Sunteți pe pagina 1din 15

Generalitati

Cosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de caramida, beton
armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera la mare inaltime gazele si fumul ce
rezulta din ardere, asigurand totodata tirajul necesar arderii.
Primele cosuri din beton armat au fost realizate la inceputul secolului trecut. Aparitia
lor a fost precedata de aceea a cosurilor de beton simplu, carora le-au luat locul datorita
avantajelor pe care le prezentau fata de acestea.
Dezvoltarea lor nu a fost prea rapida, din lipsa unui sistem unitar de calcul, al modului
nesigur de comportare la temperaturi ridicate si mai ales datorita dificultatilor de executie.
Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a deschis un orizont mai larg pentru cosurile de
fum din beton armat, totusi forma lor in general tronconica a continuat sa constituie o piedica
pentru dezvoltare pe cale larga a executarii cosurilor de fum in acest sistem.
Paralel cu cosurile monolite s-au dezvoltat si cosurile prefabricate din beton armat.
Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton armat turnat la fata locului, care completeaza
scheletul de rezistenta.
Aceste cosuri prezinta avantajul unei executii facile, care duce la o scadere a costului
manoperei si o sporire a vitezei de lucru, fara a fi necesar un utilaj costisitor.
In general, cosurile de beton armat sunt mai economice decat cele de zidarie de la
inaltimi de 50 60 m in sus, inaltimi de la care cosurile de zidarie cer grosimi mari de pereti,
devin prea grele si necesita fundatii costisitoare, care incarca foarte puternic terenul de
fundatie. Un dezavantaj suplimentar al cosurilor de caramida este ca dau fisuri si din aceasta
cauza trebuie prevazute legaturi suplimentare metalice orizontale si uneori verticale.
Cosurile de beton armat, dimpotriva, au avantajul unei bune rezistente la toate
solicitarile care au loc. Ele au dimensiuni mai reduse; in consecinta au greutati totale mai
mici decat cosurile de caramida, si cer fundatii mai usoare. In schimb ele sunt constructii
delicate, care cer o atentie sporita, atat in proiectare cat si in executie.
Cosurile din beton armat se racesc mai repede decat cele din caramida sau beton
nearmat, care au grosimi mult mai mari.
Fata de zidaria de caramida, betonul are un coeficient de dilatatie mai mare, ceea ce
impune la executie anumite precautii suplimentare.
Pe plan national si international, cosurile industriale au fost proiectate si construite
pentru a avea durata de viata egala cu cea a platformei industriale pe care sunt amplasate ,
respectiv de 25-50 de ani .
De aceea , se considera ca in conditiile in care este asigurata o mentantanta
corespunzatoare, cea mai mare parte a acestor cosuri poate fi exploatata corespunzator chiar
pe o perioada mai mare decat durata de viata scontata .

Clasificare
a) Dupa diametrul exterior si inaltime, respectiv dupa categoria de instalatie de glisare
necesara executiei, conform STAS 8751/90.
Categoria de diametre

Inaltimea H [m]

Instalatii de glisare pentru


diametrele [m]

Mici

40-70

2,30-5,50

Medii

60-120

4,20-9,50

Mari

100-200

7-14

Foarte mari

150-300

9-18

250-350

9,40-20

b) Dupa rolul pe care il au in procesul tehnologic, cosurile industriale pot fi:


cosuri de fum cu rol de evacuare in atmosfera a gazelor arse;
cosuri de dispersie a gazelor sau particulelor toxice.

c) Dupa temperatura de acces a gazelor evacuate, cosurile se pot clasifica in:


cosuri reci: t 80C;
cosuri calde: 80C < t 200C;
cosuri fierbinti: t > 200 C .

d) Din punct de vedere al executiei, cosurile de fum se clasifica astfel:


cosuri de fum realizate din beton armat monolit;
cosuri de fum realizate din beton prefabricat;
cosuri de fum realizate din metal.

e) Din punct de vedere al formei, se disting:


cosuri de fum tronconice;
cosuri de fum cilindrice.

