Sunteți pe pagina 1din 204

Allen Carr, de profesie contabil, fumator de pana la 100 de

tigari pe zi, a incercat zadarnic, de nenumarate ori, sa se


lase de fumat, pana cand, in 1983, a descoperit METODA
USOARA (EASY WAY) care ii poarta astazi numele. A
infiintat o retea internationala de clinici Allen Carr pentru
vindecarea fumatorilor de adictie, a extins METODA
USOARA la alte situatii (dependenta de alcool, controlul
greutatii, etc), a publicat carti traduse ulterior in peste 20
limbi insotite adesea de versiuni video, audio sau CDROM.
Printre bestsellurile sale se numara cartea de fata (Allen
Carrs Easy Way to Stop Smoking, vanduta numai pana in
1992 in peste 2 milioane de exemplare, potrivit mentiunii de
pe coperta editiei a treia), The Only Way to Stop Smoking
Permanently, Allen Carrs Easyweigh to Lose Weight, How to
Stop Your Child Smoking, The Easy Way to Enjoy Flying.
Clinicile Allen Carr sunt frecventate de sute de mii de
persoane si au o rata de succes de peste 90%, evaluata prin
procentajul (de sub 10%) al fumatorilor carora, dat fiind ca
nu reusesc totusi sa se lase cu METODA USOARA, li se
returneaza suma platita.

PREFATA
In sfarsit, cura miraculoasa pe care o asteptau toti
fumatorii:
instantanee
eficienta chiar si pentru marii fumatori
fara simptome grave de abstinenta
nu necesita vointa
nu este un tratament de soc
nu necesita adjuvante sau gadgeturi
nici macar nu te ingrasi
permanenta
Daca esti fumator, singurul lucru pe care trebuie sa-l faci e
sa citesti cartea.
Daca esti nefumator si ai cumparat cartea pentru cei
dragi, singurul lucru pe care trebuie sa-l faci e sa-i convingi
s-o citeasca. Daca nu-i poti convinge, citeste-o tu; ultimul
capitol te va invata cum sa transmiti mesajul cartii celor din
jur si totodata cum sa-ti impiedici copiii sa se apuce de
fumat. Nu te lasa pacalit de faptul ca acum urasc fumatul.
Toti copiii il urasc inainte sa devina dependenti.

AVERTISMENT
Poate ca iti este cam frica sa citesti aceasta carte.
Poate ca, asemenea majoritatii fumatorilor, esti cuprins de
panica la simplul gand de a te lasa si, cu toate ca ai intentia
ferma sa nu mai fumezi intr-o buna zi, nu vrei ca ziua aceea
sa fie azi.
Daca te astepti sa-ti spun ca fumatorii sunt panditi de
niste riscuri cumplite de imbolnavire, ca ei cheltuiesc o mica
avere de-a lungul vietii lor de dependenta, ca fumatul e un
obicei mizerabil, dezgustator si ca tu insuti esti un individ
fara coloana vertebrala si lipsit de vointa ei bine, am sa te
dezamagesc. Pe mine, astfel de tactici nu m-au ajutat sa ma
las de fumat si, daca pe tine te-ar fi ajutat, atunci te-ai fi lasat
pana acum.
Metoda mea, pe care o s-o numesc METODA
USOARA, nu functioneaza asa. S-ar putea ca anumite
lucruri pe care ti le voi spune imediat sa ti se para greu de
crezut. Si totusi, cand vei termina cartea nu numai ca le vei
crede, dar te vei intreba cum de ai fost supus unei spalari a
creierului atat de grave incat sa crezi altceva.
E foarte raspandita ideea eronata ca noi alegem sa
fumam. Fumatorii aleg sa fumeze in aceeasi masura in care
alcoolicii aleg sa devina alcoolici sau dependentii de heroina
aleg sa devina dependenti. E adevarat, am ales sa aprindem
primele tigari asa, de incercare. Din cand in cand, aleg sa
merg la cinema, dar cu siguranta n-am ales sa-mi petrec
toata viata intr-o sala de cinema.
Te rog, gandeste-te: ai luat vreodata decizia ferma ca
in anumite momente ale vietii nu te vei putea bucura de o

cina sau de o intalnire cu prietenii daca nu vei fuma? Sau ca


nu te vei putea concentra, sau ca nu vei putea face fata
stresului fara o tigara? In ce moment ai hotarat ca ai nevoie
de tigari nu numai in imprejurari conviviale, ci tot timpul,
pentru ca altminteri te simti nesigur, ba chiar cuprins de
panica?
Ca toti fumatorii, ai fost ademenit in capcana cea mai
sinistra si mai subtila pe care au reusit s-o conceapa omul si
natura. Nu exista nici un pariinte pe aceasta planeta, fie el
fumator sau nefumator, caruia sa-I placa ideea ca odrasla lor
fumeaza. Asta inseamna ca toti fumatorii isi doresc sa nu fi
inceput niciodata sa fumeze. Si nu e de mirare ca inainte sa
fi devenit dependent nimeni n-are nevoie de tigari ca sa se
bucure de o masa ori ca sa faca fata stresului.
In acelasi timp, toti fumatorii vor sa fumeze in
continuare. La urma urmei, nimeni nu ne obliga sa ne
aprindem tigara; indiferent de motiv, noi decidem sa fumam.
Daca am putea apasa pe un buton vrajit care ne-ar
face sa ne trezim a doua zi ca si cand n-am fi aprins
niciodata prima tigara, unicii fumatori de maine dimineata ar
fi tinereii aflti inca in faza de experimentare. Singurul lucru
care ne impiedica sa renuntam este TEAMA!
Teama ca va trebui sa trecem printr-o perioada
indefinita de nefericire, privatiune si dorinta nesatisfacuta
pentru a deveni liberi. Teama ca mancarea sau o intalnire cu
prietenii nu va mai fi la fel de placuta fara o tigara. Teama ca
nu ne vom mai concentra, nu vom mai face fata stresului sau
ca nu vom mai avea destula incredere in noi insine in lipsa
micii noastre carje. Teama ca personalitatea si caracterul
nostru se vor schimba. Si, mai presus de toate, teama ca
niciodata nu ne vom elibera complet ( un fumator ramane
pe veci fumator ), ca ne vom petrece viata visand la tigara.

Daca, la fel ca mine, ai incercat deja toate tehnicile ca sa te


lasi de fumat si ai trecut prin mizeria aceea pe care eu o
numesc Metoda vointei , esti nu numai cuprins de teama,
ci si convins ca nu te poti lasa niciodata.
Daca ai dubii, daca esti panicat sau daca ai impresia
ca n-a venit inca momentul sa te lasi, atunci da-mi voie sa-ti
spun ca dubiile ori panica ta sunt provocate de teama. Nu
tigarile iti linistesc teama, tigarile o produc. Nu tu ai hotarat
sa cazi in capcana nicotinei. Dar, ca orice capcana, ea este
astfel conceputa incat sa te mentina inauntru.Intreaba-te:
cand ai aprins acele prime tigari asa, ca sa incerci - , ai
decis sa fii fumator pentru tot restul vietii? Daca nu, cand o
sa te lasi? Maine? La anul? Nu te mai pacali singur !
Capcana e in asa fel conceputa incat sa te tina prins toata
viata. Daca n-ar fi asa, de ce crezi ca toti fumatorii din jur nu
renunta mai inainte ca fumatul sa-i ucida?
Cartea aceasta a fost publicata acum zece ani si a
ramas, an dupa an, un bestseller. Pot judeca, prin urmare,
care sunt efectele metodei mele. Asa cum vei citi in curand,
aceste efecte mi-au depasit cele mai nebunesti sperante. Au
aparut insa si doua aspecte ingrijoratoare ale METODEI
USOARE. Despre al doilea aspect voi vorbi mai tarziu.
Primul aspect a reiesit din scrisorile pe care le-am primit.
Iata trei exemple tipice:
N-am avut incredere in promisiunile dvs, si imi cer
scuze. A fost usor si placut, exact asa cum ati spus. Am
daruit cartea dvs. Tuturor prietenilor si rudelor mele care
fumeaza, dar nu pricep de ce nu o citesc.
Am primit cartea dvs. Acum opt ani de la un prieten
care se lasase de fumat.Abia acum am citit-o. Singurul meu
regret este ca am pierdut opt ani.

Tocmai am terminat de citit METODA USOARA. Am


doar patru zile de cand m-am lasat de fumat, dar ma simt
extraordinar si stiu ca n-o sa mai am niciodata nevoie de
tigara. Am inceput sa citesc cartea dvs. acum cinci ani, am
ajuns la jumatate si am intrat in panica. Am stiut ca daca o
sa citesc mai departe va trebui sa ma las. Doamne, ce
proasta am fost!
Nu, doamna in cauza nu a fost proasta. Vorbeam mai
devreme de un buton vrajit, METODA USOARA functioneaza
exact ca un buton vrajit. Sa fie clar: METODA USOARA nu e
magie, dar, pentru mine si pentru sutele de mii de fosti
fumatori care au descoperit cat de usor si de placut este sa
renunti la fumat, ea pare ceva magic!
Avertismentul meu e urmatorul. Suntem intr-o situatie
de genul: ce a fost intai, oul sau gaina? Orice fumator vrea
sa se lase si orice fumator poate descoperi ca lucrul acesta
e usor si placut. Numai teama il impiedica sa incerce. Cel
mai mare beneficiu este eliberarea de aceasta teama. Dar
nu te vei elibera pana cand nu termini cartea. Pe de alta
parte, la fel ca in cazul doamnei de mai sus, teama ta se
poate amplifica pe masura ce citesti, si asta te poate face sa
nu mai termini cartea.
Nu tu ai decis sa cazi in capcana, dar trebuie sa-ti fie
clar: nu vei scapa de-acolo decat daca hotarasti ferm ca asa
vei face. S-ar putea sa fii gata-gata sa te lasi de fumat. Sau,
dimpotriva, s-ar putea sa fii nehotarat. Oricum ar fi, te rog sa
tii minte: N-AI ABSOLUT NIMIC DE PIERDUT!
Daca, atunci cand vei termina cartea, decizi ca vrei sa
fumezi in continuare, nimic nu te poate impiedica. Nu trebuie
nici macar sa fumezi mai putin ori sa renunti la fumat in timp
ce citesti. Si, nu uita, nu e vorba de un tratament de soc.
Dimpotriva, n-am decat vesti bune pentru tine. Te-ai gandit

vreodata cum s-a simtit Contele de Monte Cristo cand am


scapat din capcana nicotinei. Si la fel se simt milioanele de
fosti fumatori care mi-au folosit metoda. Asa te vei simti si tu
la sfarsitul cartii!
INCEARCA!

INTRODUCERE
O SA VINDEC LUMEA DE FUMAT.
Asa i-am spus sotiei mele.A crezut ca am luat-o
razna. Lucru de inteles, de vreme ce asistase la
nenumaratele mele incercari esuate de a ma lasa de funat.
Cea mai recenta se petrecuse in urma cu doi ani. Trecusem
prin sase luni de purgatoriu crunt inainte sa ma las pagubas
si sa-mi aprind o tigara. Marturisesc fara rusine ca am
plans ca un copil. Am plans pentru ca stiam ca sunt osandit
pe viata sa fumez. Ma straduisem atata si fusesem asa de
nefericit, incat mi-am dat seama ca n-o sa mai am niciodata
forta sa ma supun iar acelei torturi. Nu sunt un tip violent,
dar daca vreun nefumator plin de bunavionta ar fi fost
indeajuns de nechibzuit atunci incat sa-mi spuna ca orice
fumator se poate lasa cu usurinta, imediat si pentru
totdeauna, cred ca n-as mai fi fost responsabil de actele
meleDar sunt convins ca orice juriu din lume format doar
din fumatori m-ar fi iertat, incadrandu-mi fapta la
omucidere justificata .
Probabil Probabilti se pare de necrezut si tie faptul ca
unui fumator ii poate fi usor sa se lase. Daca asa este, te rog
nu arunca aceasta carte la cos! Ai incredere. Te asigur ca
pana si tie iti poate fi usor sa te lasi de fumat.
Dar sa revin. Doi ani mai tarziu, dupa ce tocmai
stinsesem ultima mea tigara stiam ca era ultima ii
spuneam sotiei mele nu numai ca am devenit nefumator, ci
si ca voi vindeca de fumat tot restul lumii. Recunosc ca in
acel moment scepticismul ei m-a cam enervat. Si totusi,
sentimentul meu de exaltare n-a disparut. Banuiesc ca
entuziasmul de a fi devenit un fericit nefumator imi deforma

cumva perspectiva. Abia mai tarziu am inteles de ce Joyce,


impreuna cu rudele si prietenii mei apropiati, ma considera
un mascarici.
Privind in urma, am impresia ca intreaga mea viata na fost decat o lunga pregatire pentru rezolvarea problemei
fumatului. Chiar si anii aceia oribili, cand invatam
contabilitate si apoi o practicam, m-au ajutat sa descalcesc
misterele capcanei fumatului. Se spune ca nu poti insela pe
toata lumea tot timpul, insa companiile producatoare de
tigari au facut asta ani in sir, eu asa cred. Si mai cred ca sunt
primul care intelege cu adevarat capcana fumatului. Daca
par increzut, ma grabesc sa adaug ca eu personal n-am nici
un merit este doar meritul unor imprejurari din viata mea.
Ziua glorioasa era 15 iulie 1983. Nu scapasem de la
Auschwitz, dar imi inchipui ca cei care au scapat de acolo au
avut aceeasi senztie de usuraresi beatitudine ca mine atunci
cand am stins acea ultima tigara. Mi-am dat seama ca
descoperisem lucrul pentru care se roaga orice fumator: o
metoda usoara ca sa se lase.
Dupa ce am testat metoda pe fumatorii din jurul meu
prieteni si rude -, am renuntat la contabilitate si am inceput
sa fac consiliere, ajutand si alti fumatori sa se elibereze.
Am scris prima editie a acestei carti in 1985. Unul
dintre esecurile mele persoana descrisa in capitolul 25
mi-a servit drept inspiratie. Acel barbat m-a vizitat de doua
ori si de fiecare data amandoi am avut lacrimi in ochi. Era
atat de agitat, incat nu reuseam sa-l fac sa se relaxeze
indeajuns ca sa asimileze ceea ce-i spuneam. Daca as pune
totul pe hartie, mi-am zis, ar putea citi singur, cand i-ar
conveni si de cate ori ar fi necesar, iar asta l-ar ajuta sa
receptioneze mesajul.

N-aveam nici o indoiala ca METODA USOARA era tot


atat de eficienta pentru ceilalti fumatori pe cat fusese pentru
mine. Totusi, gandul de a o transpune intr-o carte ma
infricosa. Am inceput sa-mi fac propriul studiu de marketing.
Comentariile nu erau prea incurajatoare :
Ce poate face o carte? Ca sa ma las de fumat n-am
nevoie decat de vointa!
Cum te-ar putea feri o carte de simptomele alea
sinistre de abstinenta?!
Pe langa aceste comentarii pesimiste, mai erau
propriile mele indoieli. Se intamplase adesea ca un client al
clinicii mele sa nu inteleaga cate o idee importanta.
Reusisem sa rezolv situatia. Dar cum ar fi putut face asa
ceva o carte? Pe vremea cand ma pregateam pentru
profesia de contabil, traisem eu insumi frustrarea de a nu
putea intreba cartea despre lucrurile pe care nu le
pricepeam sau cu care nu eram de acord. Si mai eram
constient ca, in aceste timpuri dominate de televiziune si de
video, multi oameni nu sunt obisnuiti cu lectura.
Dar cel mai tare ma indoiam de altceva. Nu eram
scriitor si imi dadeam seama perfect de limitele mele in
aceasta privinta. Stiam ca sunt capabil sa stau fata in fata cu
un fumator si sa-l conving ca intalnirile cu prietenii ar fi mult
mai placute, ca se va putea concentra mai bine si va
gestiona mai eficient stresul ca nefumator, ca ii va fi
extraordinar de usor sa renunte la fumat. Dar eram oare
capabil sa transfer intr-o carte aceasta usurinta de a
convinge? Ba chiar ma indoiam ca am dreptul sa fac din
METODA USOARA o carte si ma intrebam daca nu e cazul
sa apelez la un scriitor profesionist. Nu eram deloc sigur ca
va fi un succes.

Din fericire, zeii au fost binevoitori cu mine. Am primit


mii de scrisori continand comentarii de genul:
Este cea mai grozava carte scrsa vreodata.
Sunteti pentru mine un guru.
Sunteti un geniu.
Ar trebui sa primiti un titlu nobiliar.
Ar trebui sa deveniti prim-ministru.
Sunteti un sfant.
Sper ca laudele nu mi s-au urcat la cap. Sunt cat se
poate de constient ca aceste comentarii nu se refereau la
talentul meu literar. Oamenii, trecand peste lipsa mea de
talent, voiau sa spuna ca, indiferent daca afli despre ea
citind o carte sau frecventand o clinica, METODA USOARA
da rezultate!
Avem astazi o retea mondiala de clinici bazate pe
METODA USOARA, iar cartea de fata a fost tradusa in peste
20 de limbi; in clipa cand scriu aceste randuri, ea a devenit
cea mai vanduta carte de nonfictiune din Germania!
Dupa ce am condus vreme de un an clinici antifumat,
eram convins ca stiu tot ce se poate sti in acest domeniu. Si
totusi, dupa 14 ani de la descoperirea metodei, invat cate
ceva nou aproape in fiecare zi. Iata de ce mi-am facut griji
atunci cand mi s-a cerut sa revad, dupa sase ani, prima
editie. Imi era teama ca practic tot ce scrisesem trebuia
amendat sau suprimat.
Insa n-aveam motive de ingrijorare. Principiile de baza
ale METODEI USOARE sunt la fel de solide astazi ca in

momentul cand am descoperit metoda. Adevarul este ca E


USOR SA TE LASI DE FUMAT!
Nu exista nici un dubiu in aceasta privinta. Singura
mea dificultate este sa-I conving pe fumatori de acest adevar
simplu. Toate cunostintele acumulate timp de 14 ani, m-au
ajutat sa-i dau fiecarui fumator puterea de a vedea lumina.
La clinicile noastre incercam sa atingem perfectiunea. Orice
esec ne doare, deoarece stim ca fiecarui fumator ii poate fi
usor sa se lase de fumat. Cei care nu reusesc cred ca e
vorba de un esec personal. Noi credem insa ca e esecul
nostru: n-am fost in stare sa-i convingem cat este de usor si
de placut sa te lasi.
Am dedicat prima editie fumatorilor pe care n-am
reusit sa-i vindec. Rata de esec s-a calculat pe baza sumelor
ce ne-au fost rambursate, deoarece clinicile noastre ofera o
garantie baneasca. Pe plan mondial, rata medie de esec a
clinicilor noastre a oscilat intre 5 si 10%. Asta inseamna o
rata de succes de 90-95%.
Desi eram constient ca descoperisem ceva minunat,
n-am Indraznit niciodata sa ma gandesc la asemenea rate
de succes. Mi-ai putea replica totusi ca, de vreme ce
credeam din toata inima ca o sa vindec lumea de fumat,
trebuia sa ma astept la un succes de 100%.
Nu, nu m-am asteptat niciodata sa ating 100%.
Prizatul tutunului a fost precedenta forma de adictie la
nicotina pana in momentul cand obiceiul a devenit
inacceptabil in societate si a pierit. Totusi, mai exista diversi
ciudati care continua sa prizeze tutun. Culmea, Parlamentul
britanic e unul dintre ultimele bastioane ale acestei
deprinderi (ceea ce nu e prea surprinzator daca te gandesti
ca politicienii traiesc in general cu un secol in urma). Prin
urmare, vor exista intotdeauna dicersi ciudati care vor

continua sa fumeze. N-am nutrit niciodata speranta ca voi


vindeca individual fiecare fumator.
In schimb, am presupus ca dupa ce voi explica
misterele capcanei fumatului si voi risipi iluzii de genul:
fumatorilor le place sa fumeze
fumatorii aleg sa fumeze
fumatul iti ia povara plictiselii si a stresului
fumatul te ajuta la concentrare si la relaxare
fumatul e o deprindere
ai nevoie de vointa ca sa te lasi
fumatorul ramane pe vecie fumator
daca le spui fumatorilor ca se sinucid, ii ajuti sa se lase
de fumat
inlocuitorii, in particular substitutia nicotinica, ii ajuta pe
fumatori sa se lase de fumat.
si, mai presus de orice, voi risipi iluzia ca e dificil sa
renunti la fumat si ca trebuie sa treci printr-o perioada de
tranzitie chinuitoare, ei bine, mi-am imaginat cu naivitate
ca toata lumea se va lamuri si va adopta metoda mea.
Am crezut ca principalul meu dusman va fi industria
tutunului. Dar, culmea, blocajele au aparut din partea
acelor institutii care ar fi trebuit sa devina, imi inchipuiam,
principalii mei aliati: mas-media, guvernul, organizatiile
antifumat si stabilimentele medicale.

Probabil ca ai vazut filmul Sora Kenny. Daca nu l-ai


vazut, era vorba acolo de vremurile in care paralizia
infantila (poliomielita) facea ravagii printre copii. Imi aduc
aminte ca simpla denumire a bolii ma infricosa la fel cum
ne infricoseaza astazi cuvantul cancer Poliomielita nu
numai ca paraliza mainile si picioarele, dar le si
stramba. Tratamentul medical standard consta in
imobilizarea membrelor in niste fiare, pentru a preveni
deformarea. Rezultatul era paralizia pe viata.
Sora Kenny era convinsa ca fiarele cu pricina
impiedica vindecarea si dovedise de nenumarate ori ca
muschii pot fi reeducati, astfel incat copilul sa poata
merge ca inainte. Dar sora Kenny nu era medic, ci doar
infirmiera. Nu conta ca gasise solutia problemei si ca acea
solutie se dovedise eficienta. Copiii tratati de ea stiau ca
are dreptate, stiau si parintii, dar institutiile medicale nu
numai ca refuzau sa-i adopte metodele, dar ii puneau si
bete in roate. A trebuit sa treaca 20 de ani pana cand au
acceptat ceva de domeniul evidentei.
Am vazut acest film cu multi ani inainte de a descoperi
METODA USOARA. M-am gandit ca e un film foarte
interesant si ca probabil contine o doza de adevar. Insa
am presupus ca producatorii de la Hollywood
exagerasera. Nu se putea ca sora Kenny sa fi descoperit
ceea ce marea stiinta medicala nu reusise. Si, bineinteles,
era putin probabil ca specialistii profesiei medicale sa fie
asemenea dinozaurilor portretizati in film! Cum fusese
posibil sa le fi luat 20 de ani ca sa accepte niste adevaruri
absolut evidente?
Se spune ca realitztea e mai bizara decat fictiunea. Imi
cer scuze ca i-am acuzat pe producatorii filmului de
exagerare. Chiar si in aceasta era, asa-zis luminata, a

mijloacelor moderne de comunicare, si avand acces la


aceste mijloace, n-am reusit, dupa 14 ani, sa-mi impun
mesajul. Da, am dovedit ce voisem singurul motiv
pentru care citesti aceasta carte este ca un alt fost
fumator ti-a recomandat-o. Dar nu am puterea financiara a
marilor organizatii antifumat. La fel ca sora Kenny, sunt un
simplu individ. La fel ca ea, sunt celebru doar pentru ca
sistemul meu functioneaza.Am devenit un soi de guru al
lasatului de fumat. Am demonstrat ca se poate. Dar, la ce
bun, daca restul lumii adopta inca proceduri in totala
contradictie cu ceea ce da rezultate?
Ultima fraza din aceasta carte este exact cea din
manuscrisul original:
Se simte o adiere de schimbare in societatea
noastra. S-a format un bulgare de zapada pe care sper ca
aceasta carte il va preface intr-o avalansa.
Comentariile mele precedente te pot face sa crezi ca
nu respect profesia medicala. Nimic mai neadevarat. Unul
dintre fiii mei este medic si nu cunosc vreo profesie mai
nobila. Adevarul este ca cele mai multe recomandari
pentru clinicile noastre provin de la medici si, lucru
surprinzator, dintre profesiile clientilor nostri, cea medicala
e mai frecventa decat oricare alta.
In primii ani, doctorii ma plasau cam la jumatatea
distantei dintre un sarlatan si un vraci. In august 1997, am
avut onoarea de a fi invitat sa tin o prelegere la a X-a
Conferinta Mondiala privind Tutunul si Sanatatea, de la
Beijing. Cred ca sunt prima persoana fara pregatire
medicala careia I s-a acordat aceasta onoare. E o dovada
a progresului pe care l-am facut.

Si totusi, puteam la fel de bine sa vorbesc in fata unui


zid. De cand guma de mestecat si plasturele cu nicotina sau dovedit ineficiente, insisi fumatorii au acceptat, se
pare, ca nu te poti vindeca de adictia la un drog
recomandand acelasi drog. Este ca si cum i-ai spune unui
dependent de heroina: nu fuma heroina, e periculos, mai
bine incearca sa ti-o injectezi in vena (nu incerca acelasi
lcru cu nicotina, vei muri pe loc!). Cum medicii si massmedia n-au idee ce inseamna sa ajuti un fumator sa se
lase, ei continua sa le spuna fumatorilor ceea ce acestia
stiu deja: fumatul e nesanatos, e oribil si dezgustator, e
scump si te insingureaza. Nici nu le trece prin cap ca
fumatorii fumeaza nu din motivele pentru care n-ar trebui
sa fumeze. Adevarata problema este sa elimini motivele
reale pentru care fumeaza!
De ziua nationala impotriva fumatului, specialistii
profesiei medicale spun ceva de genul: In ziua aceasta,
orice fumator incearca sa se lase de fumat! Dar orice
fumator stie ca in aceasta zi a anului majoritatea
fumatorilor vor fuma de doua ori mai mult, si inca
ostentativ, pentru ca fumatorilor nu le place sa li se spuna
ce sa faca, mai ales de niste indivizi care ii socotesc
cretini si care nu pot pricepe de ce fumeaza.
Si pentru ca nu-i inteleg pe fumatori sau cum sa le
usureze calea, atitudinea ultimilor este: Incearca metoda
asta si, daca nu merge, incearc-o pe cealalta. Ce-ar fi sa
existe zece tehnici diferite de tratament al apendicitei?
Noua dintre ele ar vindeca 10% din pacienti (adica ar
ucide 90%), iar a zecea ar vindeca 95%. Imagineaza-ti ca
a zecea metoda exista de 14 ani, dar majoritatea
medicilor inca le recomanda pe celelalte noua.

Unul dintre doctorii de la conferinta amintita mai


devreme a facut o observatie foarte pertinenta. A spus ca
medicii s-ar putea pomeni dati in judecata pentru
malpraxis daca nu le recomanda pacientilor cea mai buna
metoda de a renunta la fumat. In mod ironic, era un adept
infocat al terapiei de substitutie nicotinica (chewing-gum,
plasture cu nicotina etc). Incerc din rasputeri sa nu fiu
vindicativ, dar sper sa devina prima victima a propriei
sugestii.
Cand scriu aceste randuri, guvernul Marii Britanii
tocmai a aruncat pe apa sambetei 2,5 milioane de lire
sterline pentru o campanie-soc TV, care incearca sa-I
convinga pe tineri sa nu devina dependenti de tigara. Nusi dau oare seama ca tinerii stiu perfect ca o unica tigara
n-o sa-i omoare si ca nici un tanar nu crede ca va fi prins
in capcana? Corelatia dintre fumat si cancerul pulmonar e
cunoscuta de peste 40 ani. Cu toate astea, tinerii devin
azi dependenti de tigara in numar mai mare ca oricand.
Tinerii n-au nevoie sa priveasca la televizor ororile
produse de fumat. Oricum, fumatorii au tendinta sa se
fereasca de asemenea emisiuni. Aproape orice tanar din
aceasta tara a asistat in propria lui familie la distrugerile
provocate de fumat. Eu am vazut dezastrul la tatal si sora
mea, ceea ce nu m-a impiedicat sa cad in capcana.
Am aparut in cadrul unui program national televizat in
compania unei doctorite de la organizatia ASH, care nu
fumase in viata ei si nu vindecase nici macar un fumator,
dar informa cu un glas categoric poporul cum ii va
impiedica pe tineri campania cu pricina sa se apuce de
fumat. Daca guvernul ar fi fost realist si mi-ar fi dat mie
acele 2,5 milioane de lire, ai finantat o campanie care ar fi
garantat disparitia adictiei la nicotina in cativa ani!

Cred cu adevarat ca bulgarele de zapada a devenit o


minge de fotbal. Insa nu reprezinta, dupa 14 ani, decat o
picatura intr-un ocean. Le sunt recunoscator tuturor
fostilor fumatori care au vizitat clinicile mele, mi-au citit
cartile, mi-au urmarit inregistrarile video si au recomandat
METODA USOARA prietenilor, rudelor si tuturor celor care
au vrut sa-I asculte. Totusi, bulgarele de zapada nu va
deveni avalansa decat atunci cand medicii si mass-media
vor inceta sa recomande metode care transforma lasatul
de fumat in ceva mai dificil decat ar trebui sa fie si cand
vor accepta ca METODA USOARA nu e o simpla metoda
printre altele, ci singura metoda rationala.
Nu ma astept sa crezi acum ce afirm, dar in momentul
cand vei termina cartea vei intelege. Pana si putinele
noastre esecuri in comparatie cu alte metode ne spun
ceva de genul: N-am reusit inca, dar metoda voastra e
mai buna decat orice stiu.
Daca, atunci cand termini cartea, vei simti ca imi
datorezi ceva, poti sa ma rasplatesti inzecit. Nu numai
recomandand METODA USOARA prietenilor tai, dar, de
fiecare data cand vezi/auzi un program TV sau radio ori
cand citesti un articol care pledeaza pentru alta metoda,
scriindu-le/telefonandu-le ca sa-i intrebi de ce nu pledeaza
pentru METODA USOARA. Asa va porni avalansa. Iar
daca voi trai s-o vad, am sa mor fericit.
Aceasta a treia editie a METODEI USOARE este
menita sa-ti demonstreze cat de usor si de placut sa
renunnti la fumat. Ai un sentiment de tristete si de
melancolie? Uita-l! Am realizat cateva lucruri minunate dea lungul vietii mele. Insa cel mai important a fost
eliberarea din sclavia adictiei la nicotina. Am scapat de
sclavie in urma cu peste 14 ani si inca nu m-am saturat de

bucuria libertatii. N-ai ni 656f55g ci un motiv sa fii


deprimat, nu se va intampla nimic rau, dimpotriva: esti pe
cale sa obtii ceea ce spera orice fumator de pe planeta
SA DEVINA LIBER!

