Sunteți pe pagina 1din 50

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI 

ORDINUL Nr. 1503 din 9.10.2002 

pentru aprobarea reglementării tehnice 
„Normativ privind cerinţele de calitate pentru 
unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere 
şi apartamente) din clădiri hoteliere", 
indicativ NP 079­02 

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea în 
construcţii, cu modificările ulterioare, 
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 
3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi 
Locuinţei,
Având  în  vedere  avizul  Comitetului  Tehnic  de  Coordonare  Generala  nr. 
32/16.04.2002, 
Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei emite următorul 

ORDIN: 

Art. 1. ­ Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind cerinţele de calitate pentru 
unităţi  funcţionale  de  cazare  (camere,  garsoniere  şi  apartamente)  din  clădiri  hoteliere", 
indicativ  NP  079­02,  elaborată  de  Institutul  Naţional  de  Cercetare­Dezvoltare  în  Construcţii  şi 
Economia  Construcţiilor  Bucureşti  (ÎNCERC)  şi  prevăzută  în  anexa  care  face  parte  integrantă  din 
prezentul ordin. 
Art. 2. ­ Prezentul  ordin  se  publică  în Buletinul  Construcţiilor  prin grija  Direcţiei  Generale 
Tehnice în Construcţii. 
Art.  3.  ­  Direcţia  Generală  Tehnică  în  Construcţii  va  aduce  la  îndeplinire  prevederile 
prezentului ordin. 

MINISTRU, 

MIRON TUDOR MITREA
MINISTERUL DE INTERNE 
CORPUL POMPIERILOR MILITARI 
INSPECTORATUL GENERAL 

AVIZ Nr. 11 din 6.08.2002 

La  cererea  INSTITUTULUI  NAŢIONAL  DE  CERCETARE­DEZVOLTARE  ÎN 


CONSTRUCŢII  Şl  ECONOMIA  CONSTRUCŢIILOR  ­  ÎNCERC,  nr.  3018/22.07.2002. 
potrivit atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor art. 17, alin. (1), lit. d, din Legea nr. 121/1996 
privind  organizarea  şi  funcţionarea  Corpului  Pompierilor  Militari  şi  ale  art.  16  alin.  (3)  din 
Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată şi modificata cu 
Legea  nr.  212/1997,  modificată  şi  completată  cu Ordonanţa  Guvernului  nr.  114/2000,  aprobată  cu 
Legea  nr.  126/2001,  Inspectoratul  General  al  Corpului  Pompierilor  Militari  avizează  lucrarea 
„NORMATIV  PRIVIND  CERINŢELE  DE  CALITATE  PENTRU  UNITĂŢI 
FUNCŢIONALE  DE  CAZARE  (CAMERE,  GARSONIERE  Şl  APARTAMENTE)  DIN 
CLĂDIRI HOTELIERE". 
Avizul se emite în baza: 
• redactării finale elaborate de către INCERC, cu modificările solicitate de către I.G.C.P.M.; 
• contractului nr. 38/2001; 
• avizului C.T.S. ­ M.L.P.T.L. nr. 32/2002; 
• procesului­verbal nr. 25.672/2 din 06.08.2002, al şedinţei comisiei de avizare a 
Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari. 

COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI 
General de brigadă 
Vladimir SECARĂ 

LOCŢIITOR AL ŞEFULUI DE STAT MAJOR Şl ŞEF AL INSPECŢIEI DE 
PREVENIRE A INCENDIILOR 

Colonel 
Ing. Mihai ROTH
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI 
NORMATIV PRIVIND CERINŢELE DE CALITATE PENTRU 
UNITĂŢI FUNCŢIONALE (CAMERE, GARSONIERE Şl 
APARTAMENTE) ÎN CLĂDIRI HOTELIERE 

INDICATIV NP 079­02 

Elaborat de: 

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE­DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII Şl 
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC ­ Bucureşti 

Director general:  prof. dr. ing. Dan LUNGU 

DEPARTAMENTUL FIZICA CONSTRUCŢIILOR, INTERACŢIUNE 
CONSTRUCŢII­MEDIU 

Director departament:  dr. ing. loan PEPENAR 
Şef proiect:  dr. ing. Marta­Cristina ZAHARIA 

Avizat de: 

DIRECŢIA GENERALA TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII ­ MLPTL 
Director general:  ing. Ion STĂNESCU 
Responsabil lucrare:  ing. Cătălin ROŞU
CUPRINS 

1. GENERALITĂŢI  ..............................................................8 
1.1. Obiect.......................................................................8 
1.2. Domeniu de aplicare ................................................9 
1.3. Condiţii de utilizare  .................................................9 
1.4. Categorii de utilizatori  ...........................................  10 
1.5. Note generale .........................................................  10 
1.6. Terminologie..........................................................  11 
1.7. Reglementări conexe  .............................................  12 

2. SPECIFICAŢII DE PERFORMANŢĂ ..........................  18 


2.1. Considerente generale.............................................  18 
2.2. Cerinţe de calitate (conform Legii calităţii în construcţii)19 
A. Rezistenţă şi stabilitate .............................................  19 
B. Siguranţă in exploatare ............................................  19 
C. Siguranţă la foc........................................................ 26 
D. Igienă, sănătatea oamenilor. Refacerea si protecţia 
mediului ................................................................ 32 
D.l. Igiena aerului .................................................. 32 
D.2. Igiena apei  .................................................... 34 
D.3. Igiena evacuării apelor uzate menajere  .......... 36 
D.4. Igiena evacuării deşeurilor şi gunoaielor  ....... 37 
D.5. Igiena higrotermică a mediului interior............38 
D.6. Igiena însoririi ................................................42 
D.7. Iluminatul  ......................................................43 
D.8. Calitatea finisajelor ........................................47 
D.9. Igiena mediului acustic  ..................................48 

E. Izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie.....50 
E.l. Izolaţie termică şi economie de energie............50 
E.2. Izolare hidrofugă .'. ..........................................53 

F. Protecţie împotriva zgomotului .................................54 
F.l. Izolare acustică  ...............................................54
ANEXA I. (Informativă) 
1. Recomandări generale pentru proiectarea clădirilor hoteliere.......59 
2. Tipuri, definiri, clasificări, spaţii funcţionale etc ........ 60 
3. Cerinţe funcţionale .................................................... 65 

ANEXA II. (Informatică) ­ Lista (conform Normelor Ministerului 


Turismului) cuprinzând piese de mobilier şi instalaţii 
sanitare, instalaţii electrice şi electronice necesare 
dotării complete a camerelor de cazare în conformitate 
cu categoria de clasificare a unităţii hoteliere ................ 70 

NORMATIV PR1VIND CERINTELE DE 
CĂLITATE PENTRU UNITĂTl 
FUNCŢIONALE DE CAZARE (CAMERE,  Indicativ NP 079­02 
GARSONIERE ŞI APARTAMENTE) DIN 
CLĂDIRI HOTELIERE 

1. GENERALITĂŢI 

1.1. Obiect 

1.1.1. Prezentul  normativ  cuprinde  condiţii  tehnice,  parametri  şi  niveluri  de  performanţă, 
corespunzătoare cerinţelor de calit at e  (cf. Legii nr. 10/1995), specifice unit ăţ ilor  funcţionale de 
cazare,  din  structurile  de  primire  hoteliere  ( u nit ăţ ile  hoteliere)  de  tip  hoteluri  şi  hoteluri­ 
apartament. condiţii necesare pentru realizarea exigenţelor utilizatorilor. 

1.1.2. In  contextul  normativului,  unit ăţ ile  funcţionale  de  cazare  sunt  încăperile  cu  cea  mai 
mare repetabilitate în cadrul unei unităţi hoteliere şi anume: 
camerele 
garsonierele 
apartamentele. 

Elaborat de:  Aprobat de: MINISTRUL 
INSTITUTUL NAŢIONAL  LUCRĂRILOR PUBLICE. 
DE CERCETARE­DEZVOLTARE  TRANSPORTURILOR ŞI 
ÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA  LOCUINŢEI, cu ordinul 
CONSTRUCŢIILOR ­ ÎNCERC  nr. 1503 din 9.10.2002
1.2.  Domeniu de aplicare 

1.2.1. Prevederile normativului se ap lică  la proiectarea unit ăţ ilo r  funcţionale de cazare din 


no ile  hoteluri  şi  hoteluri­apartament.  indiferent de  forma de proprietate a acestora, precum şi  la 
modernizarea,  reamenajarea,  expertizarea,  transformarea,  consolidarea  sau  repararea  celor 
existente, după caz. 

1.3.  Condiţii de utilizare 

1.3.1.  In  conformitate  cu  prezentul  normativ  se  vor  proiecta  unit ăţ ile  funcţionale  de 
cazare  d in  următoarele  tipuri  de  structuri  de  primire  hoteliere        încadrate  în  categoriile  de 
clasificare specifice: 
Hoteluri de 5, 4, 3, 2 şi 1 stele 
Hoteluri­apartament de 5, 4, 3 şi 2 stele 
Pentru t ipur ile  de  structuri de primire,  în afara  celor două tipuri tratate în  acest normativ, 
această reglementare tehnică are caracter informativ. 

1.3.2.  Prezentul normativ tratează u n it ă ţ i le  funcţionale de cazare, în cond iţ iile dispunerii 


acestora  în  cadrul  unei  clădiri  care  respectă  toate  reglementările  tehnice  ce  derivă  din  Legea 
calit ăţ ii în construcţii. 

1.3.3. Pentru  tratarea  celorlalte  spaţii  funcţionale  dintr­o  unitate  hotelieră  proiectantul  va 
consulta  normativele  specifice  în  vigoare  la  data  proiectării  investiţiei  respective  şi,  de  comun 
acord cu  investitorul,  va stabili condiţiile  necesare proiectării  clădirii  in ansamblul ei,  funcţie de 
situaţia concretă. 
In cazul proiectării unor unităţi  funcţionale de cazare cu  cerinţe specifice deosebite, se  vor 
consulta reglementările tehnice în vigoare, astfel: 
1)  Proiectarea  şi  /  sau  verificarea  şi  expertizarea  c lăd ir ilo r  hoteliere  se  va  face  în 
conformitate şi cu „ N o r ma t i v u l  privind proiectarea c lăd ir ilo r  civile d i n  punct de 
vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare”, ind icat iv C.E.­1. 
2)  Proiectarea clădir ilor  hoteliere, pentru necesit ăţile  de spaţii suplimentare destinate 
persoanelor cu handicap, se va face în conformitate cu „Normativ pentru proiectarea şi 
adaptarea  clădir ilor  c i v i l e  şi  spaţiului  urban  aferent  la  exigenţele  persoanelor  cu 
handicap”, ind icat iv NP 05 1. 

1.4.  Categorii de utilizatori 

In accepţia prezentului normativ, utilizatorii u nit ă ţ ilo r  funcţionale de cazare din hoteluri şi 


hoteluri­apartament sunt următorii: t ur işt ii,  vizitatorii, personalul ho t elu lu i. 

1.5.  Note generale 

1.5.1. La proiectarea c lăd ir ilor  hoteliere se va ţine seama de relaţia clădire­mediu natural şi 


clădire­mediu co nst ruit .  In acest sens  ANEXA 1 cu caracter  informativ a prezentului  normativ 
cuprinde recomandări generale pentru proiectarea clădir ilo r hoteliere. 
In  folosul  proiectanţilor,  pentru  uşurarea  formării  unei  v i z iu n i  de    ansamblu    despre 
structurile    de    primire  t urist ice,  ANEXA  1  a  prezentului  normativ  cuprinde  informaţii  despre
t ipur ile,  definirea  şi  clasificarea  acestora,  cât  şi  despre  spaţ iile  funcţionale  dintr­o  unitate 
hotelieră. 
De  asemenea.  în  ANEXA  1,  sunt  prezentate  principalele  cerinţe  funcţionale,  parametrii  şi 
n i ve lu r i le  de  performanţă  specifice  acestora,  ce  trebuiesc  respectate  la  proiectarea  unit ăţ ilo r 
funcţionale de cazare din clăd ir ile  hoteliere. 

