ADMINISTRATIE PUBLICA

ANUL

III

NoRMELE DE TEHNTCA r,ncrsl,ATrvA apr,rcABrl,n

AcrELoR NoRMATTvE ALE AUToRrrApr,on

ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

l.

Precizdri introductive

2.

Corelarea proiectelor actelor normative ale autoritd,titor administraliei

publice centrale qi locale cu prevederile constitulionale gi alte acte

normative interne gi ale Uniunii Europene

3. Normele

de

tehnici legislativ[ in activitatea desftguratl de autoritilile

administrafiei publice centrale gi locale

- aprilie 2012 -

1. Preciziri introductive
Aga dupi cum am mai ardtafin literatura

juridic[

de specialitate

occidentald gi mai recent gi in doctrina romdneasci este de preferat in locul

noliunii de tehnicd legislativd conceptul de legisticd formald.i

in

acest context, fundamentalii pe principiile legisticii formale, studiul

nostru, in mod etapizat gi-a propus sd analizeze ansarnblul regulilor dupi care se
desfbgoard procesul de creare a dreptului, cu privire speciald asupra elabordrii

legilor gi ordonanlelor, precum gi a procedurii de adoptare, respectiv de aprobare

a acestora.

Esenfa legisticii formale rezidd,in dezv[luirea conlinutului regulilor de

tehnicd legislativd gi a celor procedurale in procesul ludrii deciziilor privitoare la

adoptarea legii.

Am observat astfel ci legistica formald pune in evidenfd drumul care

urmeazd

afi parcurs de la o idee legislativd la un proiect

de tege giin cele din

urmd, la o lege care se aplicd unui num[r nedefinit de persoane.

Am cdutat sd valorificlm avantajele pe care le prezrntd"armonizarea gi

sistematizarea legislaliei pentru elaborarea unor norme juridice care sa se impun[
cu uqurinld in mediul social, grafie calitafli lor, legate de claritate, necesitate

sociald, aplicabilitate gi exigibilitate.

in

acest cadru general oferit cu genero zitate de legistica formald este

necesar sd aborddm in continuare gi normele de tehnicd legislativd aplicabile

actelor normative ale autoritdtilor administrafiei publice centrale qi locale.

1. A se vsrJra

{aan vida . Legisticf {irrmald { Inhcducerc ?n tehnica pi pracedura

legis{ativ* } *ditia iltra Edir" ,,Lumil,ex". S*c. 2**5. pag" S-S

2. Corelarea proiectelor actelor normative

ale

autoritifilor administrafiei

publice centrale gi locale cu prevederile constitufionale gi alte acte

normative interne gi ale Uniunii Europene

4I Corelarea cu prevederile constitulionale

in primul rdnd, din punct de vedere ntaterial concordanla normelor
cuprinse intr-un proiect de act normativ cu normele constitulionale vizeazd
inscrierea prevederilor noii reglementdri juridice in litera gi spiritul Constituliei.

Aceasti exigenld se realizeazd pe de-o parte, in cunoagterea, aplicarea

intocmai a prevederilor constitulionale qi pe de altd,parte, a spiritului siu, care
face apel la principii,

la

concepte gi noliuni cu un conlinut mai profund decdt cel

dat de litera Constitutiei.

In al doilea rdnd, din punct de vedere procedural corelarea prevederilor

proiectelor de acte administrative ale autorit[filor publice centrale gi locale cu
normele constitutionale are in atenlie respectarea dispoziliilor procedurale
prevdzute de legea fundamentatd in procesul adopt[rii actelor normative.
Operalia de corelare a proiectului de act normativ cu prevederile

constitulionale reprezintdde fapt aplicarea dispoziliilor alin.

ale art. 154 din

Constitufia Romdniei, republicatd,, care prevede c6: ,,Legile qi toate celelalte acte
normative rim6n in vigoare numai in m[sura in care nu contravin Constituliei" l

i.A

V. D. Zl6te$*u ,,lntr*:dueere ir: legisti*a f*rrnal#'. ilelit. ,,R"*rnpit $uc. 1995.

care apre*ia c* este * abrogar* cacith , car* de *ltful ar f i *pernt gi ffird acest text, in
virtiltea prir:*ipli[*r'succesiunii in timp a legil*r ..." pag 11?.
se vec{*a

B) Corelarea proiectului actului normativ cu actele normative de nivel superior,

cunoscutd si sub denumirea ,,corelare pe

verticalil'l,

se

referi la corelarea cu

actele cu for!6 juridicd superioard (cu exceplia Constituliei ).