CAPITOLUL 1
OMUL CEL MAI DEPENDENT DE NICOTINA PE CARE IL
CUNOSC
Poate trebuia sa incep prin a spune ce anume mi-a
dat competenta sa scriu aceasta carte. Nu, nu sunt medic ori
psihiatru. Calificarea mea e mult mai adecvata. Am fost,
vreme de 33 de ani, un fumator invederat. In ultima parte a
acestei perioade fumam o suta de tigari in zilele proaste si
niciodata mai putin de 60.
Am incercat de zeci de ori sa ma las. Odata m-am
lasat timp de sase luni si totusi imi venea sa ma urc pe
pereti, si totusi stateam in apropierea fumatorilor, incercand
sa inspir fumul lor, si totusi calatoream in compartimente de
tren pentru fumatori.
Pentru cei mai multi fumatori, problema sanatatii se
pune in termenii urmatori: O sa ma las inainte sa mi se
intample ceva. Atinsesem stadiul in care stiam ca fumatul
ma ucide. Aveam permanent dureri de cap si imi venea
mereu sa tusesc. Simteam o pulsatie continua in vena care
imi trece vertical pe frunte si eram absolut convins ca din
clipa in clipa ceva imi va exploda in cap si voi muri de
hemoragie cerebrala. Asta ma ingrozea si totusi continuam
sa fumez.
Ajunsesem in stadiul in care renuntasem pana si sa
ma las. Nu atat pentru ca imi placea sa fumez. Majoritatii
fumatorilor li se intampla adesea sa nutreasca iluzia ca le
place tigara, dar eu n-am avut niciodata aceasta iluzie. Am
detestat intotdeauna gustul si mirosul tigarii, dar credeam ca
fumatul ma ajuta sa ma relaxez. Imi dadea curaj si incredere

in mine insumi, iar cand incercam sa ma las eram nefericit;


nu puteam sa-mi imaginez ca viata merita traita fara tigara.
Pana la urma, sotia mea m-a trimis la un
hipnoterapeut. Marturisesc ca eram cat se poate de sceptic,
nestiind nimic despre hipnoza la vremea aceea. Imi
imaginam un tip gen Svengali, cu ochi patrunzatori si tinand
in mana un pendul in miscare. Aveam toate iluziile firesti ale
fumatorilor despre fumat, mai putin una stiam ca nu sunt
un om lipsit de vointa. Eram stapan pe toate aspectele vietii
mele, insa tigara era stapana pe mine. Credeam ca hipnoza
are de-a face cu refularea dorintelor si, cu toate ca nu ma
opuneam (la fel ca majoritatea fumatorilor, voiam din toata
inima sa ma las), imi spuneam ca nimeni n-o sa ma duca de
nas, convingandu-ma ca n-am nevoie de tigara.
Sedinta de hipnoza a parut sa fie o pierdere de timp.
Hipnoterapeutul a incercat sa ma faca sa ridic bratele si alte
asemenea lucruri. Nimic n-a mers cum trebuia. Nu mi-am
pierdut cunostinta. N-am intrat sau, cel putin, nu mi s-a
parut ca am intrat in transa, si totusi, dupa sedinta aceea,
nu numai ca m-am lasat de fumat, dar am savurat lucrul
acesta chiar si in perioada de abstinenta.
Inainte sa te repezi la cabinetul unui hipnoterapeut,
da-mi voie sa-ti explic ceva. Hipnoterapia este un mijloc de
comunicare. Daca ti se comunica un mesaj gresit, nu te vei
lasa de fumat. Nu vreau in nici un caz sa-l critic pe
hipnoterapeutul meu, caci daca n-as fi fost la el as fi murit.
Dar totul s-a intamplat in pofida, nu datorita lui. Nu vreau sa
dau impresia ca resping hipnoterapia, dimpotriva, si eu o
folosesc in consultatiile mele. Reprezinta puterea sugestiei si
este o forta redutabila, care poate fi pusa in slujba binelui
sau a raului. Nu consulta niciodata un hipnoterapeut daca nu

ti-a fost recomandat personal de un om pe care-l respecti si


in care ai incredere.
In timpul acelor ani cumpliti in care am fost fumator,
credeam ca viata mea depinde de tigara si as fi preferat sa
mor decat sa ma lipsesc de ea. Lumea ma intreaba astazi
daca mai simt cateodata chinul acela straniu al lipsei de
nicotina. Nu, nu l-am mai simtit niciodata dimpotriva! Viata
mea a devenit minunata. Daca fumatul m-ar fi ucis, n-as fi
avut motive sa ma plang. Am avut mare noroc, iar cel mai
extraordinar lucru din viata mea a fost iesirea din acel
cosmar, din robia unei existente in care ma distrugeam
singur, in mod sistematic, platind la propriu pentru acest
privilegiu.
Un lucru trebuie sa fie clar: nu sunt nicidecum un
mistic. Nu cred in vrajitori sau in zane bune. Am o formatie
stiintifica si de aceea nu puteam intelege caracterul magic, in
aparenta, a ceea ce mi se intamplase. Am inceput sa citesc
despre hipnoza si fumat. Nu parea sa existe nici o explicatie
a miracolului. De ce imi fusese atat de usor sa ma las, cand
mai inainte traisem cufundat, saptamani de-a randul, intr-o
depresie cumplita?
Mi-a luat mult timp sa inteleg, si asta pentru ca
abordam lucrurile dintr-o perspectiva rasturnata. Incercam
sa pricep de ce imi fusese atat de usor sa ma las de fumat,
cand adevarata problema era de ce fumatorilor le este greu
sa se lase. Fumatorii vorbesc despre chinurile groaznice ale
abstinentei, dar eu nu trecusem prin nici un fel de chin. Nu
era vorba de vreo durere fizica. Totul se petrecea in cap.
Meseria mea de acum este sa-I ajut pe oameni sa-si
invinga obiceiul de a fuma. Si am foarte mult succes. Am
ajutat mii de fumatori sa se vindece. Si lasa-ma sa subliniez
ceva de la bun inceput: nu exista ceea ce se numeste

fumator invederat . Inca n-am intalnit pe cineva care sa


fie atat de dependent (sau, mai bine zis, sa secreada atat de
dependent) ca mine. Oricine poate nu numai sa renunte la
fumat, ci si sa renunte usor. Teama este motivul fundamental
pentru care continuam sa fumam: teama ca viata nu va fi
atat de placuta fara tigara si teama ca ne va lipsi ceva.
Numai ca viata este infinit mai placuta fara tigara in multe
privinte, iar surplusul de sanatate, de energie si de bogatie
sunt beneficiile cele mai mici.
Tuturor fumatorilor le este usor sa se lase chiar si
tie! Nu trebuie decat sa citesti restul cartii cu o atitudine
deschisa. Cu cat vei intelege mai mult, cu atat iti va fi mai
usor. Chiar daca nu intelegi nici un cuvant, e de ajuns sa
urmezi instructiunile si iti va fi usor. Lucrul cel mai important
este ca nu-ti vei mai petrece viata tanjind dupa o tigara sau
suferind ca nu o ai. Te vei minuna doar ca ai facut asta atata
timp.
Da-mi voie sa te avertizez. Metoda mea poate sa
esueze doar din doua motive:
1. Daca nu urmezi instructiunile. Sunt oameni carora nu le
place ca sunt atat de dogmatic in privinta anumitor
recomandari. De exemplu, iti voi spune sa nu incerci sa
reduci numarul de tigari sau sa recurgi la inlocuitori
dulciuri, guma de mestecat etc. mai ales la cei care
contin nicotina. Sunt dogmatic pentru ca imi cunosc
bine subiectul. Nu neg ca multi oameni au reusit sa se
lase de fumat folosind astfel de pacaleli , dar stiu ca
au reusit in pofida, nu datorita lor. Exista persoane care
pot face dragoste intr-un hamac, insa metoda asta nu e
cea mai usoara. Tot ce iti voi spune are un scop: sa-ti
fie usor sa te lasi si astfel sa reusesti.

2. Daca nu intelegi. Nu considera totul batut in cuie .


Indoieste-te nu numai de ce spun eu, ci si de propriile
tale conceptii si de ceea ce te-a invatat societatea in
privinta fumatului. De exemplu, daca faci parte dintre
cei care cred ca fumatul e un obicei, intreaba-te de ce
de alte obiceiuri, chiar placute, este usor sa scapi, in
timp ce de un obicei cu un gust oribil, care ne costa o
avere si ne ucide, este asa de greu sa scapam.
Daca faci parte dintre cei care cred ca tigara e placuta,
intreaba-te de ce de alte lucruri din viata, infinit mai placute,
te poti la o adica dispensa. De ce trebuie sa ai neaparat
tigara aceea si intri in panica daca n-o ai?

CAPITOLUL 2
METODA USOARA
Scopul acestei carti este sa te aduca intr-o stare de
spirit in care, in loc sa te lasi de fumat pe calea obisnuita,
adica avand senzatia ca urci pe Everest si ca vei trai
urmatoarele saptamani ravnind la o tigara si privindu-i cu
invidie pe fumatorii din jur, te lasi dintr-o data, cu o senzatie
de usurare, de parca te-ai fi vindecat de o boala cumplita.
Din acel moment, pe masura ce inaintezi in viata, vei
continua sa te intrebi ce-ai gasit la tigara si de ce ai inceput
sa fumezi. Te vei uita la fumatori cu mila, nu cu invidie.
Exceptand cazul in care esti nefumator sau fost
fumator, este esential sa nu te opresti din fumat pana cand
nu termini cartea. Poate ca ti se pare o contradictie. Mai
tarziu am sa-ti explic ca tigarile nu-ti aduc absolut nici un
avantaj. De fapt, una din ciudateniile fumatului este ca,
atunci cand ne aprindem o tigara, ne uitam la ea si ne
intrebam de ce facem asta. Numai cand suntem privati de
acea tigara ea capata o valoare. Totusi, sa pornim de la
premisa ca, iti place sau nu, te crezi dependent. Cand te
crezi dependent, nu te poti relaxa niciodata complet sau nu
te poti concentra niciodata daca nu fumezi. Prin urmare, nu
incerca sa te lasi inainte de a ajunge la ultima pagina a cartii.
Pe masura ce vei intoarce paginile, dorinta ta de a fuma va
scadea treptat. Nu face pasul final fiind pregatit doar pe
jumatate, poti sa esuezi.Retine, tot ce ai de facut este sa
urmezi instructiunile.
Avand avantajul unui feedback de 12 ani de la
publicarea primei editii a cartii (care nu continea capitolul 28,
Momentul potrivit ), imi dau seama ca instructiunea

aceasta, sa nu te lasi de fumat pana ce nu termini cartea,


mi-a produs mai multa frustrare decat toate celelate. Cand
m-am lasat de fumat, multe rude si prieteni ai mei s-au lasat
si ei doar pentru ca eu reusisem. S-au gandit: Daca el a
putut, oricine poate. Cu trecerea anilor, facand mici aluzii,
am reusit sa-i conving pe cei care nu se lasasera cat este de
placut sa fii liber. Cand mi s-a tiparit cartea, am oferit-o celor
din nucleul dur , care continuau sa pufaie. M-am gandit
ca puteau s-o citeasca si daca era cea mai plicticoasa carte
scrisa vreodata, de vreme ce autorul le era prieten.Am fost
surprins si jignit cand am aflat, cateva luni mai tarziu, ca nu
se obosisera s-o termine. Ba chiar am descoperit ca
prietenul meu cel mai bun din vremea aceea nu numai ca
ignorase exemplarul cu dedicatie pe care i-l daruisem, dar
se descotorisise de el. Atunci m-am simtit jignit, dar adevarul
este ca nu tinusem cont de teama distrugatoare pe care i-o
inoculeaza tigara fumatorului. Este ceva dincolo de prietenie.
Eu insumi am fost la un pas de divort din cauza ei. Mama i-a
spus odata sotiei mele: De ce nu-l ameninti ca-l parasesti
daca nu se lasa de fumat? Sotia mea i-a raspuns: Pentru
ca, daca as face-o, m-ar parasi el pe mine. Mi-e rusine sa
marturisesc asta, dar cred ca avea dreptate, atat de mare e
teama pe care o genereaza fumatul.
Imi dau seama acum ca multi fumatori nu termina
cartea pentru ca simt ca in acel moment se vor lasa. Unii
citesc, in mod deliberat, dar un rand pe zi ca sa amane ziua
aceea nefasta. Sunt absolut convins acum ca multi cititori
sunt practic obligati de cei care-i iubesc sa citeasca aceasta
carte. Dar pune problema astfel: ce ai de pierdut? Daca nu
te lasi de fumat dupa ce termini cartea, nu vei fi intr-o situatie
mai rea decat cea de acum. N-ai absolut nimic de pierdut si
ai atata de castigat! Si, pentru ca veni vorba, presupunand
ca nu mai fumezi de cateva zile sau cateva saptamani, dar
nu stii sigur daca esti fumator, fost fumator sau nefumator,

atunci nu fuma in timp ce citesti. De fapt, deja esti


nefumator. Tot ce ai de facut este sa-ti lasi creierul sa ajunga
la acelasi nivel cu corpul. La sfarsitul cartii vei fi un
nefumator fericit.
Fundamental, metoda mea e exact la antipodul
metodei obisnuite de a te lasa de fumat. Metoda obisnuita
presupune sa faci lista marilor dezavantaje ale fumatului si
sa spui: Daca as putea rezista suficient de multa vreme
fara tigara, dorinta de a fuma o sa dispara pana la urma. Si
apoi ma voi bucura iar de viata, eliberat din robia tigarii.
Asta ar fi calea logica si in fiecare zi mii de fumatori
se lasa de fumat folosind variatiuni pe aceasta tema. Totusi,
e foarte greu sa reusesti cu o asemenea metoda, din
urmatoarele motive:
1. Adevarata problema nu este sa te lasi de fumat. De
fiecare data cand stingi o tigara, te lasi. E posibil ca in
ziua nr.1 sa-ti spui cu convingere: Nu mai vreau sa
fumez. - toti fumatorii au motive sa si-o spuna, in
fiecare zi a vietii lor, iar motivele sunt mult mai serioase
decat iti poti imagina. Adevarata problema e ziua nr.2,
ziua nr.10 sau ziua nr.10 000, cand, intr-un moment de
slabiciune, de entuziasm sau chiar de tarie, fumezi o
tigara, doar una: si pentru ca fumatul inseamna, in
parte, adictie la drog, vrei inca una si, dintr-o data,
redevii fumator.
2. Temerile legate de sanatate ar trebui sa ne convinga.
Ratiunea iti spune: Gata cu tigara! Esti inconstient! insa de fapt aceste temeri fac si mai dificil lasatul de
fumat. Fumam, de pilda, cand suntem nervosi. Spunele fumatorilor ca tigara ii ucide si primul lucru pe care-l
vor face e sa-si aprinda o tigara. Exista mai multe
chistoace in jurul spitalului Royal Marsden, cea mai

mare institutie de tratament al cancerului din Marea


Britanie, decat in jurul oricarui alt spital.
3. Toate motivele de a renunta la fumat sunt de fapt
obstacole din doua motive. In primul rand, genereaza
un sentiment de sacrificiu. Suntem de fapt obligati sa
renuntam la micul prieten, la micul viciu sau la mica
placere cum vrei sa numesti tigara. In al doilea rand,
ne fac sa nu vedem clar adevarul. Nu fumam din
motivele pentru care ar trebui sa ne lasam. Adevarata
problema este: De ce vrem sau avem nevoie s-o
facem?
In esenta, METODA USOARA inseamna sa uiti pentru
inceput motivele pentru care ti-ar placea sa te lasi, sa infrunti
problema fumatului si sa-ti pui urmatoarele intrebari:
1. Ce avantaje imi aduce tigara?
2. Imi place cu adevarat?
3. Am nevoie realmente sa cheltuiesc bani grei doar ca
sa-mi bag chestia aia in gura si sa ma sufoc singur?
Adevarul cel minunat este ca tigara nu-ti aduce deloc
avantaje. Sa fie limpede, nu vreau sa spun ca dezavantajele
de a fi fumator sunt mai mari decat avantajele, toti fumatorii
stiu asta. Vreau sa spun ca n-ai nici un avantaj de la fumat.
Singurul avantaj era odata cel social, in zilele noastre, pana
si fumatorii socotesc fumatul un obicei antisocial.
Majoritatea fumatorilor simt nevoia sa-si explice de ce
fumeaza, dar toate explicatiile sunt aberante si iluzorii.
Mai intai vom inlatura aceste aberatii si iluzii. Iti vei da
seama de fapt ca nu renunti la nimic. Nu numai ca nu renunti
la nimic, dar ai beneficii minunate cand esti nefumator, iar

sanatatea si banii sunt doar doua dintre ele. O data ce este


inlaturata iluzia ca viata nu va mai fi niciodata atat de
placuta, ci infinit mai placuta fara tigara, o data ce
sentimentul ca esti lipsit de ceva sau ai pierdut ceva este
eradicat, putem reveni la sanatate, la bani si la celelalte zeci
de motive ca sa te lasi de fumat.

CAPITOLUL 3
DE CE E GREU SA TE LASI?
Asa cum spuneam mai devreme, subiectul a inceput
sa ma intereseze din cauza propriei mele adictii. Cand in
sfarsit m-am lasat de fumat, parca s-a petrecut un miracol.
Cand incercasem mai inainte, traisem saptamani si
saptamani de depresie neagra. Cateodata ma mai luminam,
dar a doua zi depresia ma coplesea iar. Era ca atunci cand
incerci sa iesi pe branci dintr-un put alunecos: ai impresia ca
esti aproape de cap, vezi o raza de soare, iar apoi simti ca
aluneci din nou inauntru. Pana la urma aprinzi o tigara
gustul e oribil si incerci sa pricepi de ce trebuie sa faci asta.
Una dintre intrebarile pe care le pun intotdeauna
fumatorilor inainte de consultatie este: Vrei sa te lasi de
fumat? E o intrebare cam prosteasca. Tuturor fumatorilor
inclusiv membrilor asociatiilor pro-fumat le-ar placea sa se
lase. Daca-l intrebi pe cel mai invederat fumator:
Presupunand ca te-ai putea reintoarce in perioada de
dinainte de a deveni dependent, dar stiind ceea ce stii acum,
te-ai apuca din nou de fumat? , raspunsul este: IN NICI
UN CAZ!
Spune-i celui mai invederat fumator cineva care nu
crede ca fumatul il imbolnaveste, pe care nu-l supara
stigmatizarea societatii si care poate sa-si permita cheltuiala
(nu prea exista multe asemenea persoane in ziua de azi)
Iti incurajezi copiii sa fumeze? si raspunsul este: IN
NICI UN CAZ!
Toti fumatorii simt ca sunt posedati de un duh rau. In
prima etapa, problema se pune in termeni de genul: O sa
ma las, dar nu azi, maine. Pana la urma ajungem in etapa

in care credem fie ca n-avem vointa, fie ca exista ceva


intrinsec tigarii, ceva de care avem nevoie ca sa ne bucuram
de viata.
Asa cum spuneam mai devreme, problema nu este sa
explici de ce e usor sa te lasi, ci sa explici de ce este greu.
De fapt, adevarata problema este sa explici de ce se apuca
cineva de fumat sau de ce, in alte timpuri, peste 60% din
populatie fuma.
Toata povestea asta cu fumatul e un mare mister.
Singurul motiv ca sa te apuci de fumat este acela ca
milioane de oameni deja s-au apucat. Si totusi, fiecare dintre
ei vrea sa n-o fi facut si toti spun ca e o pierdere de timp si
de bani. Dar nu prea putem crede ca nu le place. Asociem
fumatul cu varsta adulta si ne straduim din rasputeri sa
devenim si noi dependenti. Dupa care ne petrecem restul
vietii spunandu-le copiilor nostri sa nu fumeze si incercand
sa scapam noi insine de acest obicei.
Si ne petrecem restul vietii platind, pe deasupra, bani
grei. Cineva care fumeaza in medie 20 de tigari pe zi
cheltuieste pe tigari de-a lungul vietii 25 000 de lire
sterline .Si ce facem cu acesti bani? Ne incarcam in mod
sistematic plamanii cu gudroane cancerigene, ne infundam
si ne otravim incetul cu incetul vasele de sange. Zi de zi,
privam de oxigen fiecare muschi si organ, astfel ca pe zi ce
trece devenim tot mai obositi. Ne condamnam pe viata la
mizerie, la respiratie urat mirositoare, la dinti ingalbeniti, la
haine gaurite, la scrumiere scarboase, la mirosul oribil de
fum statut. O viata de robie. Jumatate din viata asta o
petrecem in conditii in care societatea ne interzice sa fumam
(in biserici, spitale, scoli, metrouri, sali de cinema, magazine
etc.) sau, cand incercam sa reducem numarul de tigari ori sa
ne lasam, simtind ca ceva ne lipseste. Restul vietii noastre

de fumatori se petrece in conditii in care ni se permite sa


fumam, dar ne-am dori sa n-o facem.
Ce fel de hobby e acesta, pe care cand il practici iti
doresti sa nu-l practici, iar cand nu-l practici ravnesti la el?
Esti socotit de o buna parte din societate o pacoste si, lucrul
cel mai neplacut, cu toate ca esti o fiinta umana inteligenta si
rationala, ti-e sila de tine. Pentru ca fumatorul se
dispretuieste ori de cate ori se fac campanii antifumat sau
de prevenire a cancerului, ori de cate ori isi planifica bugetul,
ori de cate ori citeste fara sa vrea avertismentul de pe
pachetul de tigari, ori de cuseste sau il doare in piept, ori de
cate ori e singurul fumator printre nefumatori. Si ce avantaje
are din toate aceste umbre amenintatoare, ce I s-au cuibarit
in minte si-l tortureaza? ABSOLUT NICI UNUL! Placere?
Bucurie? Relaxare? Un sprijin? Un stimulent? Toate sunt
iluzii, daca nu cumva consideri ca e o placere sa porti pantofi
stramti pentru ca te simti usurat cand ii scoti!
Asa cum spuneam, adevarata problema e sa explici
nu numai de ce fumatorilor le este greu sa se lase, dar si de
ce, in fond, fumeaza lumea.
Probabil ca acum iti spui: Foarte bine. Stiu toate
astea, dar o data ce devii dependent de tigara e foarte greu
sa te lasi. Insa de ce e atat de greu si de ce trebuie sa
fumam? Fumatorii cauta raspunsul la aceste intrebari toata
viata.
Unii spun ca e vorba de simptomele intense de
abstinenta. De fapt, simptomele reale de abstinenta in cazul
nicotinei sunt atat de blande (vezi capitolul 6), incat
majoritatea fumatorilor traiesc si mor fara sa-si dea seama
niciodata ca sunt dependenti de un drog.

Unii spun ca tigarile sunt ceva foarte placut. Nu sunt.


Sunt niste chestii mizerabile si dezgustatoare. Intreaba un
fumator care-si imagineaza ca fumeaza de placere: daca n-a
gasit marca lui de tigari si are la dispozitie o marca al carei
gust ii displace, nu mai fumeaza? Fumatorii fumeaza si o
franghie veche decat sa nu fumeze deloc! Placerea n-are
nimic de-a face cu asta. Imi place homarul, dar n-am mers
niciodata pana acolo incat sa-mi trebuiasca douazeci de
homari atarnati la gat. In viata ne plac o multime de lucruri
cat timp le facem, dar daca nu le facem nu avem senzatia ca
suntem privati de ceva.
Unii cauta motive psihologice adanci, de genul
sindrom freudian , copilul care suge la tata mamei .
Dar lucrurile stau exact pe dos. In mod obisnuit, ne apucam
de fumat ca sa demonstram ca am crescut si am devenit
adulti. Daca ar trebui sa sugem din biberon in public, am
muri de rusine.
Unii cred ca e vorba, dimpotriva, de efectul macho al
fumului (si placarilor) azvarlite pe nari. Nici acest argument
n-are substanta deloc. Cu o tigara aprinsa in ureche am fi
ridicoli. Dar cu atat mai ridicol este sa inspiri gudroane
cancerigene in plamani.
Unii spun: Asa, am ce sa fac cu mainile! Bine, dar
de ce aprinzi tigara?
E o forma de satisfactie orala. Bine, dar de ce
aprinzi tigara?
E vorba de senzatia fumului inhalat in plamani.
Groaznica senzatie se numeste sufocare.

Multi cred ca fumatul te scapa de plictiseala. Alta


aberatie. Plictiseala e o stare de spirit. O tigara n-are nimic
interesant.
Vreme de 33 de ani, motivul meu a fost ca tigara ma
relaxeaza, imi da incredere in mine insumi si curaj. Dar stiam
totodata ca ma ucide si ca ma costa o avere. De ce n-am
fost la doctor ca sa-mi dea incredere si curaj? N-am fost
pentru ca stiam ca o sa-mi recomande ceva altceva. Nu
era un motiv, era o scuza.
Unii spun ca fumeaza pentru ca si prietenii lor
fumeaza. Esti chiar atat de prost? Atunci, roaga-te ca
prietenii tai sa nu inceapa sa-si vindece migrenele taindu-si
capul!
Multi fumatori care mediteaza asupra fumatului ajung
pana la urma la concluzia ca e doar un obicei. Nu e la drept
vorbind o explicatie, dar, dupa ce-au fost eliminate toate
explicatiile rationale obisnuite, nu mai ramane decat aceasta
scuza. Din pacate, si explicatia asta e ilogica. Ne schimbam
zi de zi, de-a lungul vietii, deprinderile, si unele sunt cat se
poate de placute. Am fost supusi unei spalari a creierului,
inoculandu-ni-se credinta ca fumatul e un obicei si ca de
obiceiuri scapi greu. Scapi greu de un obicei? In Marea
Britanie, avem obiceiul sa conducem masina pe partea
stanga a strazii. Si totusi, cand mergem pe continent sau in
SUA, scapam iute de acest obicei, aproape fara nici o
dificultate. Ideea ca scapi greu de obiceiuri e o aberatie.
Adevarul este ca ne formam obiceiuri si scapam de ele in
fiecare zi a vietii.
Si atunci, de ce ni se pare greu sa scapam de un
obicei care are un gust oribil, care ne ucide, care ne costa o
avere, care e mizerabil si scarbos si de care am fi oricum
incantati sa scapam cand singurul lucru pe care-l avem de

facut este sa nu-l mai practicam? Raspunsul e simplu:


fumatul nu e un obicei. ESTE ADICTIE LA NICOTINA. Iata
de ce pare a greu sa renunti . Ai cumva impresia ca asta
explica de ce e cu adevarat greu sa renunti la
fumat? Explica doar de ce majoritatea fumatorilor gasesc ca
e greu sa renunte . Pentru ca nu inteleg fenomenul
adictiei la un drog. Si nu-l inteleg pentru ca isi inchipuie ca
fumatul le ofera o placere veritabila si/sau un sprijin si ca ar
face un veritabil sacrificiu daca se lasa.
Adevarul cel minunat este ca, o data ce intelegi adictia
la nicotina si motivele reale pentru care fumezi, n-ai sa mai
fumezi pur si simplu si in trei saptamani singurul mister
pe care va ramane sa-l dezlegi va fi acesta: cum se face ca
ai fumat atata timp si de ce nu-i poti convinge si pe alti
fumatori CAT ESTE DE PLACUT SA FII NEFUMATOR?

CAPITOLUL 4
SINISTRA CAPCANA
Fumatul este cea mai subtila si mai sinistra capcana
pe care au conceput-o, unindu-si fortele, omul si natura. Mai
intai, ce anume ne face sa cadem in ea? Milioanele de adulti
care deja fumeaza. Ei ne avertizeaza chiar ca e un obicei
mizerabil, dezgustator, care pana la urma ne va distruge si
ne va costa o avere, dar noi nu putem crede ca nu le place.
Unul dintre aspectele cele mai triste ale fumatului este ca
trebuie sa ne straduim mult ca sa devenim dependenti.
E singura capcana din natura care nu amageste, n-are
momeala. Mecanismul care inchide capcana nu este faptul
ca tigarile au un gust minunat, ci faptul ca au un gust
groaznic. Daca prima tigara ar avea gust bun, s-ar declansa
soneriile de alarma si, fiind creaturi inteligente, am putea
pricepe de ce jumatate din populatia adulta plateste bani grei
ca sa se otraveasca singura. Dar pentru ca prima tigara are
un gust groaznic, mintea noastra frageda se linisteste,
crezand ca nu vom deveni niciodata dependenti. De vreme
ce nu ne place, ne gandim, putem sa ne oprim cand vrem.
Tigara e singurul drog din lume care te impiedica sa-ti
atingi scopul. Baietii incep de obicei sa fumeze pentru ca vor
sa para duri in genul lui Humphrey Bogart sau Clint
Eastwood. Dar ultimul lucru pe care-l simti la prima tigara e
duritatea masculina. Nu indraznesti sa tragi fumul in piept,
iar daca fumezi prea mult incepi sa ai ameteli si apoi sa-ti fie
greata. Nu vrei decat sa fugi de langa ceilalti baieti si sa
arunci naibii porcariile alea.

Scopul fetelor este sa devina niste tinere doamne


sofisticate. Le-am vazut cu totii pufaind usor din tigara si
aratand absolut ridicol. Cand baietii invata in sfarsit stilul dur,
iar fetele pe cel sofisticat, si unii, si ceilalte si-ar dori sa nu se
fi apucat niciodata de fumat. Ma intreb daca femeile au
vreodata un look sofisticat cand fumeaza sau daca nu
cumva e vorba de o nascocire a imaginatiei noastre, indusa
de reclamele pentru tigari
Apoi ne petrecem viata incercand sa ne explicam de
ce facem asta, spunandu-le copiilor nostri sa nu cada in
capcana fumatului si, din cand in cand, incercand sa scapam
noi insine din ea.
Capcana e astfel conceputa incat incercam sa ne
lasam de fumat in perioadele de stres, fie ca acesta se
refera la sanatate, la lipsa de bani ori la sentimentul ca
celorlalti le e sila de noi. De indata ce ne lasam insa, stresul
creste (teama de chinurile abstinentei ) si lucrul pe care ne
bizuim ca sa atenuam stresul (vechiul nostru sprijin, tigara)
nu ne mai este la indemana.
Dupa cateva zile de tortura, hotaram ca am ales un
moment nepotrivit. Trebuie sa asteptam o perioada fara
stres, dar de indata ce o avem motivul de a ne lasa dispare.
Oricum, perioada aceea nu vine de fapt niciodata, pentru ca,
de la bun inceput, credem ca viata noastra va fi tot mai
stresanta. O data ce nu mai suntem ocrotiti de parinti,
trebuie sa ne gasim o casa, dupa care urmeaza ratele,
copiii, slujbele tot mai grele s.a.m.d. Iata inca o iluzie.
Adevarul este ca perioadele cele mai stresante pentru orice
fiinta umana sunt prima copilarie si adolescenta. Confundam
responsabilitatea cu stresul. Viata unui fumator devine in
mod automat mai stresanta, pentru ca tigara nu relaxeaza si
nu atenueaza stresul, asa cum incearca sa te convinga

societatea. Dimpotriva : te face de fapt sa devii mai nervos si


mai stresat.
Chiar si acei fumatori care scapa de sinistrul obicei
(majoritatea fac asta o data sau de mai multe ori in cursul
vietii) traiesc de obicei linistiti si fericiti pana cand, intr-o
buna zi, devin din nou dependenti.
Toata povestea asta cu fumatul e ca si cum ai rataci
intr-un urias labirint. De indata ce pasim in labirint, mintea ni
se incetoseaza si ne petrecem restul vietii incercand sa
gasim iesirea. Multi dintre noi reusesc pana la urma doar
ca sa se rataceasca din nou, ceva mai tarziu.
Am incercat timp de 33 de ani sa scap de labirint. La
fel ca toti fumatorii, nu puteam sa-l inteleg. Totusi, gratie unor
imprejurari neobisnuite, pentru care n-am nici un merit, am
vrut sa stiu de ce fusese mai devreme atat de greu sa ma
las, pentru ca, o data ce in sfarsit am reusit, sa fie nu numai
usor, ci si placut.
De cand nu mai fumez, hobby-ul si apoi profesia mea
a fost sa rezolv numeroasele enigme ale fumatului. Este un
puzzle complex si interesant si, asemenea cubului lui Rubik,
aproape imposibil de rezolvat. Si totusi, daca stii solutia, e
usor! Iar eu detin solutia. Te voi conduce spre iesirea din
labirint si voi avea grija sa nu te mai ratacesti niciodata. Tot
ce trebuie sa faci este sa urmezi instructiunile. Daca gresesti
o data drumul, celelalte instructiuni nu mai au nici un rost.
Te asigur ca oricine se poate lasa usor de fumat, dar
mai intai sa stabilim niste lucruri. Nu, nu ma refer la lucrurile
acelea infricosatoare. Sunt sigur ca le stii deja. Exista
suficiente informatii despre nocivitatea fumatului. Daca ar fi
avut efect asupra ta, deja te-ai fi lasat. Vreau sa stanilim
altceva : de ce ni se pare greu sa ne lasam? Ca sa

raspundem la aceasta intrebare, trebuie sa stim adevaratul


motiv pentru care inca fumam.

CAPITOLUL 5
DE CE CONTINUAM SA FUMAM?
Cu totii incepem sa fumam din motive prostesti de
obicei sub presiunea semenilor sau cand ne aflam in
societate - , dar, cand simtim ca am devenit dependenti, de
ce continuam?
Nici un fumator nu stie de ce fumeaza. Daca fumatorii
ar sti adevaratul motiv, n-ar mai fuma. Am pus aceasta
intrebare la mii de fumatori in cursul consultatiilor. Adevaratul
raspuns este valabil pentru toti, insa varietatea raspunsurilor
pe care le-am primit e infinita. Acest moment al consultatiei
mi se pare cel mai amuzant si totodata cel mai trist.
Toti fumatorii stiu in strafundul sufletului lor ca sunt
niste prosti. Stiu ca n-aveau nevoie sa fumeze inainte sa
devina dependenti. Cei mai multi isi amintesc ce gust
groaznic a avut prima tigara si cat s-au straduit ca sa devina
dependenti. Partea cea mai sacaitoare este ca isi dau
seama ca nefumatorii nu pierd nimic si ca se amuza pe
socoteala lor.
Totusi, fumatorii sunt fiinte umane rationale si
inteligente. Stiu ca, in ceea ce priveste sanatatea, risca
enorm si stiu ca, de-a lungul vietii, cheltuiesc o avere. Prin
urmare au nevoie de o explicatie rationala ca sa-si justifice
obiceiul.
Adevaratul motiv pentru care fumatorii continua sa
fumeze e o subtila combinatie de factori pe care o sa-i
detaliez in urmatoarele doua capitole. Factorii se numesc:
1. ADICTIA LA NICOTINA.

2. SPALAREA CREIERULUI.

CAPITOLUL 6
ADICTIA LA NICOTINA
Nicotina, un compus uleios, incolor, este drogul din
tutun care produce adictia. Si, in comparatie cu toate
celelalte droguri cunoscute de omenire, o produce cel mai
rapid: e suficient sa fumezi o tigara ca sa devii dependent.
De fiecare data cand tragi din tigara, ajunge in creier,
prin intermediul plamanilor, o mica doza de nicotina care
actioneaza mai rapid decat doza de heroina pe care
toxicomanul si-o injecteaza in vena.
Daca tragi dintr-o tigara de 20 de ori, primesti 20 de
doze de drog la o singura tigara.
Nicotina e un drog cu actiune rapida si de aceea
nivelul ei in fluxul de sange scade vertiginos, aproape la
jumatate la 30 de minute dupa ce ai stins tigara si la un
sfert dupa o ora de la terminarea tigarii. Asa se explica
faptul ca majoritatea fumatorilor fumeaza 20 de tigari pe zi.
De indata ce fumatorul stinge tigara, nicotina
paraseste repede corpul si fumatorul incepe sa sufere chinul
lipsei de drog.
Ajunsi aici, trebuie sa spulber o iluzie foarte raspandita
printre fumatori. Fumatorii cred ca suferintele lipsei de drog,
atunci cand incearca sau sunt obligati sa se lase de fumat,
reprezinta o trauma teribila. In realitate, aceste chinuri sunt
mai ales mentale: fumatorul se simte privat de placerea sau
de sprijinul sau. Voi da mai multe explicatii mai tarziu.
Chinul lipsei de nicotina este in realitate atat de subtil,
incat majoritatea fumatorilor traiesc si mor fara macar sa-si

dea seama ca sunt dependenti de drog. Cand folosim


termenul dependent de nicotina , credem ca pur si simplu
avem un obicei . Cei mai multi fumatori au oroare de
droguri, si totusi exact asta sunt dependenti de un drog.
Din fericire e un drog usor de invins, cu conditia sa accepti
mai intai ca esti dependent.
Nu simti vreo suferinta fizica atunci cand esti privat de
nicotina. E doar o senzatie de gol, de nerabdare, senzatia ca
lipseste ceva si de aceea multi fumatori isi inchipuie ca are
de-a face cu mainile. Cu trecerea timpului, fumatorul devine
nervos, nesigur, agitat, isi pierde increderea in sine si totul il
irita. E ca foamea o foame de otrava, NICOTINA.
Dupa sapte secunde de la aprinderea unei tigari,
primesti o noua doza de nicotina si dorinta se potoleste,
transformandu-se in acea senzatie de relaxare si incredere
in sine pe care tigara o da fumatorului.
La inceput, cand abia ne-am apucat de fumat, chinul
lipsei de nicotina si linistirea lui sunt atat de putin intense
incat nici macar nu suntem constienti de ele. Cand incepem
sa fumam regulat, credem fie ca ne plac tigarile, fie ca neam obisnuit . Adevarul este ca am devenit dependenti, nu
ne dam seama, dar micul monstru nicotina a intrat in noi
si din cand in cand trebuie sa-l hranim.
Toti fumatorii incep sa fumeze din motive prostesti.
Nimeni n-are nevoie sa fumeze. Singurul motiv pentru care
cineva continua sa fumeze, fie ca este fumator ocazional
sau mare fumator, este acel mic monstru care trebuie hranit.
Povestea asta cu fumatul e un sir de enigme. Toti
fumatorii stiu perfect ca sunt niste prosti si au fost prinsi in
capcana de ceva malefic. Totusi, eu cred ca aspectul cel mai
trist al fumatului este faptul ca placerea pe care fumatorul o

primeste de la tigara e totuna cu placerea reintoarcerii la


starea de pace, liniste si incredere pe care o avea corpul sau
inainte de a deveni dependent.
Stii senzatia aceea: alarma anti-hoti din casa vecina tia vuit in urechi toata ziua, si dintr-o data zgomotul se
opreste, iar asupra ta coboara pacea si linistea. Dar nu e
vorba de fapt de pace, ci de sfarsitul unei neplaceri!
Inainte de a intra in ciclul nicotinei, corpul nostru era
desavarsit. Dupa care am bagat cu de-a sila nicotina in el,
iar cand stingem tigara si nicotina incepe sa dispara suferim
chinul lipsei nu o durere fizica, doar o senzatie de gol. Nici
macar nu suntem constienti de existenta lui, dar parca avem
in corp un robinet care picura. Mintea noastra rationala nu
intelege. Si nici n-are nevoie sa inteleaga. Tot ce stim este
ca vrem o tigara, iar cand o aprindem dorinta dispare si pe
moment suntem din nou multumiti si increzatori, exact cum
eram inainte sa devenim dependenti. Totusi, satisfactia e
doar temporara pentru ca, daca vrem sa potolim dorinta,
trebuie sa introducem iar nicotina in corp. De indata ce stingi
tigara, dorinta apare din nou si astfel ciclul este reluat.
Ciclul e vesnic daca nu-l intrerupi.
Povestea asta cu fumatul e ca si cum ai purta pantofi
stramti doar ca sa simti placerea de a-i scoate apoi din
picioare. Exista trei motive principale pentru care fumatorii
nu pot privi lucrurile astfel:
1. De cand am aparut pe lume, am fost supusi unei
spalari a creierului, spunandu-ni-se ca fumatorii au o
imensa placere si/sau un sprijin de la tigara. De ce nu iam crede pe fumatori? De ce ar arunca pe fereastra
atatia bani si si-ar risca in asemenea masura
sanatatea?