1.6. Terminologie 

Terminologia  folosită în prezentul  normativ este indicat ă  în continuare: 
• Utilizator ­ persoană  sau   obiect  care   foloseşte   sau exploatează construcţia (sau sp aţ iu l) 

• Exigenţa  utilizatorului  ­  enunţarea  unei  necesităţi  a  ut ilizat or ulu i  faţă  de  construcţia  (sau 
spaţ iu l)  folosită 

• Cerinţă  de  calitate  ­  exprimarea  calitativă  a  însuşirilor  (caracterist icilor)  clădirii  hoteliere  în 
ansamblu sau a părţilor componente, pe care trebuie să le îndeplinească pentru a satisface exigenţele 
utilizatorilor, ţinând seama de diverşi agenţi care acţionează asupra clădir ii 

• Condiţie tehnică ­ exprimarea şi detalierea în termeni tehnici de performanţa a cerinţei de calit at e 

•  Parametru (criteriu de performanţă)      condiţie  în raport de care se evaluează  îndeplinirea unei 


cerinţe de performanţă 

• Nivel  de  performanţă  ­  valoare  impusă  pentru  un  anumit  criteriu  de  performanţă  în  funcţie  de 
co nd iţ iile  tehnice şi influenţa agenţilor care acţionează asupra construcţiilor 

• Performanţă ­ comportarea   unui   produs   (element)   în raport cu domeniul său de ut il izar e 

•  Specificaţie  de  performanţă  ­  ansamblu  ce  cuprinde  şi  exprimă  totalitatea  exigenţelor 
utilizatorilor,  cerinţelor  de  calitate,  condiţiilor  tehnice,  parametrilor  (criteriilor)  şi  nivelurile  de 
performanţă 

• Element component ­ produs   (element)   realizat   ca  unit at e  distinctă destinat a fi încorporat în 


clădire pentru a îndeplini una sau mai multe funcţiuni specifice 

• Subsistem  al clădirii  ­ parte  a clădirii  care  îndeplineşte  mai  multe  funcţiuni  necesare  satisfacerii 
exigenţele utilizatorilor 

1.7. Reglementări conexe1.7.1. Generale 

• Legea nr. 10 /1995  ­ Lege privind calitatea în construcţii 

• NC 001  ­ Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite 


prin Legea 10 /1995
1.7.1. Reglementări tehnice 

Referitoare la cerinţa B ­ Siguranţă în exploatare: 

• C.E.1  ­ Normativ privind proiectarea clădirilor c iv i le  din punct de vedere al cerinţei de 


siguranţă în exploatare 
• NP 051  ­ Normativ pentru proiectarea şi adaptarea clădirilor  c iv i le  şi   spaţiului    urban 
aferent   la   exigenţele persoanelor cu handicap 
• STAS 297/1:2  ­ Culori   şi   indicatoare   de   securitate, condiţii tehnice, respectiv reprezentări 
• I 5  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare 
• I 7  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea inst alaţ iilor electrice cu tensiuni 
până la 1000 V 
• I13  ­ Normativ  pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire 
•I  18  ­  Normativ  pentru  proiectarea  şi  executarea  instalaţiilor  interioare  de 
telecomunicaţii 
• NP 008  ­ Normativ  pr iv ind  igiena compoziţiei  aerului   în spaţii cu diverse destinaţ ii 
în funcţie de a ct i v it ă ţ i le  desfăşurate în regim de iarnă­vară 
• STAS 6131  ­  Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor la construcţii c ivile 
• STAS 1 1054  ­  Aparate electrice şi electrocasnice. Clase de protecţie contra electrocutării 
•  STAS  12217  ­  Protecţia  împotriva  electrocutării    la  ut ila je le  şi  echipamentele  electrice 
mobile. Prescripţii 
• STAS 12604  ­ Protecţia    împotriva    electrocutării.    Prescripţii generale 
• STAS 12604/4  ­ Protecţia împotriva electrocutării. Inst alaţ ii electrice fixe. Prescripţii 
• STAS  12604  5  ­  Protecţia  împotriva  electrocutării.    Prescripţii    de  proiectare,  execuţie  şi 
verificare 
• NGPM  ­ Norme generale de protecţie a muncii 

Referitoare la cerinţa C ­ Siguranţa la foc: 

***  ­ Norme generale de p r eve n ir e  şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul 


Ml nr. 775 / 1998. 
• P 118  ­ Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor
Referitoare la cerinţa D ­ Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului: 

Igiena aerului 
• NP 008  ­  Normativ  privind  igiena  compoziţiei  aerului  in  spaţii  cu  diverse  destinaţii  în 
funcţie de act iv it ăţ ile  desfăşurate în regim de iarnă­vară 

Igiena apei 
• I 9  ­ Normativ  pentru proiectarea şi executarea instalaţ iilor  sanitare 
• STAS 1342  ­ Apa potabilă 
• STAS 1478  ­ Inst alaţ ii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii  c i v i l e  şi   industriale. 
Prescripţii  fundamentale de proiectare 
• STAS  1504  ­  Inst alaţ ii  sanitare.  Distanţe  de  amplasare  a  obiectelor  sanitare,  armături  şi 
accesoriile lor 

Igiena evacuării apelor uzate şi dejecţiilor: 
• STAS  1795  ­  Inst alaţ ii  sanitare.  Cana lizar e  interioară.  Prescripţii  fundamentale  de 
proiectare 
• NTPA 002  ­  Normativ  pr iv i nd  condiţ iile  de  evacuare  a  apelor  uzate  în  reţelele  de 
canalizare a localit ăţ ilor 

Igiena evacuării deşeurilor .şi gunoaielor: 
Igiena higrotermică a mediului interior 
•  C 107 / 7  ­ Normativ pentru proiectarea la st abilit at e  termică a elementelor de închidere 
ale c lădir ilo r 
•  SR 1907­2  ­ I nst alaţ ii de încălzire. Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare 
convenţionale de calcul 
•  SR  ISO  7730  ­  Ambianţe  termice  moderate.  Determinarea  indicilor  P.MV  si    PPV  şi 
specificarea co ndiţ iilor de confort termic 
• SR EN 27726  ­ Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice 

Insorirea 
• STAS 6648/ 1  ­ I nst alaţ ii  de ventilare şi climatizare. Calculul aporturilor   de  căldură   din 
exterior.   Prescripţii fundamentale 
• STAS 6648/2  ­ Inst alaţ ii de ventilare şi climatizare. Parametrii climatici exteriori 

Iluminatul 
• STAS 6221  ­  Construcţii  civile,  indust r iale  şi agrozootehnice. Iluminatul     natural    al 
încăperilor.   Prescripţii   de calcul
• STAS 6646/1...3  ­ Iluminatul artificial. Condiţii generale 
STAS 8313  ­ Construcţii civile, indust r iale  şi agrozootehnice. Metodă de măsurare a 
iluminării 
• STAS 11621  ­ Iluminatul artificial 

Calitatea finisajelor 
• C 3  ­ Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii 
• C 35  ­ Normativ    pentru    alcătuirea    şi    executarea pardoselilor 

Igiena mediului acustic 
• STAS 6691  ­  Acustica  în  construcţii.  Durata  de  reverberaţie  în  încăperile  din  clădiri. 
Metodă de determinare 
• GP 001  ­  Protecţia  la  zgomot.  Ghid  de  proiectare  şi  execuţie  a  zonelor  urbane  d in 
punct de vedere acustic 
• STAS 9783 1  ­  Acustica  construcţiilor.  Procentul  de  articulaţie  (grad  de inteligibilitate)  în 
sălile de audiţie publică. Metode de determinare 

Referitoare   la  cerinţa  E  ­  Izolaţie  termică,   hidrofugă   şi economie de energie: 


• C 107/0  ­  Normativ  pentru  proiectarea  şi  executarea  lucrărilor  de  izolaţii  termice  la 
clădiri 
• C 107/2  ­ Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu 
altă destinaţie decât locuirea 
• C112  ­ Normativ   pentru    proiectarea   şi    executarea hidroizolaţiilor din materiale 
bituminoase la lucrările de construcţii 
• C 107/3  ­  Normativ  privind  calculul  termotehnic  al  elementelor  de  construcţie  ale 
clădirilor 
• C 107/5  ­ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact 
cu solul 
• C 107/6  ­ Normativ general p r i v i n d  ca lcu lu l  transferului de  masă (umiditate) p r in 
elementele tic construcţie 
• STAS 6472 7  ­  Fizica      construcţiilor.  Termotehnica.      Calculul  permeabilităţii  la  aer  a 
materialelor si elementelor de construcţii 

Referitoare la cerinţa F­ Protecţie împotriva zgomotului: 

Izolare acustică: 
• C125  ­ Normativ p r iv i n d  proiectarea şi execuţia măsurilor de   izolare   fonică  şi   a
tratamentelor acustice   la c lădir i 
• STAS 6156  ­ Acustica   în  co nst rucţ ii.  Protecţia   împotriva zgomotului în construcţii 
civile  şi social­culturale. L i m it e  admisibile şi parametri de izolare acustică 
• STAS 6161  1...4  ­ Acustica în construcţii. Măsurarea n i v e l u l u i  de zgomot şi a capac it ăţ ii 
de izolare 
• STAS 10144/ 1  ­ Străzi.   Profiluri   transversale.   Prescripţii   de proiectare 
• SR EN ISO 717­1 ­ Evaluarea  izo lării  acustice a  clădir ilo r  şi  a elementelor de construcţii. 
Partea   1:   Izolarea  la zgomot aerian 
• SR EN ISO717­2  ­ Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. 
Partea 2: Izolarea la zgomot de impact 
• STAS 6691  ­ Acustica în co nst rucţ ii. Metoda pentru măsurarea duratei de reverberaţie 
• STAS 9783 /1  ­ Acustica  în  construcţii.   Procent  de  art icula ţ ie(Gradul de inteligibilitate) 
în   sălile   de  audiţie publică. Metodă de determinare 

2. SPECIFICAŢII DE PERFORMANŢĂ 

2.1. Considerente generale 

2.1.1. În conformitate cu Legea nr. 10 1995 „Legea calit ăţ ii în construcţii”, clădirile hoteliere 


trebuie obligatoriu să satisfacă, pe întreaga durată de exploatare (existentă) a lor, următoarele cerinţe 
de calit ate: 
A) Rezistenţă si stabilit ate. 
B)  Siguranţă în exploatare. 
C)  Siguranţă la foc. 
D) Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului. 
E)  Izolaţ ie termică, hidrofugă şi economie de energie. 
F)  Protecţie împotriva zgomotului. 

2.1.2. In cadrul tuturor domeniilor de utilizare ale prezentului normativ, şi anume proiectarea, 
verificarea  de  proiecte  etc.  a  unor  clădiri  hoteliere,  se  vor  avea  în  vedere  toate  specificaţ iile  de 
performanţă prezentate în continuare şi anume: cerinţe de calit at e,  condiţ ii  tehnice, parametri şi 
niveluri de performanţă corespunzătoare.( de asemenea se vor avea in vedere agenţii de mediu si din 
exploatare,  care  acţionează  asupra  clădirii  şi  sau  elementelor  sale  componente,  cerinţele 
suplimentare (specifice) şi condiţiile tehnice de performanţă suplimentare specifice). 

2.1.3.  În cuprinsul paragrafelor A...F ce urmează, sunt conţinute şi „Note” şi „Observaţii” în 
care se dau unele explicaţii cu scopul de a uşura activitatea proiectantului.
2.2. Cerinţe de calitate (conform legii calităţii în construcţii) 

A. Rezistenţă şi stabilitate 
• Condiţiile tehnice specifice cerinţei A ­ Rezistenţă si stabilitate, anume: 
A.l.  Evitarea prăbuşirii totale sau parţiale a clădirii, 
A.2. Limitarea deformaţiilor, 
A.3. Limitarea avariilor, 
se referă la toate componentele clădirii hoteliere. 

Întrucât  un it ăţ ile  funcţionale  de  cazare  reprezintă  o  parte  din  componentele  clăd ir i i 
hoteliere in ansamblu, iar asigurarea cerinţei de rezistenţă şi st abilit at e  implică verificarea întregii 
clădiri,  în  cadrul  prezentului  normativ  nu  se  stabilesc  valurile  parametrilor  specifici  unităţilor 
funcţionale de cazare, din punctul de vedere al acestei cerinţe. 
•  Proiectarea şi verificarea rezistenţei şi st abilit ăţ ii structurale se va face pe baza reglementărilor 
tehnice în vigoare, în funcţie de categoria de importanţă a clădir ii,  st abilit ă de proiectant. 
B.  Siguranţă în exploatare 
Unităţile  funcţionale  de  cazare  din  clădirile  hoteliere  trebuie  astfel  realizate  încât  să  confere 
siguranţa necesară în exploatare din punct de vedere al ut ilizăr ii lor. 
Siguranţa în exploatare presupune: 
a) protecţia utilizatorilor unităţilor funcţionale de cazare din c lădir ile  hoteliere împotriva 
riscului de accidentare în următoarele cazuri: 
­  deplasarea pe orizontală (şi sau pe verticală, dacă este cazul) în interiorul camerelor; 
­  utilizarea inst alaţiilor aferente clădirii; 
în timpul lucrărilor curente de întreţinere a clădirii. 
b)  asigurarea  securităţii  ut il izat or ilo r  u n it ă ţ i lo r  funcţionale  de  cazare  împotriva 
posibilităţilor de intruziune şi efracţie. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 
Bl.  Siguranţei  cu  privire  la  circulaţia  interioară  se  realizează  prin  asigurarea  protecţiei 
împotriva riscului de accidentare prin: 
a. alunecare 
­ stratul de uzură al pardoselilor trebuie realizat din materiale antiderapante ( î n  special 
in încăperile cu umiditate ridicată); 
b. împiedicare 
b. 1. ­ denivelare admisă 
• max. 2,50 cm; 
b.2.  ­ nu se admit trepte izolate; se admit denivelări de min. 3 trepte, sau planuri înclinate 
vizibil şi bine marcate; 
c. contactul cu proeminenţe joase 
­ înălţimea liberă de trecere 
• min. 2.10 m;
d.contactul cu elemente verticale laterale 
­ suprafaţa pereţilor nu trebuie să prezinte bavuri, proeminenţe, muchii ascuţite sau alte 
surse de lovir e, agăţare, rănire; 
e. contactul cu suprafeţe transparente (uşi. terestre şi pereţi din st iclă cu parapet sub 0.90m 
sau t ară parapet) 
e. 1.  ­ se vor realiza din geam de siguranţă; 
e. 2.  ­ elementele interioare transparente (pereţi şi uşi) se vor semnala cu marcaje de 
atenţionare: 
• amplasate între 0.70 ¸ 1,50 m de la suprafaţa finită a pardoselii; 
• având diametrul, sau lăţimea, de cca. 20 cm. 
f. siguranţa cu privire la deschiderea uşilor 
f.1.  ­ uşile batante vor fi semnalizate cu marcaje de atenţionare: 
• amplasate între 0,70 ¸ 1.50 m de la suprafaţa finită a pardoselii; 
• având diametrul, sau lăţimea, de cca. 20 cm. 
f.2.  ­ amplasarea şi sensul de deschidere al uşilor trebuie rezolvat astfel încât: 
•  să nu limiteze sau să împiedice circulaţia: 
• să   nu   se   unească  înt re  ele  (la  deschiderea consecutivă a două uşi): 
•  să nu lovească persoane care se află în vecinătatea uşilor. 
g.  coliziune   cu    alte    persoane,    piese   de    mobilier   sau echipamente 
g.l.  ­  lăţimi libere de circulaţie: 
• min0,90m 
g.2.  ­  piesele  de  mobilier  adiacente  traseului  de  circulaţie  nu  trebuie  să  prezinte 
colţuri, muchii ascuţ it e sau alte surse de agăţare, lovire, rănire; 
g.3.  ­ lăţimi libere uşi interioare: 
• /   min  0,80 m  uşi grup sanitar; 
• /  min. 0,90 m  celelalt e uşi. 
h. producere de panică 
h.l.  ­ dimensiunile şi alcătuirea  căilor tic evacuare vor îndeplini condiţiile prevăzute 
în cap. C ­ Siguranţa la foc din prezentul normativ şi în Normat ivul P118; 
h.2.  ­  toate uşile prevăzute pe căile de evacuare se vor deschide în sensul evacuării; 
h.3.  ­  revederea  de  sisteme  de  informare  vizuală  şi  sau  acustică,  şi  sau  prevederea  de 
sisteme de contactare a unor persoane autorizate, uşor accesibile utilizatorilor. 