De asemenea , cosurile de fum au o serie de accesorii precum: centuri de siguranta,


balcoane de vizitare, paratrasnet, semnalizare, aparate de masura.

Alcatuirea Cosurilor de Fum


Cosurile de fum au urmatoarele parti componente:

cosul propriu-zis sau coloana,


fundatia,
captuseala,
termoizolatia,
cenusarul,
planseul peste cenusa
canalul de fum.

Cosul propriu-zis sau coloana se realizeaza din zidarie, beton armat sau metal, in
functie de inaltime, temperatura gazelor la intrare si de agresivitatea lor.
Cosurile din zidarie s-au realizat cu inaltime de pana la 135 m, dar de obicei inaltimea
lor coboara pana la 50 60 m.
Pentru inaltimi mai mari se utilizeaza betonul armat.
Raportul dintre inaltimea cosului si diametrul exterior trebuie sa fie mai mic decat 20.
Cosul se armeaza cu bare verticale si inelare. Armaturile inelare se dispun spre
interiorul armaturilor longitudinale. Acestea sunt dimensionate pentru preluarea eforturilor de
intindere produse in special de variatia de temperatura, iar armatura longitudinala preia
eforturi din actiunea vantului, a greutatii proprii, a termoizolatiei.
Cosurile de fum se pot realiza din elemente prefabricate asamblate cu stalpi sau
samburi din beton armat sau pot fi realizate din clavouri.
Canalul de fum al unui cos de fum se amplaseaza sub cota terenului. La cosurile
foarte inalte, canalul de fum se amplaseaza la inaltime, pe o structura din beton armat
asemanatoare unei estacade.

Solutii constructive
a. Cosuri de fum turnate monolit Cosurile de fum turnate monolit, au pentru cazuri curente,
peretii cu grosimea de 15 25 cm, uneori chiar mai mult, in portiunile unde patrund canalele
de fum. Ele se armeaza atat orizontal, cat si vertical cu armare dubla. Se utilizeaza armaturi
de 8 16 mm diametru cu distante de 10 20 cm. Numai la cosurile foarte inalte, la partea
inferioara sunt necesare armaturi mai groase de 16 mm. Armaturile cele mai solicitate sunt
cele orizontale asezate in exterior; acestea au rolul de a rezista tendintei de fisurare, ce apare
din cauza dilatarii termice. La cosurile mici, armaturile verticale au o importanta redusa,
jucand rolul unor armaturi de repartitie, atat timp cat vantul si seismul nu dau momente
incovoietoare care sa provoace intinderi in beton. La cosurile mai inalte de 60 m, la partea
inferioara apar eforturi de intindere importante din cauza momentului incovoietor provocat de
vant si cutremure, armaturile verticale jucind un rol important prin preluarea eforturilor
verticale de intindere. Se da o mare atentie dimensionarii, asezarii si jontarii de armaturi, care
nu trebuie facute in aceeasi sectiune, ci esalonat pe inaltimea cosului. Betonul se executa de

clase ridicate, peste C16/20 cu o granulometrie ingrijita, cu granule de maxim 30 mm.


Executarea betonului se face prin vibrare utilizand un beton vartos, vibrat, sau un beton
plastic, cu o raspandire medie de 48 50, in cazul in care nu se dispune de instalatie de
vibratie.

b. Cosuri prefabricate Exista in prezent mai multe metode de executie de asemenea cosuri.
In cele ce urmeaza se vor analiza cateva sisteme mai des folosite. Piesele prefabricate sunt
astfel create, incat sa prinda intre ele samburi de beton armat turnat la montarea
prefabricatelor si care asigura stabilitatea necesara la sarcinile verticale si orizontale. Acest
sistem este recomandabil pentru inaltimi mici de cosuri, cel mult pana la 50 m. Sistemul din
figura 2e are avantajul ca reduce cantitatea de beton turnat odata cu montarea prefabricatelor.