2. Cum privarea fizica de nicotina nu presupune vreo


durere, ci este doar o senzatie de gol si de nesiguranta,
similara foamei sau stresului obisnuit, si pentru ca exact
acestea sunt momentele cand avem impulsul sa
aprindem o tigara, consideram senzatia normala.
3. Insa motivul principal pentru care fumatorii nu reusesc
sa vada lucrurile in adevarata lor lumina este ca fumatul
functioneaza de la finis spre start. Cand nu fumezi ai
senzatia aceea de gol, dar cum dependenta se produce
pe nesimtite si treptat in perioada cand incepi sa
fumezi, crezi ca senzatia e normala si nu vezi ca de
vina este tigara precedenta. In clipa cand aprinzi tigara,
primesti o stimulare aproape instantanee, te simti
realmente mai putin nervos si mai relaxat iar efectul
bun e pus pe seama tigarii.
Tocmai acest proces inversat te face sa nu poti scapa de
un drog, indiferent care. Gandeste-te la panica unui
dependent de heroina caruia ii lipseste heroina. Acum
gandeste-te la imensa lui bucurie cand poate, in sfarsit, sa-si
infiga acul seringii in vena. Poti vizualiza o persoana care
simte efectiv placere cand isi injecteaza un drog sau
simplul gand te umple de oroare? Cei dependenti de heroina
nu au senzatia aceea de panica. Iar heroina nu o inlatura.
Dimpotriva, o produce. Nefumatorii nu au senzatia de gol a
nevoii de tigara si nu intra in panica daca n-au tigari.
Nefumatorii nu pot pricepe cum reusesc fumatorii sa simta
placere bagandu-si chestiile alea mizerabile in plamani. Si
stii ceva? Nici fumatorii nu pricep de ce o fac.
Spunem ca fumatul ne relaxeaza sau ne satisface. Dar
nu poti fi satisfacut decat daca mai intai ai fost nesatisfacut.
De ce nu au nefumatorii aceasta stare de insatisfactie si de
ce, dupa masa, cand nefumatorii sunt perfect relaxati,

fumatorii nu se relaxeaza pana cand nu satisfac micul


monstru nicotina?
Scuza-ma ca mai insist putin asupra acestui subiect.
Principalul motiv pentru care fumatorilor le e greu sa se lase
este ca sunt convinsi ca vor renunta la o placere autentica
sau la un sprijin. E absolut esential sa intelegi ca nu renunti
la NIMIC.
Cel mai bun mod de a intelege subtilitatile capcanei
nicotinei este sa o compari cu mancatul. Daca avem obiceiul
sa luam masa regulat, nu ne dam seama ca intre mese ne e
foame. Numai cand masa e amanata constientizam foamea
si, chiar atunci, n-avem vreo durere fizica, doar o senzatie
de gol si de nesiguranta care inseamna trebuie sa
mananc . Iar satisfacerea foamei e o forma foarte placuta
de a-ti petrece timpul.
Fumatul pare a fi aproape la fel. Senzatia de gol si de
nesiguranta care inseamna vreau/am nevoie de o tigara
este la fel ca foamea de mancare, desi una nu o va satisface
pe cealalta. Ca si in cazul foamei, nu exista durere fizica si
senzatia e atat de vaga incat nici n-o percepem intre doua
tigari. Numai cand vrem sa ne aprindem o tigara si nu ni se
permite devenim constienti de un disconfort. Dar cand o
aprindem ne simtim satisfacuti.
Asemanarea cu mancatul e ceea ce ii pacaleste in parte
pe fumatori, facandu-i sa creada ca au o placere veritabila.
Sunt fumatori carora le e foarte greu sa priceapa ca nu
exista nici placere, nici sprijin in fumat. Unii protesteaza :
Cum poti sa spui ca n-am un sprijin? Doar ai zis ca atunci
cand aprind o tigara sunt mai putin nervos ca inainte!
Desi mancatul si fumatul par foarte asemanatoare, in
realitate sunt complet opuse:

1. Mananci ca sa supravietuiesti si sa-ti prelungesti


viata, in timp ce fumatul iti scurteaza viata.
2. Mancarea are intr-adevar gust bun, iar sa mananci
este intr-adevar o experienta placuta, in timp ce
fumatul inseamna sa inspiri fum urat mirositor si
otravitor in plamani.
3. Mancatul nu produce foame, ci o potoleste, in timp
ce prima tigara induce dorinta de nicotina si fiecare
din tigarile urmatoare, in loc s-o potoleasca, o
perpetueaza pentru tot restul vietii.
Este momentul propice sa spulberam alt mit raspandit
despre fumat acela ca ar fi vorba de un obicei. Este
mancatul un obicei? Daca asa crezi, incearca sa scapi
definitiv de acest obicei! Nu, a spune ca mancatul este un
obicei e ca si cum ai spune ca respiratul e un obicei. Ambele
sunt esentiale pentru supravietuire. E adevarat ca oamenii
se deosebesc prin obiceiul de a-si satisface foamea in
momente diferite si cu tipuri diferite de mancare. Dar
mancatul propriu-zis nu este un obicei. Si nici fumatul nu
este. Orice fumator isi aprinde o tigara dintr-un singur motiv:
ca sa incerce sa puna capat senzatiei de gol si de
nesiguranta pe care a produs-o tigara precedenta. Da,
fumatorii se deosebesc prin obiceiul de a incerca sa-si
potoleasca suferinta lipsei de tigara in momente diferite, insa
fumatul propriu-zis nu e un obicei.
Societatea se refera adesea la obiceiul de a fuma
si, din comoditate, numesc si eu in aceasta carte fumatul un
obicei . Totusi, fii constient in permanenta ca fumatul nu e
un obicei: dimpotriva, e ADICTIE LA DROG in cel mai strict
sens al cuvantului!

La inceput trebuie sa ne fortam sa deprindem fumatul.


Inainte sa ne dam seama, nu numai ca ne cumparam regulat
tigari, dar trebuie sa le avem. In caz contrar, se instaleaza
panica, si pe masura ce trece timpul, avem tendinta sa
fumam din ce in ce mai mult.
De ce se intampla asta? La fel ca in cazul oricarui drog,
organismul are tendinta sa se imunizeze la efectele
nicotinei, iar cantitatea de drog necesara are tendinta sa
creasca. Dupa un timp relativ scurt de cand am devenit
fumatori, tigara nu mai potoleste complet chinul lipsei pe
care ea insasi o creeaza. Cand aprinzi o tigara, te simti mai
bine ca inainte, dar esti de fapt mai nervos si mai putin
relaxat decat un nefumator, chiar si in timp ce fumezi. Ceea
ce se intampla e inca si mai ridicol decat sa porti pantofi
stramti, pentru ca, o data cu trecerea timpului, disconfortul
creste chiar daca iti scoti pantofii.
Situatia e chiar mai neplacuta: caci de indata ce stingi
tigara, nicotina incepe sa paraseasca rapid corpul, ceea ce
explica faptul ca in imprejurari stresante fumatorul are
tendinta sa fumeze tigara de la tigara.
Asa cum spuneam, nu este vorba de un
obicei . Adevaratul motiv pentru care orice fumator
continua sa fumeze este acel mic monstru dinauntrul sau.
Din cand in cand trebuie sa-l hraneasca. Fumatorul
hotaraste momentul si se pare ca o face in patru tipuri de
ocazii (sau o combinatie a lor):
PLICTISEALA/CONCENTRARE doua stari
absolut opuse!
STRES/RELAXARE doua stari absolut opuse!

Care e drogul miraculos capabil sa inverseze dintr-o


data insusi efectul pe care l-a produs cu 20 de minute mai
devreme? Si daca stai sa te gandesti, ce alte tipuri de ocazii
exista in viata noastra lasand la o parte somnul? Adevarul
este ca fumatul nu inlatura plictiseala sau stresul si nici nu
ajuta la concentrare sau relaxare. E doar o iluzie.
Nicotina nu e numai un drog, este si o otrava puternica,
folosita la fabricarea insecticidelor (daca nu ma crezi,
consulta un dictionar). Cantitatea de nicotina dintr-o singura
tigara te-ar ucide pe loc daca ti-ar fi injectata in vena.
Tutunul contine de fapt multe otravuri, inclusiv monoxid de
carbon, iar planta de tutun face parte din aceeasi categorie
ca beladona (sau matraguna).
Daca te gandesti sa treci la pipa sau la trabuc, trebuie
sa te avertizez ca aceasta carte se aplica oricarei forme de
tutun si oricarui preparat care contine nicotina, inclusiv guma
de mestecat, plasture, spray nazal sau inhalatie.
Corpul uman este cel mai sofisticat organism viu de pe
planeta noastra. Nici o specie, oricat de primitiva, de pilda
amoeba sau viermele, nu poate supravietui daca nu stie sa
deosebeasca hrana de otrava.
Printr-un proces de selectie naturala care a durat mii de
ani, mintea si corpul nostru au dezvoltat tehnici capabile sa
deosebeasca hrana de otrava si metode sigure de a o
elimina pe ultima.
Toate fiintele umane resping mirosul si gustul tutunului
inainte de a deveni dependente. Daca sufli fum de tigara in
nasul oricarui animal sau copil care nu sufera de
dependenta, ei se vor ineca si vor tusi.

Cand am fumat acea prima tigara, inhalarea fumului nea provocat un acces de tuse, daca am fumat prea multe
tigari prima oara, am avut o senzatie de ameteala sau ni s-a
facut de-a dreptul rau. Corpul nostru spunea: imi dai otrava,
opreste-te! Acesta e de obicei momentul in care hotaram
daca devenim sau nu fumatori. E o eroare sa crezi ca cei
slabi fizic sau lipsiti de vointa devin fumatori. Norocosii sunt
cei carora prima tigara le provoaca repulsie, plamanii lor nu
pot sa reziste fizic si acesti oameni sunt vindecati pentru
toata viata. Sau e posibil sa nu fie pregatiti psihic pentru
chinul de a invata sa inhaleze fumul fara sa tuseasca.
Pentru mine, aceasta e partea cea mai tragica a intregii
povesti: cat ne straduim sa devenim dependenti si cat este
de greu, tocmai de aceea, sa-i oprim pe adolescenti sa
fumeze. Pentru ca invata inca sa fumeze, pentru ca tigara li
se pare inca dezgustatoare, isi inchipuie ca se pot lasa
oricand doresc. De ce nu invata nimic din exemplul nostru?
Si de ce noi n-am invatat nimic din exemplul parintilor nostri?
Multi fumatori au impresia ca le plac gustul si mirosul
tutunului. E o iluzie. Cand invatam sa fumam, nu facem
decat sa ne deprindem corpul sa devina imun la gustul si
mirosul neplacut, pentru a ne primi doza. La fel ca
dependentii de heroina, care au impresia ca le place sa-si
faca injectia. Dar chinul lipsei de heroina e relativ sever si
ceea ce le place cu adevarat este ritualul prin care isi
calmeaza aceasta suferinta.
Ca sa-si ia doza , fumatorul se invata sa nu mai fie
constient de gustul si de mirosul neplacut. Intreaba un
fumator care isi inchipuie ca fumeaza doar pentru ca ii plac
gustul si mirosul tutunului: Daca nu poti cumpara marca ta
obisnuita de tigari, ci doar una care iti displace, te lasi de
fumat? Nici vorba! Decat sa se abtina, fumatorul va fuma

coceni de porumb si n-are importanta daca treci la tigari


rulate cu mana, la tigari mentolate, la trabuc sau la pipa. La
inceput vor avea un gust groaznic, dar daca perseverezi vei
invata sa-ti placa. Fumatorii vor incerca sa fumeze si cand
sunt raciti, au gripa, ii doare in gat, au bronsita sau emfizem
pulmonar.
Placerea n-are nimic de-a face cu asta. Daca ar avea,
nimeni n-ar fuma mai mult de o tigara. Ba chiar exista mii de
fosti fumatori dependenti de acea mizerabil guma de
mestecat cu nicotina pe care-o recomanda doctorii. Si multi
dintre ei continua sa si fumeze!
Unii dintre fumatorii care vin la mine la consultatii se
sperie cand realizeaza ca sunt dependenti de un drog si
cred ca din cauza asta le va fi si mai greu sa se lase. Insa
faptul ca sunt dependenti e o veste buna din doua motive:
1. Cei mai multi dintre noi continuam sa fumam,
chiar daca stim ca dezavantajele sunt mai mari
decat avantajele, pentru ca ne inchipuim ca exista
ceva in tigara care ne place cu adevarat sau ca
tigara e un soi de sprijin. Avem impresia ca dupa
ce nu vom mai fuma va exista un gol in viata
noastra, ca anumite lucruri nu vor mai arata
niciodata la fel. E o iluzie. Adevarul este ca tigara
nu ne da nimic, ea doar ne ia ceva, iar apoi reface
in parte acel lucru pentru a ne amagi. Voi da mai
multe detalii in alt capitol.
2. Desi e vorba de cel mai puternic drog de pe lume
sub aspectul vitezei cu care devii dependent,
dependenta nu e niciodata foarte puternica. Fiind
un drog cu actiune rapida, este nevoie de doar trei
saptamani pentru ca nicotina sa paraseasca in
proportie de 99% organismul, iar chinul lipsei de

drog este atat de bland incat majoritatea


fumatorilor traiesc si mor fara sa fi remarcat ca au
suferit de asa ceva.
Vei intreba, pe buna dreptate, de ce atator fumatori le
este asa de greu sa se lase, de ce trec prin luni intregi de
tortura si isi petrec restul vietii fumand din cand in cand
cate o tigara. Raspunsul este cel de-al doilea motiv pentru
care fumam: spalarea creierului. Adictia chimica este usor de
invins.
Majoritatea fumatorilor pot sa nu fumeze o noapte
intreaga. Chinul lipsei de nicotina nici macar nu-i trezeste din
somn.
Multi fumatori vor iesi din dormitor inainte sa-si aprinda
prima tigara, multi isi vor lua mai intai micul dejun, multi nu
vor fuma pana nu ajung la serviciu. Pot supravietui lipsei de
nicotina timp de zece ore si treaba asta nu-i deranjeaza. Dar
daca ar fi nevoiti sa nu fumeze ziua timp de zece ore, si-ar
smulge parul din cap!
Multi fumatori isi cumpara o masina noua si se abtin sa
fumeze inauntru. Multi merg la teatru, la supermarket, la
biserica etc. si faptul ca n-au voie sa fumeze acolo nu-i
deranjeaza. Nici interdictia de a fuma in metrou nu a dus la
miscari de protest. Fumatorilor aproape ca le face placere ca
cineva sau ceva sa-i oblige sa nu fumeze.
In zilele noastre, multi fumatori se vor abtine automat
de la tigara in casa unor nefumatori sau doar in compania
lor, fara sa simta vreun discomfort semnificativ. De fapt, multi
fumatori au perioade in care se abtin cu usurinta. Pana si eu
ma relaxam cu placere in cate o seara fara sa fumez. Iar in
ultimii ani inainte sa ma las obisnuiam sa tanjesc dupa serile

in care eram in stare sa nu ma mai sufoc singur (ce


obicei ridicol!).
Cu adictia chimica te poti descurca chiar daca esti inca
dependent, dovada ca exista nenumarati fumatori ocazionali
care raman astfel o viata intreaga. Sunt exact la fel de
dependenti ca marii fumatori. Ba chiar exista mari fumatori
care au scapat de obicei , dar continua sa fumeze din
cand in cand un trabuc, ceea ce le mentine dependenta.
Asa cum spuneam, nu adictia propriu-zisa la nicotina
este principala problema. Ea functioneaza doar ca un
catalizator, impiedicandu-ne sa vedem clar adevarata
problema: spalarea creierului.
Pentru fumatorii de-o viata si pentru marii fumatori
poate fi o consolare sa afle ca se pot lasa la fel de usor ca
fumatorii ocazionali. Intr-un anume sens, e si mai usor. Cu
cat mergi mai departe, cu atat obiceiul te trage mai tare
la fund si cu atat castigul e mai mare cand te lasi.
Si poate fi inca mai consolator sa afli ca zvonurile care
circula (de exemplu: Abia dupa sapte ani iese
toata funinginea din tine sau Fiecare tigara iti
scurteaza viata cu cinci minute ) sunt adevarate.
Sa nu crezi insa ca efectele nocive ale fumatului sunt
supralicitate. Mai degraba sunt sublicitate, dar regula celor
cinci minute este in mod evident o simpla estimare si se
aplica doar daca te imbolnavesti de o maladie letala sau pur
si simplu te afumi pana cand nu mai misti.
Adevarul este ca funinginea nu iese niciodata
complet din organism. Oriunde sunt fumatori, ea se afla in
atmosfera si chiar nefumatorii dobandesc un mic procentaj.
Totusi, corpul nostru e o masinarie formidabila si are o

enorma forta de refacere, cu conditia sa nu se fi declansat


deja o boala ireversibila. Daca te lasi acum de fumat, corpul
tau se va reface in cateva saptamani, aproape ca si cand nai fost niciodata fumator.
Asa cum spuneam, nu e niciodata prea tarziu sa te
lasi. I-am ajutat sa se vindece pe multi fumatori de peste 50
si peste 60 de ani, ba chiar pe unii care trecusera de 70 si
de 80 de ani. O femeie de 91 de ani a venit la clinica mea cu
fiul ei in varsta de 66 de ani. Cand am intrebat-o de ce a
hotarat sa se lase de fumat, mi-a spus: Ca sa fiu un
exemplu pentru baiatul meu. A revenit peste sase luni ca
sa-mi spuna ca se simte de parca ar fi redevenit o fata
tanara.
Cu cat tigara te-a tras mai jos, cu atat usurarea e
mai mare. Cand in sfarsit m-am lasat de fumat, am trecut
direct de la o suta de tigari pe zi la ZERO si n-am suferit
deloc. Dimpotriva, a fost o placere, chiar si in perioada
privarii de nicotina.
Dar trebuie sa eliminam complet spalarea
creierului.

CAPITOLUL 7
SPALAREA CREIERULUI SI PARTENERUL ADORMIT

Cum sau de ce incepem de fapt sa fumam? Ca sa


intelegi cu adevarat, trebuie sa ai in vedere puternicul efect
al subconstientului sau al partenerului adormit , cum imi
place mie sa-l numesc.
Cu totii inclinam sa credem ca suntem fiinte umane
inteligente, stapane pe noi insene, care ne croim propriul
drum in viata. In realitate, suntem modelati in proportie de
99%. Suntem produsul societatii in care crestem, in toate
privintele: genul de haine pe care le purtam, casele in care
locuim, stilul fundamental de viata, ba chiar si tipurile de
guvernare pe care le sustinem. Faptul ca suporterii
guvernelor de dreapta provin in general din clasa de mijloc si
cea de sus nu e o simpla coincidenta. Subconstientul ne
influenteaza puternic viata si milioane de oameni pot fi
amagiti nu numai in privinta opiniilor, ci si a faptelor
palpabile. Inainte de Columb, majoritatea oamenilor stiau ca
pamantul e plat. Astazi stim ca e rotund. Daca as scrie zeci
de carti, straduindu-ma sa te conving ca pamantul e plat, nas reusi, insa cati dintre noi au calatorit in spatiu ca sa-i vada
forma sferica? Si chiar daca ai zburat sau ai navigat in jurul
lumii, cum stii ca nu ai calatorit in cerc pe o suprafata plana?
Specialistii in publicitate cunosc perfect puterea
sugestiei asupra subconstientului si de aceea exista acele
postere enorme care-l agreseaza pe fumator in timp ce
conduce masina sau reclamele din orice revista ilustrata.
Crezi ca sunt bani aruncati pe fereastra? Te inseli! Poti face

tu insuti un experiment. Data viitoare cand mergi intr-un bar


sau un restaurant, intr-o zi friguroasa, iar cel care te
insoteste te intreaba ce-ai vrea sa bei, in loc sa spui un
coniac (sau alta bautura, nu conteaza), raspunde: Stii ce
mi-ar placea cel mai mult? Caldura aceea minunata si
blanda a coniacului. Vei descoperi ca pana si persoanele
carora le displace coniacul vor dori sa-ti tina companie!
Inca din copilarie, subconstientul nostru e bombardat
zilnic cu informatii care pretind ca tigarile ne relaxeaza, ne
dau incredere in noi insine si curaj, sunt lucrul cel mai pretios
de pe pamant. Crezi ca exagerez? Care e ultima dorinta a
personajelor care urmeaza sa fie executate in filme, piese
de teatru sau desene animate? O tigara, bineinteles.
Constientul nu inregistreaza acest lucru, dar subconstientul il
asimileaza imediat. Adevaratul mesaj suna cam asa: Cel
mai pretios lucru din lume, ultimul meu gand si ultimul meu
gest este sa fumez o tigara. In orice film de razboi, ranitului
i se ofera ca suprema consolare o tigara aprinsa.
Crezi ca s-a schimbat ceva in ultima vreme? Nu, copiii
nostri sunt inca bombardati cu imaginile de pe panourile
publicitare si din reviste. Se presupune ca reclama pentru
tigari e interzisa astazi la televiziune, si totusi in orele de
maxima audienta vezi mai tot timpul mari vedete pufaind din
tigara. Multe programe TV sunt sponsorizate de gigantii
industriei tutunului si cea mai sinistra tendinta din
publicitatea de astazi e corelatia dintre tigari si marile
evenimente sportive. Stadioane cu afisele marcilor de tigari,
curse de masini purtand numele acelorasi marci. Exista azi
pana si clipuri TV in care vezi doi amanti fumand din aceeasi
tigara dupa ce au facut dragoste. Implicatiile sunt evidente,
iar subconstientul le digera rabdator, chiar daca avem
impresia ca nici macar nu privim reclama.

Ce-i drept, exista si publicitatea inversa cea despre


cancer, picioare amputate, respiratie urat mirositoare dar
toate astea nu-i impiedica de fapt pe oameni sa fumeze.
Logic, ar trebui, si totusi nu se intampla asa. Tinerii nu sunt
nicidecum impiedicati sa se apuce de fumat. Cat timp am
fost fumator, am fost absolut convins ca, daca as fi stiut de
corelatia dintre cancerul de plamani si fumat, n-as fi devenit
fumator. Adevarul este ca asta nu schimba nici un pic
lucrurile. Capcana e astazi exact la fel ca pe vremea cand
Sir Walter Raleigh a fost prins in ea. Toate campaniile
antifumat nu reusesc decat sa sporeasca deruta. Pe
produsele insesi, acele pachete frumoase si lucitoare, care
te ispitesc sa le incerci continutul, exista un avertisment. Ce
fumator il citeste, lasand la o parte faptul ca nu-si pune
problema implicatiilor?
Ba chiar am impresia ca un mare fabricant de tigari se
foloseste de avertismentul Ministrului Sanatatii ca sa-si
vanda produsele. Avertismentul e tiparit acum cu caractere
atat de mari si de indraznete, incat fumatorul nu-l mai poate
evita, oricat s-ar stradui. Spaima resimtita catalizeaza
asocierea cu pachetul lucios si auriu.
In mod ironic, arma cea mai puternica in spalarea
creierului e fumatorul insusi. Nu e deloc adevarat ca
fumatorii sunt o specie slaba din punct de vedere fizic si
lipsita de vointa. Trebuie sa fii puternic ca sa faci fata otravii.
Acesta e unul dintre motivele pentru care fumatorii
refuza sa accepte statisticile coplesitoare ce demonstreaza
ca fumatul prejudiciaza sanatatea. Toti fumatorii cunosc cate
un unchi care fuma 40 de tigari pe zi, care n-a fost bolnav
niciodata si care a trait pana la 80 de ani. Refuza sa se
gandeasca la ceilalti fumatori, in numar infinit mai mare, care

au murit in floarea varstei, sau la faptul ca unchiul cu pricina


putea fi inca in viata daca n-ar fi fumat.
Daca ti-ai studia un pic prietenii si colegii de serviciu,
ai descoperi ca majoritatea fumatorilor sunt de fapt persoane
cu vointa. De obicei sunt fie liber-profesionisti, fie au functii
de conducere, fie lucreaza ca specialisti sunt doctori,
avocati, politisti, profesori, reprezentanti comerciali,
infirmiere, secretare etc., la care se adauga casnicele cu
copii. Cu alte cuvinte, sunt persoane cu o viata stresanta, iar
principala iluzie a fumatorilor este ca fumatul atenueaza
stresul. Fumatorul este in general un tip dominator care isi
asuma responsabilitati si stresul inerent lor. Si este, desigur,
tipul pe care-l admiram si prin urmare il imitam. Alt gen de
persoane cu tendinta sa devina dependente sunt cele care
au slujbe monotone, caci cealalta motivatie a fumatorului
este plictiseala. Insa ideea ca fumatul atenueaza plictiseala
este, din pacate, o alta iluzie.
Spalarea creierului atinge cote absolut incredibile.
Societatea britanica e foarte ingrijorata de soarta
aurolacilor si a dependentilor de heroina. Realitatea este
ca, in aceasta tara, in randul aurolacilor se inregistreaza sub
zece decese pe an, iar in randul dependentilor de heroina
sub o suta.
Exista insa un alt drog, nicotina, de care devin
dependenti, intr-un moment oarecare al vietii, 60% dintre
britanici, majoritatea platind scump pentru asta tot restul
vietii. In fiecare an, sute de mii de oameni isi distrug viata
ca sa nu mai vorbim de banii irositi din cauza acestei
adictii. Este ucigasul numarul unu in societatea noastra,
luand in considerare accidentele de masina, incendiile
s.a.m.d.

Cum se face ca socotim atat de malefice celelalte


forme de adictie, in vreme ce drogul pe care dam bani cu
nemiluita si care intr-adevar ne ucide era considerat, nu cu
multi ani in urma, un obicei perfect acceptabil in societate?
In ultimii ani a inceput sa devina un obicei oarecum asocial
si daunator sanatatii, dar ramane legal, iar pachetele luciase
se vand aproape peste tot. Guvernul nostru e cel mai mare
beneficiar al acestui comert. Scoate pe spinarea fumatorilor
8 miliarde de lire sterline pe an, in timp ce companiile
producatoare de tigari cheltuiesc annual peste 100 de
milioane de lire sterline doar pentru publicitate.
Trebuie sa incepi sa rezisti la aceasta spalare a
creierului. La fel ca atunci cand cumperi o masina la mana a
doua: dai din cap politicos, dar nu crezi nici o iota din ce-ti
spune dealerul.
Incepe sa privesti dincolo de pachetele lucioase, la
mizeria si otrava de dedesubt. Nu te lasa pacalit de
scrumierele de cristal, de brichetele de aur sau de milioanele
promise ca premiu. Incepe sa te intrebi:
De ce fac asta?
Am intr-adevar nevoie?
Bineinteles ca nu ai nevoie.
Aspectul acesta al spalarii creierului mi se pare cel
mai dificil de explicat dintre toate. Cum se face ca o fiinta
umana altminteri rationala si inteligenta devine complet
imbecila cand e vorba de propria adictie? Nu-mi face placere
sa marturisesc ca dintre miile de persoane pe care le-am
ajutat sa se lase de fumat, cel mai mare idiot am fost eu
insumi.

Nu numai ca am ajuns sa fumez o suta de tigari pe zi,


dar stiam foarte bine ca si tatal meu fusese un mare fumator.
Un barbat viguros, secerat in floarea varstei din cauza
fumatului. Imi amintesc cum il observam, cand eram copil,
tusind si scuipand dimineata. Imi dadeam seama ca nu-i
face placere sa fumeze si mi se parea evident ca era
posedat de ceva malefic. Tin minte ca i-am spus mamei:
Sa nu ma lasi niciodata sa fumez.
La 15 ani devenisem un fanatic al fitnessului. Sportul
era viata mea si ma simteam plin de vigoare si de incredere
in mine insumi. Daca mi-ar fi spus cineva pe atunci ca o sa
fumez candva o suta de tigari pe zi, as fi pus pariu pe orice
ca nu se va intampla asa ceva.
La varsta de 40 de ani devenisem dependent fizic si
mental de tigara. Ajunsesem in stadiul in care nu puteam
face sau gandi nici cel mai banal lucru fara sa aprind mai
intai otigara. La majoritatea fumatorilor, nevoia de tigara e
declansata de actele normative ale vietii, cum ar fi vorbitul la
telefon ori o intalnire cu prietenii. Eu nu puteam nici sa
schimb canalul de televiziune sau sa inlocuiesc un bec ars
fara sa-mi aprind mai intai o tigara.
Stiam ca fumatul ma ucide. Nu ma puteam autoamagi.
Dar ce nu pot intelege pana azi este cum de nu-mi dadeam
seama ce mi se intampla in plan mental. Adevarul era chiar
acolo, exact sub nasul meu. Lucrul cel mai ridicol este ca
majoritatea fumatorilor au iluzia, intr-un moment sau altul al
vietii, ca le place tigara. Eu n-am avut niciodata aceasta
iluzie. Fumam pentru ca aveam impresia ca ma ajuta sa ma
concentrez si ca imi destinde nervii. Acum, cand sunt
nefumator, nu-mi vine sa cred ca am putut trai asa. E ca si
cum m-am trezit dintr-un cosmar. Nicotina e un drog, iar
simturile iti sunt drogate gustul, mirosul. Partea cea mai

rea a fumatului nu este prejudiciul adus sanatatii sau


buzunarului, ci pervertirea mentala. Te folosesti de orice
scuza plauzibila ca sa fumezi in continuare.
Tin minte ca la un moment dat, nereusind sa renunt la
tigara, am trecut la pipa, cu speranta ca e mai putin nociva si
ca doza mea zilnica de nicotina se va micsora.
Anumite tutunuri de pipa sunt infecte. Aroma lor poate
fi placuta, dar cand le fumezi e groaznic. Imi amintesc ca
vreo trei luni m-a durut varful limbii de parca aveam un
abces. In causul pipei se aduna o zeama maronie. Din cand
in cand, ridici fara sa vrei pipa deasupra orizontalei si,
inainte sa-ti dai seama ce se intampla, inghiti zeama aceea
scarboasa. De regula iti vine sa versi si nu-ti mai pasa in
compania cui te afli.
Mi-a luat trei luni ca sa ma deprind cu pipa. Ce nu
inteleg insa este cum de nu m-am intrebat, in aceste trei luni,
de ce ma supuneam unei asemenea torturi.
Fireste, o data ce s-au deprins cu pipa, fumatorii de
pipa par cei mai multumiti oameni din lume. Majoritatea sunt
convinsi ca fumeaza fiindca le place pipa. Dar de ce au
trebuit sa se straduiasca atata ca sa le placa, de vreme ce
erau absolut fericiti fara ea?
Raspunsul e urmatorul: o data ce ai devenit
dependent de nicotina, spalarea creierului se amplifica.
Subconstientul stie ca micul monstru trebuie hranit si nimic
altceva nu e lasat sa patrunda in minte. Asa cum am mai
spus, ceea ce-i face pe oameni sa fumeze in continuare este
frica, frica de senzatia aceea de gol si de nesiguranta pe
care o ai cand opresti alimentarea cu nicotina. Faptul ca nu
esti constient de frica nu inseamna ca ea nu exista. Nu
trebuie s-o intelegi la fel cum pisica nu trebuie sa inteleaga

unde se afla conductele de apa calda de sub podea. Tot ce


stie pisica este ca atunci cand se asaza intr-un anumit loc
are senzatia binefacatoare de caldura.
Pricipala dificultate a renuntarii la fumat este spalarea
creierului. Spalarea creierului ca rezultat al vietii noastre in
societate, consolidata prin spalarea creierului ca rezultat al
propriei adictii si, mai puternica decat toate celelalte,
spalarea creierului prin intermediul prietenilor, rudelor si
colegilor.
Ai observat, poate, ca am folosit de cateva ori
expresia a renunta la fumat , de pilda in paragraful
precedent. Iata un exemplu tipic de spalare a creierului.
Expresia aceasta sugereaza un veritabil sacrificiu. Dar
adevarul cel minunat este ca nu renunti la absolut nimic.
Dimpotriva, te eliberezi de o boala cumplita si dobandesti
numai lucruri pozitive si minunate. Vom incepe sa inlaturam
spalarea creierului chiar acum. In continuare, nu vom mai
spune ca renuntam , ci ca ne lasam , ne oprim
sau, cu cle mai potrivit cuvant, SCAPAM.
Singurul lucru care ne convinge la inceput sa fumam
este faptul ca toti ceilalti fac asta. Avem sentimentul ca
pierdem ceva. Ne straduim din rasputeri sa devenim
dependenti, si totusi nimeni nu descopera vreodata ce
anume avea de pierdut. Insa, ori de cate ori vedem pe
cineva fumand, ne convingem din nou ca exista ceva in
treaba asta, altminteri acel om n-ar fuma. Chiar si cand a
scapat de obicei, fostul fumator se simte frustrat cand un
fumator isi aprinde tigara la o petrecere sau cu alta ocazie.
Dar e acum in siguranta. Poate sa fumeze una nu mai
mult. Si, inainte sa-si dea seama, a devenit din nou
dependent.