B.2.  Siguranţa  cu  privire  la  schimbările  ele  nivel  (balcoane,  ferestre)  se  realizează  prin 
asigurarea protecţiei împotriva riscului de accidentare prin: 
a. cădere de la un nivel la altu l 
­ ferestrele şi uşile­ferestre aliate în încăperi având nivelul pardoselii situat la mai mult 
de  0,50  m  faţa  de  nivelul  exterior,  vor  avea  prevăzute  balustrade  parapete  de  protecţie 
conformate şi dimensionate corespunzător prevederilor din STAS 6131. 

B.3.  Siguranţa   cu   privire   la  iluminarea   artificială  se realizează prin asigurarea 


protecţiei împotriva riscului de accidentare prin: 
a.  întreruperea în caz de avarie (întrerupere alimentare energie electrică) 
­ asigurare min.10% ­ d in iluminatul normal
b. crearea de panică în timpul nopţii 
­ iluminatul de siguranţă pentru veghe: 
• 2   lx  ­  după   caz,  în  spaţ iile  de   cazare  din hotelurile de tratament. 
c. limitarea fenomenului de orbire 
­  conform    prevederilor  privind  condiţia    tehnică    D.7.  Iluminatul  şi  conform 
prevederilor  din  STAS  6646/1  .  (Pentru  asigurarea  corespunzătoare  a    iluminatului  artificial 
combinat cu iluminatul natural se vor respecta prevederile din STAS 6221). 

B.4. Siguranţa cu privire la  riscuri provenite din instalaţii. Siguranţa cu privire la  riscuri 


provenite din agenţii agresanţi din instalaţii presupune asigurarea protecţiei  împotriva riscului de 
accidentare prin: 
a. electrocutare 
a. 1. ­ tensiuni nominale de lucru 
• Un  =  max. 220 V  pentru corpuri de iluminat 
• Un  =  max. 400 V pentru ut i la j e  electrice  (se vor respecta şi co nd iţ iile conf. STAS 
12604 şi conf.I7 ) 
a.2.    rezistenţa la dispersie a prizei de pământ (conf. I 7 şi  I 20); 
• R  =  max. 4 W  ­ pentru inst alaţ ia  electrică de joasă tensiune 
• R  =  max.  1 W ­  când  priza  de  pământ  este  comună  pentru  joasă  tensiune  şi  pentru 
paratrăsnet; 
• R  =  max. 10 W  ­ pentru inst alaţ ia de paratrăsnet (priză artificială) 
• R = max. 5 W  ­ idem (priză naturală) 
a.3.    rezistenţa de izolaţie 
• R =min.50000 W ­ pentru materialele electroizolante ale elementelor conducătoare 
a.4.  măsuri   de   protecţie   pentru   atingere   directă   şi indirectă: 
• conform: NGPM 1996, STAS 12604 şi normativ I7 

b. arsură sau opărire 
b. 1. ­ temperatura suprafeţelor elementelor de inst alaţ ii: 
• pentru suprafeţe viz ib i le  dar neaccesibile 
­ max. 80°C    metalice 
­ max. 90°C    nemetalice 
• pentru suprafeţe atinse accidental în condiţii normale de folosire: 
­ max. 70 C    metalice 
­ max. 80°C    nemetalice 
•  pentru suprafeţe ce pot fi atinse continuu: 
­ max. 55°C    metalice 
­ max. 60°C  nemetalice 
b2.  ­ temperatura   aerului   introdus   prin   instalaţia   de climatizare 
• se stabileşte conform Normativ 15 (astfel ca temperatura maximă să corespundă 
prevederilor NGPM 1996) 
b.3.  ­ temperatura apei calde menajere 
•  max. 60 °C 
b.4.  ­ măsuri de protecţie contra arsurii:
• corpurile  de  iluminat,  cu  lămpi  cu  incandescenţă  (având  t  >  100  °C 
accesibile utilizatorilor, se vor proteja cu elemente de protecţie corespunzătoare 
conf. normativ I 7, STAS 6646 I. 2. 3 şi STAS 12249; 
• echipamentele pentru încălzire (corpuri sau conducte de încălzire) se protejează 
conform normativului I 1 3 

c. intoxicare datorată prezenţei  unor substanţe no cive  în aer (oxid de carbon, bioxid de carbon, 


formaldehidă, radon); protecţia se poate realiza prinţi­o ventilare corespunzătoare: 

c. 1.    debitul de aer proaspăt 
• in cazul reciclării aerului acesta trebuie să reprezinte min. 10% din debitul total 
necesar, conf. normativ I 5 şi normativ NP008 
• valorile  debitului de aer proaspăt se vor stabili conform normativ 15. normativ 
NP00S şi STAS 1238 1 
c.2.     numărul orar de schimburi de aer 
•  se va stabili de la caz la caz funcţie de situaţia  concretă 
•  valon orient at ive – conf. normativ I 5 
c.3.    concentraţiile limită admisibile ale substanţelor nocive 
•  conform condiţiei tehnice D. 1 ­ Igiena aerului 

d. contactul cu elemente de instalaţii executate, montate sau întreţinute defectuos: 
• suprafeţele  accesibile  utilizatorilor  nu  trebuie  să  prezinte  muchii  ascuţite,  bavuri, 
proeminenţe periculoase sau rugozităţi 
• se  interzic soluţiile  constructive de  înzidire sau  fixare a echipamentelor  de  instalaţii  pe 
părţile  de  construcţie  care  ar  permite riscul de accidentare prin defectare, desprindere, cădere 
sau răsturnare a acestora. 

B.5. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere a vitrajelor 
­  înălţimea de siguranţă a parapetului la ferestre trebuie să fie hcurent= 0,90 m şi conform 
prevederilor din reglementările specifice; 
­  ferestrele fixe de la etajele aflate la mai mult de 4 m înălţime vor fi întreţinute de persoane 
autorizate care vor fi asigurate în timpul lucrului prin sisteme speciale de susţinere şi ancorare; 
­  ferestrele ce nu pot fi întreţinute prin exterior vor fi astfel alcătuite încât partea fixă să poată 
fi curăţată din interior în condiţii de siguranţă. 

B.6. Siguranţa la intruziune şi efracţie 
a. ­ Investitorul, de comun acord cu proiectantul vor stabili, după caz, nivelul de siguranţă 
pentru diverse zone sau încăperi din clădirea hotelieră precum şi categoriile de utilizatori care 
au  acces  în  zonele  sau  încăperile  respective.  In  cadrul  zonelor  cu  nivel  maxim  de  siguranţă 
este  necesar  ca  circulaţia  utilizatorilor  care  au  acces  în  aceste  zone,  să  nu  se  intersecteze  cu 
circulaţia celorlalte categorii de utilizatori. 
b.  ­  Nivelul  de  siguranţă  al  încăperilor din  clădirea hotelieră poate fi: 
• normal (pentru spaţiile de cazare). 
c.  ­  In  funcţie  de  categoria  unităţilor    funcţionale  de  cazare,  controlul  accesului  în 
încăperi. Protecţia se realizează prin  montarea (Ia  ferestre şi uşi) unor dispozitive şi sisteme
speciale de monitorizare a accesului în încăperi cât şi a trecerii din interior spre exterior. 
d.  ­  Prevederea  de  dispozitive  speciale  pentru  împiedicarea  pătrunderii  în  unităţile 
funcţionale de cazare a insectelor, animalelor etc. 

C. Siguranţă la foc 
Prevederi generale 
1. Prezenta  cerinţă  tratează  siguranţa  la  foc  a  unităţilor  funcţionale  (camera  sau 
apartamentul  de  hotel),  prin  a  căror  proiectare,  realizare  şi  utilizare  trebuie  să  se  asigure,  în 
caz de incendiu următoarele condiţii tehnice de performanţă: 
a) protecţia şi evacuarea utilizatorilor, ţinând seama de vârsta şi starea lor fizică; 
b) limitarea pierderilor de bunuri; 
c) preîntâmpinarea propagării incendiilor; 
d) protecţia  pompierilor  şi  a  altor  forţe  care  intervin  pentru  evacuarea  persoanelor, 
protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte 
negative ale acestuia; 
2. Siguranţa la foc a camerelor sau apartamentelor de hotel se realizează prin menţinerea 
riscurilor  de  incendiu  în  limitele  admise,  limitarea  propagării  incendiilor  o  perioadă  de  timp 
normată, asigurarea posibilităţilor de evacuare a persoanelor şi bunurilor, echiparea cu sisteme 
de semnalizare şi de stingere a incendiilor etc. 
3.  În  funcţie  de  numărul  de  stele  în  care  se  încadrează  hotelul,  performanţele    şi 
nivelurile  admisibile  ale  acestora  stabilite  pentru unităţile funcţionale de cazare pot fi completate cu 
măsuri suplimentare. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 

C1. Riscul de incendiu 

C 1.1. Riscul de incendiu este determinat în principal de valoarea densităţii sarcinii termice a 
materialelor  şi  substanţelor  combustibile,  încorporate  sau  aflate  în  unitatea  funcţională  (cameră  de 
hotel sau apartament) şi sursele de aprindere. 

C. 1.2. La stabilirea nivelurilor de risc se au în vedere următoarele: 
a)  densitatea sarcinii termice determinată conform STAS 10903/2; 
b) tipul şi caracteristicile construcţiei în care sunt dispuse unităţile funcţionale de cazare. 

C1.3. Unităţile funcţionale de cazare (camera sau apartamentul de hotel) se încadrează în nivel 
de risc mic şi mijlociu, conform tabelului CI.­1. 
Tabelul C.1.­1. 
Nivelul riscului 
de incendiu  Densitatea sarcinii termice 
Mic  Qi, £ 420 MJ/ m 2 
Mijlociu  Qi  = 420 ... 840 MJ/m 2 

C1.4.  În  cazul  în  care  unităţile  funcţionale  de  cazare  încadrate  în  nivel  mijlociu  de  risc  de 
incendiu sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiului pot fi considerate cu nivelul de
risc mic, potrivit tabelului C. 1.­1. 

C. 1.5. În unităţile funcţionale de cazare nu se admite nivelul de risc mare de incendiu. 

C.2. Rezistenţa la foc: 
Nivelurile minime de rezistenţă la foc pe care trebuie să le îndeplinească elementele de separare 
ale unităţilor funcţionale de cazare se vor stabili conform prevederilor Normativului de siguranţă la 
foc  a  construcţiilor  ­  indicativ  P  118,  în  funcţie  de  gradul  de  rezistenţă  la  foc,  densitatea  sarcinii 
termice şi nivelul riscului de incendiu. 

C.3. Preîntâmpinarea propagării incendiilor 
Preîntâmpinarea propagării incendiilor se exprimă în funcţie de următorii factori: 

C.3.1. Timp de propagare a incendiului la spaţii vecine 
Valorile  timpului  de  propagare  a  incendiului  la  spaţiile  vecine  unităţii  funcţionale  de  cazare, 
vor fi determinate în funcţie de rezistenţa la foc a elementelor de compartimentare a unităţii funcţio­ 
nale  de  cazare  ­  faţă  de  încăperile  alăturate  ­  stabilită  în  funcţie  de  gradul  de  rezistenţă  la  foc, 
densitatea sarcinii termice şi nivelul riscului de incendiu, conform normelor în vigoare. 

C.3.2. Combustibilitatea materialelor utilizate: 
În funcţie de tipul construcţiei şi gradul de rezistenţă la foc a acesteia, potrivit reglementărilor 
tehnice se utilizează materiale şi elemente din clasele de combustibilitate admise. 

C.3.3. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa materialelor de construcţii: 
Materialele de construcţie utilizate vor îndeplini condiţiile de propagare a flăcărilor: 
• mai puţin de 45 cm în 10 minute (conform STAS 1 1357). 