Toate aceste sisteme se folosesc la inaltimi mici de cosuri (pana la 60 m) deoarece


elementele de beton turnat, inglobandu-se in grosimea prefabricatului, nu pot capata
dimensiuni prea mari. Avantajul pe care il prezinta este ca dau in exterior o forma perfect
circulara sau poligonala, ceea ce imbunatateste comportarea la actiunea vantului.
Pentru cosuri de inaltimi mai mari, se folosesc tipurile indicate in Fig. 3 si Fig. 4. La
tipul din figura 3, elementul principal de rezistenta este un cadru spatial alcatuit din stalpi
vertical si grinzi inelare orizontale, intre care se aseaza boltarii prefabricati ai cosului.
Sistemul nu mai este utilizat in prezent fiind inlocuit cu boltari care prin alcatuirea lor
formeaza insasi cofrajul portiunii care urmeaza a fi turnata. Se ajunge astfel la cosurile in
clavouri, realizate cuinaltimi de peste 100 m. (Fig. 4)

Pentru reducerea greutatii pieselor prefabricate de la partea de jos a cosului,, poate fi


folosit un sistem in care piesele prefabricate sa aiba lungimea pe jumatate cat distanta intre
doi stalpi. Un capat al fiecarei piese formeaza o nervura de rezistenta, iar celalalt capat
realizeaza legatura intre boltari.

In figura 5, a si b, sunt prezentate doua tipuri de cosuri la care prefabricatele au


exclusiv rolul de cofraj pentru masa de beton care se toarna monolit intre ele.
Trebuie mentionat ca atunci cand in calcul static se conteaza pe rezistenta la
compresiune a prefabricatelor tinand seama de rezistenta mai slaba a mortarului de la rosturi,
nu se da in ansamblu betonului turnat si prefabricatelor decat o rezistenta de compresiune de
30 40 kg/cm2.
Cand insa se conteaza in rezistenta numai pe betonul turnat monolit intre prefabricate,
se tine seama ca existenta prefabricatelor reprezinta o rezerva importanta de rezistenta si se
da un spor de rezistenta betonului cu 20 30% fata de cea a constructiilor curente.
Orizontal, cosurile prefabricate sunt legate cu inele de armatura din otel-beton asezate
intre clavouri sau cu mustati de otel rotund, ce ies din ele. Armaturile orizontale se fac astfel
incat sa se acopere lungimea mai multor clavouri, iar intreruperea armaturilor se alterneaza la
diferite rosturi.
Cornisele nu sunt necesare la aceste cosuri si se suprima. In schimb, la cosuri foarte
inalte se amenajeaza la partea superioara posibilitati de circulatie necesare intretinerii.

Zidaria interioara a cosurilor de fum


Cosurile de beton armat se captusesc in
interior cu o camasa izolatoare, pentru ca
temperatura mare din interior sa nu ajunga la
peretii de beton armat.
Aceasta izolare termica se face din
caramida refractara sau caramida obisnuita si din
diferite straturi izolatoare realizate din goluri de
aer, zgura, dialit, etc. Un calcul termic trebuie sa
justifice modul de izolare admis. Oricare ar fi
modul de inzidire al cosurilor in vederea izolarii
termice, este neaparat necesar ca aceasta inzidire
sa fie astfel facuta incat sa aiba posibilitatea de
dilatare si miscare la variatiile de temperatura.
Un perete de beton armat poate suporta intre cele doua fete, fara pericolul unei fisuri
exagerate, o diferenta de temperatura de circa 60oC. Ori prin introducerea izolatiei de
protectie se cauta a se obtine tocmai micsorarea de temperatura dorita, intre cele doua fete ale
peretelui de beton armat
Captusirea se face in functie de temperatura gazelor introduse. Uzual se zideste o
camasa de zidarie refractara in grosime de 12,5 cm. La cosuri foarte mari, peste 70 m
inaltime, la primii 20 m precum si la temperaturi foarte mari, se prevede o camasa de zidarie
de protectie cu grosimea de 25 cm. Apoi se lasa un spatiu de 5 15 cm pana la peretele de
beton armat, care formeaza spatiul izolator propriu-zis si care se umple cu dialit, kiesselgur,
zgura granulata de furnal, vata de zgura, etc. Uneori, la cosurile cu temperaturi reduse ale