Spalarea creierului e foarte eficienta si trebuie sa fii


constient de efectele ei. Multi fumatori mai in varsta isi
amintesc probabil de istorioarele politiste cu Paul Temple
difuzate la radio, foarte populare in Anglia dupa razboi. Unul
din cicluri era pe tema adictiei la marihuana, asa-numita
iarba . Niste ticalosi vindeau fumatorilor tigari care
contineau iarba , fara ca ultimii sa stie. Nu existau efecte
nocive, dar oamenii deveneau dependenti si astfel cumparau
in continuare tigari. (Sute de fumatori dintre cei veniti la
consultatiile mele mi-au marturisit ca au incercat iarba .
Nici unul n-a spus ca a devenit dependent.) Aveam cam
sapte ani cand ascultam acel program de radio. A fost primul
meu contact cu problema adictiei. Ideea de adictie
imboldul de a lua fara incetare drogul m-a ingrozit. Si pana
astazi, desi sunt ferm convins ca iarba nu produce
dependenta, n-as indrazni sa trag nici macar un fum de
marihuana. Ce ironic sa sfarsesc prin a deveni dependent
de cel mai adictiv drog din lume! Pacat ca Paul Temple n-a
suflat o vorba despre tigara. Ce ironie, de asemenea, ca
dupa peste 40 de ani omenirea cheltuieste averi pentru
cercetarea in domeniul cancerului, in timp ce se cheltuiesc
averi mult mai mari pentru a-i convinge pe tineri sa devina
dependenti de tigara, propriul nostru guvern avand castiguri
grase din treaba asta.
Suntem pe cale sa eliminam spalarea creierului. Nu
nefumatorul este frustrat, ci bietul fumator, care e lipsit de
dreptul la o viata de
SANATATE
VIGOARE
BOGATIE
CALM

INCREDERE
CURAJ
RESPECT DE SINE
FERICIRE
LIBERTATE
Si ce castiga in schimbul tuturor acestor sacrificii?
ABSOLUT NIMIC cu exceptia iluziei ca revine la
starea de pace, de liniste, de incredere in sine de care
nefumatorul se bucura tot timpul.

CAPITOLUL 8
CHINUL LIPSEI DE NICOTINA
Asa cum explicam mai devreme, fumatorii cred ca
fumeaza de placere, ca sa se relaxeze sau ca sa aiba un soi
de stimulare. In realitate, se iluzioneaza. Fumeaza de fapt ca
sa-si calmeze chinul lipsei de nicotina.
La inceputul vietii noastre de fumatori, folosim tigara
cand suntem in societate, ca pe un sprijin. Putem sa ne
servim de ea ori s-o abandonam. Si totusi, ciclul subtil a fost
declansat. Subconstientul nostru incepe sa invete ca a fuma
din cand in cand o tigara este ceva placut.
Cu cat devenim mai dependenti de drog, cu atat
nevoia de a ne calma chinul lipsei lui este mai mare, si cu
cat tigara ne trage mai tare in jos, cu atat ne amagim mai
mult ca se intampla contrariul. Totul se petrece atat de lent,
atat de gradat, incat nici macar nu ne dam seama. Nu ne
simtim intr-o zi altfel decat in ziua precedenta. Majoritatea
fumatorilor nici nu realizeaza ca sunt dependenti pana cand
nu incearca sa se lase si, chiar atunci, multi nu-si recunosc
dependenta. Un mic procent de viteji iti tin capul in nisip
toata viata, incercand sa-i convinga pe altii si pe ei insisi ca
le place tigara.
Am avut
adolescenti:

conversatia

urmatoare

cu

sute

de

EU: Cred ca-ti dai seama ca nicotina e un drog si ca


singurul motiv pentru care fumezi este ca nu te poti lasa.
A: Nu-I adevarat! Imi place. Daca nu mi-ar placea, mas lasa.

EU: Lasa-te doar o saptamana ca sa-mi dovedesti ca,


daca vrei, poti.
A: Nu e nevoie. Imi place. Daca as vrea sa ma las, mas lasa.
EU: Lasa-te doar o saptamana ca sa-ti dovedesti tie
insuti ca nu esti dependent.
A: Ce rost are? Imi place.
Asa cum am mai spus, fumatorii au tendinta sa-si
calmeze chinul lipsei de nicotina in momentele de stres, de
plictiseala, de concentrare, de relaxare sau cand exista o
combinatie oarecare a acestor stari. Chestiunea e explicata
in detaliu in urmatoarele capitole.
CAPITOLUL 9
STRESUL
Nu ma refer doar la marile tragedii ale vietii, ci si la
stresul marunt socializarea, apelurile telefonice, anxietatile
casniciei cu copii mici si galagiosi etc.
Sa luam ca exemplu conversatia telefonica. Pentru
majoritatea oamenilor, telefonul e usor stresant si cu atat
mai mult pentru cineva implicat in afaceri. Cele mai multe
apeluri nu provin de la clienti multumiti sau de la patronul
dornic sa te felicite. De obicei, esti intru catva agresat: ceva
merge prost sau cineva are vreo pretentie. In acest moment,
fumatorul, daca nu cumva fumeaza deja, isi aprinde o tigara.
Nu stie de ce o face, dar stie ca, dintr-un motiv sau altul,
tigara pare sa-l ajute.
Ce se intampla de fapt? Fara sa-si dea seama, omul
respectiv a devenit nerabdator (adica sufera chinul lipsei de

nicotina). Calmandu-si in parte acea nerabdare simultan cu


stresul firesc, stresul total este diminuat, iar fumatorul
primeste o doza de energie. In aceasta faza, stimularea nu e
deloc o iluzie. Fumatorul se va simti mai bine decat inainte
sa-si aprinda tigara. Totusi, chiar in timp ce fumeaza acea
tigara, fumatorul este mai tensionat decat un nefumator,
deoarece, cu cat perseverezi in adictie, cu atat drogul te
secuieste mai tare de energie si cu atat actul fumatului te
reface in mai mica masura.
Am promis sa nu-ti fac un tratament de soc. Si nu
incerc sa te sochez cu exemplul care urmeaza. Vreau pur si
simplu sa-ti atrag atentia ca tigarile mai degraba iti distrug
nervii decat ii relaxeaza.
Incearca sa-ti imaginezi ca ai ajuns in stadiul cand
doctorul iti spune ca va fi nevoit sa-ti amputeze picioarele
daca nu te lasi de fumat. Incearca doar o clipa sa-ti inchipui
cum e sa traiesti fara picioare. Incearca sa-ti imaginezi
starea sufleteasca a unui om care, desi a fost avertizat,
continua sa fumeze si in cele din urma i se amputeaza
picioarele.
Auzeam pe vremuri povesti de felul acesta si le
consideram niste ciudatenii. Insa doream sa-mi spuna si mie
un doctor asa ceva atunci m-as fi lasat de fumat. Cu toate
astea, ma asteptam sa fac in orice moment o hemoragie
cerebrala si sa-mi pierd nu doar picioarele, ci insasi viata. Si
nu ma socoteam vreun ciudat, ci numai un mare fumator.
Povestile astea nu sunt niste ciudatenii. Ele ilustreaza
ce face din tine acest drog cumplit. Pe masura ce inaintezi in
viata, te deposedeaza de indrazneala si de curaj. Cu cat te
deposedeaza de curaj, cu atat te adancesti in iluzia ca tigara
are exact efectul contrar. Am auzit cu totii de panica
fumatorilor care raman fara tigari noaptea tarziu, cand

magazinele sunt inchise. Nefumatorii nu sufera de panica


asta. Ceea ce o provoaca e tigara. Si in acelasi timp, pe
masura ce inaintezi in viata, tigara nu te distruge numai
psihic, ci, fiind o otrava puternica, te distruge fizic, incetul cu
incetul. Dar cand fumatorul atinge stadiul in care tigara
ilucide de-a dreptul, el crede ca tigara ii da curaj si ca nu mai
poate infrunta viata fara ea.
Baga-ti bine in cap: tigara nu-ti destinde nervii ii
distruge incet, dar sigur. Unul din marile castiguri ale
eliberarii de fumat este recapatarea increderii si sigurantei
de sine.
CAPITOLUL 10
PLICTISEALA
Daca in clipa asta fumezi, probabil ca uitasesi deja ce
faci pana cand ti-am reamintit eu.
O alta idee aberanta despre fumat este ca te ajuta sa
scapi de plictiseala. Plictiseala e o stare de spirit. Cand
fumezi o tigara, mintea ta nu spune: Fumez o tigara, fumez
o tigara! Asta se intampla doar cand ai fost lipsit multa
vreme de tigara, cand te straduiesti sa fumezi mai putin sau
cand aprinzi primele cateva tigari dupa ce ai incercat, fara
succes, sa te lasi.
Lucrurile stau de fapt astfel: daca esti dependent de
nicotina si nu fumezi, ceva iti lipseste. Cand mintea iti este
ocupata cu ceva nestresant, poti rezista vreme indelungata
fara ca absenta drogului sa te deranjeze. In schimb, daca te
plictisesti, nu exista nimic care sa-ti distraga mintea de la
fumat, asa ca hranesti monstrul. Cand devii delasator (adica
nu incerci sa te lasi de fumat ori sa reduci numarul de tigari)
pana si gestul de a aprinde tigara devine inconstient. Chiar

fumatorii de pipa sau cei care-si ruleazasinguri tigarile pot


parcurge ritualul in mod automat. Daca incearca sa-si
aminteasca tigarile fumate de-a lungul unei zile, fumatorul
nu-si poate aminti decat o mica parte prima tigara de
dimineata sau cea de dupa o masa.
Adevarul este ca tigarile mai curand sporesc, indirect,
plictiseala, caci te fac sa te simti fara vlaga, si in loc sa fie
activi, fumatorii au tendinta sa leneveasca, plictisiti,
calmandu-si chinul lipsit de nicotina.
Iata de ce este atat de important sa contracarezi
spalarea creierului. Cum fumatorii au intr-adevar tendinta sa
fumeze cand sunt plictisiti si cum ni s-a spus dintotdeauna
ca fumatul inlatura plictiseala, nu ne trece prin minte sa ne
indoim de acest lucru. La fel, o alta forma de spalare a
creierului, ne-a inoculat convingerea ca guma de mestecat
relaxeaza. Intr-adevar, oamenii tensionati au tendinta sa
scrasneasca din dinti. Tot ce face guma de mestecat este
sa-ti dea o motivatie logica pentru scrasnitul din dinti. Data
viitoare cand vezi pe cineva mestecand guma, observa-l cu
atentie si gandeste-te daca arata relaxat sau tensionat. Si
observa-i pe fumatorii care fumeaza de plictiseala. Tot
plictisiti arata! Tigara nu inlatura plictiseala.
Ca fost fumator tigara de la tigara, te pot asigura ca nu
exista in viata o activitate mai plictisitoare decat sa aprinzi
niste tigari mizerabile una dupa alta, zi de zi, an de an.

CAPITOLUL 11
CONCENTRAREA
Tigarile nu te ajuta sa te concentrezi. Asta e inca o
iluzie adaugata celorlalte.
Cand te straduiesti sa te concentrezi, incerci in mod
automat sa nu fii distras de nimic de pilda, de faptul ca ti-e
frig sau cald. Fumatorul este de la bun inceput dezavantajat:
micul monstru isi vrea doza. Prin urmare, atunci cand vrea
sa se concentreze, nu trebuie nici macar sa se gandeasca la
fumat. Aprinde tigara automat, potolindu-si partial dorinta, si
continua sa faca ce are de facut, uitand instantaneu ca
fumeaza.
Tigarile nu te ajuta sa te concentrezi. Dimpotriva,
prejudiciaza concentrarea, pentru ca, dupa o vreme, chinul
lipsei de nicotina nu mai este complet inlaturat nici macar cat
timp fumezi. Atunci fumatorul isi mareste doza, iar problema
se amplifica.
Concentrarea este afectata si din alt motiv. Blocarea
treptata a arterelor si venelor cu otrava priveaza creierul de
oxigen. Adevarul este ca atat capacitatea de concentrare,
cat si inspiratia se amelioreaza considerabil cand procesul e
inversat.
Tocmai acest aspect al concentrarii m-a impiedicat sa
ma las de fumat cand am folosit metoda vointei. Puteam sa
lupt cu nervozitatea si proasta dispozitie, dar, cand voiam
realmente sa ma concentrez asupra unei chestiuni dificile,
trebuia neaparat sa aprind o tigara. Imi amintesc cum m-a
cuprins panica in clipa cand am aflat ca nu puteam sa fumez
la examenele de contabilitate. Fumam deja tigara de la

tigara si eram sigur ca imi va fi imposibil sa ma concentrez


timp de trei ore fara tigari. Dar am trecut examenele si nici
macar nu m-am gandit la fumat in sala de examen, ceea ce
dovedeste ca puterea mea de concentrare n-a fost afectata.
Incapacitatea de a se concentra a celor care incearca
sa se lase de fumat nu se datoreaza de fapt privarii fizice de
nicotina. Daca esti fumator, suferi de blocaje mentale. Si
cand te confrunti cu un asemenea blocaj, ce faci? Daca nu
fumezi deja, iti aprinzi o tigara. Asta nu elimina blocajul, si
atunci ce faci? Faci ceea ce trebuie: incerci sa-l depasesti,
intocmai ca nefumatorii. Daca esti fumator, tigara nu e
niciodata de vina. Fumatorii n-au niciodata tuse tabagica
sunt doar incontinuu raciti. In clipa cand te lasi de fumat,
treaba asta e de vina pentru tot ce nu merge cum trebuie in
viata ta. La fel e cu blocajele mentale. In loc sa faci efortul
de a le depasi , incepi sa-ti spui: Daca as putea sa-mi
aprind acum o tigara, problema s-ar rezolva. Si incepi sa te
intrebi daca e bine ca te-ai lasat!
Cand esti convins ca fumatul ajuta cu adevarat la
concentrare, grijile pe care ti le faci in legatura cu asta te vor
determina, in mod sigur, sa nu te poti concentra. Indoielile,
nu suferinta fizica a lipsei de nicotina, sunt cauza problemei.
Nu uita asta niciodata: cei care sufera de lipsotinei sunt
fumatorii, nu nefumatorii.
Am trecut dintr-o data de la o suta de tigari pe zi la
zero fara sa-mi pierd sub nici o forma puterea de
concentrare.

CAPITOLUL 12
RELAXAREA
Majoritatea fumatorilor cred ca o tigara ii ajuta sa se
relaxeze. De fapt, nicotina e un compus chimic cu efect
stimulator. Dupa ce fumezi doua tigari una dupa alta, vei
constata ca pulsul ti s-a accelerat.
Una dintre tigarile favorite pentru cei mai multi
fumatori este aceea de dupa masa. Masa inseamna un
moment din zi cand ne oprim din lucru, ne asezam, ne
odihnim, ne potolim foamea si setea si ne simtim apoi
multumiti. Totusi, bietul fumator nu se poate relaxa, caci mai
are o foame de potolit. Se gandeste la tigara ca la o
apoteoza, insa e vorba doar de micul monstru care trebuie
hranit.
Adevarul este ca dependentul de nicotina nu se poate
relaxa complet niciodata, si pe masura ce inainteaza in viata,
este din ce in ce mai rau.
Cei mai nerelaxati oameni de pe planeta nu sunt
nefumatorii, ci acele persoane de 50 de ani, cu
responsabilitati serioase la serviciu, care fumeaza tigara
dupa tigara, tusesc si expectoreaza tot timpul, au
hipertensiune si se enerveaza din orice nimic. In aceasta
faza, tigara nu mai usureaza nici macar partial simptomele
pe care ea insasi le produce.
Imi amintesc de vremurile cand eram contabil si tanar
tata de familie. Daca unul dintre copii facea vreo nazbatie
cat de mica, imi pierdeam complet cumpatul. Mi se parea ca
eram posedat de un duh rau. Si stiu acum ca intr-adevar
ceva ma poseda, numai ca vinovatul nu era vreun defect de

caracter, ci micul monstru nicotina. Credeam pe atunci ca


duc povara tuturor grijilor din lume, insa privind in urma ma
intreb unde era acel stres urias. Eram stapan pe viata mea
in toate privintele, mai putin una: tigara era stapana pe mine.
Partea cea mai trista este ca nici astazi nu-i pot convinge pe
copiii mei ca numai fumatul ma facea nervos. Ori de cate ori
aud un fumator care incearca sa-si justifice adictia, copiii mei
primesc un mesaj de genul:
Tigarile calmeaza te ajuta sa te relaxezi.
Cu cativa ani in urma, organismele de adoptie
britanice au afirmat ca se vor opune adoptiei copiilor de
catre fumatori. Cineva i-a sunat, plin de indignare: Gresiti
total, le-a spus. Cand eram copil, daca trebuia sa discut cu
mama o problema spinoasa, asteptam pana aprindea o
tigara, pentru ca devenea mai relaxata. De ce nu putea sa
discute cu ea cand nu fuma? De ce sunt fumatorii atat de
tensionati cand nu fumeaza, chiar si dupa o masa luata la
restaurant? De ce nefumatorii sunt complet relaxati atunci?
De ce nu sunt fumatorii capabili sa se relaxeze fara tigara?
Data viitoare cand te afli intr-un supermarket si vezi o tanara
mama tipand la copilul ei, observ-o cand iese din magazin.
Primul lucru pe care-l va face este sa-si aprinda o tigara.
Incepe sa observi fumatorii, mai ales cand nu li se permite
sa fumeze. Vei vedea ca isi tin mainile pe langa gura, ca bat
darabana cu degetele, ca isi bataie piciorul, ca isi rasucesc
suvite de par sau strang din dinti. Fumatorii nu sunt relaxati.
Au uitat ce inseamna sa fii complet relaxat. Iata una dintre
multele bucurii care te asteapta.
Povestea asta cu fumatul e cam ca atunci cand o
musca e prinsa de o floare carnivora. La inceput musca
inghite nectar. Si deodata, nu se stie cum, floarea inghite
musca.

N-a venit oare vremea sa iesi din floarea aceea?

CAPITOLUL 13
TIGARI COMBINATE
Nu, tigara combinata nu inseamna sa fumezi doua sau
mai multe tigari deodata.Cand ti se intampla asa ceva, incepi
sa te intrebi de ce o fumai pe prima. O data mi-am ars mana
incercand sa-mi pun in gura o tigara, desi mai aveam acolo
una! De fapt, nu e un gest atat de stupid pe cat crezi. Asa
cum am mai spus, pana la urma tigara nu mai calmeaza
chinul lipsei de nicotina si ai senzatia ca iti lipseste ceva
chiar daca fumezi. Este frustrarea cea mai cumplita a
fumatorului tigara de la tigara. De fiecare data cand ai
nevoie de doza de nicotina, fumezi deja si de aceea marii
fumatori se apuca adesea de bautura sau de alte droguri.
Dar ma indepartez de subiect.
Tigara combinata este cea prilejuita de doua sau mai
multe dintre motivele obisnuite de a fuma, ceea ce se
intampla, de pilda, la receptii, petreceri, nunti, mese la
restaurant. Toate acestea sunt exemple de imprejurari
deopotriva stresante si relaxante. Poate parea o contradictie,
dar nu este. Orice tip de socializare, chiar intre prieteni,
poate fi stresanta, dar in acelasi timp ai vrea sa te distrezi si
sa fii complet relaxat.
Exista imprejurari in care toate cele patru motive sunt
prezente concomitent. Condusul masinii poate fi una dintre
ele. Daca tocmai ai iesit dintr-o situatie neplacuta o vizita
la doctor sau la dentist de exemplu poti acum sa te
relaxezi. In acelasi timp, condusul masinii presupune
intotdeauna un pic de stres trebuie sa fii atent, sa nu-ti pui
in pericol viata. Pe deasupra, e necesar sa te concentrezi. E
posibil sa nu fii constient de ultimii doi factori, dar asta nu

inseamna ca ei nu exista la nivel subconstient. Iar daca esti


blocat in trafic sau mergi mult pe autostrada, s-ar putea sa te
si plictisesti.
Alt exemplu clasic este jocul de carti. Daca e vorba de
bridge sau pocher, trebuie sa te concentrezi. Daca pierzi mai
mult decat iti poti permite, esti stresat. Daca nu primesti o
carte cumsecade multa vreme, incepi sa te plictisesti. Si, in
tot acest timp, se presupune ca te distrezi, ca esti relaxat.
Oricat de putin i-ar chinui lipsa de nicotina, toti fumatorii vor
fuma tigara de la tigara in timpul jocului de carti chiar si
fumatorii ocazionali. Scrumierele se vor umple imediat de
chistoace. Deasupra jucatorilor va pluti un fum sa-l tai cu
cutitul. Presupunand ca l-ai bate pe umar pe oricare din
fumatorii prezenti si l-ai intreba daca savureaza tigara,
raspunsul ar fi: Iti bati joc de mine?! Se intampla adesea
ca dupa asemenea nopti, trezindu-ne dimineata cu gura
coclita, sa hotaram ca ne lasam de fumat.
Aceste tigari combinate sunt de obicei cele
speciale , cele care ne vor lipsi, credem noi, cel mai tare
cand ne vom lasa. Ne inchipuim ca viata nu va mai fi
niciodata atat de placuta. De fapt, actioneaza acelasi
principiu: aceste tigari nu fac decat sa ne calmeze chinul
lipsei de nicotina, iar in anumite momente avem o nevoie
mai presanta sa calmam acest chin.
Sa clarificam ceva. Nu tigara este speciala ci ocazia.
In clipa cand vom scapa de nevoia de tigara, aceste ocazii
vor deveni si mai placute, iar situatiile generatoare de stres
vor deveni mai putin stresante. Voi explica acest lucru mai in
detaliu in capitolul urmator.

CAPITOLUL 14
LA CE RENUNT?
La absolut nimic! Ne e greu sa renuntam la fumat
dintr-un singur motiv: teama. Teama ca suntem privati de o
placere sau de un sprijin. Teama ca anumite situatii placute
nu vor mai fi niciodata la fel. Teama ca nu von fi in stare sa
facem fata situatiilor stresante.
Cu alte cuvinte, sub efectul spalarii creierului, ne
amagim ca avem in noi o slabiciune sau ca exista ceva in
tigara care ne trebuie negresit, iar cand ne vom lasa de
fumat va aparea un gol.
Un lucru trebuie sa-ti fie clar: tigarile nu umplu nici
un gol. Dimpotriva, chiar ele il produc!
Corpul nostru este cel mai sofisticat sistem de pe
pamant. Indiferent in ce crezi in Dumnezeu, intr-un proces
de selectie naturala sau intr-o combinatie a lor creatorul ori
mecanismul care a proiectat corpul nostru este de o mie de
ori mai eficient decat omul! Omul nu poate crea nici macar o
celula vie, ce sa mai vorbim de miracolul vazului, al
reproducerii, de sistemul circulator sau de creier. Daca
Dumnezeu sau procesul ar fi vrut sa fumam, ne-ar fi echipat
cu un dispozitiv de filtrare, astfel ca otravurile sa nu intre in
corp, si cu un cos prin care sa iasa fumul.
Corpul nostru este prevazut de fapt cu dispozitive de
alarma tuse, ameteala, greata etc. pe care le ignoram,
punandu-ne in pericol.
Adevarul cel minunat este ca nu exista nimic la care
sa renuntam. O data ce ai expulzat acel mic monstru din

organism si ai scapat de spalarea creierului, nu vei mai vrea


tigara si nici nu vei mai avea nevoie de ea.
Tigara nu sporeste savoarea unei mese. O distruge. Iti
distruge simtul gustului si al mirosului. Observa, intr-un
restaurant, cum fumeaza fumatorii intre feluri. Nu masa le
face placere, nu pot astepta sa se termine, caci ea se pune
in calea tigarii. Multi dintre ei isi aprind tigara desi stiu ca ii
deranjeaza pe nefumatori. Nu e vorba de impolitete, pur si
simplu, se simt groaznic fara tigara. Sunt intre ciocan si
nicovala. Ori se abtin si se simt mizerabil fiindca nu
fumeaza, ori fumeaza si se simt mizerabil fiindca ii
agreseaza pe ceilalti, ii cuprinde vinovatia si se
autodispretuiesc pentru ceea ce fac.
Observa-i pe fumatori la o receptie oficiala, cand
trebuie sa astepte momentul toastului. Multi par sa aiba
vezica urinara suspect de slaba si se strecoara afara, ca
sa traga cateva fumuri. Abia atunci vezi fumatul drept ceea
ce este: o adictie in toata puterea cuvantului. Fumatorii nu
fumeaza de placere. Fumeaza pentru ca se simt mizerabil
daca n-o fac.
Cum multi dintre noi incepem sa fumam cand ne aflam
in societate si suntem inca tineri si timizi, dobandim
convingerea ca nu ne putem bucura de asemenea ocazii in
lipsa tigarii. E o prostie. Tigara iti distruge increderea in tine
insuti. Cea mai evidenta dovada a fricii pe care tigara o
inoculeaza fumatorului este efectul ei asupra femeilor.
Practic toate femeile isi ingrijesc minutios infatisarea. Nu lear trece prin minte sa vina la o petrecere cu haine murdare si
mirosind urat. Si totusi, faptul ca respiratia lor are un iz de
scrumiera nespalata nu pare sa le impiedice defel sa
fumeze. Stiu ca le deranjeaza foarte tare multe femei isi
detesta mirosul parului si al hainelor si totusi nu le

impiedica. Asa de mare e frica pe care acest drog cumplit i-o


inoculeaza fumatorului.
Tigarile nu te ajuta cand esti in societate
dimpotriva.Nu e nici o bucurie sa te straduiesti sa tii paharul
intr-o mana si tigara in cealalta, sa te ocupi de scrumiera si
sa faci disparute chistoacele, sa nu sufli fumul in nasul
persoanei cu care stai de vorba, sa te intrebi daca ceilalti iti
simt mirosul gurii sau iti observa dintii patati.
Nu numai ca nu renunti la nimic, dar ai de castigat
lucruri minunate. Cand fumatorii isi pun problema sa se lase,
ei tind sa se gandeasca la sanatate, la bani si la stigmatul
social. Evident, sunt chestiuni serioase si importante, dar eu
personal cred ca cele mai mari avantaje sunt de ordin
psihologic. Si printre ele se numara:
1. revenirea curajului si a increderii in tine insuti
2. eliberarea din sclavie
3. risipirea acelor umbre cumplite cuibarite in minte, a
caror sursa e constiinta faptului ca 50 dintre oameni te
dispretuiesc si, inca mai rau, tu insuti te dispretuiesti.
Viata nu e doar mai buna cand esti nefumator, ci si
infinit mai placuta. Nu vreau sa spun numai ca vei fi mai
sanatos si mai bogat. Vreau sa spun ca vei fi mai fericit si ca
te vei bucura mult mai mult de viata.
Minunatele avantaje de a fi nefumator sunt discutate in
capitolele urmatoare.
Exista fumatori carora le e greu sa inteleaga notiunea
de gol . Analogia de mai jos ii poate ajuta.

Inchipuie-ti ca ai un herpes pe fata. Iar eu am un


unguent miraculos si iti spun: Incearca-l. Iti pui unguent
si herpesul dispare imediat. Dar reapare peste o saptamana.
Ma intrebi: Mai ai unguentul acela? Iar eu iti raspund:
Ia tubul. S-ar putea sa ai nevoie si alta data. Aplici
unguentul. Si, ca prin farmec, herpesul dispare din nou. De
fiecare data cand reapare, e tot mai mare si mai dureros, iar
intervalele in care unguentul are efect se tot scurteaza. Pana
la urma, herpesul iti acopera toata fata si durerea devine
chinuitoare. Acum reapare din jumatate in jumatate de ora.
Stii ca unguentul il va face sa dispara temporar, dar ai
inceput sa fii foarte ingrijorat. Daca herpesul se va intinde pe
tot corpul? Daca nu va mai disparea deloc? Asa ca mergi la
doctor. Insa doctorul nu te poate vindeca. Incerci tot felul de
remedii, dar nimic nu are efect cu exceptia acelui unguent
miraculos.
Acum esti complet dependent de substanta cu pricina.
Nu iesi niciodata din casa inainte de a te asigura ca ai la tine
un tub. Daca mergi in strainatate, iei in bagaj mai multe
tuburi. Acum, pe langa grijile legate de sanatate, esti nevoit
sa-mi platesti si 100 de lire sterline pe tub. N-ai de ales, asa
ca-mi dai banii.
Intr-o buna zi, citesti in ziar ca nu esti singurul cu
aceasta suferinta. Iar farmacistii au descoperit ca unguentul
nu vindeca de fapt herpesul. Doar il impinge sub piele. Mai
mult, unguentul il agraveaza. Ca sa scapi de herpes nu
trebuie decat sa nu mai folosesti unguentul. Si, daca ai
rabdare, pana la urma herpesul va disparea.
Te-ai simti mizerabil? Bineinteles ca nu. Ai avut o
problema grava, pe care ai crezut-o fara solutie. Dar acum ai
gasit solutia. Chiar daca herpesului i-ar lua un an intreg ca
sa dispara complet, in fiecare zi, vazandu-l cum se vindeca,

ti-ai spune: Ce miracol! Nu mai sunt condamnat la


moarte
Aceasta a fost miracolul pe care l-am trait cand am
stins ultima tigara. Dar sa clarificam ceva in povestea cu
herpesul si unguentul. Herpesul nu e o metafora pentru
cancerul de plamani, pentru ateroscleroza, emfizem
pulmonar, anghina pectorala, astm cronic, bronsita sau
boala coronariana. Nu e o metafora pentru banii dusi pe apa
sambetei, pentru respiratia urat mirositoare si dintii patati,
pentru starea letargica, pentru haraiala din piept si tuse,
pentru anii in care ne sufocam singuri intrebandu-ne de ce o
facem, pentru momentele in care suntem pedepsiti, caci nu
ni se permite sa fumam. Si nu e vorba nici de dispretul
nefumatorilor sau, si mai grav, de faptul ca noi insine ne
dispretuim. Toate acestea sunt doar un supliment la
herpes. Herpesul este ceea ce ne face sa fim opaci la tot ceam insirat inainte. Este senzatia de panica a acelui: Vreau
o tigara! Nefumatorii nu au o asemenea senzatie. Boala
cea mai grava de care suferim e frica, iar castigul cel mai
mare pe care-l vom dobandi esteeliberarea de frica.
Parca se ridicase, dintr-o data, stratul gros de ceata
care-mi invaluia mintea. Vedeam cat se poate de limpede ca
senzatia de panica a dorintei de tigara nu era vreo slabiciune
a mea sau vreun atribut magic, propriu al tigarii. Era
provocata de prima tigara, iar fiecare din urmatoarele, in
loc sa atenueze senzatia, o declansa din nou. Si in acelasi
timp vedeam cum toti ceilalti fericiti fumatori trec prin
acelasi cosmar ca mine. Toti nascocind false argumente ca
sa-si justifice cat de cat prostia.
E atat de placut sa fii liber!
CAPITOLUL 15

SCLAVIA AUTOIMPUSA
De obicei, principalele motive ale fumatorilor care
incearca sa se lase sunt sanatatea, banii si stigmatul social.
Dar in spalarea creierului corelata cu acest drog cumplit intra
sclavia in forma pura.
Omul s-a straduit din rasputeri in secolul trecut sa
aboleasca sclavia, si totusi fumatorul traieste intr-o sclavie
autoimpusa. Pare sa uite ca, atunci cand I se permite sa
fumeze, ar vrea sa nu fie fumator. Nu numai ca pe cele mai
multe tigari nu le savuram, dar nici macar nu ne dam seama
ca le fumam. Doar dupa o perioada de abstinenta ne
iluzionam ca ne place tigara ( prima pe care o fumam
dimineata, cea de dupa o masa etc.).
Tigara devine pretioasa doar cand incercam sa fumam
mai putin ori sa ne abtinem, sau cand societatea ne
constrange sa nu fumam (cand mergem la biserica, la spital,
la supermarket, la teatru s.a.m.d.).
Fumatorul invederat nu trebuie sa uite ca aceasta
tendinta se va accentua. Azi ni se interzice sa fumam in
metrou. Maine nu vom mai avea voie in nici un loc public.
S-au dus timpurile in care un fumator putea sa intre in
casa unui prieten sau a unui necunoscut si sa-si scoata cu
nonsalanta pachetul de tigari. In ziua de azi, cand paseste
intr-o casa, bietul fumator va inspecta locul, cautand cu
disperare o scrumiera in care sa fie chistoace. Daca nu
exista scrumiera, va incerca de obicei sa amane momentul
tigarii, iar daca nu poate va cere permisiunea gazdelor,
riscand sa i se raspunda: Fumeaza daca vrei neaparat
sau Te rugam sa n-o faci, mirosul nu se duce usor.