C.3.4. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa materialelor de construcţii: 
Materialele de construcţie ut ilizat e vor îndeplini condiţiile de propagare a flăcărilor: 
• mai puţin de 45 cm în 10 minute (conform STAS 11357). 

C.3.5. Degajările de fum, gaze fierbinţi şi produse nocive: 
Elementele  de  construcţii  vor  fi  astfel  alcătuite  şi  conformate  încât  să  limiteze  degajările  de 
fum, de gaze fierbinţi şi de alte produse nocive şi să împiedice propagarea rapidă a fumului, gazelor 
fierbinţi şi produselor nocive. 

C.3.6. Propagarea focului pe faţade şi acoperişuri: 
Elementele  de  faţadă  şi  acoperiş  v o r  fi  astfel  realizate  încât  să  nu  favorizeze  propagarea 
focului. Rezistenţa la foc a faţadelor şi acoperişurilor va fi corespunzătoare gradului de rezistenţă la 
foc al clăd ir ii.
C.4. Comportarea la foc a unităţilor funcţionale de cazare şi a instalaţiilor aferente 
Comportarea  la  foc  a  un it ăţ ilo r  funcţionale  de  cazare  şi  a  instalaţiilor  aferente  este 
determinată de contribuţia la foc a elementelor, materialelor şi substanţelor combustibile utilizate în 
raport  cu  clasa  de  combustibilitate  şi  rezistenţa  la  foc  asigurată.  Contribuţia  la  evo luţ ia 
incendiului  depinde  de  cantitatea  de  căldură  care  va  acţiona  asupra  elementelor  de  construcţie, 
deschiderile special amenajate, ferestrele şi golurile care, prin amploare şi conformare, pot contribui 
la  evacuarea  gazelor  fierbinţi,  aria  şi  geometria  spaţiului  şi  modul  de  amplasare  a  materialelor 
combustibile în spaţiul considerat. 

C5. Stabilitatea Ia foc 
Stabilitatea la foc a elementelor de structură se realizează prin: 
­ asigurarea rezistenţei la foc a structurii portante, in raport cu gradul de rezistenţă la foc al 
construcţiei stabilit conform Normativului de siguranţă la foc    P 118; 
­  ut ilizarea  unor  elemente  şi  materiale  care  prin  ardere  să  nu  degaje  cantităţi  mari  de 
căldură,  gaze  fierbinţi,  substanţe  explozive,  substanţe  care  pot  afecta  capacitatea  portantă  a 
elementelor de structură etc; 
­  echiparea  unit ăţilor  funcţionale  (birourile)  cu  instalaţii,  dispozitive,  aparate  şi  alte 
mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, potrivit reglementărilor tehnice specifice (P 118, I 7, 
I 9, I 18, STAS 1478 etc), în  funcţie de  categoria de  importanţă a construcţiei, densitatea sarcinii 
termice, tipul şi gradul de rezistenţă la foc a construcţiei. 

C.6. Căi de acces, evacuare şi intervenţie 

C.6.1 Timpul de alarmare şi 

C.6.2. Timpul de alertare: 
Se  vor  stabili  pe  ansamblul  clădirii,  potrivit  scenariilor  de  siguranţă  la  foc  sau,  după  caz,  a 
evaluării capacităţii de apărare  împotriva  incendiilor, în  funcţie de nivelul de echipare a acesteia cu 
instalaţii de semnalizare a incendiilor, în conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea 
şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din 
clădiri, indicativ I 18/2. 

6.3. Timpul normalizat de evacuare 
C.6.3.1.  Timpul  normalizat  de  evacuare  a  persoanelor  din  unităţile  funcţionale  de  cazare, 
respectiv lungimea maximă, sunt conform tabelului C.6.­1, în funcţie de gradul de rezistentă la foc 
a  construcţiei  hotelului  şi  tipul  de  clădire  (  înalta,  foarte  înaltă  sau  cu  înălţimea  mai  mică  de  28 
metri).
Tabelul C.6.­1 

Timpul maxim de evacuare 
T(secunde) şi lungimea maximă de 
parcurs ­ L(metri) în interiorul unităţii 
funcţionale din clădiri cu gradul de 
Spaţiul  rezistenţă la foc 
considerat  I  II  III  IV  V 
T  L  T  L  T L T L T L
(s)  (m)  (s)  (m)  (s)  (m)  (s)  (m)  (s)  (m) 
Unităţi 
funcţionale 
de cazare 
situate în 
clădiri: 
­cu înălţimea 
50 20 50  20  40  16  25  10  15  6 
mai mică de 
28 m 
­  înalte  38 15
­  foarte  25  10 
înalte 

C.6.3.2. Timpul maxim normalizat de evacuare a persoanelor (lungimea maximă de parcurs) 
se  consideră  în  interiorul  biroului,  din  cel  mai  îndepărtat  loc  accesibil,  stabilit  şi  în  funcţie  de 
amplasarea mobilierului, până la uşa care permite accesul la o circulaţie comună de evacuare din 
interiorul clăd irii.  Atunci  când  timpul  maxim  normalizat  de  evacuare  a  persoanelor  (lungimea 
maximă de parcurs) în interiorul biroului depăşeşte valorile din Tabelul C.6.­1, acesta va fi luat în 
calculul timpului normalizat de evacuare pe ansamblul clădirii. 

C.6.3,3. Timpul de evacuare se determină cu relaţia: 


T = 

în care: 
L ­ lungimea maximă a căii de evacuare; 
v ­ viteza de deplasare a unui utilizator pe calea de evacuare: 
v = 0,4 m/s pe circulaţii orizontale.
D. Igienă, sănătatea oamenilor 

Refacerea şi protecţia mediului 

D.1.  Igiena aerului 
Unit ăţ ile  funcţionale  de  cazare  (camera  sau  apartamentul  de  hotel)  trebuie  proiectate  şi 
verificate  astfel  încât  încărcarea  aerului  cu  poluanţi  proveniţi  din  materiale  şi  echipamente  de 
construcţii să nu conducă la riscuri pentru sănătatea ocupanţilor. 
Prezentele  prevederi  se  referă  la  substanţele  poluante  cele  mai  obişnuite  care  pot  apare  în 
u n it ăţ ile  funcţionale  de  cazare  (CO,  CO2,  formaldehidă.  radon).  Dacă,  datorită  condiţiilor  de 
utilizare, pot apărea şi alţi poluanţi, se vor adopta măsuri speciale pentru eliminarea acestora. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 
D.l.l.  Rata de aer proaspăt şi numărul orar al schimburilor de aer necesar respiraţiei 
Nivelul: conform tabelului D.1.1 
Tabelul D.l.l. 

Destinaţia  Rata de aer proaspăt  Schimbul de aer 


(m 3 /h x pers.)  (volume/oră) 
minimă  recomandată  minim  recomandat 
Unităţi de cazare din 
hotelurile de clasa 5,  40  50  2  ­ 
4 şi 3 stele 
Unităţi de cazare din 
hotelurile de clasa 2  25  40  1  ­ 
şi 1 stele 

Bucătării în 
apartamente  ­  ­  10  15 
(garsoniere) de hotel 
Camere de baie în 
unităţile funcţionale  ­  ­  2  4 
de cazare 

Camere de duş în 
unităţile funcţionale  ­  ­  5  10 
de cazare 

Notă: 
Pentru fiecare  încăpere  se  va  face calculul  schimburilor de aer atât în  funcţie de numărul de 
persoane  cât  şi  în  funcţie  de  volumul  încăperii  (luându­se  în  consideraţie  situaţia  cea  mai 
defavorabilă)  astfel  încât  să  se  asigure  în  mod  permanent o  compoziţie  corespunzătoare  a  aerului 
care să nu depăşească concentraţiile maxime de substanţe poluante indicate în tabelul D. l. l.a.
Tabelul D.l.l.a 
Substanţa poluantă  Concentraţia maximă admisă 1 
Monoxid de carbon £  6 mg/m 3 
Dioxid de carbon £  1,6 g/m 3 
Radon  Valoarea anuală £  140 Bq/ m 3 
Formaldehidă £  0,035 mg/m 3 
Pulberi în suspensie  £  0,5 mg/ m 3 
(cu dimensiuni maxime ale  (pulberi respirabile cu
particulelor de 0,80 µm) f £ 0.80 µm) 

¹ Conform “Normativelor privind igiena compoziţiei aerului în spaţii su diverse destinaţii în funcţie 
de activităţile desfăşurate în regim de iarnă­vară­indicativ NP 008. 

D.1.2. limita maximă a emisiei de mirosuri dezagreabile în încăperi, provenite de la materialele de 
construcţii folosite în alcătuirea elementelor de construcţii ( vezi D.3.­ parametrul D.3.2.) 
Nivelul : 
Greu detectabil 

D.2. Igiena apei 
Condiţiile privind consumul de apă aferent unităţilor funcţionale de cazare se referă la consumul 
menajer (băut, prepararea hranei, spălat). 
Exigenţele utilizatorilor privind calitatea apei se referă la componenţa apei, presiunea şi 
continuitatea asigurată, precum şi cantitatea necesară (caldă, rece). 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţa 
D.2.1. Dotarea minimă cu obiecte sanitare a unităţilor funcţionale de cazare 
Nivelul: 
­ conform tabelului D.2.1.: 

Unităţi funcţionale 
de cazare în  Dotarea minimă cu obiecte sanitare 
hoteluri de clasa: 
•  grup sanitar propriu cu: 
­  cadă sau cuvă cu duş 
­  lavoar 
5 stele  ­  WC separat de baie 
­  bideu 
•  bucătărie (garsonieră sau apartament) 
­  spălător de vase
•  grup sanitar propriu cu: 
­  cadă sau cuvă cu duş 
­  lavoar 
4, 3 şi 2 stele  ­  WC 
­  opţional bideu 
•  bucătărie (garsonieră sau apartament) 
­  spălător de vase 
1 stea  •  lavoar cu apă curentă caldă şi rece, în 
camerele fără grup sanitar propriu 

D.2.2. Prevederea de puncte de alimentare cu apă în unităţile funcţionale de cazare. 
Nivelul: 
­ Punctele de alimentare cu apă se prevăd în: băi, grupuri sanitare, camere de hotel (în 
cazul în care unităţile de cazare nu au grupuri sanitare proprii), bucătării (în cadrul 
garsonierelor sau apartamentelor de hotel) 
D.2.3. Programul de distribuţie a apei reci şi calde 
Nivelul: 
­  Permanent, la debitul necesar 
D.2.4. Temperatura de distribuţie 
Nivelul: 
­  apa rece     10 ¸  20°C 
­ apa caldă  55 ¸ 60°C 
D.2.5. Presiunea de distribuire a apei la unităţile funcţionale de cazare situate la ultimul nivel al 
clădirii 
Nivelul: 
­  min. 2 m col. H20 
D.2.6. Componenţa apei distribuite 
Nivelul: 
­  apă potabilă conform STAS 1342 

D. 3. Igiena evacuării apelor uzate menajere 
Unităţile  funcţionale  de  cazare  trebuie  prevăzute  cu  un  sistem  de  eliminare  a  apelor  uzate, 
conform reglementărilor tehnice pentru construcţii şi pentru igienă a utilizatorilor. 
Coloanele interioare de canalizare care traversează grupurile sanitare sau, după caz, bucătăriile 
din  unităţile  funcţionale  de  cazare,  precum  şi  racordurile  la  coloanele  de  canalizare  ale  obiectelor 
sanitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale: 
­  să nu prezinte zone potenţiale de contaminare cu microorganisme a vecinătăţilor 
(microbi, bacterii etc); 
­  să nu emită mirosuri dezagreabile; 
­  să nu prezinte degajări de gaze; 
­  să nu prezinte riscul contactului cu sistemul de distribuţie a apei.
Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 

D.3.1.  Număr  de  obiecte  sanitare.  în  unit ăţ ile  funcţionale  de  cazare,  prevăzute  cu  dispozitive 
care să permită colectarea şi deversarea apelor uzate 
Nivelul: 
­ Conform STAS 1795 
D.3.2. Nivelul mirosurilor dezagreabile provenite din evacuarea apelor uzate 
Nivelul: 
­  0 ­ în camerele sau apartamentele de hotel de clasa 5 şi 4 stele; 
­  1 ­ în camerele sau apartamentele de hotel de clasa 3, 2 şi 1 stele. 

Notă: 
Nivelul  de  mirosuri  dezagreabile  reprezintă  o  anumită  valoare  maxim  admisă,  pe  o  scală 
gradată de la 0 la 4, în funcţie de intensitatea mirosului resimţit pe un grup de 10 persoane, normale 
din punct  de vedere olfactiv: 
0 ­ miros nedetectabil: 
1 ­ miros greu detectabil; 
2 ­ miros uşor detectabil; 
3 ­ miros jenant; 
4 ­ miros iritant. 

D.4. Igiena evacuării deşeurilor şi gunoaielor 
Unităţilor funcţionale de cazare, indiferent de clasa de confort, trebuie să li se asigure un sistem 
de colectare şi evacuare a gunoaielor uşor accesibil. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 
D.4.1.  Dispozitjve      igienice      de      colectare      a      gunoaielor      în  interiorul  camerelor  sau 
apartamentelor de hotel. 
Nivelul: 
­  Prevederea  unităţilor  funcţionale  cu  coşuri  de  gunoi  etanşe  (pentru  a  se  putea  asigura 
protecţia  sanitară  a  utilizatorilor  în  timpul  de  păstrare,  asigurându­se  şi  evacuarea  ritmică  a 
acestora). 