Necesitatea acestei corelSri rezttltd, dupd cum se cunoaqte, din principiul

ierarhiei actelor normative, acestea fiind in raport de subordonare unele fa{d de

celelalte, in func,tie de organul care le adopt6.

fin6nd

seama de raportul de subordonare pe care

il au unele acte fa"td de

celelalte, fiecare act normativ trebuie sd fie in concordan!6, pe planul soluliilor pe

care le promoveazd, cu actele ce-i sunt ierarhic superioare.

La elaborarea unui act normativ, de un anumit rarrg, trebuie deci linut

seama ca soluliile pe care le preconizeazd sd fie perfect compatibile cu

prevederile actelor normative in materia respectivb emise de organele ierarhic

superioare.
Corelarea prevederilor proiectului de act normativ cu dispoziliile actelor

normative cu fo{d juridic[ superioard se impune in virtutea principiului ierarhiei

actelor normative potrivit cdruia, actele normative se afld pe diferite trepte
ierarhice, in funcfie de pozilia pe care o acupd organul adminisfialiei publice
emitent in sistemul autoritd,tilor publice, de apartenen{a acestora la puterea

legiuitoare sau la puterea executivi qi tipul de relalii sociale pe care le

reglementeazd.r
Nerespec tarea regulilor referitoare la ierarhia actelor normative atrage

neaplicarea dispozi,tiilor cuprinse in actele normative cu o forlb juridicd

inferioard, care contravin actelor normative ierarhic superioare

totugi, asemeanea dispozilii se aplic6, ele pot

.in

can'i_in care,

fi atacate gi anulate, fie pe calea

contencio sului administrativ, fie pe calea contencio sului constitufional.

1.A se vcd*a l. Vielc, op. Cit. Pag.1 39-14fi

Cl Corelarea proiectului actului normativ cu prevederile actelor normative de la

acelas nivel
Corelarea proiectului actului normativ cu prevederile actelor normative de
acelaq nivel, cunoscutd gi sub denumirea de ,,corelare pe orizontald"

ce privegte

actele normative cu for,ti juridicd egald.

Corelarea actelor normative cu aceiagi forfd juridicd care are in vedere

raporturile care se stabiesc intre legile generale gi cele speciale va fi guvemat[ de

principiul ,,lex specialis derogat lex generalis", potrivit c[ruia prevederile legii
speciale derogd de la prevederile legii generale.l

Europene

Obligalia armonizdrii sau coreldrii legisla,tiei romdne cu legislafia Uniunii

Europene a fost asumati de\nanoastri in procesul de aderare, incd din 1993 cu

prilejul incheierii Acordului European. in cadrul Acordului erau precizate o serie

de

principii, iar unul dintre ele in vedere faptul

cd

in domeniul legislativ vor

trebui adoptate acte normative cu caracter economic

Ai

pentru alte sectoare, prin

consultarea obligatorie a legisla{iei existente in Uniunea Europeani; fiecare

proiect de lege adoptat trebuind sd cupindd o precizare potrivit cireia legea este

conformi cu legisla{ia comunitard.

Corelafia legislaliei nalionale cu acquis-ul comunitar trebuie asiguratd
pornindu-se de la realitatea cd,relafiile dreptului Uniunii Europene cu cel nafional

nu

se

reduc la un model unic, ci se concretizeazd,in patru modalitdli esenliale:

1.A s* r,edea V. l). Zl$tescu *;:.cit" pag.I l7

Pctrivit art.14 din Legea 24r2${i0 repuLrlicatfi caracterul special al unei reglernent*ri se
ctretermin* in fr*mcgie de obiectul acesteia circumstantiat ls. an"rrlmite situalii gi de sp*cificul
s*trugiilon }*gisla{ive p* i:are }<l insticui*"

a) substitulia

cazin care dreptul Uniunii Europene

se substituie dreptului

nalional pe care autoritdtile statelor membre gi-au pierdut competenla sd-l

elaboreze ( in principal

b) armonizarea

in cazul regulamentelor

).

- cazincare dreptul nalional continud si existe, dar ii lipseqte

posibilitatea de a-gi determina singur finalitalile ( de reguld directivele ).

c) coordonarea

cazin care nu sunt afectate drepturile nalionale, dreptul Uniunii

Europene intervenind doar pe planul efectelor, pentru a le coordona in beneficiul

subiecfilor de drept care aparlin mai multor state ce igi coordoneazd legislaliile.
d) coexistenla

- situa,tie tn care dreptul comunitar gi dreptul nalional sunt

aplicabile concomitent, atunci c6nd ele guverneazdacelag obiect, dar in

dimensiuni diferite.l
Pentru a r[spunde cerinlelor unei legislalii moderne, armonizati comunitar,

in consens cu practica statelor membre ale Uniunii Europene, actele normative

care transpun acquis-ul trebuie sd prectzeze expres acest lucru, semnaldnd

cetdleanului romAn racordarea la norma europeand.