Sarmanul fumator, care deja se simtea prost, ar vrea


sa-l inghita pamantul.
Imi amintesc ce chin era pentru mine sa merg la
biserica in vremurile cand fumam. Pana si la nunta fiicei
mele, cand ar fi trebuit sa stau in biserica solemn si mandru
ca un tata adevarat, ce-mi trecea mie prin cap? De s-ar
termina mai repede, ca sa pot iesi afara si sa trag un fum!
Observa-i pe fumatori in astfel de situatii e instructiv.
Ai sa vezi ca se aduna laolalta. Si nu apare doar un pachet
de tigari, apar douazeci. Iar conversatia este mereu la fel:
Fumezi?
Da, insa ia de la mine.
Multumesc, o sa incerc una de-a ta mai
incolo.
Isi aprind tigarile si trag adanc in piept, spunandu-si:
Ce norocosi suntem!Avem mica noastra recompensa.
Nefumatorul, saracul, n-are asa ceva.
Saracul nefumator n-are nevoie de recompensa.
Organismul nostru n-a fost conceput sa vietuiasca otravinduse sistematic. Cel mai trist lucru este ca, atunci cand
fumeaza, fumatorul nu obtine senzatia de pace, de incredere
si de seninatate pe care nefumatorul o are de-a lungul
intregii sale vieti fara tigara. Nefumatorul nu sta in biserica,
simtind cum il cuprinde agitatia si dorind sa fie in alta parte.
El se poate bucura de fiecare minut al vietii.
Imi mai aduc aminte cum jucam iarna biliard acasa si
pretindeam ca trebuie sa merg la toaleta ca sa trag o
tigara. Nu, nu era vorba de un baiat de 14 ani, ci de un
contabil serios, de 40. Ce tristete! Si cand reveneam la masa

de joc, nici macar nu ma distram. Abia asteptam sa se


termine ca sa pot fuma din nou, desi biliardul era hobby-ul
meu, modul meu favorit de relaxare si distractie.
Una dintre cele mai extraordinare bucurii ale mele ca
fumator este de a ma fi eliberat de sclavie, de a putea sa
gust viata in intregime, nu petrecandu-mi jumatate din ea
tanjind dupa o tigara pentru ca, o data ce am aprins-o, sa-mi
doresc sa n-o fi facut.
Fumatorii trebuie sa fie constienti ca, in casele
nefumatorilor sau doar in compania acestora, cel care-i
frustreaza nu este nefumatorul cel multumit de sine, ci
micul monstru .

CAPITOLUL 16
O SA ECONOMISESC SAPTAMANAL SUMA X
N-am sa repet niciodata indeajuns ca ne este greu sa
ne lasam de fumat din cauza spalarii creierului, si cu cat vom
contracara in mai mare masura apalarea creierului, cu atat
ne va fi mai usor sa ne atingem scopul.
Din cand in cand, ii atac pe asa-numitii fumatori
invederati. Dupa definitia mea, un fumator invederat este
cineva care isi poate permite sa fumeze, nu crede ca isi
pune in pericol sanatatea si nu-i pasa ca e stigmatizat de
societate. (In zilele noastre nu exista prea multi.)
Daca e vorba de un tanar, ii spun: Nu pot sa cred ca
nu-ti pasa cat cheltuiesti!
De obicei, se lumineaza la fata. Daca l-as fi atacat in
privinta sanatatii sau a stigmatului social, s-ar fi simtit prins
pe picior gresit, dar daca e vorba de bani Pai pot sa-mi
permit. Nu inseamna decat suma X pe saptamana si cred ca
merita. E singurul meu viciu, singura mea placere. s.a.m.d.
Daca fumeaza 20 de tigari pe zi, ii spun: Totusi numi vine sa cred ca nu-ti pasa de bani. Pe toata durata vietii
dumitale, ai sa cheltuiesti peste 40 000 de lire sterline. Si ce
faci cu banii astia? Nici macar nu le dai foc sau nu-i arunci la
gunoi. Ii folosesti de fapt ca sa-ti ruinezi sanatatea fizica, sati distrugi nervii si increderea in sine, sa induri o viata
intreaga de sclavie, de respiratie urat mirositoare si dinti
patati. Asta te cam ingrijoreaza, nu-i asa?
In acest moment devine clar, mai ales daca fumatorul
e un tanar, ca nu s-a gandit niciodata la suma platita intr-o

viata. Pentru majoritatea fumatorilor, nici pretul unui pachet


nu e prea mic. Cateodata calculam cat cheltuim pe
saptamana si suma ne alarmeaza. Foarte rar (si numai cand
ne gandim sa ne lasam) estimam suma anuala iar
rezultatul ne inspaimanta dar cat cheltuim intr-o viata
asta pare de necrezut.
Totusi, pentru ca se simte atacat, fumatorul va replica:
Pot sa-mi permit. Pe saptamana e doar atat. Recurge la
trucurile oricarui agent de vanzari insa o face pe spinarea
lui.
Atunci ii spun: Iti fac o oferta pe care nu poti s-o
refuzi. Da-mi 1 000 de lire acum si eu o sa-ti dau gratis tigari
tot restul vietii.
Daca i-as fi propus sa-I preiau o datorie de 40 000 de
lire pentru 1 000 de lire, fumatorul m-ar fi pus sa semnez
contractul imediat. Cu toate astea, absolut nici un fumator
invederat si tine cont ca nu vorrbesc de cei ca tine, care
vor sa se lase, ci de fumatorii care n-au deloc intentia asta
nu mi-a acceptat vreodata oferta. De ce?
Adesea, ajunsi in acest punct al conversatiei,
fumatorul spune: Adevarul este ca nu-mi prea pasa de
treaba asta cu banii. Daca gandesti la fel, intreaba-te de
ce. Cum se face ca in alte situatii din viata te straduiesti din
rasputeri sa economisesti cateva lire, si totusi cheltuiesti fara
sa-ti pese mii de lire otravindu-te singur?
Iata care este raspunsul. Orice alta decizie pe care o
iei in viata e consecinta unei analize in care cantaresti
argumentele pro si contra ca sa ajungi la o solutie rationala.
E posibil sa fie o solutie gresita, dar cel putin ajungi la ea
prin deductii logice. Ori de cate ori fumatorul pune in balanta
argumentele pro si contra tigarii, rezultatul e invariabil

acelasi: Nu mai fuma! Esti un cretin! Prin urmare, toti


fumatorii fumeaza nu pentru ca vor sau pentru ca au hotarat
sa fumeze, ci pentru ca isi inchipuie ca nu potinceta.
Trebuie sa-si tina capul in nisip.
Partea ciudata este ca fumatorii fac intre ei pariuri
de pilda: Cine cedeaza primul ii plateste celuilalt 50 de
lire. - insa miile de lire pe care le-ar economisi
nemaifumand nu par sa-i tulbure. Si se intampla asa pentru
ca inca gandesc cu creierul spalat al fumatorului.
Scoate-ti doar pentru o clipa nisipul din ochi. Fumatul
e o reactie in lant si lantul e vesnic. Daca nu-l sfarami, vei
ramane fumator toata viata. Acum calculeaza cat crezi ca vei
cheltui pe tigari tot restul vietii. Evident, suma variaza de la o
persoana la alta, dar sa presupunem, pentru exercitiu, ca se
ridica la 10 000 de lire sterline.
In scurta vreme vei lua decizia sa fumezi ultima ta
tigara (te rog, nu inca aminteste-ti de instructiunile de la
inceputul catii). Tot ce trebuie sa faci ca sa ramai nefumator
este sa nu cazi din nou in capcana. Altfel spus, sa nu fumezi
acea prima tigara. In caz contrar, desi e una singura, te va
costa 10 000 de lire sterline.
Daca iti spui ca recurg la un truc, continui sa te
amagesti. Pur si simplu calculeaza cati bani ai fi economisit
daca n-ai fi fumat prima ta tigara.
Daca socotesti ca argumentul e realist, intreaba-te
cum ar fi sa castigi maine la loterie 10 000 de lire sterline. Ai
dansa de bucurie! Asa ca hai, danseaza! Esti pe cale sa
castigi acel premiu si e doar unul dintre cele cateva
castiguri miraculoase pe care le vei avea.

In perioada privarii de nicotina, e posibil sa fii tentat sa


fumezi doar o tigara. Daca iti reamintesti ca te costa 10 000
de lire (sau suma pe care ai estimat-o), vei rezista mai usor
tentatiei.
Am facut ani in sir oferta dinainte in emisiuni TV si
radio. Si inca mi se pare de necrezut ca nici un fumator
invederat n-a acceptat-o. Pe membrii clubului meu de golf ii
tachinez ori de cate ori ii aud plangandu-se ca s-au scumpit
tigarile. Drept sa spun, mi-e teama ca daca-i intarat prea tare
unul dintre ei va accepta targul, iar eu voi pierde o avere!
Cand te vei afla in compania unor fumatori veseli si
multumiti, care sustin ca le place tigara, spune-le ca ai
intalnit un idiot dispus, in schimbul sumei pe care o
cheltuiesc intr-un an pentru fumat, sa le dea gratis tigari tot
restul vietii. Crezi ca vei gasi pe cineva care sa-mi accepte
oferta?
CAPITOLUL 17
SANATATEA
Acesta e domeniul in care spalarea creierului atinge
cote maxime. Fumatorii cred ca sunt constienti de riscurile
pentru sanatate. Nu sunt.
Eu insumi, cand ma asteptam sa-mi explodeze capul
din clipa-n clipa si credeam din rasputeri ca sunt gata sa
accept consecintele, ma amageam singur.
Daca as fi scos o tigara din pachet si in acel moment
ar fi inceput sa pulseze o lumina rosie si sa sune o sirena,
urmata de o voce tunatoare: Atentie, Allen, aceasta e
tigara fatala! Din fericire pentru tine, primesti un ultim

avertisment. Pana acum ai scapat, dar daca fumezi tigara


asta iti va exploda capul! - crezi ca as mai fi aprins-o?
Daca te indoiesti, mergi intr-un loc cu trafic intens, stai
cu ochii inchisi la o curba a drumului si incearca sa-ti
imaginezi ca ai de ales: fie te lasi de fumat, fie traversezi
drumul legat la ochi, inainte sa-ti aprinzi urmatoarea tigara.
Nu exista nici o indoiala in privinta variantei pe care o
vei alege. M-am comportat asa cum se comporta orice
fumator toata viata: m-am prefacut ca nu-mi pasa si am tinut
capul in nisip, sperand ca intr-o buna dimineata ma voi trezi
nemaidorind, pur si simplu, sa fumez. Fumatorii nu-si pot
permite sa se gandeasca la riscurile pentru sanatate. Daca
ar face-o, pana si iluzia ca le place obiceiul lor s-ar
spulbera.
De aceea e atat de ineficient tratamentul de soc folosit
in mass-media cu ocazia zilei nationale impotriva fumatului
doar nefumatorii vor fi dispusi sa urmareasca emisiunile. Si
de aceea fumatorii, amintindu-si de unchiul George care
fuma doua pachete pe zi si a trait pana la 80 de ani, vor
ignora miile de oameni doborati in floarea varstei de
buruiana otravitoare.
Cam de sase ori pe saptamana, am cu fumatorii (de
obicei mai tineri) conversatia urmatoare:
EU: De ce vrei sa te lasi?
FUMATORUL: E scump, nu-mi pot permite.
EU: Problema sanatatii nu te ingrijoreaza?
FUMATORUL: Nu. As putea ajunge si maine sub
rotile unei masini.

EU: Te-ai arunca singur sub rotile unei masini?


FUMATORUL: Sigur ca nu m-as arunca!
EU: Nu te obosesti sa te uiti in stanga si in
dreapta cand treci drumul?
FUMATORUL: Sigur ca ma uit!
Exact. Fumatorul are mare grija sub rotile unei masini,
iar probabilitatea sa i se intample asa ceva este de unu la
sute de mii. In schimb, fumatorul are sanse de aproape
100% sa fie imbolnavit de tigara, si totusi pare sa uite
complet riscurile. Atat de eficienta este spalarea creierului.
Imi amintesc de un celebru jucator de golf britanic
care nu voia sa participe la Circuitul American pentru ca ii
era frica sa zboare cu avionul. Cu toate astea, fuma tigara
de la tigara in timpul jocului. Ciudat lucru: daca am intui ca
avionul are o defectiune cat de mica, nu ne-am urca in el,
desi riscul de a muri cand calatoresti cu avionul este de unu
la sute de mii, acelasi risc, in cazul fumatului, este de unu la
patru, si totusi il ignoram. Si ce castiga fumatorul luandu-si
acest risc? Absolut nimic!
Alt mit foarte raspandit legat de fumat se refera la
tusea tabagica. Multi dintre oamenii mai tineri care vin la
consultatiile mele nu-si fac griji in privinta sanatatii pentru ca
nu tusesc. Dar lucrurile ar trebui sa stea exact pe dos. Tusea
este o metoda cu scop profilactic a naturii de a inlatura
substantele straine din plamani. Tusea in sine nu e o boala,
ci un simptom. Fumatorii tusesc pentru ca plamanii lor
incearca sa scape de gudroanele si otravurile capabile sa
declanseze un cancer. Cand nu tusesc, acele gudroane si
otravuri raman in plamani si atunci pot sa provoace
cancerul. Fumatorii evita de regula exercitiul fizic si

obisnuiesc sa nu respire adanc ca sa nu tuseasca. Eu


insumi eram convins ca tusea mea tabagica permanenta ma
va ucide. Insa, eliminand o parte din mizeria pe care o
aveam in plamani, este posibil sa-mi fi salvat viata.
Gandeste-te la problema asta in felul urmator. Ar fi o
prostie sa ai o masina frumoasa si s-o lasi sa rugineasca
fara sa misti un deget, caci masina se va transforma curand
intr-un morman de rugina si nu te va mai duce nicaieri. Pe
de alta parte, n-ar fi sfarsitul lumii, totul e o chestiune de bani
daca ai destui, poti oricand sa-ti cumperi o masina noua.
Corpul tau e vehiculul cu care calatoresti prin viata. Cu totii
spunem ca sanatatea e tot ce avem mai de pret este un
adevar pe care ti-l vor marturisi toti milionarii bolnavi. Cei
mai multi dintre noi ne amintim de o imprejurare a vietii o
boala sau un accident cand ne-am rugat sa ne
insanatosim (cat de repede uitam aceste lucruri!). Fumand,
nu numai ca lasam rugina sa patrunda in noi fara sa miscam
un deget, ci distrugem sistematic vehiculul de care avem
nevoie ca sa inaintam in viata. Si nu ni s-a dat decat unul.
Fii inteligent. N-ai nevoie de tigara: nu-ti ofera
absolut nimic.
Scoate-ti, doar o clipa, capul din nisip si intreaba-te:
daca ai sti absolut sigur ca urmatoarea tigara va declansa in
organismul tau un cancer, ai mai fuma-o? E dificil sa-ti
imaginezi boala, dar gandeste-te ca va trebui sa mergi in
spital pentru tratamentele acelea cumplite iradieri,
citostatice etc. In clipa aceea nu-ti mai faci planuri de viata,
ci de moarte. Ce se va alege de familia ta si de cei dragi, de
proiectele si visurile tale?
Vad adesea oameni carora li se intampla aceasta
tragedie. Nici ei n-au crezut ca li se va intampla, iar partea
cea mai rea nu e boala in sine, ci constiinta faptului ca si-au

provocat-o singuri. Ne spunem toata viata: O sa ma las de


fumat maine. Incearca sa-ti imaginezi ce simt acei oameni
care au apasat pe buton . S-a terminat acum cu spalarea
creierului. Ei vad obiceiul exact asa cum este si isi petrec
restul vietii spunandu-si: Cum am putut sa cred ca am
nevoie de tigara? Doamne, cat as vrea sa intorc timpul
inapoi!
Nu te mai amagi singur. Poti face ceea ce trebuie
acum. Adu-ti aminte, e vorba de o reactie in lant. Daca
fumezi urmatoarea tigara, ajungi la urmatoarea si tot asa.
Deja ti se intampla si tie.
Ti-am promis la inceputul cartii ca nu vei fi supus unui
tratament de soc. Daca ai hotarat deja sa te lasi, restul
capitolului nu va fi pentru tine un tratament de soc. Daca nu
esti sigur inca, sari peste ceea ce urmeaza si revino aici
dupa ce ai citit toata cartea.
Exista nenumarate statistici despre cum poate periclita
tigara sanatatea fumatorului. Problema este ca, inainte de a
decide sa se lase, fumatorul nu vrea sa stie despre ele.
Chiar si avertismentul de pe pachetele de tigari e inutil, caci
fumatorul il ignora, iar daca se intampla sa-l citeasca se
grabeste sa-si aprinda o tigara.
Fumatorii cred de regula ca riscul tigarii pentru
sanatate este ceva de genul lovit/ratat, ca atunci cand
pasesti pe o mina. Ei bine, trebuie odata sa pricepi: deja ti
se intampla. Ori de cate ori tragi din tigara, inhalezi
gudroane cancerigene in plamani. Iar cancerul nici macar nu
e cea mai rea boala fatala cauzata total sau partial de tigari.
Fumatul are o contributie hotaratoare in bolile de inima, in
aterosleroza, emfizem pulmonar, anghina pectorala,
tromboza, bronsita cronica si astm.

Pe vremea cand fumam, nu auzisem niciodata de


ateroscleroza sau emfizem. Stiam ca permanenta haraiala
din piept, tusea cronica, crizele de astm si de bronsita tot
mai frecvente erau urmarea directa a fumatului. Dar, desi ma
suparau, nu reprezentau chiar o suferinta si puteam tine sub
control disconfortul.
Marturisesc ca ideea cancerului pulmonar ma
ingrozea, asa ca pesemne pur si simplu am reprimat-o. Este
uluitor cum teama fata de pericolele pentru sanatate ale
fumatului este umbrita de teama cealalta, de a te lasa. Si nu
atat pentru ca ultima e mai mare, ci pentru ca, daca ne
lasam azi, teama e imediata, in timp ce teama de cancer
pulmonar este proiectata in viitor. De ce sa fii pesimist?
Poate ca n-o sa se intample. Oricum, pana atunci o sa ma
las, iti spui.
Avem tendinta sa ne gandim la fumat ca la o
recompensa de razboi. Pe de-o parte, frica: e nesanatos, e
scump, e mizerabil, e inrobitor. Pe de alta, plusurile: este
placerea mea, este prietenul, sprijinul meu. Nu ne trece prin
cap ca si aceasta parte inseamna tot frica. Nu ne place chiar
asa mult tigara, dar ne simtim mizerabil fara ea.
Gandeste-te la dependentii de heroina lipsiti de drog,
la suferinta abjecta prin care trec. Acum imagineaza-ti
fantastica lor bucurie cand isi infig acul in vena si pun capat
cumplitei dorinte. Incearca sa intelegi cum ar putea cineva
sa creada ca obtine placere infigandu-si un ac in vena.
Nedependentii de heroina nu au senzatia aceea de
panica. Heroina nu inlatura senzatia, dimpotriva, o provoaca.
Nefumatorii nu se simt nefericiti daca nu li se permite sa
fumeze dupa masa. Doar fumatorii au aceasta senzatie de
frustrare. Nicotina nu o inlatura, dimpotriva, o provoaca.

Frica de cancer pulmonar nu m-a facut sa ma las de


tigara pentru ca imaginea mea era de genul mersului pe un
teren minat. Daca scapi bine, daca pasesti pe o mina
inseamna ca n-ai avut noroc. Esti constient de riscuri si, de
vreme ce esti gata sa risti, asta e treaba ta!
Prin urmare, daca un nefumator incerca vreodata sami atraga atentia asupra riscuriloe, foloseam tactica de
elucidare tipica pe care o adopta toti dependentii.
Trebuie sa mori de ceva.
Fireste, dar este acesta un motiv logic ca sa-ti
scurtezi in mod deliberat viata?
Calitatea vietii e mai importanta decat lungimea ei.
Adevarat, insa vrei cumva sa spui ca un alcoolic
sau un dependent de heroina are o calitate a vietii mai
buna decat cineva nedependent de aceste droguri?
Chiar crezi ca un fumator are o calitate a vietii mai buna
decat un nefumator? Cu siguranta fumatorul pierde de
doua ori viata lui e si mai scurta, si mai nefericita.
Plamanii mei sunt mai periclitati de gazele de
esapament decat de tigari.
Chiar daca asa ar fi, este acesta un motiv logic ca
sa-ti pedepsesti plamanii si mai mult? Iti poti imagina pe
cineva atat de prost incat sa-si puna la gura teava de
esapament a masinii si sa inhaleze gazele?
Exact asa fac fumatorii! Gandeste-te la asta data
viitoare cand vezi un biet fumator tragand cu sete dintr-o
tigara!

Inteleg de ce inflamatia plamanilor si riscul de a face


cancer pulmonar nu m-au ajutat sa ma las. Cu prima puteam
sa ma descurc, iar gandul cancerului il reprimasem. Asa cum
stii deja, metoda mea nu mizeaza pe lasatul de fumat din
frica, din contra, vreau sa te fac sa realizezi cat de placuta
va deveni viata cand vei fi liber.
Totusi sunt convins ca, daca as fi putut vedea ce se
petrece in corpul meu, asta m-ar fi ajutat sa ma las. Nu ma
refer la tehnica de soc sa-i arati fumatorului culoarea
plamanilor lui. Judecand dupa dintii si degetele mele patate
de nicotina, imi era clar ca nici plamanii nu aratau bine. Cu
conditia sa functioneze in continuare, nu ma deranjau atata
ca dintii si degetele cel putin nu-i putea vedea nimeni.
Ma refer la imbacsirea progresiva a arterelor si
venelor si la privarea treptata a fiecarui muschi si organ al
corpului de oxigen si nutrienti, inlocuite cu otravuri si
monoxid de carbon (provenite nu numai din gazele de
esapament, ci si de la fumat).
La fel ca majoritatea conducatorilor auto, nu-mi place
ideea ca in motorul masinii mele se afla ulei murdar sau un
filtru imbacsit. Iti poti imagina ca ai o masina nou-nouta
careia nu-i vei schimba niciodata uleiul sau filtrul de
ulei? Exact asa ne purtam cu corpul nostru cand devenim
fumatori.
Multi medici coreleaza astazi tot felul de boli cu
fumatul, inclusiv diabetul, cancerul de col uterin si cancerul
de san. Lucrul acesta nu ma surprinde. Industria tutunului
insista ca profesia medicala n-a demonstrat stiintific
niciodata ca fumatul este cauza directa a cancerului
pulmonar.

Dar statisticile sunt atat de coplesitoare, incat nu e


nevoie de nici o dovada. Nimeni nu mi-a demonstrat stiintific
motivul exact pentru care, cand imi lovesc un deget cu
ciocanul, ma doare. Si totusi am priceput imediat care e
cauza.
Desi nu sunt doctor, la fel ca in exemplul cu ciocanul si
degetul, mi-am dat seama curand ca inflamatia, tusea
permanenta, crizele frecvente de astm si bronsita erau in
directa legatura cu tigara. Totusi, cred ca pericolul cel mai
mare al fumatului este deteriorarea treptata si progresiva a
sistemului nostru imunitar.
Toate plantele si animalele de pe aceasta planeta sunt
atacate de-a lungul vietii de microbi, virusuri, paraziti etc.
Sistemul nostru imunitar e cea mai puternica bariera in calea
bolilor. Cu totii avem, cat timp traim, diverse maladii si
infectii. Pesemne ca suferim si de o forma oarecare de
cancer de-a lungul vietii. Cu toate astea, nu cred ca
organismul uman a fost astfel conceput incat sa fie rapus de
boala si, daca suntem puternici si sanatosi, sistemul nostru
imunitar va lupta si va invinge. Dar cum ar putea functiona
eficient sistemul tau imunitar de vreme ce privezi fiecare
muschi si fiecare organ de oxigen si de nutrienti, inlocuindule cu monoxid de carbon si otravuri? Problema nu e atat ca
fumatul provoaca boala, ci ca iti distruge treptat sistemul
imunitar, cam in acelasi fel ca SIDA.
De o serie de efecte adverse pe care le-a avut fumatul
asupra sanatatii mele, unele manifestandu-se ani in sir, nu
mi-am dat seama decat tarziu, dupa ce m-am lasat de fumat.
Pe cand ii dispretuiam pe acei idioti si nebuni care
preferau sa li se amputeze picioarele in loc sa se lase de
fumat, nu-mi trecea prin cap ca eu insumi sufeream de
arteroscleroza. Presupuneam ca tenul meu cenusiu se

datoreaza pigmentilor sau lipsei de exercitiu fizic. Nu m-am


gandit ca adevaratul motiv este blocarea vaselor capilare.Pe
la 30 de ani incepusem sa am vene varicoase care au
disparut ca prin farmec cand m-am lasat de fumat.
Ajunsesem in stadiul cam cinci ani inainte sa ma las in
care aveam in fiecare noapte senzatie ciudata in picioare.
Nu erau dureri ascutite, nici furnicaturi, doar un fel de
senzatie de nerabdare. O rugam pe Joyce in fiecare seara
sa-mi maseze picioarele. Abia la vreun an dupa ce m-am
lasat de fumat mi-am dat seama ca nu mai am nevoie de
masaj.
Cu vreo doi ani inainte sa ma las aveam uneori dureri
violente in piept. Imi era teama ca e vorba de cancer
pulmonar, dar acum cred ca era anghina pectorala. N-am
mai avut nici o criza de cand m-am lasat de fumat.
Pe cand eram copil, obisnuiam sa sangerez din
abundenta cand ma taiam. Eram foarte speriat. Nimeni numi explicase ca sangerarea este de fapt un proces natural,
fundamental de vindecare si ca sangele se coaguleaza cand
scopul sau vindecator se incheie. Credeam ca am hemofilie
si-mi era teama ca voi sangera atat de mult incat o sa mor.
Adult, mi s-a intamplat sa ma tai destul de adanc si totusi sa
nu sangerez aproape deloc. Din rana iesea o mazga rosiemaronie.
Culoarea aceea ma ingrijora. Stiam ca sangele trebuie
sa fie rosu aprins si am crezut ca am vreo boala de sange.
Pe de alta parte, consistenta nu-mi displacea, caci se
terminase cu sangerarile abundente. Abia dupa ce m-am
lasat de tigara am aflat ca fumatul ingroasa sangele si ca
nuanta maronie se datora lipsei de oxigen. Habar n-aveam
inainte de acest efect al fumatului, insa acum este ceea ce,
retrospectiv, ma ingrozeste cel mai tare.

Cand ma gandesc la biata mea inima, chinuindu-se sa


pompeze mazga aceea prin vasele ingustate, zi si noapte, la
absolut fiecare bataie, faptul ca n-am facut atac de cord sau
cerebral mi se pare un miracol. Am realizat nu cat e de fragil
corpul nostru, ci cat de puternica si de ingenioasa e
masinaria care-l tine in functiune!
Pe la 40 de ani imi aparusera pe maini pete de la ficat.
Daca nu stii, e vorba de petele acelea maronii sau albicioase
pe care le au persoanele foarte in varsta pe maini si pe fata.
Am incercat sa le ignor, presupunand ca se datoreaza
imbatranirii precoce provocate de stilul meu de viata
dezordonat. La cinci ani dupa ce am scapat de tigara, un
fumator de la clinica Raynes Park mi-a spus ca petele lui
disparusera cand se lasase, la o data ulterioara, de fumat.
Uitasem de ale mele, dar am observat cu uimire ca nu le mai
aveam.
Ori de cate ori ma ridicam brusc, mai ales din baie,
vedeam in fata ochilor pete luminoase. Ma simteam ametit,
de parca eram gata sa lesin. N-am corelat niciodata treaba
asta cu fumatul. Credeam ca e ceva absolut normal si ca I
se intampla oricui. Doar acum cinci ani, cand un fost fumator
mi-a spus ca nu mai are senzatia asta, mi-am dat seama ca
n-o mai am nici eu.
Ai putea trage concluzia ca sunt cam ipohondru. Si cred
ca intr-adevar am fost pe cand fumam. Unul dintre efectele
cele mai nocive ale fumatului este ca ne inoculeaza falsa
convingere ca nicotina ne da curaj, cand de fapt ni-l ia
treptat si pe nesimite. Am fost socat cand l-am auzit pe tatal
meu spunand ca nu vrea sa ajunga la 50 de ani. Nu-mi
trecea prin minte ca peste 20 de ani o sa am exact aceeasi
lipsa de joie de vivre. Cand eram copil, imi era frica de
moarte. Mi-am inchipuit ca fumatul ma va elibera de aceasta

frica. Poate ca a facut-o. Dar a inlocuit-o cu ceva infinit mai


rau: frica de a trai!
Acum imi este iar frica de moarte. Si nu ma deranjeaza.
Stiu care este motivul: faptul ca acum ma bucur atata de
viata. Nu ma preocupa prea tare frica de moarte, asa cum
nu ma preocupa cand eram copil. Sunt prea ocupat sa-mi
traiesc din plin viata. N-am mari sanse sa traiesc pana la o
suta de ani, dar o sa incerc. Si voi incerca sa ma bucur de
fiecare clipa!
Au existat inca doua avantaje in privinta sanatatii, la
care nici nu m-am gandit inainte sa ma las de fumat. Primul
se refera la faptul ca obisnuiam sa am cosmaruri repetate in
fiecare noapte. Visam ca cineva ma urmareste. Banuiesc ca
era rezultatul privarii de nicotina a organismului in timpul
noptii, de unde senzatia de pericol. Acum n-am decat un
cosmar ca fumez iarasi. E un vis destul de raspandit
printre fostii fumatori. Unora le e teama ca inseamna dorinta
subconstienta de a fuma. Nu trebuie sa te temi. Faptul ca e
un cosmar inseamna ca-ti face mare placere sa nu fii
fumator. Fireste, dupa orice cosmar apare zona aceea de
semiconstienta, cand te trezesti si nu stii sigur daca s-a
petrecut cu adevarat o catastrofa, dar nu e minunat sa-ti dai
apoi seama ca a fost doar un vis?
Acum, al doilea avantaj. La clinicile mele, cand discut
efectul fumatului asupra concentrarii, uneori spun: Ce
organ din corpul nostru trebuie sa fie, in primul rand, bine
alimentat cu sange? Zambetele ambigue de pe chipurile
barbatilor, mai ales, par sa indice ca nu se gandesc la
raspunsul corect. De fapt, au perfecta dreptate. Fiind englez
si destul de timid, subiectul mi se pare cam jenant si nu
vreau sa redactez un mic raport Kinsey , intrand in detalii
privind efectele adverse ale fumatului asupra propriei mele

activitati si placeri sexuale sau asupra celor ale altor fosti


fumatori cu care am discutat. Din nou, n-am fost constient de
acest efect decat la o vreme dupa ce m-am lasat si atribuiam
performanta mea sexuala, sau mai bine zis lipsa ei, inaintarii
in varsta.
Daca urmaresti filme documentare de stiinte naturale,
vei vedea ca prima regula a naturii e supravietuirea, iar a
doua e supravietuirea speciilor, adica reproducerea. Natura
se asigura ca reproducerea nu are loc decat daca partenerii
se simt sanatosi fizic si dispun de un camin sigur, de un
teritoriu, de hrana si de o pereche adecvata. Ingeniozitatea
umana a reusit sa incalce intr-o oarecare masura aceste
reguli. Si totusi, am certitudinea ca fumatul poate duce la
impotenta, dupa cum te pot asigura ca atunci cand te simti
sanatos si in forma te vei bucura de actul sexual mai mult si
mai frecvent.
Fumatorii mai au iluzia ca efectele nocive ale fumatului
sunt supralicitate. De fapt este exact pe dos. Nu exista nici
un dubiu ca fumatul este cauza numarul unu de deces in
societatea noastra. Problema este ca in majoritatea cazurilor
in care tigara duce (sau contribuie) la deces, lucrul acesta nu
e consemnat in statistici.
S-a estimat ca 44% din incendiile domestice sunt
provocate de tigara si ma intreb cate accidente de masina
se produc in acea fractiune de secunda cand soferul,
aprizandu-si tigara, nu mai este atent la drum. In general
sunt un sofer prudent, dar nu-mi place sa-mi aduc aminte de
cate ori mi-a zburat tigara din gura, cand ma apuca un acces
de tuse, aterizand de preferinta in spatiul dintre scaune. Sunt
sigur ca multi alti soferi fumatori stiu ce inseamna sa bajbai
cu o mana dupa tigara fumeganda, in timp ce incerci sa
conduci cu mana cealalta.

Efectul spalarii creierului este ca ne comportam ca in


bancul bine cunoscut: ne prabusim de pe un bloc cu o suta
de etaje si, cand ajungem la al cincizecilea, ne spunem:
Deocamdata e bine! Ne imaginam ca, daca am scapat
pana acum, o tigara in plus n-are cum sa schimbe ceva.
Incearca sa vezi lucrurile altfel: obiceiul e un lant
vesnic, fiecare tigara te face sa ai nevoie de urmatoarea.
Cand te obisnuiesti , aprinzi un fitil. Din pacate, nu stii cat
de lung e fitilul. Ori de cate ori iei o tigara, faci un pas catre
bomba. De unde stii ca la urmatorul pas nu va exploda?
CAPITOLUL 18
ENERGIA
Cei mai multi fumatori isi dau seama ce efect are
asupra plamanilor procesul progresiv de imbacsire si de
privare de oxigen si nutrienti. Dar nu sunt constienti in
aceeasi masura de efectul asupra nivelului lor de energie.
Una dintre perfidiile capcanei fumatului este ca
efectele, deopotriva fizice si mentale, se produc imperceptibil
si atat de gradat incat nu suntem constienti de ele si le
socotim firesti.
Efectele proastelor obisnuinte alimentare sunt cam la
fel. Burta barbatilor apare incetul cu incetul, asa ca nu ii
alarmeze pe posesori. Ii privim pe obezi si ne intrebam uimiti
cum s-au lasat sa ajunga in aceasta stare.
Dar sa presupunem ca totul s-ar petrece peste
noapte. Cand te bagi seara in pat, corpul tau e zvelt,
musculos, fara un gram de grasime in plus. Cand te trezesti
dimineata, ai o suta de kilograme, esti burtos si greoi. Si in
loc sa te trezesti complet odihnit si plin de energie, abia poti

sa-ti tii ochii deschisi, esti apatic, te simti mizerabil. Ai fi cu


siguranta cuprins de panica si te-ai intreba ce boala a dat
peste tine. Insa boala este aceeasi. Faptul ca ti-au trebuit 20
de ani ca sa ajungi in starea asta n-are nici o importanta.
La fel se intampla cu fumatul. Daca as putea sa te
transfer instantaneu in corpul si in mintea pe care le-ai avea
dupa doar trei saptamani de lasat de fumat, nu mi-ar mai
trebui nimic ca sa te conving. Ti-ai spune: O sa ma simt
intr-adevar atat de jos? Si insist: nu numai ca ai sa te simti
mai sanatos si cu mai multa energie, dar vei avea mai multa
incredere in tine insuti, vei fi mai relaxat si te vei concentra
mai bine.
Imi amintesc ca in adolescenta ma agitam doar ca sami consum energia. Pe la 30 si ceva de ani, eram in
permanenta obosit si apatic. Abia reuseam sa ma trezesc
dimineata la noua. Dupa masa de seara, zaceam pe
canapea in fata televizorului si cam in cinci minute incepeam
sa motai. Cum tatal meu se comporta la fel, credeam ca asa
e normal. Imi inchipuiam ca energia e privilegiul exclusiv al
copilariei si adolescentei si ca batranetea incepe la 20 si
ceva de ani.
La scurta vreme dupa ce am stins ultima tigara, mi s-a
luat o piatra de pe inima vazand ca inflamatia si tusea au
disparut si ca nu mai am deloc crize de astm. Dar s-a mai
intamplat si altceva ceva cu adevarat miraculos si
neasteptat. Am inceput sa ma trezesc dimineata la sapte,
simtindu-ma complet odihnit si plin de energie, tentat sa fac
gimnastica, jogging, inot.
La 48 de ani eram incapabil sa fug zece metri sau sa
inot un sfert de bazin. Activitatile mele sportive se limitau la
atat de dinamicul biliard joc de oameni in varsta - si la
golf, caz in care ma deplasam cu masinuta.