D.5. Igiena higrotermică a mediului interior 
Unităţile funcţionale de cazare trebuie proiectate şi construite astfel încât să asigure confortul 
higrotermic pentru ocupanţi. 
Totodată  unităţile  funcţionale  de  cazare  trebuie  proiectate  din  punct  de  vedere  higrotermic 
astfel  încât  să  nu  se  producă  degradarea  elementelor  de  închidere  prin  fenomene  de  condens  pe 
suprafaţa sau în structura acestora. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 
D.5.1. Indicele global de confort PMV (opţiunea medie previzibilă) 
Nivelul:
­  conform tabelului D.5.1.
Tabelul D.5.1. 
Destinaţia  Valorile normate 
pentru indicele PMV 
Cameră de hotel sau cameră de zi 
şi dormitoare din apartamentul de  0,5 £  PMV £ 0,5 
hotel 
Notă: 
Indicele PMV reprezintă opţiunea  medie a unui grup important de persoane asupra senzaţiei 
termice  produsă  de  un  anumit  mediu,  exprimată  prin  referire  la  o  scară  cu  7  nivele  cuprinse  între 
„frig" şi „cald". Indicele PMV este bazat pe bilanţul termic al corpului uman. Omul este în echilibru 
termic şi mediul este resimţit ca „neutru" atunci când căldura internă produsă în corp este egală cu 
pierderea de căldură în mediul ambiant. Calculul indicelui PMV se face în conformitate cu SR ISO 
7730. 

D.5.2. Temperatura aerului interior, Ti 

Nivelul: 
­ conform valorilor din tabelul D.5.2. 
Tabelul D.5.2. 
Destinaţia  Temperatura 
interioară °C 
ÎN CONDIŢII DE IARNĂ 
Cameră de hotel  min. 20(22) ' 
Apartament de hotel  min. 20 min. 22 
­ cel puţin o cameră din apartament 
Băi şi duşuri (din cadrul unităţilor funcţionale  min. 22 
de cazare) 
ÎN CONDIŢII DE VARĂ 

Cameră de hotel sau apartament de hotel  max. 22 2 
­ pentru hoteluri de clasa 5 şi 4 stele 
Cameră de hotel sau apartament de hotel 
­ pentru hoteluri de clasa 3, 2 şi 1 stea  max. 25 2 

Notă: 
1.  La hotelurile de clasa 5 şi 4 stele se vor prevedea instalaţii de climatizare pentru toate 
încăperile. 
2.  Hotelurile de 3 stele existente, din st aţ iu nile  montane, pot fi exceptate, cu condiţia să 
dispună de încălzire centrală. 
3.  La hotelurile de 2 stele si 1 stea se vor accepta şi sobe cu acumulare de căldură 
(teracote), în co ndiţ iile reglementărilor tehnice. 

' Pentru hotelurile de tratament. 

Se admite ca această temperatură să fie depăşită 5 zile pe an. In caz contrar se vor lua măsuri de 
ventilare mecanică.
D.5.3. Umiditatea relativă a aerului interior 

Nivelul:
­  conform      valorilor      din      tabelul      D.5.3.,      atât      pentru  realizarea  condiţiilor  de 
confort cât şi pentru evitarea fenomenelor de condens pe suprafaţa şi în structura elementelor 
de construcţie 

Tabelul D.5.3. 
Destinaţia  Umiditatea 
relativă (%) 
Cameră (apartament de hotel)  45 ... 60 

Băi şi duşuri (din cadrul 


unit ăţilo r  funcţionale de  min. 75 (intermitent) 
cazare) 

D.5.4. Diferenţa de temperatură, D Ti  între temperatura interioară de calcul Ti  şi temperatura 


medie a suprafeţei interioare a fiecărui element delimitator Tsi. 
Nivelul: 
­ conform valorilor din tabelul D.5.4. 

Tabelul D.5.4. 
Destinaţia D T imax  °C 
Cameră sau apartament 
de hotel 
­ pereţi  max. 4,0 
pardoseală  max. 2,0 
­ tavan  max. 3,0 

D.5.5. Amplitudinea oscilaţiei temperaturii aerului interior, Ati, 
Nivelul: 
conform valorilor din tabelul D.5.5. 

Tabelul D.5.5. 
Destinaţia  Ati  ( 6 C) 
[ÎN CONDIŢII DE VARĂ 
Cameră sau apartament de 
hotel  max. 3°C
­ pentru hoteluri de 
clasa ;   5, 4 şi 3 stele 
Cameră sau apartament de 
hotel  max. 5°C 
­ pentru hoteluri de 
clasa 2 şi 1 stea 
ÎN CONDIŢII DE IARNĂ 

Cameră sau apartament de  max. 1°C 
hotel 

D.5.6. Asimetria temperaturii de radiaţie a ferestrelor sau a altor suprafeţe verticale ( D  tpr) (în 
raport cu un mic element plan vertical situat la 0,6 m deasupra pardoselii). 
Nivelul: 
­ maxim 10°C 

D.5.7. Asimetria temperaturii de radiaţie a unui plafon încălzit ( D t pr ) (în raport cu un mic 


element plan vertical situat la 0,6 m 
deasupra pardoselii). 
Nivelul: 
­ maxim 5°C
D.5.8.  Diferenţa de temperatură a aerului  pe verticală  intre nivelul capului şi nivelul gleznelor 
Nivelul: 
­  maxim 3°C 

D.5.9. Viteza curenţilor de aer 
Nivelul: 
­  max. 0,15 m/s, în regim de iarnă; 
­  max. 0,275 m/s, în regim de vară. 

D.6. Igiena însoririi 
Orientarea  camerelor  sau  apartamentelor  de  hotel  se  face  astfel  încât  fiecare  cameră  de  hotel 
sau cel puţin una din camerele apartamentului de hotel să primească radiaţie solară directă un anumit 
număr de ore pe zi sub anumite unghiuri minime. 
De  asemenea,  la  orientarea  unităţilor  funcţionale  de  cazare  se  va  ţine  seama  şi  de  tipul  şi 
destinaţia hotelului, precum şi de amplasament. 
In  vederea  evitării  creşterii  temperaturii  Ti,  pe  timp  de  vară,  peste  valorile  de  la  parametrul 
D.5.2., se recomandă ca toate elementele vitrate exterioare din camerele de hotel, indiferent de clasa 
hotelului, să fie proiectate astfel încât să se asigure posibilitatea introducerii de dispozitive reglabile 
de protecţie parasolară, sau se vor folosi sticle sau pelicule reflectante sau absorbante astfel încât să 
se  evite  supraîncălzirea  încăperii  în  cursul  verii  iar  utilizatorii  să  nu  fie  expuşi  riscului  ca  efect  al 
fenomenului de orbire produs de iluminatul natural. 

Criterii (parametri) si niveluri de performanţă 
D.6.1. Durata de însorire 
Nivelul: 
­  minim 2  ore ­ valoare  recomandabilă, în ziua de referinţă şi în ipoteza de cer senin 
Notă: 
­  Durata  de  însorire  a  unei  încăperi  reprezintă  intervalul  de  timp  exprimat  în  ore,  în  care 
suprafeţele  vitrate  ale  pereţilor  de  faţadă  ai  încăperii  sunt  expuşi  la  radiaţia  solară  directă  sub 
unghiurile de incidenţă verticale şi orizontale prescrise. 
­  Ziua de referinţă reprezintă ziua din an pentru care este  stabilită durata minimă de însorire 
a unei încăperi. Această zi de referinţă se consideră 21 februarie sau 21 octombrie. 
D.6.2. Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe 
Nivelul:
­  minim 6°, calculat pentru ziua de referinţă 
Notă: 
­  Unghiul  de  incidenţă  vertical  al  radiaţiei  solare  directe,  reprezintă  unghiul  razelor  solare 
faţă de un plan orizontal care trece prin rama de la baza suprafeţei vitrate a peretelui de faţadă. 

D.6.3. Unghiul de incidenţă orizontal al razelor solare directe. 

Nivelul:
­  minim 20°, calculat pentru ziua de referinţă
Notă: 
­  Unghiul  de  incidenţă  orizontal  al  radiaţiei  solare  directe, 
reprezintă  unghiul   razelor  solare   faţă  de  planul   în  care  se  află  suprafaţa vitrată a peretelui 
de faţadă. 

D. 7. Iluminatul 
Unităţile  funcţionale  de  cazare  trebuie  proiectate  şi  executate  astfel  încât  ocupanţii  lor  să 
poată beneficia de iluminat natural în cursul zilei şi de iluminatul artificial atât în cursul zilelor cât 
şi nopţilor. 
Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 
a) Iluminatul natural 
D.7.1. Raportul dintre suprafaţa golurilor de lumină .şi suprafaţa pardoselii încăperilor de locuit 
N ive lu l: 
­ 1/6.......1/8 

D.7.2. Iluminarea naturală minimă (E) pentru iluminatul lateral 

Nivelul: 
­ Se recomandă să fie în funcţie de destinaţia încăperii mai mare sau egală cu valorile 
date în tabelul D.7.2. 
Tabelul D.7.2. 
Destinaţia  E(lx) 
Cameră de hotel sau cameră de zi şi 
dormitoare din apartamentul de hotel  30 
Băi 1  16 
Holuri şi alte încăperi cu suprafaţa mai mare 
de 6 m 2 din unităţile funcţionale de cazare 1  16 

Notă: 
Iluminarea naturală minimă pentru iluminatul natural reprezintă raportul dintre fluxul luminos 
minim primit prin golurile de  lumină din pereţii  exteriori, de un element al  suprafeţei planului de 
lucru (planului util) şi aria elementului de suprafaţă. 

Pentru încăperile iluminate natural 

D.7.3. Coeficientul iluminării naturale (e) 

Nivelul: 
­ Se recomandă să fie, în funcţie de destinaţia încăperii, mai mare sau egal cu valorile 
date în tabelul D.7.3.
Tabelul D.7.3. 
Destinaţia  e(%) 
Cameră de hotel sau cameră de zi şi 
dormitoare din apartamentul de hotel  0,75 
Băi 1  0,4 
Holuri şi alte încăperi cu suprafaţa mai 
mare de 6 m 2 , din unităţile funcţionale de  0.4 
cazare 1 

Notă: 
1. Coeficientul  i lu m in ăr ii  naturale  e  reprezintă  raportul  dintre  iluminarea  interioară  pe 
planul de lucru, într­un punct dat şi iluminarea simultană orizontală în spaţiu deschis dată de bolta 
cerească. 
2. Valorile  indicate  în  tabelul  D.7.3.  sunt  stabilite  pentru  nivelul  planului  de  lucru  (planului 
util) care se află la o înălţime cuprinsă între 0,85...1,00 m de la. ni ve lu l pardoselii. 

Pentru încăperile iluminate natural 

D.7.4. Puterea optică a sticlei utilizate pentru vitraje. 

Nivelul: 
­  Maxim 0.1   dioptrii  (pentru a nu deforma  imaginea transmisă prin suprafeţele vitrate) 

b) Iluminatul artificial 
D.7.5. Iluminarea medie pe suprafaţa planului de referinţă 
Nivelul: 
­ conform valorilor din tabelul D.7.5. 

Tabelul D.7.5. 

Destinaţia  Nivelul de iluminare 
medie ­E(lx)­ 
Cameră de hotel sau cameră de  50 la iluminatul 
zi şi dormitoare din  general 150 la 
apartamentul de hotel  iluminatul local 

Băi (din cadrul 
unităţilor funcţionale de  50 
cazare) 
Holuri şi alte încăperi cu 
suprafaţa mai mare de 6 m 2 , ale  20
unităţilor  funcţionale de cazare 
D.7.6. Factorul de uniformitate a iluminării 

Nivelul: 
­  Pentru camera de hotel, camera de zi şi dormitoarele din apartamentul de hotel: 
E min 
—  > 0,50 
E max 

Notă: 
Factorul de uniformitate se exprimă prin raportul între iluminarea minimă şi iluminarea medie, 
pe planul general de lucru sau pe suprafeţele de lucru. 

D.7.7.  Factorul   de   reflexie   a   elementelor   de   construcţie delimitatoare 

Nivelul: 
•  0,6...0,85   pentru   pereţi  (în  funcţie  de  calitatea  şi culoarea finisajului); 
•  0,7...0,85 pentru plafoane (în  funcţie de calitatea şi culoarea finisajului). 
• 
D.8. Calitatea finisajelor 

Condiţiile  de  calit at e  a  finisajelor  din  unit ăţ ile  funcţionale  de  cazare  se  referă  la 
următoarele lor proprietăţi: calitate (estetică, igienă, duritate, textură, netezime), culoare, stabilitate 
chimică si fizică, etc. Se va verifica, în plus, ca finisajele să nu prezinte nici un risc pentru sănătatea 
utilizatorilor, astfel: să nu emane substanţe toxice sau urât mirositoare, să nu reţină praful, să aibă o 
comportare corespunzătoare la acţiuni de curăţire prin metode mecanice (frecare, măturare, aspirare) 
şi cu ajutorul apei (spălare). 
In  funcţie  de  categoria  de  clasificare  (număr  stele)  a  unităţii  hoteliere  se  va  alege  tipul  şi 
nivelul de calitate al finisajelor. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 
a) Camere, garsoniere sau apartamente de cazare ­ Elemente delimitatoare 
D.8.1.  Pereţii vor fi prevăzuţi cu  finisaje interioare estetice, igienice, netoxice etc. 
Nivelul: 
­  tapete,  zugrăveli,  vopsitorii,  lambriuri  de  lemn  sau înlocuitori, alte plăci cu faţa 
finisată din fabrică etc.; 
­  eventual, ornamente şi / sau profile decorative. 