gazelor acest spatiu ramane gol. Trebuie mentionat ca zidaria refractara nu izoleaza termic
mai bine dar este mai rezistenta termic decat zidaria obisnuita, care temperaturi inalte se
macina. Uneori se foloseste caramida refractara numai pe treimea inferioara a cosurilor, in
special la cele mici, iar in rest se foloseste caramida obisnuita. In general, o zidarie de
caramida obisnuita nu sufera daca diferenta de temperatura intre cele doua fete ale zidului nu
depaseste 200 grade Celsius. Acoperirea de beton a armaturii din piesele de beton armat se
lasa de 3 cm, pentru ca eventualele fisuri, care se pot produce in timp in captuseala, sa nu
permita gazelor sa atace direct armatura din beton. La prefabricate, aceasta acoperire se poate
lasa de 1,5 cm. Ca sa nu apara eforturi suplimentare datorita dilatarii diferite a betonului, fata
de captuseala de zidarie din interior, captuseala de caramida se face pe tronsoane de 7 10 m
inaltime, care reazema fiecare pe console scoase din peretele de beton armat al cosului.
Acest mod de rezemare, cu ingrosarea zidului de beton armat, da rezultate bune numai
la temperaturi reduse sub 300 grade Celsius .
La temperaturi mai inalte, betonul armat se incalzeste neuniform si se produc zone cu
fisuri puternice.
In cazul cand intre zidarie si beton se prevede zgura, pentru ca aceasta sa nu se taseze,
se scoate cam din 3 in 3 metri un sir de caramizi in consola (Fig.9a) spre spatiul izolant, ca sa
il compartimenteze.

Zidaria de protectie se poate rezema si prin bolti tot din zidarie, zidite pe consolele
lasate din perete, ca in fig. 9b. Acest sistem este indicat pentru temperaturi foarte inalte.
In fig.10 se arata modul de rezemare al zidariei de izolatie in cazul unui cos
prefabricat. Aceasta reazema pe grinzi de beton armat prefabricate, care la randul lor reazema
pe niste console scoase din stalpii turnati.
Pentru ca si grinzile sa poata sa se deformeze liber, ele sunt prinse de console, la un
singur capat, cu un dorn metalic.
La partea superioara se prevad de obicei deasupra gurii cosului placi protectoare de
bazalt artificial, un inel dintr-un beton special, sau o camasa de fonta, care sa reziste la acizii
din fum (acid sulfuric). Aceasta camasa de protectie se face cu panta de circa 3% spre
interiorul cosului.

Uneori se poate utiliza si caramida antiacida care sa apere varful cosului pe ultimii 3
metri.
Pe fundul cosului se
prevede
de
asemenea
pardoseala
din
caramida
antiacida.
Fundul
cosului
trebuie executat in panta, astfel
incat sa permita curatirea
cenusii care se depune.
Planseul
pe
care
reazema gratarele de fund la
cosuri cu temperaturi foarte
mari, se face cu reazeme
mobile pentru a permite miscari
si a anihila eforturile produse
prin dilatare neegala.

