Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suprastructurile
SLungimea
Suprastruct
urii
[m]
Deschidere
a
de calcul
[m]
Nr. De
grinzi in
sectiunea
transversal
a
Inaltimea
grinzilor
[m]
12
15
11.3 14.3
0
0.85 0.95
18
21
24
27
30
33
17.30
20.30
23.3
36.3
39.3
32.3
1.2
1.0
1.4
1.2
1.60
1.75
1.90
2.05
21
18
267
23
377
443
525
599
Greutatea
unei grinzi
[kN]
104
Materiale
folosite
135
9
Beton: C32/40 prefab.
precomprimat
: C25/30 monolit
Otel : SBP 1, PC52 si
OB37
Numar
80.5%
86.5%
Metal
15.7%
6.0%
Lemn
1.3%
3.3%
Zidarie
1.2%
3.1%
Mixte
1.3%
1.1%
Podurile din beton armat prezinta o serie de avantaje dintre care pot fi
mentionate urmatoarele:
a si b - vederi;
Se lanseaza in consola grinda metalica pana cand reazemul din fata
(prevazut cu papucul de rezemare) ajunge in dreptul pilei, apoi se face
calarea acestui reazem, transformandu-se astfel grinda dintr-o grinda cu
consola intr-una continua cu doua deschideri l1 si l2. Pentru a se evita
pericolul de rasturnare a grinzii metalice in timpul lansarii, in dreptul primului
reazem se prevede o contragreutate.
figura 4 si 5
m, este atinsa prin adaugarea unui sistem 4,375 m pe ambele pri ale
cutiei. Piese de otel au fost n ntregime construite n atelier i apoi au fost
duse pe santierul constructiei. n cele din urm o bara lunga de oel de 27,5
m a fost conectata pentru a fi lansata pe platforma.
innd cont de aciunile seismice semnificative, o platforma din otelbeton compozita continua a fost propusa pentru a reduce greutatea pe
platforma. Platforma este de 24 de m lime i 175 m lungime, i a fost
mprita n dou segmente care se ntind pe 87,5 m lungime. Seciunea in
cruce este de 4,52 m adncime (o caset structural de oel 4,20 m i o
placa de beton consolidata de 0,32 m). Seciunea transversal este o singur
celul alcatuita dintr-o caseta de oel, 8 m lime i 4,20 m adncime (fig. 8).
Limea completa de 24 de m este atinsa prin adugarea unui strut i a unui
sistem de noduri, fiecare 4,375 m pe ambele laturi ale cutiei (fig. 7).
Metoda de constructii
Intreag platforma a fost construit ntr-un atelier de lucru n Madrid
(Spania), apoi transportata cu camionul la sit i apoi ridicate in situ chiar n
spatele zidului de sprijin de nord. Un nas de oel cu lungime de 27,5 m (fig.
10) a fost conectat la capatul de platforma i apoi platforma de oel casetata
a fost lansata la locaia sa final. Grinda de oel a fost lansata folosind
reazeme glisante temporare, amplasate pe zidul de sprijin i pilon, de
asemenea, folosind apte reazeme suplimentare de alunecare plasate la
fiecare 26,25 m de-a lungul zonei de lucru in spatele de nord a zidului de
sprijin. Greutatea platformei de oel este de 10 000 kN. Deformarea maxim
a vrfului platformei n timpul lansrii a fost redusa la aproximativ 1500 mm,
utilizand ferma de otel de 27,5 m (Fig. 10).
Fig.13.
Calcule
O sarcin maxim vertical de 4517 kN, a fost nregistrata pe pilon iar
pe grinda in consola capacitatea maxima a fost atinsa. Sarcinile transferate
de la rulmentii temporari la placile de compresiune n timpul lansrii au fost
semnificative. Un studiu detaliat al efectelor a fost facut in zona de incarcare,
utilizand modelarea neliniara cu element finit (FEM) (Fig. 14). Astfel, a fost
posibil s se ia n considerare diferite ipoteze. Momentele incovoietoare pe
rulmentii temporari n timpul lansrii sunt afectate de tipul de rulmenti. Prin
urmare, a fost facuta o analiz detaliat, lund n considerare fiecare
rulment in parte.
Concluzii
Podul Vicario este alcatuit din doua deschideri. Fiecare deschidere este
de 87,5 m lungime i 24 m lime. Carcasa de oel este de 4,2 m adancime si
8,5 m latime. Placa este alcatuita dintr-un beton armat ,de 24 m lime i
0,32 m adncime, a fost construit pe o carcasa de oel. Ferma de otel a fost
lansata cu ajutorul unui lansator de 27,5 m lungime. Deplasarea pe vertical
n timpul lansarii a fost de aproximativ 1500 mm.
La calculele detaliate s-a luat n considerare comportamentul non-liniar
a plcuelor i au fost efectuate pentru studierea efectelor in zona de
1. Montarea grinzilor celui mai mare viaduct din judetul Cluj Autostrada Trasilvania
Lansatorul de grinzi - firma Bechtel
Destinat montrii grinzilor U pe poduri i viaducte, lansatorul este cel
mai complex utilaj folosit la construcia autostrzii. Practic, el se compune
dintr-un sistem de poduri rulante, care preiau, alternativ uriaele grinzi de
165 de tone. Podul superior, care preia grinda se mic, n timp ce cellalt e
blocat. Apoi rolurile se inverseaz, grinda e preluat de podul inferior, care
se deplaseaz, timp n care cel superior rmne fix. Operaiunea se repet
pn cnd grinda ajunge la locul de pod unde trebuie montat.
Trailerul are peste 250 de tone, din care grinda are 160 de
tone. Practic, lansatorul de grinzi este format dintr-un ansamblu de poduri
rulante, cu ajutorul crora grinzile sunt transportate pn la locul unde vor fi
asamblate. Grinzile uriase folosite de constructorii autostrzii sunt produse
de Bechtel, nefiind fabricate de alte firme din Romnia. Grinzi de acest fel
nu se mai produc n Romnia. Bechtel face tipul sta de grinzi la statia de la
Turda de la kilometrul 9,5. Exist un trailer special fcut pentru asa ceva,
De asemenea, se observa in
sectiunea transversala ca partea
Utilizarea instalatiei tip DYWIDAG are o serie de avantaje tehnicoeconomice printe care:
-