D.8.2. Pardoselile vor fi realizate din materiale estetice calde, rezistente la acţiuni de curăţire 
mecanice (aspirare, măturare, frecare) şi/sau cu ajutorul apei (spălare) 
Nivelul:
­  pardoseli   foarte  calde   şi   pardoseli   calde  (parchet, covoare PVC etc.) 

Notă: 
Se va consulta şi E.1.6. din prezentul normativ.
b) Grupuri sanitare ( d in  camere, garsoniere sau apartamente) Elemente delimitatoare 

D.8.3. Pereţii vor fi prevăzuţi cu finisaje interioare din materiale estetice şi de bună calit at e 
cum sunt: plăcile ceramice sau altele similare. 
Nivelul: 
­  Placarea  se  va  face  pe  întreaga  suprafaţă  a  pereţilor  (până  la  tavan)  in  cazul 
u nit ăţ ilor  hoteliere de 5, 4 şi 3 stele. La categoria 2 stele se admit şi placări parţiale (până la 
înălţimea de 1,80 m), iar la 1 stea, pereţii pot fi acoperiţi cu vopsitorii lavabile. 

D.8.4.  Pardoselile  vor  fi  reci.  realizate  din  materiale  estetice  şi  de  bună  calit at e  cum  sunt: 
plăcile  ceramice, marmură sau alte materiale asemănătoare. în cazul unităţilor hoteliere de 5, 4 şi 3 
stele. La categoriile de 1 şi 2 stele se admit şi pardoseli din mozaic lustruit. 

D.9. Igienei mediului acustic 
Un it ăţ ile  funcţionale de cazare din clădir ile  hoteliere vor fi proiectate şi conformate astfel 
încât  să  fie  îndeplinit e  necesităţile  de  sănătate  ale  utilizatorilor,  referitoare  la  condiţ iile 
admisibile de zgomot din interiorul acestor încăperi. 
Notă: 
Pentru realizarea nive lur ilo r  prevăzute la această condiţie tehnică, se va consulta cer inţa  F 
„Protecţie împotriva zgomotului", din prezentul normativ. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 

D.9.1. Asigurarea unei ambianţe acustice normale. Nivelul (maxim, echivalent) al zgomotului 
interior (ce provine din exteriorul unităţii funcţionale) va fi precizat în mod diferenţiat, în funcţie de 
natura  unităţilor  funcţionale  considerate,  de  caracteristicile  zonei  construite,  în  care  se  găseşte 
hotelul şi eventual de perioada de timp considerată (ziua, noaptea). 
Valorile sunt conform tabelului D.9.1. 
Tabelul D.9.1. 
Valoarea admisibilă, maximă, 
a zgomotului 
Tipul de clădire  Unitate funcţională  interior „Lech” 
dB(A) 
Hoteluri  camere de locuit, 
Hoteluri­  garsoniere şi  35 
apartament  apartamente 

Notă: 
In cazul în care hotelurile şi hotelurile­apartament de 5 şi 4 stele sunt amplasate în zone cu: 
L fond < 30 dB(A), 
valoarea  lui Lech se va impune a fi : 
L.ech £ Lfond + 5 dB(A)
D.9.2,  Asigurarea  unei  ambianţe  acustice  normale  în  timpul  funcţionării  instalaţiilor  şi 
echipamentelor din hotel. 
Nivelul (maxim echivalent) al zgomotelor emise de instalaţii va fi precizat în mod diferenţiat: 
a) în încăperile unde sunt amplasate echipamentele; 
b) în restul clădiri, în funcţie de tipul de instalaţie considerat. 

Nivelul  maxim, al zgomotelor emise de  instalaţii  (inclusiv cele de climatizare) trebuie  să  fie 


cel mult egal cu cea mai redusă din următoarele valori: 
a)  valoarea prevăzută în tabelul D.9.1.; 
Notă: 
In  cazul  în  care  hotelurile  şi hotelurile­apartament  de  5  şi  4  stele  sunt  amplasate  în  zone  cu 
Lfond)  < 30 dB(A), valoarea lui “Lech” se va impune a fi: 
Lech £  Lfond + 5dB(A) 

b) nivelul zgomotului de fond + 5 dB(A). 

D.9.3.  Durata  de  reverberaţie  în  interiorul  unităţilor  funcţionale  de  cazare,  (pentru  gama  de 
frecvenţe cuprinse între 125 Hz...4000 Hz). 
Nivelul: 
0,5 sec. ¸ 1,2 sec. 

D.9.4. Gradul de int elig ibilit ate 


­ minimum 80% (cf. STAS 9783/1­84) 

E. Izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie 

E. 1. Izolaţie termică şi economie de energie 
Unităţile  funcţionale  de  cazare  (camerele  sau  apartamentele  de  hotel)  trebuie  proiectate  şi 
executate  astfel  încât  să  se  limiteze  consumul  anual  de  energie  pentru  încălzire  şi  prepararea  apei 
calde  menajere  precum  şi  pentru  toate  tipurile  de  consumatori  de  energie  necesari  pentru 
satisfacerea  exigenţelor  utilizatorilor,  fără  reducerea  parametrilor  privind  mediul  higrotermic  şi 
igiena aerului. 
Unităţile funcţionale de cazare se clasifică, în funcţie de modul de ocupare (ocupare continuă 
sau  ocupare  discontinuă)  şi  clasa  de  inerţie  termică,  în  două  categorii,  „clădiri  de  categoria  1”  şi 
„clădiri de categoria 2”, definite conform „Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare 
termică la clădiri cu altă destinaţie decât locuirea” ­ indicativ C 107/2. 
Criterii (parametri) şi niveluri de performanţa 
E.l. 1. Coeficientul global de izolare termică „G l” 
N i v e l u l: 
­ max. Glref (W/m 3  K) (calculat cf. normativului C 107/2) 
Notă: 
1.  Prin  calculul  coeficientului  global  de  referinţă  „Glref  se  stabilesc  performanţele 
termoenergetice  ale  un it ăţ ii  funcţionale  de  cazare,  conform  proiectului  de  arhitectură, 
performanţe ce trebuie asigurate prin proiectul de execuţie şi menţinute pe toată durata de viaţă a
acesteia. 
2.  Coeficienţii ,,G1” şi  „Glref” se  vor calcula  în conformitate cu prevederile din „Normativ 
pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât locuirea” ­ 
indicativ C 107/2. 
Coeficientul  „Glref”  se  va  stabili  pe  baza  coeficienţilor  de  control  a,  b,  c,  d,  e  (definiţi 
conform normativ C 107/2) daţi în tabelul E. 1.1., în funcţie de categoria de clădire. 

Tabelul E.l.1. 
Zo 
teg 

cli 
ori 
Ca 

na 

Coeficienţi de control 
a  b  c 

d  e 
(m 2 K/W)  (m 2 K/W)  (m K/W)  (W/mK)  (m 2 K/W) 

1  1  0,80  2,10  0,90  1,30  0,30 


II  0,90  2,30  1,00  1,30  0,30 
III şi  1,00  2,50  1,10  1,30  0,30 
IV 
I  0,75  2,00  0,90  1,40  0,30 
II  0,80  2,25  1,00  1,40  0,30 
III şi  0,85  2,45  1,10  1,40  0,30 
IV 

E.1.2. Valoarea minimă a temperaturi) în oricare punct de pe suprafaţa interioară a elementelor de 


construcţii, (Tsi  mim), în condiţii normale de umiditate a aerului interior 
Nivelul: 
­  Tsi min= min.q  r 
Notă: 
q r  reprezintă  temperatura  punctului  de  rouă,  corespunzătoare  valorilor  normate  ale 
­
temperaturii şi umidităţii relative a aerului interior. 

E.1.3. Creşterea, D w, umidităţii masice a materialelor din alcătuirea elementului de închidere, 
ca urmare a condensării vaporilor de apă. 
Nivelul: 
­ D w = max. D w adm  (calculată conform normativ C 107/6) 

E.1.4. Cantitatea de apă, mw  ­ mv, acumulată pe parcursul unui an în interiorul unui element de 
închidere, ca rezultat al fenomenelor de condensare a vaporilor de apă. 
Nivelul: 
­  mw  ­ mr  < 0 
Notă: 
mw  şi mv  se calculează conform normativ CI07/6. 

E.l .5. Rezistenţa la permeabilitate la aer a structurii elementului de închidere (Ra)


Nivelul: 
­  Ra = min. Ra mim  (Ra mim  calculată conform STAS 6472/7) 

E.1.6. Energia transferată de la picior spre pardoseală, legată de senzaţia de rece­cald la 


contactul piciorului cu pardoseala 
Nivelul: 
­ conform valorilor din tabelul E. 1.6. 

Tabelul E.1.6. 
Destinaţia  Tip  la 1 minut 1  la 10 minute 2 
pardoseală  Q1  J/m 2  Q10  J/m 2 

Cameră sau 
apartament de  max. 40 x 10 3  max. 200 x 10 3 
hotel  foarte caldă  (40...50)x 10 3  (200...300) x 10 3 
­ în hoteluri de  caldă 
clasa 5 şi 4 stele 

Cameră sau 
apartament de 
hotel ­ în  caldă  (40...50)x 10 3  (200...300)x 10 3 
hoteluri de 
clasa 3, 2 şi 1 
stea 

1  2 
Contact de scurta durata.  Contact de lunga durata 

E. 2. Izolare hidrofugă 
Unităţile funcţionale de cazare (camerele sau apartamentele de hotel) trebuie să  fie prevăzute cu o 
protecţie hidrofugă  (conform normativ C  112)  eficientă împotriva apei  provenite din  interiorul 
încăperilor aferente (grupuri sanitare, bucătării, chicinete etc.) acestora,  care vor fi prevăzute cu sifon 
de pardoseală. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 

E.2.1. Nu trebuie să se semnalate infiltraţii de apă la: 
•  faţa finită a pardoselii care are stratul suport (de beton etc.) aşezat direct pe pământ; 
•  tavanul  de  la  nivelul  inferior  adiacent  încăperilor  prevăzute  cu  sifon  de  pardoseală;  la 
proba de inundare, realizată în condiţii de înfundare a sifonului de pardoseală, nu trebuie să se 
semnaleze infiltraţii de apă; 
•  faţa interioară a pereţilor adiacenţi încăperilor dotate cu instalaţii de apă; 
•  suprafaţa v iz ib i lă  a ghemelor care maschează inst alaţiile  de apă şi canalizare.
F. Protecţie împotriva zgomotului 
Asigurarea  protecţiei  împotriva  zgomotului  presupune  realizarea  confortului  acustic  pentru 
utilizatorii  u nit ăţ ilo r  funcţionale  de  cazare  din  clădir ile  hoteliere.  Aceasta  se  obţine  printr­o 
conformare  judicioasă  din  punct  de  vedere  acustic  a  spaţiilor  cât  şi  a  elementelor  constructive 
delimitatoare,  astfel  încât  zgomotul  perceput  de  utilizatori  să  se  încadreze  în  lim it ele  admisibile 
corespunzătoare activităţilor specifice desfăşurate în respectivele spaţii. 

F. I. Izolare acustică 
Un it ăţ ile  funcţionale de cazare din clădir ile  hoteliere trebuie proiectate şi executate astfel 
încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (t ur işt i,  personal hotelier) să fie menţinut la un 
nivel ce nu poate afecta funcţionalitatea spaţiilor şi nici sănătatea oamenilor. 
Se va stabili o protecţie adecvată atât împotriva zgomotului aerian cât şi a celui de impact în 
funcţie  de  natura  surselor  poluante  exterioare  ho t elulu i:  diferite  mijloace  de  transport  (rutier, 
aerian etc), industrii, activităţi urbane etc. 

De  asemenea  se  va  realiza  o  protecţie  a  unit ăţilor  funcţionale  de  cazare  şi  împotriva 
zgomotului aerian şi / sau de  impact provenit din surse poluante amplasate  în  interiorul clăd ir ii 
hoteliere în spaţii destinate altor funcţiuni decât cele de cazare. 
Notă: 
Pentru realizarea unei ambianţe acustice normale în unităţile  funcţionale de cazare, se va corela 
respectarea  nivelurilor  prevăzute  la  această  cerinţă  cu  a  celor  prevăzute  la  condiţia  tehnică  D.9. 
„Igiena mediului acustic”, din prezentul normativ. 

Criterii (parametri) şi niveluri de performanţă 
F. 1.1. Indicele de izolare la zgomot aerian Ia  corespunzător fiecărui perete exterior 
Nivelul este conform valorilor  din tabelul F. 1.1., diferenţiat în funcţie de destinaţia unităţilor 
funcţionale  care  se  protejează  faţă  de  zgomotul  exterior  şi  caracteristicile  acustice  ale  mediului 
ambiant. 