La 64 de ani fac jogging doua-trei mile pe zi, fac


gimnastica jumatate de ora si inot douazeci de bazine. E
minunat sa ai energie, iar cand te simti puternic fizic si
mental e minunat sa traiesti.
Problema este ca refacerea sanatatii fizice si mentale
dupa ce te-ai lasat de fumat este si ea treptata. Dar nimic nu
e atat de lent ca scufundarea in prapastie, iar daca treci prin
trauma Metodei vointei de a te lasa de fumat, toate
avantajele privind sanatatea si banii vor fi umbrite de
depresie.
Din pacate, nu te pot transfera in corpul si mintea de
peste trei saptamani. Tu insa poti! Stii din instinct ca tot ce iti
spun e adevarat. Nu trebuie decat sa-ti folosesti imaginatia!
CAPITOLUL 19
MA RELAXEAZA SI IMI DA INCREDERE IN MINE
INSUMI
Iata cea mai nociva aberatie privind fumatul. Din
contra, fumatorii sufera de o senzatie de nesiguranta! Iar sa
nu mai traiesti cu aceasta senzatie perpetua inseamna, cred
eu, sfarsitul sclaviei, cel mai extraordinar beneficiu al
lasatului de fumat.
Fumatorilor le pare greu de crezut ca tocmai tigara e
cauza senzatiei de nesiguranta care ii cuprinde noaptea
tarziu, pe strada, cand constata ca pachetul e gol.
Nefumatorii nu sunt chinuiti de aceasta senzatie. Tigara e
cea care o provoaca.
Am devenit constient de multe dintre avantajele
lasatului de fumat luni mai tarziu, in urma discutiilor cu alti
fumatori, la consultatiile mele.

Vreme de 25 de ani am refuzat examenele


medicale. Cand mi-am facut asigurarea pe viata, am insistat
sa fie fara examen medical si ca urmare am platit rate
mai mari. Nu suportam spitalele, medicii sau dentistii. Nu
puteam infrunta ideea batranetii, a pensiei s.a.m.d.
N-am facut nici o legatura intre aceste lucruri si
obiceiul de a fuma, insa cand m-am eliberat parca m-as
fi trezit dintr-un cosmar.
Acum astept cu bucurie fiecare zi noua. Sigur, mi se
intampla si lucruri rele in viata, sunt supus stresului si
neplacerilor la fel ca toata lumea, dar le infrunt plin de
incredere in mine insumi. Si pentru ca sunt mai sanatos,
pentru ca am mai multa energie si incredere, lucrurile bune
din viata sunt si ele mai placute.
CAPITOLUL 20
ACELE UMBRE SINISTRE
O alta mare bucurie a lasatului de fumat este ca scapi
de umbrele acelea sinistre, furisate intr-un cotlon al mintii.
Toti fumatorii stiu ca sunt niste idioti si ca eludeaza
efectele nocive ale tigarii. Mai tot timpul, fumatul e un act
automat, dar umbrele acelea subzista in subconstient, gata
sa iasa la suprafata.
Ai cateva avantaje extraordinare cand te lasi de fumat.
De unele am fost constient tot timpul pe cand eram fumator:
faptul ca nu-mi va mai fi periclitata sanatatea, ca n-o sa mai
arunc banii pe apa sambetei, ca o sa scap, pur si simplu, de
stupiditatea fumatului. Si totusi, imi era atat de frica sa ma
las, eram atat de ocupat sa ma opun bine intentiilor si tuturor
celor care incercau sa ma convinga, incat imi foloseam toata

imaginatia si energia pentru a-mi gasi scuze, oricat de


subrede, ca sa fumez in continuare.
Surprinzator, cele mai ingenioase idei mi-au venit
chiar cand incercam sa ma las. Erau cu siguranta inspirate
de teama si nefericirea care ma cuprinsesera cand foloseam
Metoda vointei.
Nu puteam cu nici un chip sa nu ma gandesc la
sanatate si la aspectul financiar. Dar abia acum, cand am
devenit liber, mi-am dat seama, cu uimire, cat de bine
reusisem sa-mi alung din minte avantajele si mai mari ale
lasatului de fumat.
Am mentionat deja sclavia sa-ti petreci jumatate din
viata avand permisiunea sa fumezi, facand-o automat si
dorindu-ti sa n-o fi inceput niciodata, iar cealalta jumatate din
viata simtindu-te nefericit si frustrat pentru ca societatea nu-ti
da voie sa fumezi. Intr-un capitol precedent am pomenit
bucuria extraordinara de a-ti recapata energia. In cazul meu
insa, cea mai mare bucurie, o data eliberat, n-a fost
sanatatea, banii, energia sau sfarsitul sclaviei a fost
disparitia sentimentului ca sunt dispretuit de nefumatori si a
ideii ca sunt vinovat fata de ei. Si mai presus de orice,
redobandirea respectului fata de mine insumi.
Majoritatea fumatorilor nu sunt persoane lipsite de
vointa si de coloana vertebrala, asa cum isi inchipuie si ei, si
societatea. Eram stapan pe toate celelalte aspecte ale vietii
mele. Imi era sila de mine ca sunt dependent de o mahorca
blestemata, despre care stiam ca-mi distruge viata. E greu
de descris placerea de a-i privi pe ceilalti fumatori tineri
sau batrani, ocazionali sau invederati fara pic de invidie, ci
cu un sentiment de mila in ce-i priveste si de usurare in ce te
priveste pentru ca nu mai esti sclavul tigarii blestemate.

Ultimele doua capitole s-au ocupat de marile avantaje


de a fi nefumator. Cred ca e necesar sa fac o prezentare
echilibrata, asa ca urmatorul capitol enumera avantajele de
a fi fumator.
CAPITOLUL 21
AVANTAJELE DE A FI FUMATOR

CAPITOLUL 22
LASATUL DE FUMAT PRIN METODA VOINTEI
In societatea noastra s-a ajuns la concluzia ca e foarte
greu sa te lasi de fumat. Pana si cartile care te invata cum
sa te lasi incep de obicei prin a-ti spune cat este de dificil. In
realitate, este ridicol de usor. Da, inteleg ca te indoiesti, dar
hai sa ne gandim putin.
Daca telul tau este sa alergi o mila in mai putin de
patru minute, treaba asta e dificila. Poti avea nevoie de ani
intregi de antrenament dur si e posibil sa nu reusesti nici
atunci. (Multe din reusitele noastre sunt de ordin mental. Nu
e ciudat cat a fost de dificil pana cand Bannister a atins
recordul, pentru ca astazi sa fie ceva banal?)
Ca sa termini cu fumatul, tot ce ai de facut este sa nu
mai fumezi. Nimeni nu te obliga sa fumezi (in afara de tine
insuti) si, spre deosebire de mancare si bautura, n-ai nevoie
de fumat ca sa supravietuiesti. Deci, daca vrei sa nu mai
fumezi, de ce sa fie greu? De fapt nu e. Fumatorii sunt cei
care complica lucrurile, recurgand la Metoda vointei. Eu
definesc Metoda vointei drept acea metoda care-l obliga pe
fumator sa simta ca, intr-un fel, se sacrifica. Sa analizam un
pic Metoda vointei.
Nu noi hotaram sa devenim fumatori. Pur si simplu
facem un experiment cu primele tigari si, pentru ca au un
gust groaznic, suntem convinsi ca ne putem opri oricand
dorim. De regula fumam acele prime cateva tigari doar cand
vrem si asta se petrece de obicei in societate, in compania
altor fumatori.

Inainte sa ne dam seama, nu numai ca ne cumparam


tigari in mod regulat si le fumam cand vrem, dar fumam in
fiecare zi. Fumatul a devenit o parte a vietii noastre. Ne
asiguram ca avem intotdeauna tigari la noi. Suntem
incredintati ca fumatul imbunatateste mesele si intalnirile cu
prietenii si ne ajuta sa scapam de stres. Se pare ca nu ne
trece prin cap ca aceeasi tigara, scoasa din acelasi pachet,
va avea dupa masa exact acelasi gust ca dimineata, la
sculare. Realitatea este ca fumatul nu imbunatateste mesele
si nici altceva, insa fumatorii isi inchipuie ca nu se pot bucura
de o masa ori nu pot invinge stresul fara o tigara.
De obicei dureaza pana realizam ca suntem
dependenti, deoarece ne amagim ca fumam fiindca ne place
tigara, nu fiindca trebuie s-o fumam. Si pentru ca nu ne
place (niciodata nu ne place), ne amagim ca ne putem lasa
oricand vrem.
De regula, pana nu incercam cu adevarat sa ne
lasam, nu ne dam seama ca exista o problema. Primele
tentative au loc adesea cand abia am inceput sa fumam,
determinate de obicei de lipsa de bani (baiatul se
indragosteste de o fa si amandoi incearca sa stranga bani
pentru o casa, nu sa-i iroseasca pe tigari) sau de probleme
de sanatate (adolescentul care face sport descopera ca
incepe sa gafaie). Indiferent de motiv, fumatorul asteapta
intotdeauna o situatie stresanta, fie ca este vorba de
sanatate sau de bani. De indata ce nu mai fumeaza, micul
monstru launtric are nevoie de hrana. Fumatorul vrea atunci
o tigara, iar faptul ca n-o poate avea il face si mai nefericit.
Ceea ce lua impotriva stresului nu-i mai este acum la
indemana, astfel ca sufera o tripla lovitura. Rezultatul
probabil, dupa o perioada de chin, este compromisul: O sa
fumez mai putin. sau Am ales prost momentul. sau O
sa astept pana cand n-o sa mai fiu stresat. Insa cand

stresul a trecut nu mai are nevoie sa se lase, asa ca nu mai


incearca pana la urmatorul moment stresant. Bineinteles,
momentul nu e niciodata potrivit, deoarece, pentru
majoritatea oamenilor, viata devine mai stresanta, nu mai
putin stresanta. Iesim de sub aripa protectoare a parintilor si
infruntam viata ne cumparam o casa, platim rate, facem
copii, ne luam slujbe tot mai grele s.a.m.d. Evident, viata
fumatorului nu poate deveni niciodata mai putin stresanta
pentru ca ceea ce produce stresul e tocmai tigara. Pe
masura ce doza de nicotina creste, fumatorul devine tot mai
nefericit si iluzia lui in ce priveste dependenta se amplifica.
De fapt, e o iluzie ca viata devine tot mai stresanta, iar
ceea ce genereaza iluzia e tocmai fumatul sau o adictie
similara. Vom discuta asta in amanunt in capitolul 28.
Dupa primele esecuri, fumatorul incepe de obicei sa
viseze ca intr-o buna zi o sa se trezeasca si pur si simplu n-o
sa mai vrea sa fumeze. Speranta asta e atatata in general
de povestile auzite de la alti fosti fumatori ( Am avut o gripa
si dupa aia n-am mai putut sa fumez. )
Nu te amagi. Am verificat asemenea zvonuri si nu sunt
niciodata atat de simple pe cat par. De obicei fumatorul se
pregatea sa se lase si s-a folosit de gripa ca de o trambulina.
Eu insumi am petrecut 30 si ceva de ani asteptand sa ma
trezesc intr-o buna dimineata cu dorinta de a nu mai fuma
niciodata. Dar, ori de cate ori eram racit si ma supara pieptul,
abia asteptam sa se termine odata ca sa pot fuma
cumsecade.
Oamenii care se lasa de fumat dintr-o data au
suferit de obicei un soc. Le-a murit o ruda apropiata de o
boala corelata cu fumatul sau le-a fost foarte frica pentru
propria lor sanatate. Dar e mult mai frumos sa spui: Intr-o
dimineata, am hotarat sa nu mai fumez. Uite de ce sunt in

stare! Nu te mai pacali singur! Nu se va intampla decat cu


contributia ta directa.
Sa vedem mai in detaliu de ce Metoda vointei este
atat de dificila.
De cele mai multe ori adoptam in viata stilul las
treaba asta pe maine. , adica ne bagam, ca strutul, capul in
nisip. Cateodata ceva declanseaza totusi o tentativa de a ne
lasa. Grija pentru sanatate, bani, stigmatul social, sau
recenta criza de tuse cu sufocare, in urma careia ne-am dat
seama nu prea ne place treaba asta.
Indiferent de motiv, ne scoatem capul din nisip si
incepem sa cantarim argumentele pro si contra fumat. Dupa
care descoperim ceea ce am stiut toata viata: la o evaluare
rationala, concluzia este NU MAI FUMA de o mie de ori!
Daca faci socoteala ce avantaje ai daca fumezi si ce
avantaje ai daca te lasi, diferenta de puncte este
coplesitoare in favoarea lasatului de fumat. Insa desi
fumatorul stie ca i-ar fi mai bine daca n-ar fuma, el crede
totusi ca sacrifica ceva. E o iluzie, dar e o iluzie puternica.
Fara sa stie de ce, fumatorul crede ca tigara il ajuta in
momentele bune si in momentele proaste ale vietii.
Inainte sa faca tentativa, a fost supus la doua forme
de spalare a creierului: cea a societatii, consolidata de cea a
propriei adictii. Lor li se adauga inca o forma de spalare a
creierului, si mai puternica: E foarte greu sa te lasi!
A auzit povesti despre fumatori care s-au lasat de mai
multe luni si inca au o pofta disperata de tigara. E vorba de
acei fosti fumatori vesnic nemultumiti s-au lasat, dar isi
petrec restul vietii vaicarindu-se cat le-ar placea sa fumeze o
tigara. A auzit de fumatori care n-au mai fumat ani in sir,

parand sa duca o existenta fericita, dar care au aprins la un


moment dat o tigara si au redevenit dependenti. Cunoaste
probabil si cativa fumatori in stadii avansate de boala, care
in mod clar se autodistrug si carora, in mod evident, nu le
place tigara, insa continua sa fumeze. Peste toate, a avut
probabil el insusi una sau mai multe experiente de acest tip.
Asa ca, in loc sa porneasca entuziasmat ce minune,
am hotarat sa nu mai fumez! - porneste cu un sentiment
prost, de sfarsit de lume, de parca trebuie sa urce Everestul,
si cu credinta ferma ca o data ce micul monstru si-a infipt
ghearele in tine esti captiv pe viata. Multi fumatori pornesc
asta cerandu-si scuze prietenilor si rudelor: Uite, eu o sa
incerc sa ma las de fumat si o sa fiu probabil nervos in
saptamanile urmatoare. Incearca sa ma suporti.
Nenumarate tentative sunt sortite esecului mai inainte sa
inceapa.
Sa presupunem ca fumatorul supravietuieste fara tigara
cateva zile. Congestia din piept dispare destul de repede. Na cumparat tigari, asa ca are mai multi bani in buzunar. Deci
motivele pentru care s-a hotarat sa se lase i se evapora
rapid din minte.E ca si cum ai vedea un accident grav de
circulatie in timp ce esti la volan. Incetinesti un pic, dar te
gandesti ca intarzii, asa ca uiti totul si apesi pe accelerator.
Pe de alta parte, acel mic monstru dinauntrul tau nu sia primit doza. Nu ai nici o durere fizica: daca o raceala ti-ar
produce aceeasi senzatie, nu te-ai opri din lucru si n-ai fi
deprimat. Ai trece peste treaba asta cu usurinta. Tot ce stie
fumatorul este ca vrea o tigara. De ce o vrea nu stie. Micul
monstru din viscere il trezeste apoi pe monstrul cel mare, din
cap, asa ca persoana care, cu cateva ore sau zile mai
devreme, facea lista tuturor motivelor de a se lasa de fumat

cauta acum cu disperare o scuza sa se reapuce. Isi spune


chestii de genul:
1. Viata e scurta. Poate veni un cutremur. Se prea poate
ca maine sa ma calce un autobuz. Oricum m-am lasat
prea tarziu. In ziua de azi se spune ca totul e
cancerigen.
2. Am ales un moment prost. Trebuia sa astept pana
dupa Craciun/dupa vacanta/ dupa cutare eveniment
stresant.
3. Nu ma pot concentra. Sunt tot mai enervat si mai
furios. Nu pot sa-mi fac treburile cumsecade. Familia si
prietenii n-or sa ma mai iubeasca. E clar, de dragul
tuturor, trebuie sa reincep sa fumez. Sunt un fumator
invederat si n-am sa mai fiu niciodata fericit daca n-o sa
mai fumez o tigara. Acest lucru m-a facut sa fumez timp
de 33 de ani!
In acest moment, de obicei fumatorul cedeaza. Aprinde
o tigara si schizofrenia se amplifica. Pe de-o parte, imensa
usurare de a-ti satisface, in sfarsit, dorinta, in clipa cand
micul monstru isi primeste doza. Pe de alta parte, daca ai
supravietuit fara sa fumezi un timp mai indelungat, tigara are
un gust groaznic si nu poti pricepe de ce o fumezi. De aceea
crede fumatorul ca n-are vointa. De fapt, nu e vorba de lipsa
de vointa. Tot ce-a facut a fost sa se razgandeasca si sa ia o
hotarare absolut rationala, in lumina ultimelor informatii. Ce
sens are sa fii sanatos daca esti nefericit? Ce sens are sa fii
bogat daca esti nefericit? Absolut nici unul. E infinit mai bine
sa ai o viata mai scurta, dar fericita, decat una lunga si
nefericita.
Numai ca nu e adevarat este exact pe dos! Viata de
nefumator este infinit mai placuta, dar amagirea de care

spuneam m-a facut sa fumez 33 de ani si, trebuie sa


marturisesc, daca ar fi continut un strop de adevar, inca as
mai fuma (corectie: n-as mai fi pe lumea asta).
Suferinta fumatorului n-are nimic de-a face cu chinul
lipsei de nicotina. Sigur, ultimul are un rol declansator, insa
agonia este de fapt mentala si e provocata de indoiala si de
incertitudine. Cum fumatorul a avut din start sentimentul ca
face un sacrificiu, el incepe sa se simta frustrat, ceea ce este
o forma de stres. Momentele in care creierul ii spune Ia o
tigara sunt cele de stres. Prin urmare, de indata ce se lasa,
vrea o tigara. Dar acum n-o poate avea pentru ca s-a lasat
de fumat. Treaba asta il deprima si mai tare, ceea ce
redeclanseaza procesul.
Alt lucru care face Metoda vointei atat de dificila e faptul
ca astepti sa se intample ceva. Daca scopul tau este sa treci
o proba de conducere auto, cand ai trecut proba e sigur ca
ti-ai atins scopul. In cazul Metodei vointei, iti spui: Daca pot
sa rezist suficient fara tigara, pana la urma nevoia de a fuma
va disparea.
Cand stii ca ti-ai realizat scopul? Nu stii niciodata,
acesta e raspunsul, pentru ca astepti sa se intample ceva si
nu se intampla nimic. Te-ai lasat de fumat cand ai stins
ultima tigara, iar acum nu faci decat sa astepti, ca sa vezi cat
va dura pana cand cedezi.
Asa cum spuneam mai sus, agonia prin care trece
fumatorul e mentala, provocata de incertitudine. Desi nu
exista durere fizica, efectul e totusi puternic. Fumatorul este
nefericit si se simte nesigur pe sine. Nu uita deloc de fumat,
dimpotriva, fumatul il obsedeaza.
Pot fi zile, sau chiar saptamani de depresie neagra.
Mintea fumatorului e asaltata de indoieli si temeri:

Cat va dura dorinta?


O sa mai fiu vreodata fericit?
O sa mai doresc vreodata sa ma trezesc
dimineata?
O sa ma mai bucur vreodata de o masa?
Cum o sa fac fata stresului pe viitor?
O sa-mi mai placa vreodata sa merg la
petreceri?
Fumatorul asteapta ca lucrurile sa se imbunatateasca,
insa atata vreme cat se lamenteaza tigara devine tot mai
pretioasa.
De fapt, ceva se intampla, dar fumatorul nu-si da
seama. Daca poate supravietui trei saptamani fara sa
inhaleze deloc nicotina, dorinta fizica de nicotina dispare. Pe
de alta parte, cum spuneam inainte, chinul privarii de
nicotina este atat de discret, incat fumatorul practic nu-l
percepe. Totusi, cam in trei saptamani, multi fumatori simt ca
au invins . Asa ca isi aprind o tigara ca sa si-o
demonstreze! Are un gust groaznic, dar fostul fumator a
livrat acum corpului o doza de nicotina, iar in clipa cand
stinge tigara nicotina incepe sa-I paraseasca organismul. Si
iata ca vocea aceea mititica, dintr-un cotlon al mintii, ii
spune: Vrei inca una. Invinsese, dar a redevenit
dependent chiar acum.
De obicei, fumatorul nu-si va aprinde pe loc o alta
tigara. Isi spune: Nu vreau sa devin din nou dependent.
Asa ca lasa sa treaca o vreme ore, zile, chiar saptamani.
Acum fostul fumator s-a convins: N-am devenit dependent,
deci nu risc nimic daca-mi mai aprind una. A cazut in

aceeasi capcana ca la inceput si deja aluneca pe panta in


jos.
Fumatorii care reusesc sa se lase cu Metoda vointei
inclina sa creada ca metoda dureaza prea mult si e dificila.
Motivul este ca principala problema e spalarea creierului si,
cand dependenta fizica a disparut, fumatorul continua sa fie
obsedat de tigara. Pana la urma, daca reuseste sa
supravietuiasca destul de mult timp, incepe sa priceapa ca
n-o sa moara. Nu se mai lamenteaza si accepta ca viata
merge inainte si e placuta fara tigara.
Multi fumatori reusesc cu aceasta metoda, dar ea e
anevoioasa, iar esecurile sunt mult mai numeroase decat
succesele. Chiar si cei care reusesc raman tot restul vietii
vulnerabili. Isi pastreaza o oarecare spalare a creierului si
sunt incredintati ca in momentele bune sau in cele rele tigara
poate sa ajute. (Foarte multi nefumatori sufera si ei de
aceasta iluzie. Sunt supusi la randul lor spalarii creierului,
dar fie nu pot invata sa le placa tigara, fie refuza partea
nociva nu, multumesc! .) Iata de ce multi fumatori care
se lasa pe perioade indelungate reincep sa fumeze.
Multi fosti fumatori isi aprind o tigara sau ca premiu ,
sau ca sa se autoconvinga cat de oribila este. Si chiar este,
dar, de indata ce omul stinge tigara, nicotina incepe sa-i
paraseasca organismul si vocea mititica din cotlonul mintii
spune: Vrei inca una. Daca aprinde inca una, continua sa
aiba un gust oribil, asa ca-si spune: Minunat! Atata timp cat
nu-mi place, nu devin dependent. Dupa Craciun/vacanta/
necazul asta, o sa ma las definitiv.
Prea tarziu. Este deja dependent. Capcana in care
cazuse candva l-a capturat inca o data.

Asa cum spun tot timpul, placerea n-are nici un rol. Si


niciodata n-a avut! Daca ar fi vorba de placere, nimeni n-ar
fuma mai mult de o tigara. Ne inchipuim ca ne plac tigarile
doar fiindca nu putem admite ca suntem atat de prosti incat
sa le fumam fara sa ne placa. Tocmai de aceea fumatul e in
mare parte subconstient. Daca, in timp ce fumezi fiecare
tigara, ai fi constient de ceea ce-ti intra in plamani si ti-ai
spune: Chestia asta ma costa, intr-o viata, 40 000 de lire
sterline, iar tigara din care trag acum poate sa-mi
declanseze cancerul ala de plamani - atunci, pana si iluzia
placerii ar disparea. N-am suporta sa infruntam acest gand!
Daca observi fumatorii, mai ales in societate, vei vedea ca
sunt fericiti doar cand nu-si dau seama ca fumeaza. De
indata ce isi dau seama, incep sa se simta stanjeniti si
culpabili. Fumam ca sa hranim micul monstrusi, o data ce
ai expulzat micul monstru din corp si marele monstru din
cap, nu vei mai avea nici nevoia, nici dorinta sa fumezi.

CAPITOLUL 23
FERESTE-TE DE REDUCEREA NUMARULUI DE TIGARI
Multi fumatori recurg la reducerea numarului de tigari
fie ca etapa catre lasatul complet de fumat, fie ca tentativa
de a tine sub control micul monstru, iar multi doctori si
consilieri recomanda calduros acest lucru.
Evident, cu cat fumezi mai putin cu atat e mai bine,
dar, ca prim pas catre lasatul de fumat, reducerea tigarilor e
o greseala fatala. Daca ramanem prinsi toata vita in
capcana, asta se intampla tocmai din cauza tentativelor de a
rari tigarile.
De obicei, reducerea numarului de tigari este urmarea
unei tentative esuate de a te lasa. Dupa cateva ore sau
cateva zile de abstinenta, fumatorul insusi isi spune ceva de
genul: Nu pot fara tigara, asa ca de-acum inainte o sa
fumez doar tigarile alea speciale sau n-o sa fumez decat
zece pe zi. Daca ma obisnuiesc asa, sau raman la zece, sau
le mai reduc un pic.
Numai ca acum i se intampla niste lucruri cumplite.
1. Are parte de cea mai rea dintre lumile posibile. E inca
dependent de nicotina si mentine in viata monstrul nu
numai in corp, ci si in cap.
2. Isi petrece viata asteptand urmatoarea tigara.
3. Inainte sa reduca tigarile, ori de cate ori voia una si-o
aprindea si isi alina, macar partial, chinul lipsei de
nicotina. Acum, peste stresul si tensiunile firesti ale
vietii, se supune singur chinului privarii de nicotina mai

tot timpul. E responsabil de propria sa nefericire si


proasta dispozitie.
4. Cand nu se controla, majoritatea tigarilor nu-I placeau
si nu-si dadea seama ca fumeaza. Gestul era automat.
Singurele tigari care, credea el, ii placeau erau cele de
dupa o perioada de abstinenta (prima tigara de
dimineata, cea de dupa masa etc.).
Acum, cand asteapta sa treaca o ora inainte sa fumeze,
ii place fiecare tigara. Cu cat asteapta mai mult, cu atat
fiecare tigara pare mai placuta, caci placerea unei tigari
nu e tigara insasi, ci calmarea agitatiei provocate de dorinta,
fie ca e vorba de usoara dorinta fizica de nicotina sau de
obsesia mentala. Cu cat suferi mai multa vreme, cu atat
tigara devine mai placuta .
Principala dificultate cand te lasi de fumat nu este
adictia chimica. Adictia chimica nu pune probleme. Fumatorii
pot sa se lipseasca o noapte intreaga de tigari, pofta de
nicotina nici macar nu-i trezeste. Multi fumatori se abtin in
prezenta nefumatorilor. Fumatorilor aproape ca le face
placere ca cineva sa nu le permita sa fumeze. De fapt,
fumatorii sunt, in secret, incantati sa se lipseasca vreme
indelungata de tigara. Au astfel speranta ca intr-o buna zi se
vor lipsi de ea de-a binelea.
Adevarata problema cand nu mai fumezi este spalarea
creierului iluzia ca tigara este un soi de sprijin sau de
recompensa, iar viata nu va mai fi tocmai la fel fara ea.
Reducerea numarului de tigari nu te face nici pe departe sa
te lasi, iti da numai un sentiment de nesiguranta si de
nemultumire si te convinge ca lucrul cel mai pretios de pe
pamant e urmatoarea tigara si ca nu vei mai fi niciodata
fericit daca n-o ai.

Nimic nu e mai trist decat un fumator care se


straduieste sa reduca tigarile. Se amageste ca, pe masura
ce va fuma mai putin, va dori mai putin sa fumeze. Dar
adevarul este exact pe dos. Cu cat fumeaza mai putin, cu
atat va suferi mai mult timp chinul abstinentei, cu cat ii va
placea mai mult tigara, cu atat tigara va avea un gust mai
rau. Dar asta nu-l va opri sa fumeze. Gustul n-a jucat
niciodata vreun rol. Daca fumatorii ar fuma pentru ca le
place gustul, nimeni n-ar fuma niciodata mai mult de o
tigara. Ti se pare greu de crezut? Hai sa vedem. Care e
tigara cu cel mai rau gust? Da, prima tigaara de dimineata,
aceea care iarna ne face sa tusim si sa expectoram. Si care
e tigara cea mai valoroasa pentru majoritatea fumatorilor?
Da, prima tigara de dimineata! Si acum, crezi cu adevarat ca
o fumezi pentru ca-ti place gustul si mirosul ei sau crezi ca
exista o explicatie mai rationala alinarea suferintei produse
de cele opt-noua ore de abstinenta?
Este esential sa spulberam toate iluziile despre fumat
inainte sa stingi acea ultima tigara. Daca inainte sa stingi
ultima tigara n-ai inlaturat iluzia ca iti place gustul anumitor
tigari, vei vrea dupa aceea sa ti-o dovedesti si vei deveni din
nou dependent. Prin urmare, daca in clipa asta nu fumezi,
aprinde o tigara. Trage in piept adanc, de sase ori, fumul
acela magnific si intreaba-te ce anume e atat de magnific in
gustul pe care-l simti. Poate crezi ca doar unele tigari au
gust bun, de pilda cea de dupa masa. Atunci de ce te
ostenesti sa le fumezi pe celelalte? Pentru ca asa te-ai
obisnuit? Pai cum sa capete cineva obisnuinta de a fuma,
daca i se pare ca tigarile au un gust oribil? Si de ce aceeasi
tigara, scoasa din acelasi pachet, ar avea alt gust dupa o
masa decat fumata dimineata, la trezire? Mancarea nu are
alt gust dupa tigara, atunci de ce tigara sa aiba alt gust dupa
mancare?

Nu
ma
crede
pe
cuvant,
verifica
singur:
fumeaza constient o tigara dupa masa, ca sa-ti demonstrezi
ca n-are alt gust. Fumatorii cred ca tigarile au gust mai bun
dupa masa ori cand sunt in societate si beau un pahar
pentru ca in ambele situatii atat nefumatorii, cat si fumatorii
se simt oricum multumiti. Dar cineva dependent de nicotina
nu poate fi realmente fericit cata vreme micul nostru monstru
ramane nesatisfacut. Problema nu e atat placerea gustului
tutunului dupa masa, la urma urmei nu mancam tutun, asa
ca de unde pana unde gust? Problema e ca fumatorii sunt
nefericiti daca nu li se permite sa-si aline simptomele de
abstinenta in astfel de momente. Asa ca diferenta intre a
fuma si a nu fuma este diferenta intre a fi fericit si a fi
nefericit. De aceea pare sa aiba tigara gust mai bun. Pe
cand fumatorii care isi aprind tigara de cum se trezesc
dimineata sunt nefericiti indiferent daca fumeaza sau nu.
Reducerea numarului de tigari nu numai ca n-are efect,
dar e cea mai rea forma de tortura. N-are efect pentru ca
fumatorul spera la inceput ca obiceiul de a fuma din ce in ce
mai putin ii va micsora dorinta de a fuma. Dar nu e vorba de
un obicei. E o adictie, iar adictia inseamna, prin natura ei, sa
vrei din ce in ce mai mult, nu din ce in ce mai putin. Prin
urmare, ca sa reduca tigarile, fumatorul va avea nevoie de
vointa si de disciplina tot restul vietii.
Principala problema a lasatului de fumat nu e
dependenta chimica de nicotina. Cu asta te descurci
usor. Este credinta gresita ca fumatul iti ofera o placere.
Aceasta credinta gresita se formeaza initial prin spalarea
creierului, inainte sa ne apucam de fumat, dupa care e
consolidata de adictia insasi. Daca reduci numarul de tigari
nu faci decat sa consolidezi in continuare eroarea, astfel
incat fumatul ajunge sa-ti domine complet viata si sa te

convinga ca lucrul cel mai pretios de pe pamant este


urmatoarea tigara.
Cum am mai spus, reducerea tigarilor n-are oricum
efect pentru ca ar trebui sa faci uz de vointa si de disciplina
tot restul vietii. Daca n-ai avut destula vointa ca sa te lasi
complet, atunci cu siguranta n-ai destula ca sa fumezi mai
putin. Sa te lasi e incompatibil mai usor si mai putin chinuitor.
Am auzit de mii de cazuri, fara exagerare, in care
reducerea tigarilor a fost un esec. Cele cateva succese de
care stiu au fost obtinute dupa o perioada relativ scurta de
reducere, urmata de solutia radicala. Fumatorii pur si simplu
s-au lasat desi, nu pentru ca, redusesera tigarile. Altminteri
doar prelungesti agonia. O tentativa esuata de a fuma mai
putin este un soc pentru fumator, care se convinge o data
mai mult ca e dependent pe viata. De ajuns ca sa fumeze
inca vreo cinci ani pana la tentativa urmatoare!
Pe de alta parte, reducerea tigarilor ilustreaza de
minune absurditatea fumatului, caci demonstreaza clar ca o
tigara pare placuta doar dupa o perioada de abstinenta.
Trebuie sa te dai cu capul de pereti (adica sa suferi chinurile
abstinentei) ca sa devii bun cu tine si sa te lasi.
Prin urmare, optiunile sunt:
1. Sa reduci numarul de tigari pentru toata viata. E o
tortura autoimpusa si oricum nu vei fi capabil de asa
ceva.
2. Sa te sufoci definitiv, fumand tot mai mult. Ce sens
are?
3. Sa fii bun cu tine insuti. Sa te lasi definitiv.