Alcatuirea fundatiilor
Fundatiile cosurilor se fac in mod obisnuit mai adanci decat fundatiile celorlalte
constructii industriale. Ele sunt constructii grele, cu suprafete mici de fundatie si adesea au
nevoie un spatiul necesar asezarii canalelor de fum sub nivelul terenului.
Cosurile de zidarie si de beton armat de dimensiuni mici pot fi construite pe fundatii
de beton simplu nearmat sau beton slab armat.
Cosurile mai mari se fundeaza pe placi rotunde de beton armat cu grosime constanta
sau variabila, formand radiere rotunde sau poligonale, dupa forma cosului.
Aceste radiere ajung cateodata la grosimi foarte mari, 4 5 m, din cauza eforturilor
mari de alunecare si forfecare ce apar. Asemenea grosimi de fundatii pot fi realizate si la
cosurile foarte inalte, peste 70 80 m inaltime, deoarece la asemenea lucrari e necesar un
teren bun de fundare.
Armatura radierelor se face din vergele de otel cu diametre pana la 25 mm. Pentru
aceste armaturi otelul OL38 da rezultate foarte bune. Armaturile se pun circular si radial in
dreptul peretilor cosului si pe doua directii rectangulare in mijlocul placii de radier. Se prevad
vergele de armaturi ridicate si agrafe care sa lege straturile de armaturi ale radierului de la
partea inferioara si superioara.
La cosurile cu inaltimi de 70 80 m se fac fundatii pe placi cu nervuri. Placile se fac
cu grosimi de 30 100 cm, iar nervurilor li se da inaltimea permisa de adancimea de fundare
si imprejmuirile cosului.
Se pot face astfel nervuri cu inaltimi de 5 7 m si chiar mai mult. Nervurile trebuie
bine legate la partea lor superioara cu un inel armat, in grosimea cosului si care e supus la
compresiune. La partea inferioara, nervurile intra in radier si sunt legate prin armaturile

intinse, circulare ale radierului. Radierul care reazema pe nervuri si pe peretii cosului, se face
cu o grosime de cel putin 30 cm. Calculul indica la cosurile mari ca acest radier sa fie mai
gros pe portiunea interioara, rotunda a cosului si mai subtire pe portiunile iesite in consola
unde nervurile pot fi asezate oricat de apropiat.
Un
calcul
absolut
riguros al fundatiilor de cosuri
este dificil de facut din cauza
marelui numar de ipoteze de
incarcare posibil si din cauza
neuniformitatii pamantului pe
care se fundeaza. Din aceasta
cauza cat si din cauza rigiditatii
mari ce se da talpilor de
fundatii, apare neindicat a se
considera fundatia ca o placa
elastica si sa se tina seama de
deformarile ei. In schimb, se va
tine totdeauna seama de
continuitatea placii de fundatie
in dreptul peretilor cosului si se
vat ine seama si de momentele
incovoietoare ce se pot naste in peretii cosului din cauza deformarii placii care se fundeaza.

Canalul de fum
Canalul de fum al unui cos se
plaseaza in mod obisnuit sub nivelul
terenului , impunind adesea construirea
fundatiilor la o adancime mare.
Asezarea canalalelor de fum la nivelul
terenului, total sau partial, are dezavantajul
de a impiedica circulatia in jurul cosului si nu
se utilizeaza decat atunci cand cosul este
foarte aproape de instalatia de producere a
gazelor de evacuat.
La cosuri foarte mari, canalele de fum
se pun la inaltime, fiind sustinute pe o
constructie de beton armat, care are forma
unei estacade si care se alcatuieste astfel incat
cosul sa aiba asigurate miscarile necesare
dilatatiei.

Intre cos si canalul de fum se lasa un rost de dilatatie bine inchis prin sicane, care sa
nu dea loc la schimburi de aer sau gaze cu exteriorul, dar care sa nu impiedice dilatatia
constructiei.
Cosurile mari pot fi deservite de doua canale de fum, ceea ce reprezinta si o
posibilitate de intretinere si reparatie in timpul exploatarii.
Canalele de fum sunt constructii inzidite in interior complet cu caramida refractara
sau obisnuita dupa temperatura gazelor de evacuat. La inzidirea canalelor de fum, se vor lasa
in zidarie spatiile izolatoare necesare pentru ca zidaria refractara sa se poata dilata in voie si
ca betonul armat sa fie aparat de temperaturi prea inalte.
In acest scop pereti si plafonul canalului de fum vor fi izolati similar peretelui cosului,
tinand seama ca atunci cand canalul de fum e complet ingropat, racirea betonului se face cu
mai mare greutate.