Tabelul F.l.l. 
Valoarea admisibilă a indicelui 
Tipul de  de izolare la zgomot aerian 
clădire  Unitatea funcţională  Ia  (dB) în funcţie de categoria 
tehnică a străzilor 1  pe care sunt 
amplasate clădir ile 
I 2  II  III  IV 
Hoteluri şi  ­  cameră sau 
hoteluri­  apartament  min.      40       35        30   25 
apartament  ­  spaţii de circulaţie 
(coridoare, holuri)  min.      25        25  25   25

Conform STAS  10144 1­90 "Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare". 

În cazul clădirilor amplasate pe  magistrale,  indicele de  izolare aerian,  necesar, se determină în 
urma măsurării valorii reale a nivelului de zgomot corespunzător străzii. 

F.1.2.  Indicele  de  izolare  la  zgomot  aerian  I'a,  (R'w,)  corespunzător  fiecărui  perete  interior 
considerat. 
Nivelul  este conform  valorilor  din  tabelul  F.1.2., diferenţiat  în  funcţie  de  destinaţia  unităţilor 
funcţionale considerate. 
Tabelul F.1.2. 
Nivel de zgomot 
perturbator 
clădirii 

Elemente despărţitoare de  corespunzător spaţiului  Pereţi interiori 


Tipul 

construcţii între:  alăturat;  I'a(R'w) 1 


Lech  dB(A)  dB 
unităţi 
funcţionale  spaţiile alăturate 
ce se  unit ăţ ii funcţionale 
izolează 

încăperi adiacente  75  51 


apartament 
Hoteluri şi 
hoteluri­ 

camere de  coridoare, holuri 
cazare  comune, casa scării şi  75  51 
alte spaţii similare 
uscătorii. spălătorii,  nu se admite amplasarea acestor spaţii 
spaţii de depozitare  adiacent camerelor de cazare 
centrale de instalaţii 
garaje, spaţii  nu se admite amplasarea acestor spaţii 
comerciale  adiacent camerelor de cazare 

restaurante şi altele  nu se admite amplasarea acestor spaţii 
similare  adiacent camerelor de cazare 

săli de întruniri,  nu se admite amplasarea acestor spaţii 
conferinţe,  adiacent camerelor de cazare 
cinematografe 


R w' corespunde notaţiei utilizate în SR EN ISO 717­1
F.l  .3.  a)  Indicele  de  izolare  la  zgomot  aerian  I'a(R'w)  corespunzător  planşeului  considerat 
(inclusiv pardoseala). 
Nivelul este conform  valorilor din  tabelul F.l.3.a), diferenţiat  în funcţie  de  destinaţia  unităţilor 
funcţionale considerate. 

Tabelul F.l.3.a. 
Nivel de zgomot 
Tipul clădirii 

perturbator 
Elemente despărţitoare de  corespunzător 
construcţii între:  spaţiului alăturat  Planşee 
Lech dB(A)  I'a(R'w) 1  dB 
unităţi  spaţiile alăturate 
funcţionale  unităţii funcţionale 
ce se izolează 
încăperi adiacente  75  51 
coridoare, holuri 
comune, casa scării şi  75  51 
alte spaţii similare 
apartament 

uscătorii, spălătorii,  nu se admite amplasarea acestor spaţii 
Hoteluri şi 
hoteluri­ 

camere de  spaţii de depozitare  adiacent camerelor de cazare 


cazare  centrale de instalaţii, 
garaje 
spaţii comerciale  nu se admite amplasarea acestor spaţii 
adiacent camerelor de cazare 
restaurante şi altele  nu se admite amplasarea acestor spaţii 
similare  adiacent camerelor de cazare 
săli de întruniri,  nu se admite amplasarea acestor spaţii 
conferinţe,  adiacent camerelor de cazare 
cinematografe 


R w' corespunde notaţiei utilizate în SR EN ISO 717­1 

b) Indicele de izolare la zgomot de impact l´i  (L'nw) corespunzător planşeului considerat (inclusiv 


pardoseala) trebuie să fie precizat. în mod diferenţiat. 
Nivelul  este  conform  valorilor  din  tabelul  F.l.3.b.,  diferenţiat,  în  funcţie  de  destinaţia 
unit ăţilo r funcţionale considerate:
Tabelul F.1.3.b. 
Tipul clădirii  Nivel de zgomot 
perturbator 
Elemente despărţitoare de construcţii  corespunzător  Planşee 
între:  spaţiului adiacent;  l´i  (L'nw) 1 
dB(A)  dB 
unităţi  spaţiile alăturate unităţii 
funcţionale  funcţionale 
ce se 
izolează 
încăperi adiacente suprapuse 
75  59 
coridoare,holuri comune, casa 
scării şi alte spaţii similare  75  53 
apartament 
Hoteluri şi 
hotcluri­ 

camere de  uscătorii. spălătorii, spaţii de  nu se admite amplasarea acestor 


cazare  depozitare centrale de instalaţii  spaţii adiacent camerelor de cazare 

garaje,  nu se admite amplasarea acestor 


spaţii comerciale  spaţii adiacent camerelor de cazare 

restaurante şi altele similare  nu se admite amplasarea acestor 


spaţii adiacent camerelor de cazare 

săli de întruniri, conferinţe,  nu se admite amplasarea acestor 


cinematografe  spaţii adiacent camerelor de cazare 


L'nw  corespunde notaţiei utilizate în SR EN ISO 717­2.
ANEXA I. 
(Informativă) 

1. Recomandări generale pentru proiectarea clădirilor hoteliere 

1.1.  La  proiectarea  hotelurilor  se  va  ţine  seama  de  relaţia  clădire­mediu  natural  şi  clădire­ 
mediu construit, relaţii ce implică studiul prealabil referitor la condiţii de : 
a) amplasare a clădirii din punct de vedere al urbanismului şi amenajării teritoriului: 
• asigurarea compatibilităţii cu funcţiunea dominantă a zonei; 
• amplasarea şi conformarea clădirii faţă de: 
­  aeroporturi; 
­  drumuri publice; 
­  aliniamente; 
­  reţele edilitare etc; 

• respectarea regimului de înălţime al construcţiilor învecinate; 
• conformarea  aspectului  exterior  al  clădirii  astfel  încât  acesta să  nu contravină  funcţiunii 
clădirii şi să se încadreze în aspectul general al zonei; 
• asigurarea procentajelor de spaţii verzi şi plantate cât şi de parcaje normate în funcţie de 
capacitatea de cazare şi alte funcţiuni (restaurant, magazine etc.) ale clădirii hoteliere; 
• amplasarea clădirilor, în funcţie de specificul destinaţiei acestora (de ex.: hoteluri de cură 
balneară etc.) etc. 
b) amplasare din punct de vedere geoclimatic; 
c) orientare faţă de punctele cardinale; 
d) protecţie a mediului natural; 
e) amplasare în zone nepoluate, bogat plantate; 
f) punere  în  valoare  a  monumentelor  sau  rezervaţiilor  istorice  şi  de  arhitectură  existente  în 
zonă; 
g) vecinătăţi; 
h)  branşare  la  reţele  ut ilizat e  (alimentare  cu  apă,  gaze,  energie  electrică,  la  instalaţii  de 
canalizare, la reţele de telecomunicaţii etc); 
i) racordare la reţeaua de trafic rutier, feroviar, aerian sau portuar etc, în funcţie de necesităţi); 
j) accese la clădire, pietonale şi carosabile, inclusiv parcaje / garaje; 
k)  dezvoltare  turistică  în  perspectivă,  în  funcţie  de  potenţialul  zonei  privind  şi  resursele 
naturale. 
De  asemenea,  se  vor  face  studii  prealabile  referitoare  la  condiţ iile  de  amplasare  în  funcţie 
de: 
­ caracteristicile terenului de fundare; 
­  vânturile dominante d in zonă; 
­ n ive lu l apelor freatice; 
­  zonele potenţial inundabile; 
­ impactul asupra zonei în care se amplasează etc. 

2. Tipuri, definire, clasificări, spaţii funcţionale 

2.1. Structurile  ele  primire  turistice  sunt  definite,  ca  fiind  „orice  construcţie  şi  amenajare 
destinată, prin proiectare şi execuţie, cazării sau servirii mesei pentru turişt i,  împreună cu serviciile 
specifice aferente”.
2.2. In România pot funcţiona, conform Normelor Ministerului Turismului, următoarele tipuri 
de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistic , care sunt clasificate astfel: 

1. Hoteluri de 5, 4, 3,2,1 stele; 
2. Hoteluri­apartament de 5, 4, 3, 2 stele; 
3. Moteluri de 3, 2, 1 stele; 
4. Vile de 5, 4, 3, 2. 1 stele; 
5. Cabane de 3. 2, 1 stele; 
6. Bungalouri de 3. 2, 1 stele; 
7. Sate de vacanţă de 3, 2 stele; 
8. Campinguri de 4. 3. 2. 1 stele; 
9. Pensiuni turistice de 4, 3, 2, 1 stele; 
10. Ferme agroturistice de 3. 2. 1 stele; 
11.Camere de închiriat în locuinţele familiale de 3, 2. 1 stele. 

2.3.Hotelul este structura de primire  amenajată  în clădiri sau corpuri de clădiri, care pun  la 


dispoziţia  turiştilor  spaţii  de  cazare  dotate  corespunzător  clasificării,  asigură  prestări  de  servicii 
specifice  şi dispune  de  spaţii  pentru  recepţii,  aşteptare,  corespondenţă,  alimentaţie etc. 
OBS.: Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea, 
prepararea alimentelor şi servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri­apartament. 

2.4. Clasificarea pe stele a hotelurilor se face în funcţie de: 
­  caracteristicile  constructive:  numărul  şi  dimensiunea  spaţiilor  cu  diverse  funcţiuni 
(camere de cazare, coridoare, anexe, spaţii comerciale, parcaje etc); 
­ nivelul şi calitatea dotărilor: 
­ inst alaţ ii şi aparatură tehnică; 
­ mobilier. lenjerie şi alte obiecte etc,; 
­ calitatea serviciilor obligatorii asigurate turişt ilor; 
­ gama de servicii suplimentare oferite turiştilor. 

2.5.Hotelurile, sunt de categoria: 
­ tranzit ­ amplasate  în localit ăţi,  de regulă  în apropierea centrelor administrative  sau 
comerciale; 
­  cu legătură la marile artere de circulaţ ie rutieră, feroviară, aeriană sau navală; 
­  turistice ­ amplasate în staţiuni climaterice; 
­  cură şi tratament ­ amplasate în zone cu potenţial pentru astfel de act ivit ăţi. 

2.6. Principalele spaţii funcţionate ale hotelurilor sunt: 
1) Spaţii de cazare, ce cuprind: 
• camere şi / sau apartamente grupate în unităţi funcţionale, deservite de oficiile şi anexele 
aferente acestora; 

2) Spatii de circulaţii, ce cuprind: 
• spaţii de primire: 
­  recepţia; 
­  holuri; 
­  încăperi pentru aşteptare, corespondenţă;
• circulaţ iile orizontale şi / sau verticale: 
­  coridoare; 
­  holuri; 
­  scări; 
­  ascensoare. 

3) Spaţii de alimentaţie publică, ce cuprind: 
• săli de restaurant şi anexele lor; 
• bar de zi, bufet, cofetărie, cafenea, berărie etc. 

4) Spatii comerţ şi servicii, ce cuprind: 
• magazine; 
• spaţii pentru diferite ut ilit ăţ i: 
­  agenţii de voiaj 
­  păstrare obiecte 
­  saloane de coafură­frizerie, cosmetică etc. 

În funcţie de clasa de confort şi de categorie, hotelul poate cuprinde spaţii cu diferite funcţiuni, 
cum sunt: 
• saloane multifuncţionale pentru congrese, recepţii, banchete, conferinţe, club etc; 
• bază proprie de cură balneară (pentru hotelurile cu profil de cură balneară) cu: 
­  săli de tratament; 
­  piscine de tratament: 
­ săli de consultaţii medicale etc. 
• spaţii  pentru  practicarea de activităţi  sportive:  piscină, 
saună, săli de gimnastică, club, teren de sport etc; 
• anexe tehnice aferente construcţiei, cum sunt: 
­  centrală termică: 
­ centrala de ventilare­condiţionare; 
­  grup electrogen; 
­  centrala telefonică; 
­  gospodărie de apă; 
­  spălătorii, călcătorii; 
­  depozite etc; 
• garaje / parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.
În fig.  1. este prezentată schema de principiu a unei clădiri hoteliere.
3. Cerinţe funcţionale 

3.1. Proiectarea  şi  execuţia  u nit ăţ ilo r  funcţionale  de  cazare  din  hoteluri  se  va  face  astfel 
încât acestea să permită cazarea si prestarea de servicii potrivit categoriilor de clasificare hoteliere 
st abilit e. 

3.2. Dimensionarea unităţilor funcţionale de cazare (camerele, garsonierele şi apartamentele) 
se va face astfel încât să se asigure: 
­ posibilităţi de amplasare a mobilierului necesar (corespunzător categoriei de clasificare a 
hotelului); 
­ condiţiile optime de circulaţie pentru utilizatori  (turiştii, personalul de deservire etc.) şi 
desfăşurarea normală a activităţilor prevăzute în programul unităţilor hoteliere respective. 

