: produc retenia urinei,distensia bazinetului i a calicelor,atrofia parenchimului renal,instalarea
repetat a hidronefrozei;de obicei se asociaz cu pielonefrita cronic.
.hidronefrozaEste o variant a atrofiei locale cauzata de compresiune si dilatarea tesutului renal sub actiunea
stazei urinare in bazinetul renal. Parenchimul renal este subtiat, majoritatea glomerulelor sunt micsorati in
dimensiuni, sclerozati (substituiti cu tesut conj) si hialinizati; se observa proliferarea difuza a tesutului conj,
vasele sanguine sunt sclerozate. Rinichii sunt micsorati in dimensiuni. Complicatii: insuficienta functional a
renichiului afectat
90.hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenoma de prostata
- defectele mucoasei umplute cu esut de granulaie
- cicatricizarea
Consecine:1. Intestinale:
- Perforaia (microperforaia) ulceraiei cu dezvoltarea paraproctitei sau a peritonitei
- Flegmon intestinal
- Hemoragie intraintestinal
- Stenoza cicatriceal a intestinului
2. Extraintestinale:
- bronhopneumonia
-

Pielita
Pielonefrita
Astritele (toxice) seroase
Abcese pileflebitice ale ficatului
Amiloidoza

- Intoxicaia
Caexia
Peretele vezicii urinare, trabeculele muscular sunt ingrosate considerabil, cavitatea dilatata; prostate este
marita in dimensiuni, are consistent densa, suprafata neregulata, nodular. In prostata se constata un process
tumoral- hiperplazia adenomatoasa nodular (adenoma-tumoare benigna din epiteliu granular); nodulii
tumorali exercita presiune asupra uretrei, producind staza uurinii in vezica si hipertrofia compensatorie a
peretelui ei. In recesurile ce se formeaza printer trabeculii musculari hipertrofiati se pot depune saruri urinare
si forma calculi; pe fondul stazei urinare se pot asocial procese inflamatoare ale mucoasei vezicale (cistite).
Ca exemplu de hipertrofie hormonala, care nu are un rol compensator, poate servi hiperplazia granular a
endometriului.
121 Hemoragie cerebrala (hematom).Hemoragia reprezinta iesirea singelui din lumenul vaselor sau din
cavitatile inimii.
Poate fi externa cind singele se scurge in afara organismului, si interna cind singele se acumuleaza in tesuturi,
organe sau cavitati.
Varitatile hemoragiilor externe:
-Epistaxix- hemoragie nazala

-Hemoptizie hemoragie bronhopulmonara cu eliminarea singelui cu sputa


-Melena eliminarea singelui prin scaun
-Metroragie hemoragie uterine
-Menoragie menstruatie abundenta si prelungita
-Hematurie eliminarea singelui cu urina
-Otoragie hemoragie din urechi
Varietati de hemoragii in cavitatile seroase si organe cavitare
Hemopericard
-Hemotorax- hemoragie in cavitatea pleural
-Hemoperitoneu acumularea de sinde in cavit peritoneala
-Hemartroza hemoragie in cavitatea unei articulatii
-Hematocel hemoragie in tunica vaginala a testicolului
-Hemosalpinx hemoragie in lumenul trompei uterine
-Hemocolecist hemoragie in cavitatea veziculei biliare
Varietati de hemoragii interstitiale:
-Petesie hemoragie mica punctiforma de origine capilara
-Echimoza hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu proemina la suprafata
-Sufusiune hemoragica hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni mari
-Infiltratie hemoragica hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui printre elemente tisulare
-Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si formarea unei cavitati datorita
compresiunii si distructiei tesutului adiacent
In tesutul encefalului se observa o acumulare de singe coagulat de culoare rosu inchis. Infocarul hemoragic
substanta cerebrala este dezintegrata ( hematom cerebral). Mecanismul hemoragiei in acest caz este ruparea
peretelui arterial. Se intilneste mai ales in boala hipertensiva si ateroscleroza arterelor cerebrale.
Clinic este insotita de coma cerebrala, paralizii. Ulterior singele din focarul hemoragic se resoarbe treptat si
apare o cavitate chistica cu peretii de culoare bruna (datorita acumularii de hemosiderina
Consecinte:1) formarea pigmentilor hemoglobinogeni ( hemosiderina, bilirubina)
2) resobtia singelui
3) organizarea
4) incapsularea
5) formarea cavitatilor chistice in creer
6) supuratia
141Infarct ischemic lienal.
Definiia infarctului:Infarctul este necroza esuturilor(organelor) parenchimatoase,cauzat de dereglarea
circulaiei arteriale sau venoase(necroza vascular,ischemic,angiogen).
Tabloul macroscopic:Pe suprafaa de seciune a splinei se observ 2 focare de necroz de form
triunghiular,de culoare albicioas-glbuie i consisten dens,bine delimitate de esutul adiacent,avnd baza
orientat spre capsula organului i vrful spre hil;capsula este acoperit cu depozite de fibrin ceea ce
provoac clinic dureri n hipocondrul stng.
Cauze:spasmul ndelungat,tromboza sau embolia arterei,suprancordarea funcional a organului n condiiile
de irigaie deficitar cu snge.
Variantele de infarct n dependen de form:

Form conic-baza orientat spre capsula organului i vrful spre hil.

Form neregulat;
Variantele de infarct n dependen de culoare:

Alb;

Alb cu lizereu hemoragic;

Rou;
Consecine:focarele mici de necroz ischemic pot fi supuse autolizei i apoi regenerrii
complete.Organizarea i formarea unei cicatrici.Organizarea infarctului se poate solda cu petrificarea sau

hemosideroza lui.Consecina nefavorabil a infarctului este liza purulent.


Complicaii:formarea aderenelor cu diafragmul,peritoneul parietal,ansele intestinale...moartea
143.GANGLIONII LIMFATICI MEZENTERICI IN LEUCOZA LIMFOIDA CRONICA
Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic.
Macroscopic : Ganglionii limfatici mezenterici sunt mariti considerabil in dimensiuni.Pe sectiune sunt
suculenti,albi-roz.Infitratia lor leucemica.
Variantele histogenetice de leucoza acuta :
1.nediferentiata
2.mieloblastica
3.limfoblastica
4.plasmoblastica
5.monoblastica
6.eritromieloblastica
7.megacarioblastica
Criza blastica = cresterea numarului formelor blastice atit in encefal cit si in singe.
Hiatus leucemicus = crestere brusca a numarului de blasti si elemente mature solitare in absenta formelor de
tranzitie in curs de maturizare.