Sunteți pe pagina 1din 7

Studiu privind fractia de insolatie, frecventa

nebulozitatii si climogramele Peguy si Walter Lieth la diferite statii meteorologice

Lector Universitar: TISCOVSCHI Adrian

2005

Fractia de insolatie:
Insolatia, numita si durata de stralucire a Soarelui, reprezinta un parametru
meteorologic cu implicatii directe in domeniul turismului, al agriculturii, dar si in cel al
transporturilor. Se deosebeste atat o durata efectiva sau reala de stralucire a
Soarelui, notata cu d, dar si o durata astronomica probabila, care se noteaza cu D.
Raportul procentual dintre d si D, reprezinta fractia de insolatie, notata cu f.

F=

D
d

In zilele in care Soarele straluceste necontenit, din momentul rasaritului si pana in


momentul apusului, durata reala devine egala cu durata astronomica, iar fractia de
insolatie devine egala cu 1; f = 1.
In situatia in care Soarele este complet ecranat de sisteme noroase si nu straluceste
absolut deloc, durata efectiva este egala cu 0, iar fractia de insolatie devine nula.f=0.
Pentru a evidentia influenta insolatiei, statiile meteo utilizeaza asa numitele
heliografe. Acestea isi bazeaza functionarea pe proprietatea unei sfere masive din
sticla, care se comporta asemeni unei lentile convergente, focalizand razele de
lumina si determinand astfel carbonizarea sau arderea unei diagrame speciale,
numita heliograma. Durata insolatiei se masoara intr-un numar de ore, calculandu-se
atat o durata zilnica, cat si o durata lunara. Studiile de climatologie, evidentiaza
areale, unde durata de stralucire a Soarelui este foarte mare. In Romania, maximele
se inregistreaza in Delta Dunarii si in zona litorala. Acest lucru se datoreaza
suprafetelor intinse de apa, dar si faptului ca in aceste zone se produce frecvent
fenomenul de frontoliza distrugerea fronturilor atmosferice. In schimb,
frontogeneza este data de o convectie termica puternica, generandu-se astfel
sisteme noroase cu dezvoltare mare pe verticala.
Pentru statia Constanta, vom avea urmatorul grafic al fractiei de insolatie;
I

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

83,1

97,7

133,5

180,5

260,7

284,2

323,4

306,4

236,2

175,3

104,5

79

Ore/
zi

10

11

12

13

14

15

14

13

12

11

10

310

308

372

390

434

450

434

403

360

341

300

279

0,26

0,31

0,35

0,46

0,60

0,63

0,74

0,76

0,65

0,51

0,34

0,28

Avem un maxim in lunile iulie si august si un minim in lunile decembrie si ianuarie.


Maximul apare ca urmare a unui regim anticiclonic predominant, marcat prin
descendenta aerului ce determina distrugerea sistemelor noroase; o frecventa mare
a sistemelor de nori inferiori si mijlocii, exista mai ales in anotimpul rece.

Nebulozitatea
Reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca, sau intr-un sens mai restrans,
cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Ea are o
importanta deosebita in schimbul radiativ caloric din cadrul sistemului Soare
Pamant Atmosfera, in sensul ca sistemele noroase reduc intensitatea radiatiei
solare directe prin reflexie, maresc radiatia difuza, slabesc radiatia efectiva,
luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine. Principalii indici de nebulozitate
sunt:
- regimul mediu lunar si anual
-

frecventa nebulozitatii

regimul diurn

frecventa genurilor de nori

Repartitia valorilor medii lunare, ilustreaza perioadele din an in care nebulozitatea


atinge valori maxime si intervale cand predomina cerul senin. Oscilatiile anuale ale
nebulozitatii sunt dependente de conditiile zonale si de cele locale. Determinarea
nebulozitatii medii pentru o perioada oarecare, se poate face fie in functie de
frecventa zilelor cu diferite grade de nebulozitate, fie in functie de fractia de insolatie,
dupa urmatoarele relatii:

N A B

as
;
n

N (1 f ) x10

in care:

N = nebulozitatea medie

a = numarul zilelor acoperite

s = numarul zilelor senine

f = fractia de insolatie

A si B sunt doua constante care difera de la o regiune la alta si care


pentru Romania au valori de 5,4 si 4,6

n = numarul de zile din intervalul studiat

Frecventa nebulozitatii pentru a intocmi graficul frecventei nebulozitatii, se


calculeaza frecventa zilelor:
o senine se considera cer senin, cerul cu nebulozitatea
cuprinsa intre 0 si 3,5 zecimi
o noroase cer acoperit cu sisteme noroase in proportie de
3,6 7,5 zecimi
o acoperite cer acoperit cu sisteme noroase in proportie de
7,6 10 zecimi
Se va calcula graficul frecventei nebulozitatii pentru statia Brasov:

Brasov

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

Anual

senin

7,2

6,6

9,3

6,9

6,3

7,1

10,9

14,0

13,5

12,3

7,8

6,
7

108,6

noros

7,0

7,9

8,0

10,9

13,7

12,1

12,9

11,5

6,7

7,1

9,0

7,
9

114,7

CALCUL
senin+

23,2

23,5

30

23

20,3

23,6

35,1

45,1

45

39,6

26

21,6

+noros

22,5

28,2

25,8

36,3

44,1

40,3

41,6

37

22,3

22,9

30

25,4

total

45,8

51,7

55,8

59,3

64,5

63,9

76,7

82,2

67,3

62,5

56

47,1

Asezarea geografica a judetului Brasov


Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului in interiorul
arcului carpatic, judetul Brasov ocupa din punct de vedere fizico-geografic, cea mai
mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras.
Situat intre 4523'13" - 4612'12" latitudine nordica si 246'11" longitudine estica.
Intins pe o suprafata de 536 309 ha, judetul Brasov reprezinta 2,3 % din suprafata
Romaniei. Brasov, capitala judetului, cu o populatie de 311 059 de locuitori, este
situata in partea central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m).
Se poate constata faptul ca, la Brasov, nebulozitatea atinge cele mai mari valori
iarna decembrie, ianuarie si februarie; iar cele mai reduse la sfarsitul verii si
inceputul toamnei august, septembrie si inceputul lui octombrie.

Climogramele Peguy si Walter Lieth


Studiul fenomenelor de uscaciune si seceta, se poate realiza pe baza unor diagrame
complexe, consocute sub numele de climograme (climagrame sau climatograme).
Aceste reprezentari grafice, au fost imaginate de Filippo Eredia si evidentiaza, fie
caracteristicile pluvio termice ale lunilor din an (asa cum sunt cele de tip Peguy),
fie intervalul din an in care sunt prezente fenomene de uscaciune si seceta (cum
sunt cele de tip Walter Lieth). Climogramele prezinta o importanta deosebita in
studiul climatelor. Ele au servit si servesc in continuare la alcatuirea unor clasificari
moderne a climatelor bazate pe criteriul analizei complete a elementelor, criteriu care
sta la baza cercetarilor de climatologie aplicata.
Climogramele Peguy au fost cunoscute in literatura de specialitate ca hytergrafele
lui Taylor, ele stabilind corelatii directe intre temperatura aerului si precipitatii
atmosferice, ori intre temperatura si umezeala aerului. Ele sunt considerate
reprezentari rectangulare complexe, in care pe axa abscisei se inscriu temperaturile
medii lunare, iar pe axa ordonatei, precipitatiile medii lunare sau valorile umezelii
aerului.

La intersectia perpendicularelor ridicate de pe axe, se noteaza luna


corespunzatoare, cu initiala acesteia. Punctele de intersectie a celor doua elemente
reprezentate pe grafic, se unesc prin linii frante, obtinandu-se o forma poligonala, ce
caracterizeaza tipul de clima
Daca climograma este orientata de-a lungul abcisei , contrastele de temperatura se
asociaza cu un regim de precipitatii fara contraste, iar daca orientarea se face de-a
lungul ordonatei, ea indica mari contraste de precipitatii, asa cum este cazul
climatului tropical musonic, luna cea mai rece va fi si cea mai uscata si va creiona
un climat temperat continental.
Climograma Peguy pentru statiile Constanta, Roma si Bombay:

statia

Constanta

Roma

Bombay

toC

Pp

to C

Pp

to C

Pp

Ianuarie

0,6

28,4

6,8

81,2

24,2

2,7

Februarie

1,7

27,3

7,9

63,2

24,6

1,1

Martie

4,7

29,3

9,9

70,3

26,7

0,6

Aprilie

10

31,1

13,3

55,7

28,6

1,5

Mai

15,6

39

17

53

30

14,1

Iunie

20,2

39,2

21

36,4

29,1

518,4

Iulie

22,3

31,3

23,8

17,5

27,5

647,1

august

22

32,6

23,6

27,5

27,2

383,9

Septembrie

18,1

32,8

20,6

60,9

27,3

276,2

Octombrie

13,1

31,5

16,1

117,7

28,2

55,3

Noiembrie

7,8

44,4

12,4

111

27,2

14,5

Decembrie

2,9

37,8

97,9

25,6

2,1

Orasul Constanta este parte componenta a judetului cu acelasi nume - cel mai
intins si cu cea mai numeroasa populatie din tara dupa Bucuresti, capitala Romaniei,
situat in Europa.
Orasul Constanta, resedinta de judet, are centrul plasat pe coordonatele 49 010'15"
latitudine nordica si 26021'15" longitudine estica. Este situat la mijlocul laturii de est a
judetului.
Suprafata orasul Constanta ocupa circa 600 km 2. Suprafata in perimetrul construibil,
este de aproximativ 3 500 ha, dintre care intinderea zonei de locuit este de aproape
2 000 ha, in cadrul acesteia, zona unitatilor urbanistice complexe detine 1 450 ha.
Temperatura este de tip semiarid.

Republica Italiana, cu capitala la Roma. Italia este asezata in Europa de Sud


avand aproximativ 301 252 km2.
Vecini: Franta (515 km); Elvetia (718 km), are si o enclava in aceasta tara:
Campione dItalia, cu 2.6 km si 2 051 locuitori; Austria (415 km); Slovenia (218 km);
Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana
(7 456
km).
Roma (3,8 mil. locuitori ) cetatea eterna de pe Tibru (Tevere), intemeiata in 753
i.Hr. si strajuita de cele sapte coline, glorioasa capitala a Imperiului Roman,
reprezinta una dintre cele mai importante metropole care se impune prin
multitudinea si varietatea de monumente si locuri celebre, indeosebi romane:
castele, palate, arcuri de triumf, biserici, domuri, temple, piete, gradini si parcuri,
muzee, catacombe, terme, fantani, etc. Clima este mediteraneana.
India ; are o suprafata de 3.287.590 km2, avand o populatie de 967 613 000
locuitori ; densitatea este de 305,7 locuitori / km 2. Are capitala la Delhi cu 8 375 188
locuitori. Numele oficial este Bharat.
Republica Indiana este situata in Asia de sud si se invecineaza cu Pakistan,
Afghanistan, R.P.Chineza, Nepal, Bhutan, Birmania, Bangladesh, Oc. Indian (Golful
Bengal, Marea Arabiei).
Calcutta si Bombay sunt doua dintre cele mai mari orase din lume. Bombay este
principalul port pe coasta de vest si este centrul financiar al tarii. Industriile de
bumbac sunt si acum importante, dar au avut loc multe dezvoltari recente legate de
industria marina a petrolului.
Clima este tropical musonica. Precipitatiile foarte mari, in perioada iunie
septembrie, sunt datorate musonului de vara.
Musonii sunt vanturi cu caracter periodic, ce iau nastere datorita marilor contraste
termice, intre apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei, in cele doua
anotimpuri extreme ale anului. In timpul verii, partea centrala si sudica a Asiei, se
incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand si la 50 0C. Ca urmare a acestui
fapt, deasupra acestor regiuni se va contura o vasta zona depresionara, spre care
converg masele de aer umed, dens si racoros de pe oceanele ce scalda tarmurile
sudice si sud-estice ale Asiei. Astfel ia nastere musonul de vara. Puternicile vanturi
musonice, strabat toata partea centrala si nordica a Oceanului Indian, aducind ploi
deosebit de bogate nu numai in India, ci si in, Bangladesh, Birmania, tarile din
peninsula Indochinei si in partea de vest a Indoneziei.
Ploile musonice favorizeaza obtinerea a cate doua si trei recolte anual in aceasta
parte a lumii unde traieste aproximativ 2/5 din populatia globului. Dar in acelasi timp,
musonul de vara este legat de formarea ciclonilor tropicali, ce provoaca mari
calamitati naturale.
In semestrul rece al anului, situatia atmosferica sufera schimbari radicale fata de
sezonul cald. De aceasta data, in partea centrala si nordica a Asiei, ia nastere un
intins maxim barometric, ca urmare a persistentei aerului rece, dens si uscat, in timp
ce deasupra oceanelor se vor forma o serie de zone depresionare. Spre aceste