Celalalt lucru important pe care-l demonstreaza


reducerea tigarilor este ca nu exista tigara speciala sau
ocazionala . Fumatul e o reactie in lant care dureaza
toata viata daca nu faci un gest hotarat ca sa rupi lantul.
Nu uita: reducerea tigarilor iti dauneaza grav.
CAPITOLUL 24
DOAR O TIGARA
Doar o tigara este un mit pe care trebuie sa ti-l
scoti definitiv din minte.
Cu doar o tigara am inceput atunci, demult, sa fumam.
E de ajuns doar o tigara, intr-o situatie dificila sau la o
ocazie speciala, ca sa ne dea peste cap tentativa de a ne
lasa de fumat. E de ajuns o tigara, atunci cand un fumator a
reusit sa se lase de fumat, sa-l trimita inapoi. Uneori, doar ca
sa isi confirme ca nu mai are nevoie de tigari, si acea unica
tigara face acest lucru. Are gust oribil si il convinge pe
fumator ca nu va mai redeveni niciodata dependent, dar deja
este.
Deseori ideea acelei singure tigari este cea care
impiedica un fumator sa se lase de fumat. Acea unica tigara
de dimineata sau de dupa-masa.
Sa iti intre bine in minte ca nu exista asemenea lucru
ca si o unica tigara. Este o reactie in lant care va tine toata
viata daca nu il vei rupe tu.
Este un mit despre o unica tigara, speciala, care ii tine
pe fumatori in jurul tigarii atunci cand se lasa de fumat. Sa iti
intre in obicei sa nu vezi niciodata o unica tigara sau un unic
pachet de tigari este o fantezie. De cate ori te gandesti

asupra fumatului, trebuie sa vezi intreaga viata murdara de a


cheltui o mica avere doar pentru privilegiul de a te distruge
psihic si fizic, o viata de sclavie, o viata cu respiratie proasta.
Este pacat ca nu exista ceva asemanator tigarilor
care, pe parcursul timpurilor bune si rele, sa poata fi folosit
pentru sprijin ocazional sau pentru placere. Dar trebuie sa iti
intre bine in minte: tigarile nu sunt solutia. Ramai ori cu o
viata de suferinta ori fara viata! Nu visezi sa iei cianura
pentru ca iti place gustul migdalelor, asa ca nu te mai
pedepsi cu gandul la tigari ocazionale.
Intreaba un fumator: Daca ai avea posibilitatea de a
te intoarce in timp la momentul dinainte de dependenta de
tigari, ai mai deveni fumator? . Raspunsul este inevitabil:
Trebuie sa glumesti! . Si totusi fiecare fumator are
aceasta alternativa in fiecare zi din viata lui. De ce nu
opteaza pentru asta? Raspunsul este frica. Frica ca nu se
poate opri sau ca viata nu ar mai fi la fel fara tigari.
Nu te mai pacali singur. Poti sa o faci! Oricine
poate. Este ridicol de simplu.
Pentru a face sa fie simplu sa te lasi de fumat, sunt
cateva fundamente pe care trebuie sa ti le pui in ordine in
minte. Ne-am intalnit deja cu trei dintre ele pana acum:
1. Nu trebuie sa renunti. Sunt doar lucruri pozitive de
castigat.
2. Nu te uita niciodata la acea unica tigara. Nu exista.
Exista doar o viata plina de mizerie si boala.
3. Nu este nimic diferit in jurul tau. Orice fumator poate
usor sa se opreasca.

Multi fumatori cred ca sunt fumatori confirmati sau au


personalitate dependenta. Iti promit ca nu exista asa ceva.
Nimeni nu are nevoie sa fumeze inainte de a deveni
dependent de drog. Drogul este cel care da dependenta si
nu natura caracterului, respectiv personalitatii tale. Acesta
este un efect al acestor droguri, ele te fac sa crezi ca ai o
personalitate dependenta. Cu toate acestea, este esential sa
Indepartezi aceasta credinta, pentru ca daca crezi ca esti
dependent de nicotina, vei fi, chiar si dupa ce micul monstru,
nicotina din corpul dumneavoastra este mort. Este esential
sa indepartam orice spalare de creier.
CAPITOLUL 25
FUMATORII
NEFUMATORII

OCAZIONALI,

ADOLESCENTII,

Fumatorii inraiti tind sa ii invidieze pe fumatorii


ocazionali. Noi toti am intalnit acesti indivizi: Of, pot rezista
o saptamana intraga fara tigari, chiar nu ma deranjeaza.
Doamne, cat as vrea sa fiu si eu asa! - ne gandim. Stiu
ca pare greu de crezut, dar nici un fumator nu e incantat ca
este fumator. Nu uita niciodata:
Nici un fumator n-a hotarat sa devina fumator
ocazional sau nu; prin urmare:
Toti fumatorii se cred niste prosti; prin urmare:
Toti fumatorii trebuie sa se minta pe ei insisi si sa-i
minta pe ceilalti, in incercarea iluzorie de a-si justifica
prostia.
Pe vremuri eram un jucator de golf fanatic. Ma faleam
ca joc foarte des si doream sa joc si mai mult. De ce se
falesc fumatorii cu cat de putin fumeaza? Daca acesta e

adevaratul criteriu, atunci corolarul este sa nu mai fumezi


deloc!
Daca ti-as spune: Stii, pot sa nu mananc morcovi o
saptamana intreaga, nu mi-e greu deloc , ai crede ca am
luat-o razna. Daca imi plac, de ce sa nu mananc morcovi o
saptamana? Iar daca nu-mi plac, de ce sa fac o asemenea
declaratie? Prin urmare, cand un fumator declara ceva de
genul: Pot sa nu fumez o saptamana intreaga, nu mi-e
greu deloc , el incearca sa se convinga si pe el, si pe tine
ca fumatul, in cazul lui, nu e o problema. Dar daca n-ar fi o
problema, n-ar fi nevoie sa faca declaratia cu pricina. Ceea
ce spune el de fapt este: Am reusit sa supravietuiesc o
saptamana intreaga fara sa fumez. Ca orice fumator, spera
ca dupa aceea sa poata supravietui fara tigara o viata
intreaga. Dar n-a putut supravietui decat o saptamana si
gandeste-te cat de pretioasa a fost tigara fumata dupa ce sa simtit privat de nicotina o saptamana intreaga!
Iata de ce fumatorii ocazionali sunt dependenti intr-un
mod mai eficace decat marii fumatori. Nu numai ca, in cazul
lor, iluzia placerii e mai mare, dar motivatia de a se lasa e
mai slaba caci cheltuiesc mai putini bani si nu sunt atat de
vulnerabili la riscurile pentru sanatate.
Nu uita, singura placere pe care o obtin fumatorii este
alinarea suferintei produse de abstinenta si, asa cum am
explicat, chiar si aceasta placere e iluzorie. Imagineaza-ti
micul monstru al nicotinei din interiorul corpului tau ca pe o
mancarime permanenta, dar atat de usoara incat in cea mai
mare parte a timpului nici macar n-o percepi.
Cand ai o mancarime continua, tendinta naturala e sa
te scarpini. Si pentru ca organismul devine tot mai imun la
nicotina, tendinta naturala e sa fumezi tigara de la tigara.

Exista trei factori principali care-I impiedica pe fumatori


sa fumeze tigara de la tigara:
1. BANII. Foarte multi nu-si pot permite.
2. SANATATEA. Ca sa ne alinam suferinta abstinentei,
suntem nevoiti sa luam o otrava. Rezistenta la aceasta
otrava variaza in functie de persoana, de moment si de
imprejurarile vietii. Lucrul acesta actioneaza ca o frana
naturala.
3. DISCIPLINA. Aceasta e impusa de societate, de slujba
fumatorului, de prieteni si rude sau de fumatorul insusi,
torturat de gandurile negre care-i trec prin minte.
In ce ma priveste, consideram faptul ca fumam tigara
de la tigara o slabiciune. Nu puteam intelege cum reuseau
prietenii mei sa-si limiteze doza la 10, 15 sau 20 de tigari pe
zi. Stiam ca sunt o persoana cu vointa de fier. Nu mi-a trecut
prin cap ca majoritatea fumatorilor sunt incapabili sa fumeze
tigara de la tigara pentru ca ai nevoie de niste plamani
foarte vigurosi ca s-o faci. Unii dintre acei fumatori de cinci
tigari pe zi, pe care de obicei marii fumatori ii invidiaza,
fumeaza cinci pe zi deoarece constitutia lor fizica nu le
permite mai mult sau pentru ca n-au bani sa fumeze mai
mult, sau pentru ca slujba, societatea ori dezgustul pentru
propria dependenta nu le permite sa fumeze mai mult.
Poate ca e bine, o data ajunsi aici, sa dam cateva
definitii.
NEFUMATORUL. Cineva care n-a cazut niciodata in
capcana, dar nu trebuie sa se umfle in pene. Este nefumator
doar prin gratia lui Dumnezeu. Toti fumatorii au fost convinsi
la inceput ca nu vor deveni niciodata dependenti, iar unii

nefumatori continua sa incerce, din cand in cand, sa fumeze


o tigara.
FUMATORUL OCAZIONAL. Exista doua categorii de
baza de asemenea fumatori:
1. Fumatorii care au cazut in capcana, dar nu-si dau
seama. Nu invidia astfel de fumatori. Nu fac decat
sa guste cate putin nectar la doi pasi de gura
plantei carnivore si, foarte probabil, vor deveni in
curand mari fumatori. Retine: toti alcoolicii au
inceput prin a fi bautori ocazionali si la fel au fost
la inceput toti fumatorii.
2. Fumatorii care au fost mai inainte mari fumatori si
care cred ca nu se pot lasa. Acestia sunt cei mai
jalnici dintre toti. Se impart in mai multe categorii
fiecare cu caracteristicile ei:
FUMATORUL DE CINCI TIGARI PE ZI. Daca
ii place tigara, de ce fumeaza doar cinci pe
zi? Daca ii e indiferent ca fumeaza sau nu, de
ce o mai face? Fumatorul de cinci pe zi isi
alina zilnic suferinta abstinentei timp de circa
o ora. In restul timpului, desi nu-si da seama,
se da cu capul de pereti si face asta cam
toata viata. Fumeaza doar cinci pe zi pentru
ca nu-si pune in pericol sanatatea. E usor sa
convingi un mare fumator ca nu-i place
tigara, dar ia incearca sa convingi un fumator
ocazional! Oricine a facut tentativa de a
reduce numarul de tigari stie ca este tortura
suprema, care te va mentine, aproape sigur,
dependent de tigara tot restul vietii.

FUMATORUL DE DIMINEATA SAU DE


SEARA. Se pedepseste suferind chinul
abstinentei jumatate de zi, ca sa-si aline
chinul in jumatatea cealalta. Din nou,
intreaba-l de ce, daca ii place tigara, nu
fumeaza toata ziua, sau, daca nu-i place, de
ce mai fumeaza.

FUMATORUL SASE LUNI DA, SASE


LUNI NU . (Sau: Pot sa ma las cand
vreau. Am facut-o de o mie de ori. ) Daca ii
place sa fumeze, de ce se opreste sase luni?
Daca nu-i place, de ce se apuca din nou?In
realitate, inca e dependent! Desi scapa de
adictia fizica, ramane cu problema principala
spalarea creierului. Spera de fiecare data
ca se va lasa de-a binelea, dar recade
curand in capcana. Multi fumatori ii invidiaza
pe acesti oameni. Isi spun: Ce fericire sa
poti controla lucrurile asa, sa fumezi cand
vrei, sa te lasi cand vrei! Ceea ce nu vad ei
este ca fumatorii de acest gen nu controleaza
nimic. Cand fumeaza, doresc sa nu fumeze.
Se straduiesc sa se lase, dupa care se simt
din nou frustrati, cad iar in capcana, apoi
doresc sa n-o fi facut. Se afla in cea mai rea
dintre lumi. Cand sunt fumatori, doresc sa nu
fie; cand sunt nefumatori, doresc sa poata
fuma. Si daca ne gandim bine, acelasi lucru e
valabil de-a lungul intregii vieti de fumator.
Cand ni se permite sa fumam, fie ni se pare
de la sine inteles, fie ne dorim sa nu ni se fi
permis. Numai cand nu putem fuma devin
tigarile intr-adevar pretioase. Iata cumplita
dilema a fumatorilor. Nu pot castiga niciodata,

caci sunt obsedati de un mit, de o iluzie.


Exista un singur mod de a castiga: sa nu mai
fumezi si totodata sa nu te mai iluzionezi.
FUMATORUL EU FUMEZ DOAR LA
OCAZII SPECIALE . Da, la inceput toti
facem asa, dar e uluitor cat de rapid creste
numarul de ocazii si cum, inainte sa ne dam
seama, fumam in toate ocaziile!
FUMATORUL M-AM LASAT, DAR DIN
CAND IN CAND FUMEZ O TIGARA . Intrun fel, acestia sunt fumatorii cei mai jalnici
dintre toti. Fie trec prin viata simtindu-se
frustrati, fie, mai des, tigara ocazionala se
inmulteste. Se afla pe o panta alunecoasa
care duce intr-o singura directie IN JOS.
Mai devreme sau mai tarziu redevin mari
fumatori. Recad in aceeasi capcana in care
cazusera la inceput.
Exista si alte doua categorii de fumatori ocazionali. In
prima intra tipul care fumeaza tigara ocazionala doar cand e
in societate. Astfel de oameni sunt de fapt nefumatori. Nici
macar nu au impresia ca le place sa fumeze. Dar nu vor sa
ramana pe dinafara. Vor sa fie si ei in randul lumii . Cu
totii incepem de fapt asa.
A doua categorie se intalneste extrem de rar. Intre miile
de persoane pe care le-am consiliat, nu am decat vreo zece
exemple din aceasta categorie. Tipul poate fi cel mai bine
descris daca va povestesc un caz recent.
M-a sunat o femeie, solicitandu-mi o sedinta de
consiliere privata. Era avocata si fumase cam 12 ani, dar
niciodata peste sau sub doua tigari pe zi. Era, din

intamplare, o cucoana cu multa vointa. I-am explicat ca rata


de succes a sedintelor de grup este la fel de mare ca a celor
individuale si ca, oricum, nu fac terapie individuala decat
daca persoana e atat de celebra incat risca sa strice
coeziunea grupului. A inceput sa planga si n-am fost in
stare sa rezist lacrimilor.
Sedinta a costat-o mult, adevarul este ca multi fumatori
s-ar intreba de ce tinea atata sa se lase. Ei ar plati imediat
cat i-am cerut doamnei in cauza tocmai ca sa poata fuma
doar doua tigari pe zi! Greseala lor este ca isi imagineaza ca
fumatorii ocazionali sunt mai fericiti si mai stapani pe sine.
Stapani pot fi, dar fericiti nu. In cazul de care vorbesc, ambii
parinti ai femeii murisera de cancer pulmonar inainte ca ea
sa devina dependenta. Exact ca mine, ii fusese foarte teama
de fumat pana sa fumeze prima tigara. Exact ca mine, a
cedat pana la urma presiunilor si a incercat prima tigara.
Exact ca mine, isi amintea gustul oribil. Spre deosebire de
mine, care am capitulat, devenind foarte repede fumator
tigara de la tigara, ea n-a alunecat pe panta in jos, a rezistat.
Tot ce iti place la o tigara este sfarsitul dorintei de
tigara; fie dorinta fizica, aproape imperceptibila, de nicotina,
fie tortura mentala provocata de neputinta de a-ti alina
mancarimea de care vorbeam mai devreme. Tigarile in
sine sunt mizerie si otrava. De aceea, nu ai iluzia ca iti plac
decat dupa o perioada de abstinenta. La fel ca atunci cand
ti-e foame sau sete, cu cat suferi mai multa vreme, cu atat iti
creste placerea cand, in sfarsit, iti ostoiesti suferinta.
Fumatorii cred, in mod eronat, ca fumatul e doar un
obicei . Ei iti spun: Daca pot mentine lucrurile la un nivel
suficient de coborat sau daca pot fuma doar la ocazii
speciale, creierul si corpul meu o vor accepta. Dupa care pot
mentine fumatul la acel nivel sau, daca vreau, pot cobori si
mai jos. Sa-ti fie clar: obiceiul nu exista. Fumatul

inseamna dependenta de drog. Tendinta naturala este sa-ti


usurezi suferinta abstinentei, nu s-o suporti. Ca sa mentii
nivelul actual, vei avea nevoie de disciplina si vointa toata
viata, pentru ca, pe masura ce organismul devine imun la
drog, el vrea tot mai mult, nu tot mai putin. Pe masura ce
drogul te distruge fizic si mental, pe masura ce iti anihileaza
sistemul nervos, curajul si increderea in sine, nu mai esti
capabil sa te opui scurtarii intervalului dintre tigari. Iata de
ce, la inceput, putem sa fumam ori sa nu fumam, dupa plac.
Cand racim, pur si simplu nu mai fumam. Si iata de ce un
om ca mine, care n-a avut niciodata iluzia ca ii plac tigarile, a
continuat sa fumeze tigara de la tigara, desi fiecare devenise
o foma de tortura fizica.
Nu invidia femeia despre care vorbeam mai sus. Cand
fumezi doar o tigara la 24 de ore, acea tigara e cel mai
pretios lucru din lume. Timp de 12 ani, biata femeie s-a aflat
in miezul unei lupte crancene. N-a fost capabila sa se lase
de fumat, dar s-a temut sa creasca doza ca nu cumva sa
faca, asemenea parintilor ei, cancer pulmonar. Insa vreme
de 23 de ore si zece minute, in fiecare zi, a trebuit sa reziste
tentatiei. A avut nevoie de o imensa vointa si, asa cum am
spus, astfel de cazuri sunt rare. Hai sa privim lucrurile pur
logic: fie exista un sprijin sau o placere autentica in actul de
a fuma, fie nu. Daca exista, cine ar vrea sa astepte o ora, o
zi sau o saptamana? De ce sa fii lipsit de sprijin ori de
placere in acest interval? Daca nu exista, atunci de ce sa te
mai ostenesti sa fumezi?
Imi aduc aminte de alt caz, un fumator de cinci tigari pe
zi. A inceput conversatia la telefon, cu o voce sparta:
Domnule Carr, vreau doar un lucru sa ma las de fumat
inainte sa mor. Iata cum si-a descris acel om viata:

Am 61 de ani. Am facut cancer in gat din cauza


fumatului. Acum nu mai rezist fizic decat cinci tigari pe zi, pe
care mi le rulez singur.
Mai demult dormeam toata noaptea neintors. Acum ma
trezesc din ora in ora si gandul meu e doar la tigari. Iar cand
dormvisez ca fumez.
Nu pot fuma prima tigara decat la ora 10. Ma trezesc la
5 si-mi fac nenumarate cesti de ceai. Nevasta-mea se
trezeste la 8 si, pentru ca sunt atat de prost dispus, nu vrea
sa ma vada in casa. Cobor in sera si incerc sa-mi fac de
lucru, dar sunt obsedat de tigara. La ora 9 incep sa-mi rulez
prima tigara o fac si o refac pana iese perfecta.Nu pentru
ca as vrea sa fie perfecta, dar asa am o treaba. Dupa aceea
astept sa se faca 10. Cand vine momentul, mainile imi
tremura incontrolabil. Dar nu-mi aprind imediat tigara. Daca
o fac, trebuie sa astept inca trei ore pana la
urmatoarea. Pana la urma aprind tigara, trag un fum si o
sting. Facand tot asa, tigara dureaza o ora. O fumez pana ce
are mai putin de un centimetru si apoi astept sa vina
momentul urmatoarei.
Pe langa toate celelalte necazuri, acest biet om are
arsuri pe buze pentru ca fumeaza tigarile aproape complet.
Iti imaginezi probabil un trist imbecil. Nici vorba! E un barbat
inalt de aproape doi metri, fost sergent in marina. A facut mai
inainte sport si n-a vrut sa devina fumator. Numai ca, pe
vremea razboiului trecut, se credea ca tigara da curaj, iar cei
din armata primeau ratii de tigari pe gratis. Acestui barbat
practic i s-a ordonat sa devina fumator. Si-a petrecut viata
platind bani grei si distrugandu-se fizic si mental. Daca ar fi
fost un animal, societatea l-ar fi salvat. Dar nu, noi
continuam sa-i lasam pe tinerii sanatosi fizic si mental sa
devina dependenti.

Poate crezi ca e vorba de un caz extrem. Este extrem,


insa nu unic. Exista literalmente mii de istorii similare. Omul
acela si-a deschis inaintea mea sufletul, dar poti fi sigur ca
multi dintre prietenii si cunostintele lui il invidiaza pentru ratia
de cinci tigari pe zi. Daca iti inchipui ca tie nu ti se poate
intampla asa ceva, nu te mai amagi. Deja ti se intampla.
In orice caz, fumatorii sunt niste mincinosi notorii se
mint chiar si pe ei insisi. Majoritatea fumatorilor ocazionali
fumeaza mult mai multe tigari, si in mult mai multe ocazii,
decat admit. Am avut nenumarate conversatii cu asa-numitii
fumatori de cinci pe zi , in cursul carora au fumat, in
prezenta mea, peste cinci tigari. Observa fumatorii
ocazionali la nunti si la petreceri. Fumeaza tigara de la
tigara, ca toti ceilalti fumatori.
Nu e nevoie sa-i invidiezi pe fumatorii ocazionali. Nu e
nevoie sa fumezi. Viata e infinit mai frumoasa fara tigari.
Adolescentii sunt mai greu de vindecat nu pentru ca lear fi greu sa se lase ci pentru ca fie nu cred ca sunt
dependenti, fie sunt in stadiul primar al bolii si sufera de
iluzia ca se vor lasa automat inainte de stadiul al doilea.
Vreau sa avertizez in mod special pe parintii copiilor
care detesta fumatul sa nu aiba un fals sentiment de
securitate. Toti copiii detesta mirosul si gustul tigarii pana
cand devin dependenti. Si tu le-ai detestat candva. De
asemenea, nu te lasa amagit de campaniile guvernamentale
de infricosare. Capcana e aceeasi ca intotdeauna. Copiii stiu
ca tigarile ucid, dar mai stiu si ca o singura tigara nu ucide.
Pot suferi, la un moment dat, influenta unei prietene, a unui
prieten, a unui coleg de scoala.
Gasesc ca esecul societatii de a impiedica adictia
copiilor la nicotina sau la alte droguri este cel mai grav dintre

multele aspecte grave ale adictiei la drog. M-am gandit mult


la chestiunea asta si am scris o carte, publicata de Penguin,
care arata cum sa-ti impiedici copiii sa devina dependenti si
cum sa-i ajuti sa se elibereze daca au devenit deja. Se stie
ca marea majoritate a tinerilor care devin dependenti de
droguri mai puternice incep prin a cadea in capcana
nicotinei. Daca ii ajuti sa evite capcana nicotinei, le vei
reduce drastic riscul adictiei la droguri mai puternice. Te rog
din rasputeri, nu fi complezent in aceasta chestiune. Tinerii
au nevoie sa fie protejati de la cea mai frageda varsta si,
daca ai un copil, trebuie neaparat sa citesti cartea susmentionata. Chiar daca banuiesti ca este deja dependent de
un drog, poti sa-l ajuti sa se elibereze folosindu-te de
indrumarile din carte.
CAPITOLUL 26
FUMATUL PE ASCUNS
Cei care fumeaza pe ascuns ar trebui trecuti in
categoria fumatorilor ocazionali, insa efectele fumatului pe
ascuns sunt atat de perfide incat merita un capitol aparte.
Unul dintre ele poate fi distrugerea relatiilor personale. Eu
unul am ajuns aproape la divort.
Era in timpul uneia dintre incercarile mele esuate de a
ma lasa de fumat. Incercarea cu pricina fusese provocata de
faptul ca sotia mea era ingrijorata de permanenta mea tuse
si haraiala din piept. I-am spus ca eu nu-mi fac griji in
privinta sanatatii. Mi-a raspuns: Stiu, dar cum ti-ar fi daca
ar trebui sa vezi pe cineva la care tii cum se distruge in mod
sistematic? Argumentul mi s-a parut imbatabil, asa ca am
incercat sa ma las. Incercarea a esuat peste trei saptamani,
dupa o cearta serioasa cu un vechi prieten. Mi-am dat
seama abia dupa cativa ani ca eu, cu mintea mea cea
vicleana, declansasem in mod deliberat cearta. Micul

monstru intrase in actiune era clar. Oricum, aveam o


scuza. Imi trebuia cu disperare o tigara si asa am reinceput
sa fumez.
Nu suportam sa ma gandesc la dezamagirea sotiei
mele, prin urmare nu i-am spus. Fumam doar cand eram
singur. Apoi, treptat, am inceput sa fumez in compania
prietenilor, pana cand toata lumea a ajuns sa stie ca fumez,
mai putin sotia mea. Imi amintesc ca eram destul de
multumit. Ma gandeam: Macar am micsorat doza. Pana
la urma, Joyce m-a acuzat ca fumez pe ascuns. Mi-a amintit
de momentele in care starnisem o cearta doar ca sa ies ca o
furtuna din casa. Ori de faptul ca imi lua doua ceasuri sa
cumpar vreun maruntis, ori de ocaziile in care in mod normal
ea ar fi trebuit sa ma insoteasca, iar eu recursesem la o
scuza firava ca sa ies singur.
Pe masura ce prapastia de ordin social dintre fumatori
si nefumatori se adanceste, apar literalmente mii de cazuri in
care compania prietenilor sau a rudelor e evitata din cauza
tigarii. Dar partea cea mai rea a fumatului pe ascuns este ca
intretine, in mintea fumatorului, iluzia ca e privat de ceva. In
acelasi timp, duce la o diminuare drastica a respectului de
sine, un om altminteri cinstit ajunge sa-si insele familia si
prietenii.
Probabil ca ti s-a intamplat sau ti se intampla si tie,
sub o forma sau alta.
Mie mi s-a intamplat de cateva ori. Stii serialul TV
Columbo? Toate episoadele au teme similare. Ticalosul, de
obicei un om de afaceri bogat si respectat, a comis, crede el,
crima perfecta, iar convingerea ca va ramane nedescoperita
i se intareste cand vede ca cel care se ocupa de caz e
Columbo, un tip cam jerpelit si aratand modest.

Columbo are obiceiul acela frustrant de a inchide usa


dupa ce si-a terminat interogatoriul si l-a asigurat pe suspect
ca n-are probleme, pentru ca, inainte ca expresia satisfacuta
sa se stearga de pe chipul ucigasului, sa revina spunand:
Ar mai fi ceva, domnule, un lucru pe care sunt sigur ca-l
puteti explica Suspectul se balbaie si din acest moment
stim si noi, stie si el ca locotenentul Columbo il va face,
incetul cu incetul, bucati-bucatele.
Oricat de atroce era crima, din acest punct incolo
simpatia mea se indrepta spre ucigas. De parca eu eram
criminalul si chiar asa ma faceau sa ma simt acele
episoade de fumat pe ascuns. Orele in care nu puteam
fuma, pe urma furisatul in garaj ca sa trag niste fumuri, cele
zece minute de tremurat in frig, intrebandu-ma ce placere e
asta. Frica de a fi prins asupra faptei. O sa descopere
nevasta-mea unde am ascuns tigarile, bricheta si
chistoacele? Usurarea de a reveni in casa fara sa fi fost
descoperit, apoi teama ca va simti mirosul tigarii in respiratia
si in hainele mele. Cu cat riscam mai mult certitudinea ca
mai devreme sau mai tarziu ma va descoperi. Umilinta
finala, cand certitudinea devine realitate, urmata de
revenirea imediata la fumatul tigara de la tigara.
O, bucuriile pe care ti le aduce fumatul!

CAPITOLUL 27
UN OBICEI SOCIAL ?
Pricipalul motiv pentru care exista peste 15 milioane
de fosti fumatori in Marea Britanie incepand din anii 60 este
revolutia sociala la care asistam.
Da, stiu: sanatatea si apoi banii sunt principalele
motive pentru care ar trebui sa vrem sa nu mai fumam, insa
ele au existat dintotdeauna. Nu e nevoie ca teama de cancer
sa ne spuna ca tigarile ne distrug viata. Corpul nostru este
cel mai sofisticat obiect de pe planeta si orice fumator stie
imediat, de la primul fum, ca tigara e oravitoare.
Singurul motiv pentru care fumam este presiunea
sociala din partea prietenilor.Singurul avantaj real pe
care l-a avut vreodata fumatul este acela de a fi fost
considerat candva un obicei social perfect acceptabil.
Astazi este considerat de toata lumea, chiar si de
fumatori, un obicei antisocial.
In alte vremuri, barbatul puternic fuma. Daca nu fumai,
erai socotit un slabanog, asa ca ne straduiam cu totii, din
rasputeri, sa devenim dependenti. In orice carciuma sau bar,
majoritatea barbatilor inspirau si expirau mandri fum de
tigara. Deasupra plutea in permanenta un nor de fum si
tavanele lipsite de decoratie deveneau curand galbene sau
maronii.
Astazi atitudinea s-a schimbat radical. Barbatul
puternic al zilelor noastre nu trebuie sa fumeze. Barbatul
puternic al zilelor noastre nu e dependent de un drog.

Din cauza acestei revolutii sociale toti fumatorii de azi


se gandesc serios sa se lase. Fumatorii sunt in general
considerati astazi niste oameni slabi.
Tendinta cea mai semnificativa pe care am observat-o
in timpul scurs de la prima editie a acestei carti, din 1985,
este accentul tot mai puternic pus pe aspectul antisocial al
fumatului. Zilele in care tigara era mandra emblema a femeii
sofisticate sau a barbatului dur s-au dus pentru totdeauna.
Toata lumea stie astazi ca singurul motiv pentru care cineva
continua sa fumeze este ca n-a reusit sa se lase ori ca e
prea infricosat ca sa incerce. Fumatorul e pus zilnic la stalpul
infamiei prin interdictiile de a fuma la birou si in locuri publice
sau prin atacurile fostilor fumatori mai virtuosi decat tine ,
astfel incat comportamentul lui se schimba. Am observat
recent lucruri pe care nu le-am mai vazut de cand eram copil
de pilda, fumatori scuturandu-si scrumul in palma sau in
buzunar pentru ca le este jena sa ceara o scrumiera.
Ma aflam acum cativa ani intr-un restaurant. Se
facuse miezul noptii. Toata lumea terminase de mancat. La o
ora cand se aprind in mod normal tigarile si trabucele,
nimeni nu fuma. Plin de vanitate, mi-am spus: A! Eforturile
mele incep sa aiba efect! L-am intrebat pe chelner: V-ati
transformat intr-un restaurant pentru nefumatori?
Raspunsul a fost negativ. M-am gandit: Ciudat. Stiu ca o
multime de oameni se lasa de fumat, dar e imposibil sa nu
fie nici un fumator aici. Pana la urma, intr-un colt, cineva
si-a aprins tigara si parca a dat semnalul tuturor. Toti
ceilalti fumatori statusera, pesemne, spunandu-si: Nu se
poate sa fiu singurul care fumeaza!
Multi fumatori, cand mananca, nu mai fumeaza acum
intre feluri pentru ca prea se simt cu musca pe caciula. Multi
nu numai ca se scuza fata de cei cu care stau la masa, dar

se uita si in jur, ca nu cumva sa primeasca admonestari din


alta parte. Cum zi de zi tot mai multi fumatori parasesc
corabia care se scufunda, cei ramasi sunt ingroziti ca vor fi
cei din urma.
Ai grija sa nu te numeri printre ei!

CAPITOLUL 28
MOMENTUL POTRIVIT
Dincolo de faptul evident ca fumatul nu-ti face bine si
deci acum e timpul sa te lasi, cred ca alegerea momentului
este importanta. Societatea trateaza fumatul cu frivolitate,
socotindu-l un obicei cam dezgustator care iti poate afecta
sanatatea. Nu e adevarat. Fumatul este o adictie, o boala si
ucigasul numarul unu in societatea noastra. Daca fumatorii
raman dependenti, se petrec lucruri cumplite. Alegerea
momentului in care sa te lasi e importanta pentru ca iti da
dreptul la o vindecare adecvata.
Mai intai, identifica momentele sau ocaziile in care ti
se pare absolut necesar sa fumezi. Daca esti om de afaceri
si nutresti iluzia ca fumatul te elibereaza de stres, alege o
perioada mai lejera cel mai bine, vacanta. Daca fumezi
mai ales in perioadele plictisitoare sau de relaxare,
procedeaza pe dos. Oricum, ia lucrurile in serios si
transforma acest eveniment in momentul cel mai important
al vietii tale.
Pregateste-te pentru un interval de circa trei
saptamani si incearca sa anticipezi orice intamplare care tear putea face sa esuezi. Evenimente precum Craciunul sau
o nunta n-ar trebui sa te descurajeze, cu conditia sa le
anticipezi si sa n-ai sentimentul ca vei fi privat de ceva. Nu
incerca sa reduci numarul de tigari intre timp, caci asta nu-ti
va crea decat iluzia ca tigara e placuta. Dimpotriva, baga-ti
pe gat cat mai multe porcarii, o sa te ajute. In timp ce fumezi
ultima tigara, constientizeaza mirosul si gustul rau si
gandeste-te ce minunat o sa fie cand iti vei ingadui sa nu
mai fumezi.