Pentru s* in{elege corect pracesul de arrnCInizale legislativ* se foc, de regul&. distincgii

?ntre *rmdtoarele accepliuni: prin <rpr*pierea {egislrl,ffrforr se ?n{elege exarninar*n
l*g$turilar dintre idei, texte sau institulii qi coml:inarea *cestora psntril stahiliren r*nor
regnli c$rnrrfie $i{{u a ur}or principii 6en*ra}e; pri* rN"manizre* legisl*lfe/or s* ingelege
c'{ircpotl'ir,5, o madificar* a ccn{inutu}ui normelor. dar numai in m6si:ra ?Fa care este
strist rr**esard in func{ie de rezultatele urmdriee; pri* unificarec {tgisfa{iflor se Tn{elegc
stabilirea c{e reguli coruilfie, identice; n*{iurcea de aanit'brnriz*r'e & legisla{iilar se
plasenzs tfitre arm*{iizare gi unificar"e; prin coorrfo rcGrerfe.qrslrlgri/rru" s* in{el*ge
r*gler*entarsa rap$$urilor dintre sisteme.iuric{ice sau institulii diferits, ?n m6sura ?m
cnr* a*easta este nsct:sard ordinli ce se vrsr] stabilit6 intr* acele rapCIrturi ibr& m s*hiurha
coraginutul ncrmelor ?n m*d substan{ial, al sistemelor gi instituliilor respeetive" { ,4 s*
vedea aca<l. P" $" Cos*'rovici -,"Carte d* lueru" Nr.SltrSS5 )

in final,

este necesar sd arbtdm cd

in afaraprevederilor art. 43 din Legea

nr.

24 12000, republicati, obligafia coreldrii este stabilit[ prin prevederile

Constitu,tionale.

in conformitate cu prevederile art. 148 alin. 2 dinConstitu{ia RomAniei

prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum gi celelalte
reglementdri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa!5 de dispoziliile
contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar in

alin. 3 al aceluiaqi articol se stipuleazd totodati cd prevederile din alin.2, mai sus
menfionate,urmeazd a se aplica corespunzdtor qi pentru aderarea la actele de

revizuire tratatelor Constitutive ale Uniunii Europene.

3. Normele de tehnici legislativi

in activitatea desfiigurati de autoritifile

administraliei publice centrale gi locale

Rdspunzdnd exigenfelor prezentate, Legea rc.24/2000, privind normele de

tehnicd legislativd pentru elaborarea actelor normative, republicat[, cu

modificirile

qi completirile ulterioare, stipuleazdin alin.

I al aft.3 ci normele

de

tehnicd legislativd sunt obligatorii in urmitoarele situafii:

La elaborarea proiectelor de lege de cdtre Guvern gi a propunerilor

legislative aparlindnd deputafilor, senatorilor sau cetdfenilort, in
cadrul dreptului de iniliativd legislativd;

.
c

La elaborarea gi adoptarea ordonantelor gi hotdrdrilor Guvernului;

La elaborarea qi adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritdti cu
asemenea atributii.

L Dreptul de iniliativd legislativ6

di

ntr* clilswi

E*

nnterionr*.

a c*t*fenilor se *xersic* dnpd prcc*dura analizat* in umul

in alin. 2 al aceluiasi articol

se

se dispune cd normele de tehnicd legislativd

aplicd, tn mod corespunzdtor, Si la elaborarea

Si adoptarea

proiectelor de

ordine, instrucliuni Ei alte acte normative emise de conducdtorii organelor

administraliei publice centrale de specialitate, precum Si la elaborarea Si
adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritdtile administratiei

publice locale.

Potrivit art. 82 al Legii nr.2412000, republicatd"

se

mai stipuleazd cd

Parlamentul, Guvemul qi celelalte autoritdli ale administraliei publice centrale gi

locale stabilesc, cd in aplicarea normelor de tehnici legislativd prevdzvtdin lege
elaboreazd regulamente proprii cuprinzdnd mdsurile metodologice,

organizatorice, termenele gi circulalia proiectelor de acte normative in cadrul

sferei lor de competen!6.
Cu privire la normele de tehnicd legislativd aplicabile actelor normative
ale administraliei publice centrale gi locale, Legea 2412000, republicatd mai

precizeazi in detaliu c5:

a) Ordinile cu caracter normativ, instrucfiunile

gi alte diferite acte ale

conducdtorilor ministerelor gi ai celorlalte organe ale administraliei publice

centrale de specialitate sau ale autoritdlilor administrative autonome se

emit numai pe baza qi in executarea legilor,

hotdrdrilor guvernulti, in

formula introductivd a acestor acte normative trebuind a fi cuprinse toate

temeiurile juridice prevdzute la art.40 alin. 4r aga cum prevede art. 75 din
Legea nr. 2412000, republicatd.