Criterii (parametri) .şi niveluri de performanţă 

Cerinţe funcţionale 
1.  Numărul u n it ăţ ilo r  funcţionale  de  cazare.  Prin  ponderea  cea  mai  mare  a  suprafeţelor  şi 
modul în care asigură confortul turiştilor, ­ spaţiile destinate cazării constituie piesele principale ale 
u nit ăţ i lo r  hoteliere. Numărul minim al unităţilor funcţionale de cazare ­ st abilit  în tabelul de mai 
jos  ­  este  funcţie  de  tipul  u n it ăţ ii  hoteliere  şi  categoria  de  clasificare  a  acesteia 

Tipul unităţii hoteliere  Hotel  Hotel­apartament 

Categoria de clasificare  5  4  3  2  1  5  4  3  2 
(nr. de stele) 

Numărul minim al  20  20  15  10  5  10  10  10  5 


unit ăţilor 
funcţionale de cazare 
(camere, garsoniere 
sau apartamente) 
Din care nr. de unităţi  25  20  15  10  ­  l/ap  1 /ap  l/ap  l/ap 
funcţionale pentru 
cazare cu un pat. 
( mini m ... %) (max. 
50%) 
La care se adaugă  x  x  x  x  ­  x  x  x  x
balcoane sau logii. la 
unit ăţ ile  funcţionale 
de cazare situate în 
staţiuni t urist ice sau 
balneare 
Observaţii: 
1°. Unităţile funcţionale de cazare pot avea următoarele structuri: 
1.1.  Camere simple ­  compuse din: 
a)spaţiul pentru dormit cu 1, 2. 3 sau 4 paturi; 
b)spaţiu pentru baie şi grup sanitar; 
c) spaţiu pentru vestibul intrare, cu dulapul pentru haine. 1 
1.2.  Garsoniere  compuse din: 
a) dormitor pentru două persoane; 
b)  salon la dormitor cu comunicare directă între ele; eventual despărţite printr­un 
glaswand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică; 
c) vestibul; 
d) spaţiu pentru baie si grup sanitar propriu. 
1.3. ­ Apartamente ­ compuse din: 
a) unu] sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare); 
b) sufragerie; 
c) vestibul; 
d)  cel  puţin  un  grup  sanitar  propriu  (baie  dotată  obligatoriu  cu  cadă,  vas  WC  şi 
chiuvetă,  iar  opţional,  cu  bideu)  (la  categoria  5  stele  va  exist a  un  grup  sanitar 
pentru fiecare două  locuri,  iar  la categoria 4 stele, cât  şi restul categoriilor,  minimum 
un grup sanitar la 4 locuri); 
e) opţional, oficiu pentru păstrarea şi prepararea alimentelor. 

ca variantă simplă cu confort scăyut, pentru hotelurile de 1 stea, sunt spaţiile prevăzute doar 
cu o chiuvetă în vestibul, iar grupul sanitar şi duşul fiind comune 

2°.  Categoria  de  clasificare  a  hotelurilor  este  determinată  de  cea  a  majorităţii  u n it ă ţ i lo r 
funcţionale de cazare din cadrul lor. Pentru unit ăţ ile  hoteliere de categorie 5 şi 4 stele nu se admit 
spaţii încadrate la alte categorii. 

3°. In funcţie de capacitatea şi categoria de clasificare a clădir ii  hoteliere, conform reglementărilor 


specifice (normativul NP 051), se vor prevedea camere adaptate pentru necesit ăţile persoanelor cu 
handicap, astfel: 
­  pentru o capacitate de 20 de camere: o cameră adaptată; 
­  pentru o capacitate de 50 de camere: 2 camere adaptate; 
­  pentru fiecare 50 de camere în plus: se adaugă câte o cameră adaptată. 
Se va avea în vedere ca ponderea de distribuire a acestora pe nivele să fie la parter (acolo unde 
este posibil) sau la etaje inferioare. 

Notă: 
Pentru necesităţile de spaţii suplimentare pentru handicapaţi, în camerele de cazare, la băi etc. 
se  va  consulta  „Normativ  pentru  adaptarea  clădir ilo r  c ivile  şi  spaţiului  urban  aferent  la 
exigenţele persoanelor cu handicap” ­ indicativ NP 05 1. 

4°.  Camerele  de  cazare,  de  regulă,  vor  fi  orientate  către  zonele  de  interes  t urist ic,  peisagistic, 
evitându­se  orientările  către  curţi  de  servicii,  calcane,  zone  poluante  (degajări  fum,  de  zgomote 
specifice serviciilor etc). 
De asemenea, se va evita orientarea spre nord. a camerelor de cazare.
2. Dimensiunile unit ăţilor funcţionale de cazare: 
a) Dimensiunile minime (suprafeţe, înălţimi etc.) ale unit ăţ ilo r  funcţionale de cazare sunt 
determinate de: 
categoria de clasificare (nr. stele) a hotelului:  numărul   locurilor   (paturilor)   în   camera   de 
cazare, conform tabelului de mai jos. 

Tipul unităţii hoteliere  Hotel  Hotel­apartament 


Clasificarea, nr. stele:  5  4  3  2  1  5  4  3  2 
Suprafaţa minimă (m 2  ) a camerelor în 
unităţile nou­construite: 

cameră cu 1 pat  16  15  14  12  11  ­  ­  ­  ­ 

cameră cu 2 paturi  20  18  16  13  12 


cameră CU  3 paturi  ­  ­  ­  18  15 

cameră cu 4 paturi  ­  ­  ­  ­  20 

salonul din apartament  20  18  16  13  12  20  18  16  13 
dormitorul din  20  18  16  13  12  20  18  16  13 
apartament 
Suprafaţa minimă a camerei de baie: m 2  4  4  3,5  3  ­  4  4  3,5  3 
înălţimea liberă minimă a camerei  2,8  2,8  2,7  2,5  2,5  2,8  2,8  2,7  2,5 
H= ... (m) 
înălţimea minimă a camerei mansardate  ­  ­  ­  1,8  1,8  ­  ­  ­  1,8 
H = . . . ( m) 

b) în  mod suplimentar conformarea u nit ăţ ilo r  funcţionale de  cazare trebuie realizată astfel 


încât  să  respecte  încadrarea  în  modularea  pe  multipli  de  30  cm  practicată  ­  stabilită  la  alcătuirea 
structurii de bază a p art iu lu i. 

c)  La stabilirea lăţimii si lungimii unit ăţ ilo r  funcţionale de cazare se va ţine cont de: 


­ numărul de paturi admis (tipuri şi dimensiuni): 
gradul de confort; 
dotările aferente (mobilier, tehnico­sanitare sau electronice, electrice); 
­ circulaţ iile  interioare aferente. 

d) La st abilirea adâncimii un it ăţ ilo r funcţionale de cazare se va ţine cont de: 


­ asigurarea iluminatului natural în inst it uţ ii le  publice raportul între înălţimea 
v it r a ju lu i şi adâncime (conform reglementărilor); 
­ raportul optim de conformare a spaţ iilo r  interioare. 

e)  Pentru stabilirea dotării grupurilor sanitare, din sau aferente unităţilor funcţionale de cazare, 
se va consulta tabelul „Instalaţii sanitare” prezentat în ANEXA I I. 

3. Dotarea u nit ăţ ilo r  funcţionale de cazare 


Borderoul  de  dotare  a  un it ăţ ii  funcţionale  de  cazare  cu  piesele  de  mobilier  şi  cu 
inst alaţ iile sanitare, electrice şi electronice necesare, este prezentat în ANEXA II.
ANEXA II. 
(Informativă) 

Lista (conform normelor Ministerului Turismului) 
cuprinzând piese de mobilier, instalaţii sanitare, 
instalaţii electrice şi electronice necesare 
dotării complete a camerelor de cazare, 
în conformitate cu categoria de 
clasificare a unităţii hoteliere 

Tabel ­ Piese de mobilier 
Dolari cu piese  Hoteluri  Hoteluri apartament 
de mobilier  (nr. stele)  (nr. stele) 

5  4  3  2  1  5  4  3  2 
1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 
Spaţiu pentru dormit 
Pentru o persoană  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
l,10 x 2,10 m 
Matrimonial (pentru  ­  ­  X  X  X  X  X  X  X 
1 sau 2 persoane) de 
1,40 x 2,10 m 
1,60 x 2,10 m 
2 paturi simple  X  X  X  X  X  X  X  X 
alăturate sau 
1) pat  distanţate sau pat 
dublu (pentru 2 
pers.) 
1,80 x 2,10 m 
Nr. max. de paturi  2  2  2  3  4  2  2  2  3 
în cameră 
Nr. max. de paturi  2  2  2  2  ­  2  2  2  2
în dormitorul din 
apartament sau 
garsonieră 
1  2  3  4 |   5  (6  7  8  9  10 
2) Noptieră sau etajeră  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
­  ­  X  X  ­  ­  ­ 
3) Fotoliu  (1 pe  X  X  ­  ­  X  X  ­  ­ 
loc) 

4) Demifotoliu (1 pe  ­  ­  X  ­  ­  ­  ­  X  ­ 
loc) 
5)Scaun  ­  ­  ­  X  X  ­  ­  ­  X 
şemitapiţat (1 pe 
loc) 
6) Şezlong sau  X  X  X  X  ­  X  X  X  X 
mobilier de balcon la 
hotelurile din staţiuni 
7) Dulap sau spaţiu  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
amenajat pt. haine şi 
lenjerie, prevă/ut cu 
umeraşe (min. 4 buc. 
pers.) 
8) Minibar  X  X  X  ­  ­  X  X  X  ­ 
frigorific 

9) Masă  ­  ­  ­  X  X  ­  ­  ­  X 
10) Masă pentru toaletă  X  X  X  ­  ­  X  X  X  ­ 
şi de scris 
11) Măsuţă  X  X  X  ­  ­  X  X  X  ­ 
12) Scaun tapiţat la  X  X  ­  ­  ­  X  X  ­  ­ 
masă de scris şi toaletă 
13) Taburet tapiţat  ­  ­  X  ­  ­  ­  ­  X  ­ 
pt. masa de scris şi 
toaletă 
14) Oglindă  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
înrămată 
15) Cuier  X  X  X  X  X  X  X  X  X 

16) Portbagaj sau  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
spaţiu pentru bagaje 

17) Trusă pentru  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
curatat incaltaminte 

18) Masă televizor  X  X  X  ­  ­  X  X  X  ­
19) Inventar moale: dotare lenjer ie + 
+ saltele + perne + prosoape +  Se vor consulta 
+ cuvertură pat, pahare, veioză optică,  „Normele M.T.” 
şampon, scrumieră, vaze, flori, 
televizor 

Salonul din apartamente şi garsoniere 
1) Masă de scris 
cu scaun tapiţat 
cu braţe  X  X  X  X  ­  X  X  X  X 
(la garsoniere 
este facultativ) 
2) Măsuţă  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
3) Masă pentru 
amplasarea  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
televizorului 
4) Suport 
pentru pahare 6  X  X  X  ­  ­  X  X  X  ­ 
persoane (apă. vin. 
coniac) 
5) Fotolii sau  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
demifotolii 
6) Canapea 2­3  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
pers. 
7) Fr ig id er 
sau mini­bar  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
frigorific 
8) Televizor  X  X  X  X  X  X  X  X  X
Tabel ­ Instalaţii sanitare 
Tipul grupului  Tipul de  Hoteluri  Hotel apartament 
sanitar  instalaţie sanitară  (nr. stele)  (nr, stele) 

5  4  3  2 1  5  4  3  2 
Grup sanitar  ­ WC  X  X 
propriu camerei  ­ Cameră de baie  X  X  X  X  ­  X  X  X  X 
de cazare.  cu: cadă sau 
compus din :  cuvă pentru duş; 
lavoar: vas 
WC(opţional: 
bideu, uscător de 
păr) 
Grup sanitar  ­ cabină WC şi  ­  ­  ­  ­  X  ­  ­  ­  ­ 
comun, separat  lavoar pentru 
pe sexe, pentru  max. 10 locuri. 
­ sală de baie.  ­  ­  ­  ­  X  ­  ­  ­  ­ 
camerele care nu  cadă sau duş 
dispun de grup  pentru max. 15 
sanitar propriu  locuri. 

Lavoare cu apă  ­  ­  ­  ­  X  ­  ­  ­  ­ 
curentă caldă şi 
rece în camerele 
propriu 

•  Opţional, căzile sau duşurile vor fi prevăzute cu perdele de protecţie sau alte mijloace 
similare. 
•  Bideul şi uscătorul de păr sunt facultative pentru camerele de 4 stele. 
•  Duşul poate înlocui cada în cazul bă ilor de la camerele de 3, 2, 1 stele;
Tabel ­ In st a la ţi i electrice şi electronice 

Hoteluri  Hotel 
Tipul de instalaţie electrică  (nr. st ele) apartament 
(nr. stele) 
5  4  3  2  1  5  4  3  2 
• candelabre  X  X  ­  ­  ­  X  X  ­  ­ 
• lustre  X  X  X  X  ­  X  X  X  X 
Instalaţii  • aplice  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
electrice de  • lampadare  X  ­  ­  ­  ­  X  ­  ­  ­ 
iluminat  • lămpi birou  X  X  X  X  ­  X  X  X  ­ 
• prize şi  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
întreruptoare 
I nst alaţ ii 
electrice de  •  servicii  X  X  ­  ­  ­  X  X  ­  ­ 
avertizare  •  urgenţe  X  X  X  X  ­  X  X  X  X 
vizua lă 
auditivă 
I nst alaţ ii 
pentru  X  X  X  ­  ­  X  X  X  ­ 
aparatură 
radio 
şi TV 
I nst alaţ ie  X  X  X  X  X  X  X  X  X 
automată de trezire 
I nst a laţ ie  telefon  X  X  X  X  ­  X  X  X  X