Lucrari anexe ale cosurilor de fum


Scari de acces, centuri de siguranta si balcoane de vizitare. Pentru inspectarea si
intretinerea cosurilor, in peretele lor se monteaza scari care permit accesul pana la varf, prin
interior la cosuri incadrate in ansambluri de constructii si prin exterior la cosuri mari.
Scara se poate realiza din trepte din otel-beton sau din panouri prinse din loc in loc cu
buloane trecute pirn peretii cosului. La cosurile turnate monolit asezarea si ancorarea
treptelor se va face la betonarea peretilor. Treptele au laturi de 60 70 cm si in mod obisnuit
sunt facute din otel rotund ( = 20 25 mm).
Distanta obisnuita intre trepte este de 30 40 cm si este constanta pentru acelasi cos.
Distanta primei trepte de la sol va fi circa 5 m pentru a nu fi accesibila urcarea trecatorilor, in
special a copiilor. Distanta de la treapta la perete se face de 15 20 cm.
La 4 5 trepte, se prevad inele de siguranta distantate intre ele cu cel mult 1,60 m,
pentru ca un muncitor care se urca pe cos sa se poata rezema pe ele, daca oboseste.
Aceste inele de siguranta se fac din vergele de otel rotund 18 20 mm, sau din
platbande de sectiune echivalenta. Ele trebuie sa poata inchide un contur de 500 600 mm si
pot avea vergele de legatura longitudinale care dau o mai mare siguranta celui care urca
treptele. La cosurile mai inalte de 15 m inelele de siguranta sunt obligatorii.
La varful cosurilor foarte inalte, se prevad odihne si platforme de lucru; este de
recomandat chiar un balcon circular. Acesta poate fi executat din piese fine metalice sau chiar
din beton armat la cosurile foarte mari. La cosurile importante este bine sa se monteze trepte
si in interior pentru vizitare si reparatii; lipsa vizitarii usoare face ca uneori, zidaria refractara
sa se degradeze si, implicit, sa sufere si scheletul de rezistenta din beton armat fara ca sa se
stie in exploatare.
La varful cosului este recomandabil de asemenea sa se monteze inele si ancore
metalice, pentru a se prinde su usurinta schele interioare si exterioare pentru eventuale
reparatii.

Treptele si centurile vor fi protejate contra ruginii prin vopsire.

Paratrasnete. Numarul de paratrasnete necesare se prescrie in functie de inaltimea cosului.


Ele se plaseaza la maximum 0,5 m lateral scarilor. Varfurile de paratrasnet se vor lega intre
ele printr-un cerc metalic, legat la cablul de legatura al paratrasnetului. La cosurile mai inalte
de 50 m, sau cu diametrul interior al gurii cosului mai mare de 2,20 m se vor prevedea doua
legaturi independente cu pamantul. Cablul care leaga paratrasnetul de pamant va fi din otel,
cu varful sudat intr-o piesa de otel inoxidabil. Contactul cablului cu pamantul se face in
primul strat acvifer, daca acesta este la nivel apropiat si la adancime coborata, de cel putin 1
m sub nivelul talpii de fundatie; in caz contrat, se face printr-o placa de cupru asezata pe un
strat de zgura si clorura de sodiu de cel putin 20 cm grosime.
Semnalizare. Cosurile vor fi prevazute cu semnalizare luminoasa, in special cele foarte inalte
si cele din vecinatatea aeroporturilor. Pentru aceste semnalizari se vor utiliza semnale stabilite
de aeroporturile invecinate.
Aparate de masura. In canalul de conducere a gazelor la cosuri, sau in partea inferioara a
cosului, se vor prevedea locasuri speciale pentru montarea aparatelor de control al tirajului,
temperaturii, vitezei si presiunii gazelor. Aceste locasuri vor fi prevazute cu usi de acces si
vor avea dimensiunile cerute de instalatiile ce se vor face.