l"

Legen nr. 2412{}*S, repmhlicat$; Art. 4{} alin" 4

,.8,4

e*Ielaite eateg*rii de acte

xcll.lxntive thn'mr.rla intrr:rdu*tir.'S cupriride aut*rit*t*a *mitent*, d*Ixt!fiirea gencrie*. a

netului"

?r: functrie cle

natura

sa

jurielie$, preo*ffii

ex*#{rt*r*a c6mra netttl a fcrst smis.

ryi

temeiurite jurietri*e p* baza gi in

b) Ordinele gi instrucfiunile qi alte acte trebuie sd se limiteze strict la cadrul

stabilit de actele debazdin executarea cdrora au fost emise qi nu pot
con{ine solulii care sd contravind prevederilor acestora.

c) Ordinile gi instrucliunile se vor elabora in termenul prevdzut de actul

superior sau, dup[ caz, intr-un termen util care sd facd posibild aducerea lor
la indeplinire.2
d) Actele normative ale autorit[1ilor administrafiei publice locale se adopt[

ori se emit pentru reglementarea unor activitili de interes local, in limitele

stabilite de Constitu{ie gi prin lege gi numai in domeniile in care acestea au

atribufii legale.3
e) La elaborarea proiectelor de hotdrdri, ordine sau dispozilii se va avea

in

vedere caracterul lor de acte subordonate legii, hotdrdrilor gi ordonanlelor

Guvernului gi altor acte la nivel superior. Reglementdrile cuprinse in

hotdrArile consiliilor locale qi ale consiliilor judefene, precum gi cele
cuprinse in ordinele prefecfilor sau in dispoziliile primarilor trebuie sd fie

conforme Constituliei Rom6niei gi reglementdrilor din actele normative de

la nivel superior.

f) informula introductivd

a proiectului de act normativ adoptat sau emis de

autoritefile administraliei publice locale se menlioneazd, pe ldngd

temeiurile juridice prevdzute la art. 40 alin. 4, Si temeiul legal din Legea

administraliei publice locale nr. 215/2001 cu modificdrile Si completdrile

ulterioare.a
1"

se vedea ;rrt. 76 dir: Legea nr. 24/100ff" republicatd.

2.

se veden art. 77 elin T,*ge* nr. 24i?0SS. reg:uhiieat5.

3.

A se vedea a$.

?S *iin Legea

*r.

2.1r2{}lll], republi*:atd.

4. A se vcei*:e art" fl{} ciin l..egea nr" 2412il{X}, republicat6"

g) itt

vederea intrdrii lor in vigoare, actele normative adoptate de autoritdlile

administra,tiei publice locale se aduc la cunoStinld publicd, in condiliile

Legii nr. 2I5/2001, prin afiqare tn locuri autorizate

Si

prin publicare intr-

un cotidian local de mare tiraj.s

in procesul amplu gi complex de perfeclionare

a legisla,tiei corespunzdtor

evoluliei relafiilor sociale, normele de tehnicd legislativS, legisticd formali fir

general, vor avea un rol qi o importanfd deosebitd.

$i este firesc si fie aga, intrucOt doctrina occidentald in general gi cea a

Uniunii Europene, in special tehnica legislativi se constituie intr-o disciplind

juridicd gi reprezintd un domeniu de vdrf a qtiinfei dreptului, care prin studiul

reglementdrii legale a procedurii de elaborare a actelor normative

se

transformd

intr-o culegere de recomandiri qi solufii pentru legiuitor, cu consecinte benefice

asupra

cattafi activitdlii normative.

eulcn
Agadaffionchide c6, dintr-o perspectivd strict juridicd opfiunea Uniunii

Europene, cel pulin pe un termen scurt gi mediu se va afla intre adoptarea unor
acte normative la nivel de regulament, instrument direct aplicabil in ordinea

internd a statelor membre. Se asigurd astfel, odat[ cu perfecfionarea legislaliei

interne, a formelor sale de exprimare gi aplicarea unitard gi intr-un timp real al

solufiilor juridice pentru reglementarea relaliilor economice, sociale gi culturalspirituale stringent solicitate de etapa pe care o parcurge in prezent in fara
noastrd.

5. A se vedea art. El clin i,egea nr. 24/2tXX), repubiicat6"