depresiuni se vor indrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic, dand


nastere musonului de iarna.
Pe cat de umed si de bogat in precipitatii este musonul de vara, pe atat de sarac in
umezeala este cel de iarna. Vreme de sase luni (octombrie mai) seceta domneste
in partile sudice si sud-estice ale Indiei. Intensitatea acestui muson este la fel de
mare ca si a celui de vara, schimband si el directia alizeelor si desfiintand calmul
ecuatorial. Influenta sa se resimte pana in Madagascar, pe tarmurile Mozambicului si
in nordul Australiei. In aceste regiuni, musonul de iarna nu mai este un vant uscat,
deoarece traversand intinsul oceanului se incarca cu umezeala si aduce ploi bogate.
Climograma Walter Lieth pentru statia Constanta
Se intocmesc utilizandu-se folosind valori medii lunare de temperatura si precipitatii.
Astfel, pe abscisa, se reprezinta timpul, iar pe ordonata temperatura aerului si
precipitatiile atmosferice in raportul 10/2mm precipitatii (adica la 50 temperatura, sa
corespunda pe ordonata 10 mm precipitatii; la 10 0 temperatura sa corespunda 20
mm precipitatii etc). Cei doi autori suprapun pe acest grafic si precipitatiile in
raportul 10/3 mm precipitatii. Curba temperaturii este redata printr-o linie ingrosata,
precipitatiile in scara printr-o linie subtire, iar precipitatiile la scara 1/3 printr-o linie
intrerupta. Conform indicatiilor date de cei doi autori:
-

cand curba temperaturii se gaseste deasupra curbei precipitatiilor,


se individualizeaza perioadele secetoase din an

cand curbele precipitatiilor se afla deasupra curbei de temperatura,


se separa pe climograma perioadele umede

atunci cand curba precipitatiilor se afla peste cea 1/3, sunt


perioadele de uscaciune

Deosebirea dintre cele doua curbe care exprima caracterul deficitar al precipitatiilor,
consta in faptul ca, fenomenele de uscaciune apar inaintea fenomenelor de seceta si
persista si dupa stingerea acestora. In multe situatii, in mijlocul unei perioade de
seceta, apar precipitatii care intrerup procesul de uscaciune, dar de cele mai multe
ori, acestea sunt efemere si reduse cantitativ, astfel ca vaporii de apa rezultati din
procesele de evapotranspiratie sunt repede absorbiti in aerul atmosferic uscat si apoi
se reia cursul secetei mai departe. In perioada lipsita de precipitatii, solul absoarbe
circa 44 % din energia solara directa pe care o transforma in caldura, care participa
la supraincalzirea acestuia si a aerului; la randul lor, incalzirea solului si a aerului
maresc evapotranspiratia si participa astfel, la reducerea treptata a rezervei de apa
accesibila planetei. Trebuie amintit faptul ca, seceta este un fenomen meteorologic
complex, caracterizat prin insuficienta sau absenta totala a precipitatiilor, temperaturi
ridicate si valori mari ale deficitului de saturatie, extinse pe perioade lungi de
timp saptamani sau chiar luni.