Executia cosurilor de fum


Cosurile de fum sunt constructii inalte la care schela de executie este foarte
costisitoare. De aceea, pana ce nu s-a pus la punct ececutia cofrajelor alunecatoare,
dezvoltarea cosurilor de beton armat turnat monolit a fost tinuta in loc, fiind preferate
cosurile de zidarie, care folosesc schele interioare.
Cosurile prefabricate sunt mai usor de executat, executia lor apropiindu-se mult de
cea a cosurilor de caramida, caramida reprezentand ea singura, cel mai simplu prefabricat.
In ultimul timp insa, a luat o mare extindere, folosirea cofrajelor alunecatoare, care nu
reazema pe schela, ci pe partea de cos executata in prealabil, suprimandu-se astfel complet
schela exterioara si reducandu-se instalatia interioara la un bob pentru transportul betonului si
a diferitelor materiale.

a. Cofraje alunecatoare pentru cosuri cilindrice


Sunt formate din 2 cilindri de lemn de aproximativ 1,00 1,20 m inaltime, intre care
se toarna peretii de beton. Cei 2 cilindri sunt suspendati de o serie de cadre de lemn prin care
trec niste vinciuri de o forma speciala.
Aceste vinciuri reazema pe betonul peretilor, prin intermediul unei armaturi verticale,
alcatuita din vergele groase de 25 30 mm care ies din beton.
Platforma de lucru reazema tot pe cilindri de cofraje.
(Fig. 16)
Piesele principale sunt vinciurile amintite. Acestea sunt
tevi filetate la exterior prin care sunt trecute tijele verticale de
sustinere. La partea lor de jos, se monteaza o piesa
independenta, care se fixeaza strans de tije, astfel incat
formeaza un opritor pentru teava filetata. Peste teava se aseaza
o piulita puternica de care este legat cadrul care sustine tot
cofrajul si platforma, iar la partea superioara, de teava, se
fixeaza o parghie care o poate roti.
Prin rotire, teava filetata capata o miscare de inaintare,
care insa nu este permisa de piesa de fixare. Asa fiind, ea
ramane pe loc si ceea ce avanseaza este piulita cu tot cadrul
agatat de ea. In acest mod cofrajul se ridica.
Fiecare vinci se roteste pe rand un sfert de tura, astfel
incat platforma se ridica uniform. Pentru ca, prin rotirea in
acelasi sens a vinciurilor, cofrajul sa nu sufere o torsiune,
jumatate din vinciuri au rotirea la stanga si jumatate la dreapta.
Dupa ce piulita a parcurs tot filetul tevii, teava se roteste in sens invers pana ce piulita
ajunge din nou la partea inferioara a filetului. Aceasta operatie se face pe rand la fiecare vinci
pentru a nu dezechilibra platforma si cofrajul.
Apoi presa de fixare se muta mai sus, se fixeaza pe tija, teava este invartita in
continuare in piulita sa si astfel cofrajul inainteaza. Viteza unui asemenea cofraj poate atinge
2 3 m pe zi, in functie de viteza de intarire a betonului.

b. Cofraje reutilizabile pentru cosuri de fum conice


In interiorul cosului se face o schela din panouri prefabricate. Cofrajul cosului este de
data aceasta metalic. Se foloseste o camasa exterioara si una interioara, intre care se toarna
peretii de beton. Cele doua camasi inalte in jur de 2,5 m sunt formate din panouri
dreptunghiulare si panouri trapezoidale, care dau forma tronconica dorita cosului si sunt
atarnate de schela interioara prin palane care le pot trage in sus.

Panourile care formeaza camasa, au joantele intarite prin corniere care permit legarea
lor intre ele prin buloane.
Panourile de capat nu asemenea corniere la joanta comuna si prin aceasta permit un
joc al diametrului camasii, obtinut prin suprapunerea celor doua capete de tabla ale
panourilor.
Pe masura ce, odata cu inaltimea,
diametrul cosului scade, cele doua capete se
suprapun tot mai mult si apoi, incet, incet, se
elimina cate un panou dreptunghiular. Daca
trebuie modificata pe drum conicitatea
cosului, se elimina un panou trapezoidal sau
se introduce un panou de tip special.
Acest lucru trebuie prevazut in
proiect, aratandu-se exact panoul ce se
scoate si in ce punct anume.
Dupa ce se toarna un tronson de cos
intr-un astfel de cofraj, buloanele acestuia se
slabesc si camasa este trasa in sus tot cu
ajutorul palanelor, agatate de schela
interioara, care se inalta odata cu cosul si
inaintea lui. Apoi se strang din nou
buloanele si se fac petrecerile cerute de
panta cosului.
Pe timp de iarna tot cofrajul inclusiv
platforma respectiva se imbraca intr-o
baraca, astfel incat operatia de betonare
poate continua.
Principala preocupare in timpul executiei
cosurilor trebuie sa fie mentinerea verticalitatii
cosului, controlata atat cu firul cu plumb cat si cu
ajutorul aparatelor topografice de precizie.
Axul cosului se materializeaza printr-un reper
metalic, care se aseaza in centrul fundatiei cosului de
fum. Din acest punct se verifica incontinuu
verticalitatea cosului si circumferinta respectiva.
Trebuie remarcat ca o deviere foarte mica de
la axul teoretic al cosului se observa imediat, iar
aspectul cosului lasa de dorit.
Pentru ca schela interioara sa poata rezema in
conditii bune se recomanda ca eventualele plansee
sau pereti despartitoride la baza cosului sa se execute dupa terminarea cosului intreg.

Consolele de beton pe care se aseaza captuseala de izolare termica, se executa facand


camasa interioara din doua tronsoane pe verticala, in timp ce camasa exterioara se face dintrun singur tronson de circa 2,5 m inaltime. Printr-o inclinare favorabila a tronsonului superior,
se pot realiza consolele dorite (Fig. 18).

c. Executarea cosurilor din elemente prefabricate


Din elemente prefabricate se executa cosuri care au fata vazuta gata finisata din
prefabricate si cer cel mult o rostuire in exteriorul cosului. Prefabricatele se executa de
preferinta in cofraje metalice, pe mese vibrante. Se va utiliza un beton B200 B300.
Grosimea pieselor prefabricate se face de obicei in functie de calitatea ce poate fi asigurata in
executie; la cofraje metalice, cel putin 4 cm, iar la cele din lemn, cel putin 6 cm. Greutatea
pieselor prefabricate este in functie de utilajul disponibil; recomandabil insa ca aceste piese
sa fie mai usoare de 200 kg ceea ce permite executia cu un utilaj putin costisitor. Mortarul de
inzidire al prefabricatelor se va face puternic, va avea cel putin rezistenta de 200 kg/cm2 si o
granulometrie studiata, nisipul fin gruntos si asortat cu granule pana la 7 mm dimensiune
maxima. Cantitatea de ciment prevazuta este de 500 600 kg la metru cub de nisip. Pentru
mortare se instaleaza in centrul cosului un bob de ridicare. Montarea este rapida. La un cos de
3 4 m diametru o echipa alcatuita din sef montor, un fierar si 5 muncitori, la o inaltime de
60 80 m de la teren, poate monta pe zi 1,20 2,00 m de cos, lucrand la montaj 6 ore pe zi.

Starea tehnic actual a numeroase couri de fum este departe de a fi mulumitoare, avariile
pe care acestea le nregistreaz fiind un semnal de alarm n ceea ce privete sigurana lor
viitoare att din punctul de vedere al exploatrii normale, ct i al riscului seismic.
Astzi, n Romnia sunt n funciune circa 200 couri industriale din beton armat a cror
nlime variaz ntre 60 m i 280 m, cea mai nalt structur de acest gen fiind realizat la
Uzina de Metale Neferoase din Baia Mare, cu o nlime de 350 m.
O analiz mai atent a structurii courilor de la centralele termoelectrice (Ialnia, Rovinari,
Deva, Palas Constana) i de la combinatele petrochimice (Brazi, Piteti) a evideniat o
comportare necorespunztoare la aciunea termic i chimic, nregistrndu-se, n majoritatea
cazurilor, urmtoarele avarii tipice:

dezvoltarea unor fisuri i crpturi verticale care depesc cu mult condiiile


exploatrii normale