Orice ai face insa, nu cadea in capcana de a-ti spune:


Nu acum. Alta data. - si de a-ti scoate povestea asta din
cap. Programeaza acum ce vei face si anticipeaza.
Aminteste-ti ca nu renunti la nimic. Dimpotriva: esti pe cale
sa dobandesti lucruri minunate.
Ani la rand am spus ca stiu mai multe decat oricine
despre secretele fumatului. Cel mai mare secret e urmatorul:
desi orice fumator fumeaza ca sa-ti potoleasca pofta chimica
de nicotina, nu adictia propriu-zisa la nicotina te face sa fii
fumator, ci spalarea creierului provocata de aceasta adictie.
O persoana inteligenta poate fi indusa in eroare. Dar numai
un prost va mai fi indus in eroare o data ce stie despre ce e
vorba.Din fericire, majoritatea fumatorilor nu sunt prosti, isi
inchipuie doar ca sunt. Fiecare fumator are propria sa
varianta de spalare pe creier. De aceea pare sa existe un
spectru atat de larg de tipuri de fumatori.
Beneficiind de multi ani de feedback de la prima editie
a acestei carti si tinand cont ca invat zilnic cate ceva nou
despre fumat, am fost placut surprins sa realizezi ca filozofia
propusa cand am publicat cartea ramane valabila si azi. Nam aflat in toti acesti ani decat cum sa transmit ceea ce
stiam fiecarui fumator in parte. Stiu ca orice fumator nu
numai ca se poate lasa usor, dar poate chiar sa gaseasca
procesul acesta foarte agreabil. Dar, daca nu reusesc sa-l
fac pe fumator sa realizeze asta, totul e inutil si ingrozitor de
frustrant.
Multa lume mi-a spus: Sfatuiesti oamenii sa fumeze
in continuare atata vreme cat citesc cartea. Asta il face pe
fumator sa taraganeze la nesfarsit lectura sau pur si simplu
sa nu termine cartea. Ar trebui sa schimbi aceasta
instructiune. Pare logic, dar stiu ca o instructiune de genul

Lasa-te acum! i-ar face pe unii fumatori sa nici nu


deschida cartea.
Pe vremuri, un fumator venit sa ma consulte mi-a
spus: Imi displace profund sa va cer ajutorul. Stiu ca am o
vointa puternica. In orice alta zona a vietii mele am lucrurile
sub control. Cum se face ca alti fumatori se lasa prin propria
lor vointa, iar eu sunt nevoit sa vin la dumneavoastra? Si a
continuat: Cred ca as putea s-o fac eu insumi, cu conditia
sa pot fuma intre timp!
Pare o contradictie, dar il inteleg perfect pe acel om.
Credem ca e foarte dificil sa te lasi de fumat. De ce anume
avem nevoie cand trebuie sa facem ceva dificil? De micul
nostru prieten. Prin urmare, a te lasa de fumat e o dubla
povara. Nu numai ca avem de facut ceva dificil, dar carja de
care ne sprijinim in astfel de ocazii nu mai e disponibila.
Doar dupa multa vreme mi-am dat seama ca in
instructiunea de a continua sa fumezi sta toata frumusetea
metodei mele. In timp ce te lasi, poti sa fumezi. Mai intai
scapi de toate indoielile si fricile, iar cand stingi ultima tigara
ai devenit deja nefumator si iti place.
Singurul capitol care m-a facut sa ma indoiesc serios
de sfatul meu initial a fost acesta, referitor la momentul
potrivit. Spuneam mai devreme ca daca legi fumatul in
primul rand de situatiile stresante de la serviciu, atunci
trebuie sa alegi o vacanta ca sa incerci sa te lasi si
viceversa. De fapt, nu asta e calea cea mai usoara. Calea
cea mai usoara e sa alegi momentul cel mai dificil fie el
social, de stres, de concentrare sau de plictiseala. O data ce
ai dovedit ca poti infrunta viata, bucurandu-te de ea, in
situatia cea mai rea cu putinta, orice alta situatie devine
usoara. Insa daca ti-as da o asemenea instructiune, ai mai
incerca macar sa te lasi de fumat?

Da-mi voie sa folosesc o analogie. Sotia mea si cu


mine vrem sa inotam impreuna. Ajungem la bazin deodata,
dar inotam rareori impreuna. Ea isi afunda in apa un picior si
abia peste jumatate de ora inoata. Eu nu suport aceasta
tortura lenta. Stiu dinainte ca la un moment dat, indiferent
cat de rece e apa, va trebui sa-mi iau inima-n dinti. Asa ca
am invatat sa aleg calea usoara: ma bag dintr-o data in apa.
Ei bine, daca mi-ar veni ideea sa-i spun sotiei mele ca daca
nu se baga dintr-o data in apa n-o sa mai inoate deloc, stiu
ca intr-adevar nu va mai inota deloc. Ai inteles cum stau
lucrurile!
Din feedbackul pe care l-am primit, stiu ca multi
fumatori folosesc sfatul privind momentul potrivit ca sa
amane ziua pe care ei si-o imagineaza nefasta. M-am gandit
candva sa folosesc trucul din capitolul despre avantajele
fumatului. Ceva de genul: Momentul e foarte important,
asa ca in capitolul urmator o sa-ti spun cand este cel mai
bine sa-ti programezi incercarea de a te lasa de fumat. Dai
pagina si gasesti un singur cuvant urias: ACUM. Este, intradevar, cel mai bun sfat, dar o sa-l urmezi?
Acesta e aspectul cel mai subtil al capcanei fumatului.
Cand exista un stres veritabil in viata noastra, nu e
momentul sa ne lasam, iar cand n-avem nici un stres navem chef sa ne lasam.
Pune-ti urmatoarele intrebari:
Cand ai fumat prima tigara, ai hotarat oare ca vei
continua sa fumezi tot restul vietii, zi de zi, tot timpul, fara sa
te poti opri niciodata?
Bineinteles ca nu!

Si atunci cand te opresti? Maine? La anul? Peste doi


ani?
Nu cumva exact asta te-ai intrebat cand ti-ai dat
seama pentru prima oara ca esti dependent? Speri oare ca
intr-o buna zi te vei trezi dimineata si pur si simplu n-o sa
mai vrei sa fumezi? Nu te mai amagi! Eu am asteptat 33 de
ani sa se intample treaba asta. Cand esti dependent de un
drog, devii din ce in ce mai dependent, nu mai putin
dependent. Crezi ca-ti va fi usor maine? Te amagesti in
continuare. Daca n-o poti face azi, de ce crezi ca o sa-ti fie
mai usor maine? Ai de gand sa astepti pana faci o boala
fatala? N-ar mai avea nici un rost.
Adevarata capcana este credinta ca momentul potrivit
nu e acum ca va fi mai usor maine, intotdeauna maine.
Credem ca ducem o viata stresanta. Nu e adevarat.
Am eliminat stresul veritabil din viata noastra. Cand pleci de
acasa nu ti-e teama ca vei fi atacat de animale salbatice. Cei
mai multi dintre noi nu avem grija urmatoarei mese sau a
unui acoperis deasupra capului. Dar ia gandeste-te la viata
unui animal salbatic. Ori de cate ori iese din vizuina, iepurele
are de infruntat un intreg Vietnam. Si se descurca. Are
adrenalina si alti hormoni ceea ce avem si noi, oamenii.
In urma cu cativa ani, mi se parea ca am pe cap toate
grijile din lume. Aveam ganduri de sinucidere nu in sensul
ca imi venea sa ma arunc de la etaj, ci ca eram convins ca
fumatul ma va ucide curand. Imi spuneam ca fara tigara, fara
aceasta carja, viata nu merita traita. Nu-mi dadeam seama
ca absolut orice te doboara atunci cand esti deprimat. Azi
ma simt din nou ca un adolescent. Si un singur lucru mi-a
schimbat viata: am iesit din infernul fumatului.

Stiu, e un cliseu sa spui: Daca n-ai sanatate, n-ai


nimic , dar este adevarul adevarat. Credeam mai demult ca
fanaticii fitnessului sunt niste prosti. Obisnuiam sa spun ca
mai exista si altceva pe lume decat sa fii in forma: exista
bautura si tigara. E o absurditate. Cand te simti puternic fizic
si mental, poti sa te bucuri de suisurile vietii si sa-i infrunti
coborasurile. Confundam responsabilitatea cu stresul.
Responsabilitatea devine stresanta numai cand nu te simti
indeajuns de puternic ca s-o infrunti. Richard Burton-ii
acestei lumi sunt oameni puternici fizic si mental. Ceea ce ii
distruge nu e stresul din orice viata, slujba sau batranetea, ci
asa-numitele carje la care apeleaza simple iluzii. Din
pacate, aceste carje ucid.
Priveste lucrurile in felul urmator. Ai hotarat deja ca nai sa ramai in capcana tot restul vietii. Deci la un moment
dat, fie ca iti va fi usor sau greu, va trebui sa te eliberezi.
Fumatul nu e un obicei sau o placere. Este adictie la drog si
boala. Am stabilit deja ca nu-ti va fi nicidecum mai usor sa te
lasi maine dimpotriva, va deveni tot mai greu. Cand ai de-a
face cu o boala care se inrautateste pe zi ce trece,
momentul sa scapi de ea e ACUM. Sau cat de aproape
de acum esti in stare. Gandeste-te ce placut va fi sa te
bucuri de tot restul vietii fara umbra aceea neagra, din ce in
ce mai coplesitoare. Iar daca imi urmezi toate instructiunile,
nici macar nu va trebui sa astepti cinci zile. Nu numai ca iti
va fi usor dupa ce stingi ultima tigara: ITI VA PLACEA!
CAPITOLUL 29
IMI VA LIPSI TIGARA?
Nu! De indata ce micul monstru a murit si corpul tau
nu mai doreste nicotina, orice spalare a creierului se va
evapora si vei descoperi ca esti mai bine echipat, atat fizic si

mental, nu numai sa infrunti stresul si presiunile vietii, ci si sa


te bucuri la maximum de momentele bune.
Exista un singur pericol influenta celor care inca
fumeaza. Gaina vecinului face oua mai bune
caracterizeaza multe aspecte ale vietii si e usor de inteles.
Oare de ce, cu toate ca dezavantajele fumatului sunt
enorme in comparatie cu iluzoriile avantaje , fostii
fumatori au tendinta sa-i invidieze pe fumatori?
Daca tinem cont de spalarea creierului la care am fost
supusi in copilarie, este de inteles de ce cadem in capcana.
Cum se face ca, o data ce am izbutit sa scapam de
obicei , multi dintre noi recadem exact in aceeasi
capcana? Cei care ne influenteaza sunt fumatorii.
De obicei se intampla in ocazii conviviale, in special
dupa masa. Fumatorul isi aprinde tigara si fostul fumator
simte dorinta. Iata o stranie anomalie, mai ales cand stii ce
spun sondajele sociologice: nu numai ca orice nefumator din
lume e fericit sa fie nefumator, dar orice fumator din lume, cu
tot creierul lui supus adictiei, spalat si nutrind iluzia ca tigara
ii produce placere sau il relaxeaza, doreste sa nu fi devenit
dependent. Atunci, de ce unii nefumatori ii invidiaza pe
fumatori in asemenea ocazii? Exista doua motive:
1. Doar o tigara . Adu-ti aminte: nu exista asa ceva. Nu
mai vedea ocazia aceea izolata si incepe s-o privesti
din punctul de vedere al fumatorului. Poate ca il
invidiezi, dar el e nemultumit de ce face: el te invidiaza
pe tine! Observa-i pe fumatori, caci s-ar putea sa fie cel
mai puternic imbold sa nu fumezi. Observa cat de
repede arde tigara, cat de repede trebuie fumatorul sasi aprinda alta. Observa mai ales cum nu-si da seama
ca fumeaza, cum insusi gestul de a-si aprinde tigara e
automat. Aminteste-ti: nu-i place, doar ca nu poate simti

placere daca nu fumeaza. Si mai ales adu-ti aminte ca


atunci cand va pleca din preajma ta va trebui sa fumeze
in continuare. Maine dimineata cand se trezeste cu
pieptul incarcat de funingine ca un horn, va trebui sa se
sufoce singur in continuare. Cand isi va face socotelile
banesti, cand va veni ziua nationala antifumat, cand ii
vor cadea ochii data viitoare pe avertismentul
Ministerului Sanatatii, cand il vor trece fiori reci auzind
de o cunostinta care a facut cancer, cand se va afla in
biserica, in metrou, in vizita la cineva internat la spital,
in compania unui nefumator de fiecare data va trebui
sa continue aceasta viata nenorocita in care plateste
pana peste cap, la propriu si la figurat, doar pentru
privilegiul de a se autodistruge fizic si mental. Se
confrunta cu o viata de mizerie, de respiratie urat
mirositoare, de dinti patati, cu o viata de sclavie, de
autodistrugere, de umbre negre cuibarite in minte. Si
toate astea cu ce scop? Iluzoria revenire la starea in
care se afla inainte de a deveni dependent.
2. Al doilea motiv pentru care unii fosti fumatori simt
dorinta sa fumeze in asemenea ocazii este acela ca
fumatorul face ceva, in speta fumeaza o tigara, iar
nefumatorul nu face nimic, asa ca se simte privat de
ceva. Sa-ti fie limpede inainte de a-ti aprinde tigara:
nu nefumatorul este privat de vreun lucru, fumatorul e
cel privat de:
SANATATE
ENERGIE
BANI
INCREDERE

LINISTE SUFLETEASCA
CURAJ
SENINATATE
LIBERTATE
RESPECT DE SINE.
Dezobisnuieste-te sa-i invidiezi pe fumatori si incepe
sa-i vezi asa cum sunt in realitate niste fiinte mizerabile si
demne de mila. Stiu, eu insumi am fost cel mai rau din
tagma asta. De aceea citesti aceasta carte, iar aceia care nu
suporta adevarul, aceia care trebuie sa se amageasca in
continuare sunt cei mai demni de mila dintre toti.
Nu invidiezi un dependent de heroina, nu-i asa? Heroina
ucide in Marea Britanie in jur de 100 de persoane pe an.
Nicotina ucide peste 120 000 de persoane pe an si 2,5
milioane in intreaga lume. Deja a ucis mai multi oameni de
pe planeta decat toate razboaiele din istorie.

CAPITOLUL 30
MA VOI INGRASA?
Iata alt mit legat de fumat, un mit raspandit mai ales
de fumatorii care, incercand sa se lase prin Metoda vointei,
inlocuiesc tigara cu dulciuri si altele, ca sa-si aline
simptomele privarii de nicotina. Ultimele seamana foarte
bine cu simptomele foamei si cele doua sunt usor de
confundat. Totusi, in timp ce simptomele foamei dispardaca
mananci, cele ale lipsei de nicotina nu sunt satisfacute
complet niciodata.
La fel ca in cazul oricarui drog, dupa o vreme corpul
devine imun si drogul nu mai inlatura complet simptomele.
De indata ce stingem tigara, nicotina paraseste rapid corpul
astfel ca dependentul de nicotina are o foame de drog
permanenta. In cele din urma, tendinta naturala este sa
fumezi tigara de la tigara. Totusi, majoritatea fumatorilor nu
fac asta dintr-unul sau din ambele motive de mai jos.
1. Banii nu-si pot permite sa mareasca doza.
2. Sanatatea: ca sa ne alinam simptomele suntem nevoiti
sa luam o otrava, ceea ce inseamna o reglare automata
a numarului de tigari pe care le putem fuma.
Fumatorul ramane asadar cu o foame permanenta, pe
care nu o poate satisface niciodata. Iata de ce multi fumatori
ajung sa manance excesiv, sa bea excesiv sau chiar sa ia
alte droguri ca sa-si satisfaca golul. (Majoritatea alcoolicilor
sunt mari fumatori. Ma intreb daca adevarata problema nu e
fumatul!)
Tendinta fireasca a fumatorului este sa inlocuiasca
mancarea cu nicotina. In timpul anilor mei de cosmar,

ajunsesem in stadiul in care renuntasem complet la micul


dejun si la masa de pranz. Fumam nonstop toata ziua. In
ultimii ani abia asteptam sa vina seara pentru ca doar atunci
ma puteam opri din fumat. Si ciuguleam toata seara.
Credeam ca mi-e foame, cand de fapt era vorba de
simptomele lipsei de nicotina. Cu alte cuvinte, in timpul zilei
inlocuiam mancarea cu nicotina, iar seara inlocuiam nicotina
cu mancare. Aveam pe atunci vreo 12 kilograme mai mult ca
acum si nu le puteam da jos cu nici un chip.
O data ce micul monstru iti paraseste corpul, senzatia
aceea cumplita de nesiguranta dispare. Iti revine increderea
in sine, impreuna cu un minunat sentiment de autorespect.
Dobandesti o siguranta care-ti permite sa preiei controlul
asupra vietii tale, nu numai in privinta obiceiurilor alimentare,
ci in toate privintele. Este unul dintre multele avantaje
importante ale eliberarii de tigara.
Asa cum spuneam, mitul ingrasarii s-a nascut din
folosirea de substitute in perioada de abstinenta. De fapt,
aceste substitute nu te ajuta. E mai greu, nu mai usor, cu
ele. Explic in detaliu acest lucru intr-un capitol urmator.
Daca urmezi toate instructiunile, ingrasarea n-ar trebui
sa devina o problema. Totusi, daca ai deja o problema cu
greutatea, iti recomand sa citesti cartea mea pe aceasta
tema (Allen Carrrs EASYWEIGH to Lose Weight, aparuta la
Penguin), care e bazata pe aceleasi principii ca METODA
USOARA si transforma controlul greutatii intr-o placere.

CAPITOLUL 31
EVITA FALSELE STIMULENTE
Cand incearca sa se lase de fumat prin Metoda
vointei, multi fumatori se straduiesc sa-si sporeasca
motivatia inventand false stimulente.
Exista multe asemenea exemple. Iata unul tipic:
Familia mea si cu mine ne vom bucura de o minunata
vacanta din banii pe care ii vom economisi. Pare logic si
rational, dar in realitate e fals, pentru ca orice fumator care
se respecta va prefera sa fumeze 52 de saptamani pe an si
sa se lipseasca de vacanta. In orice caz, exista o umbra de
indoiala in mintea fumatorului: pe langa faptul ca va trebui sa
se abtina 50 de saptamani se va bucura oare de vacanta
daca nu fumeaza? Rezultatul e doar o amplificare a
sacrificiului pe care fumatorul simte ca-l face, astfel ca in
mintea sa tigara devine inca mai pretioasa. E preferabil sa te
concentrezi asupra celuilalt aspect: Ce obtin din asta? De
ce trebuie sa fumez?
Alt exemplu: O sa-mi pot permite o masina mai
scumpa. Adevarat, iar stimulentul te face eventual sa te
abtii pana cand iti cumperi acea masina, insa de indata ce
noutatea s-a dus te vei simti lipsit de ceva pretios si, mai
devreme sau mai tarziu, vei cadea din nou in capcana.
Un alt exemplu tipic este pactul facut cu colegii de
serviciu sau cu familia. Ce-i drept, un astfel de pact are
avantajul de a elimina tentatia in anumite perioade ale zilei.
Totusi, in general esueaza din urmatoarele motive:
1. Stimulentul e fals. De ce ai vrea sa te lasi de fumat
doar pentru ca altii o fac? Singurul rezultat e o presiune

in plus, care amplifica senzatia de sacrificiu. Daca mai


multi fumatori vor cu adevarat sa se lase intr-un anumit
moment, foarte bine. Totusi, nu-i poti obliga pe fumatori
sa se lase si, cu toate ca toti fumatorii spera in secret
sa ajunga acolo, daca nu sunt inca pregatiti sa se lase,
un pact nu face decat sa produca o presiune in plus,
care le amplifica dorinta de a fuma. Vor ajunge sa
fumeze pe ascuns, ceea ce sporeste si mai mult
sentimentul de dependenta.
2. Teoria marului stricat sau a dependentei reciproce.
Cand se lasa de fumat prin Metoda vointei, fumatorul
trece printr-o perioada de penitenta, in cursul careia
asteapta sa-i treaca imboldul de a fuma. Daca cedeaza,
are sentimentul esecului. Cu Metoda vointei, mai
devreme sau mai tarziu unul dintre membrii pactului va
renunta cu siguranta. Ceilalti au acum scuza pe care o
asteptau. Nu este vina lor.Ei s-ar fi abtinut in
continuare. Numai ca Fred i-a tradat. Adevarul este ca
majoritatea deja trisau.
3. Impartirea meritelor este contrariul teoriei marului
stricat . In acest caz, rusinea care urmeaza esecului
nu e atat de grava daca o imparti cu mai multi. Ai un
sentiment de victorie extraordinar cand te lasi de fumat.
Daca te lasi pe cont propriu, laudele primite de la
prieteni, rude si colegi sunt un imbold fantastic, care te
ajuta sa depasesti primele cateva zile fara tigara. Cand
te lasi deodata cu altii, meritele se impart si imboldul se
micsoreaza in consecinta.
Alt exemplu clasic de fals stimulent este mita (de pilda,
parintele ii ofera adolescentului niste bani ca sa se abtina)
sau pariul ( Daca nu reusesc, iti dau 100 de lire. ) A existat
mai demult acest exemplu intr-o emisiune TV. Un politist

care incearca sa se lase de fumat si-a pus in pachetul de


tigari o bancnota de 20 de lire. Facuse un pact cu el insusi:
putea sa fumeze, dar mai intai trebuia sa dea foc bancnotei.
Asta l-a oprit cateva zile, dar pana la urma a sacrificat
bancnota.
Nu te mai autoamagi. Daca cele 40 000 de lire pe care
le cheltuieste in medie un fumator intr-o viata nu-l opresc sa
fumeze sau riscul de 50% de a face o boala cumplita, sau
o viata intreaga de respiratie urat mirositoare, de tortura
mentala si fizica si de sclavie, sau dispretul fata de propria
persoana atunci cateva false stimulente nu vor schimba
nici un pic lucrurile. Iti vor da numai impresia ca faci un
sacrificiu si mai mare. Priveste lucrurile din perpectiva
opusa.
Ce avantaj imi aduce fumatul? Absolut nici unul.
De ce trebuie sa fumez? Nu trebuie! Nu faci decat sa
te autopedepsesti.
CAPITOLUL 32
METODA USOARA DE A TE LASA DE FUMAT
Acest capitol contine instructiuni privind Metoda
usoara de a te lasa de fumat. Daca urmezi instructiunile, vei
descoperi ca lasatul de fumat poate fi de la relativ usor pana
la placut! Insa aminteste-ti definitia brunetei: fata care n-a
citit instructiunile de pe flacon
Este ridicol de usor sa te lasi de fumat. Nu trebuie sa
faci decat doua lucruri:
1. Sa decizi ca n-ai sa mai fumezi niciodata.
2. Sa nu te intristezi, ci sa te bucuri.

Probabil ca te intrebi: De ce a fost nevoie de o carte


intreaga? De ce n-ai spus asta de la inceput? Pentru ca teai fi intristat la un moment dat si , ca urmare, mai devreme
sau mai tarziu, te-ai fi razgandit. Pesemne ca deja ai facut-o
pana acum, de mai multe ori.
Cum am mai spus, toata povestea asta cu fumatul e o
subtila si sinistra cursa. Principala dificultate cand te lasi nu
e adictia chimica, ci spalarea creierului, astfel ca a fost
nevoie mai intai sa demistificam miturile si iluziile. Intelege-ti
dusmanul. Cunoaste-i tactica si-l vei invinge cu usurinta.
Mi-am petrecut mare parte din viata incercand sa ma
las de fumat si am avut saptamani de depresie neagra.
Cand in sfarsit m-am lasat, am trecut de la o suta de tigari
pe zi la zero fara nici un moment de disconfort. A fost placut
pana si in perioada de abstinenta si n-am mai avut de atunci
nici cea mai mica dorinta sa fumez. Este cel mai frumos
lucru care s-a petrecut in viata mea.
N-am inteles de ce a fost atat de usor si mi-a luat
multa vreme pana sa gasesc explicatia. Explicatia era
simpla: am avut certitudinea ca n-o sa mai fumez niciodata.
In cazul tentativelor anterioare, indiferent cat eram de
hotarat, de fapt doar incercam sa ma las de fumat, sperand
ca, daca supravietuiesc indeajuns de mult fara tigara, dorinta
va disparea. Insa fireste ca nu disparea de vreme ce
asteptam sa dispara, si cu cat deveneam mai deprimat, cu
atat voiam mai tare o tigara asa ca pofta nu mi-a pierit
niciodata.
Tentativa funala a fost altfel. Ca toti fumatorii din ziua
de azi, m-am gandit serios la problema fumatului. Pana
atunci, ori de cate ori dadeam gres, ma consolam spunandumi ca data viitoare va fi mai usor. Nu puteam nicidecum sa
concep ca va trebui sa fumez tot restul vietii. Acest simplu

gand ma umplea de oroare si ma facea sa studiez


chestiunea in profunzime.
In loc sa-mi aprind subconstient tigara, am inceput sa
analizez ce sentimente ma incearca in timp ce o fumez. S-a
confirmat astfel ceea ce stiam deja. Tigarile nu-mi produceau
placere, eram constient ca sunt mizerabile si dezgustatoare.
Am inceput sa-i observ pe nefumatori. Pana atunci mi
se parusera niste persoane insignifiante, nesociabile,
plictisitoare. Cand i-am privit mai atent, am descoperit ca
sunt in primul rand mai puternici si mai relaxati. Pareau sa
se descurce cu stresul si presiunile vietii si sa se bucure de
situatiile conviviale mai mult decat fumatorii. Aveau cu
siguranta mai multa vioiciune si insufletire decat fumatorii.
Am inceput sa discut cu fosti fumatori. Pana in acel
moment ii socotisem persoane constranse sa renunte la
fumat din motive de sanatate si de bani si care pofteau in
secret la o tigara. Cativa mi-au spus: Suferi din cand in
cand, dar atat de putin si de rar, incat nu merita sa-ti faci
probleme. Majoritatea insa au exclamat: Sa-mi lipseasca
tigara? Glumesti! In viata mea nu m-am simtit mai bine!
Discutiile cu fostii fumatori mi-au spulberat alt mit.
Crezusem ca ma caracterizeaza pe mine o anume
slabiciune, insa mi-am dat seama brusc ca toti fumatorii trec
prin acest cosmar launtric. Mi-am spus cam asa: Milioane
de oameni se lasa acum de fumat si duc o viata fericita. Naveam nevoie sa fumez inainte sa ma apuc si-mi amintesc
ca m-am chinuit serios pana sa ma obisnuiesc cu tigara asta
mizerabila. Prin urmare, de ce sa fumez? In orice caz, numi placea s-o fac. Mi-era sila de tot ritualul ala scarbos si nu
voiam sa-mi petrec restul vietii fiind robul acelor tigari
dezgustatoare.

Dupa care mi-am spus: Allen, fie ca-ti place sau nu, ai
fumat ultima tigara.
Am stiut in acel moment ca n-am sa mai fumez
niciodata. Nu ma asteptam sa-mi fie usor dimpotriva! Eram
convins ca urma sa ma cufund intr-o lunga depresie si ca
toata viata voi indura, cand si cand, chinul privarii de
nicotina. Insa a fost o adevarata binecuvantare, de la bun
inceput.
Mi-a luat ceva timp pana sa pricep de ce a fost asa
usor si de ce n-am suferit de data asta chinurile abstinentei.
Motivul este ca aceste chinuri nu exista in mod obiectiv.
Doar dubiile si incertitudinea le provoaca. Adevarul cel
frumos este ca E USOR SA TE LASI DE FUMAT. Numai
nehotararea si parerea de rau fac lucrurile dificile. Chiar si in
timp ce sunt dependenti de nicotina, in anumite momente ale
vietii fumatorii pot sa uite de ea relativ multa vreme. Numai
cand vrei o tigara si n-o poti avea suferi.
Prin urmare, secretul usurintei de a te lasa de fumat
este sa hotarasti ca te lasi in mod cert si definitiv. Nu sa
speri, ci sa stii ca ai scapat o data ce ai hotarat s-o faci.
Niciodata sa nu pui acest lucru sub semnul intrebarii.
Dimpotriva sa te bucuri intotdeauna ca ai facut-o.
Daca poti avea certitudinea de la bun inceput, iti va fi
usor. Dar cum sa ai certitudinea de la bun inceput de vreme
ce nu stii daca va fi usor? Iata de ce e necesar restul cartii.
Exista anumite chestiuni esentiale pe care trebuie sa le
clarifici inainte de a te lasa de fumat.
1. Constientizeaza ca esti in stare sa te lasi. Nu esti diferit
de ceilalti oameni si singura persoana care te poate
determina sa fumezi urmatoarea tigara esti tu.

2. Nu renunti la absolut nimic. Dimpotriva, ai enorm de


castigat. Nu numai ca vei fi mai sanatos si mai bogat,
dar te vei bucura mai mult de momentele placute si vei
fi mai putin nefericit in momentele neplacute.
3. Sa-ti fie limpede: nu exista doar o tigara . Fumatul
este adictia la drog si reactie in lant. A plange dupa
acea tigara unica nu inseamna decat sa te
autopedepsesti la nesfarsit.
4. Considera toata povestea cu fumatul nu ca o
deprindere sociala care ti-ar putea fi nociva, ci ca o
adictie la drog. Infrunta realitatea, fie ca-ti place sau nu:
ai luat si tu boala. Nu va disparea daca iti bagi capul in
nisip. Nu uita: ca toate bolile invalidante, nu numai ca
dureaza toata viata, dar se agraveaza in timp. Cel mai
usor este sa te vindeci acum.
5. Separa boala (adictia chimica) de atitudinea mentala
de fumator sau nefumator. Daca li s-ar da posibilitatea
sa se reintoarca in vremurile cand au devenit
dependenti, toti fumatorii ar decide sa nu se apuce de
fumat. Ai sansa acestei decizii azi! Nu te gandi ca
renunti la fumat. O data ce ai luat decizia ca ai
fumat ultima tigara, ai devenit deja nefumator!
Fumatorul este unul dintre acei bieti nefericiti obligati
sa-si duca viata distrugandu-se singuri cu tigara.
Nefumatorul e cel care nu face asta. Daca ai luat
decizia aceea definitiva, ai si realizat ce ti-ai propus.
Bucura-te! Nu fi posomorat, asteptand ca dependenta
sa treaca. Iesi in lume si bucura-te neintarziat de viata.
Viata e minunata chiar si cand esti dependent de
nicotina; cand nu esti, fiecare zi a vietii devine si mai
frumoasa.

Secretul usurintei de a te lasa de fumat este sa ai


certitudinea ca vei reusi sa te abtii complet de la tigara in
perioada privarii de nicotina (maximum trei saptamani). Daca
ai atitudinea mentala corecta, ti se va parea ridicol de usor.
In acest moment, daca ai fost receptiv, asa cum te-am
rugat la inceput, ai decis deja ca ai sa te lasi de fumat. Ar
trebui sa ai acum o senzatie de nerabdare, ca un catel care
trage de lesa abia astepti sa-ti scoti otrava din organism!
Daca, din contra, esti apatic si vezi totul in negru, asta
se intampla dintr-unul din urmatoarele motive:
1. Ceva in mintea ta nu s-a copt. Reciteste cele
cinci puncte de mai sus si intreaba-te in ce
masura le crezi adevarate. Daca te indoiesti de
vreunul, reciteste respectivele sectiuni din carte.
2. Ti-e teama de esecul in sine. Linisteste-te.
Citeste mai departe. Vei reusi. Toata povestea
asta cu fumatul este o pacaleala la scara
gigantica. Chiar si oamenii inteligenti pot fi
pacaliti, dar numai prostii continua sa se
amageasca o data ce au descoperit pacaleala.
3. Esti de acord cu tot, dar asta nu te face mai putin
nefericit. Termina odata! Deschide ochii. Se
intampla ceva minunat. Esti gata-gata sa scapi
din puscarie.
Este esential sa pornesti la drum cu atitudinea
mentala corecta: Doamne, cat ma bucur ca sunt nefumator!
Tot ce avem acum de facut este sa-ti mentinem
aceasta atitudine mentala in timpul perioadei de abstinenta,
iar urmatoarele capitole exact asta fac. Dupa perioada de

abstinenta nu va mai trebui sa gandesti astfel. O vei face


automat si singurul mister din viata ta va fi: Era asa de
evident, cum de nu mi-am dat seama mai demult? Totusi,
iata doua avertismente importante:
1. Amana-ti intentia de a stinge ultima tigara pana cand
termini aceasta carte.
2. Am indicat de cateva ori o perioada de abstinenta de
pana la trei saptamani. Asta poate duce la confuzii. Mai
intai, e posibil sa crezi, la nivel subconstient, ca vei
suferi timp de trei saptamani. Nu vei suferi. Apoi
fereste-te de ganduri de genul: Sa fac cumva sa ma
abtin trei saptamani si pe urma o sa fiu liber. In
realitate, nu se va intampla nimic peste trei saptamani.
Nu te vei simti brusc nefumator. Daca te simti
deprimat ca te-ai lasat de tigara in timpul celor trei
saptamani, foarte probabil vei fi deprimat si dupa cele
trei saptamani. Ceea ce vreau sa spun este ca daca
poti incepe chiar acum, spunandu-ti: N-o sa mai
fumez niciodata. Nu e minunat? , peste trei saptamani
orice tentatie va disparea. Pe cand, daca iti spui: Da
Doamne sa rezist trei saptamani fara tigara , peste
cele trei saptamani vei fi ahtiat dupa acea tigara.

CAPITOLUL 33
PERIOADA DE ABSTINENTA
Timp de pana la trei saptamani de la ultima tigara s-ar
putea sa suferi chinurile abstinentei. In componenta lor intra
doi factori destul de diferiti.
1. Efectul adictiei de nicotina acea senzatie de gol, de
nesiguranta, similara senzatiei de foame, in care
fumatorii recunosc pofta de tigara sau nevoia de a face
ceva cu mainile.
2. Efectul declansator al anumitor evenimente, cum ar fi o
conversatie telefonica.
Tocmai neputinta de a intelege acesti doi factori distincti
si de a-i deosebi duce la dificultatea de a te lasa de fumat
prin Metoda vointei, si din acelasi motiv multi fumatori care
reusesc sa se lase cad din nou in capcana.
Desi chinul lipsei de nicotina nu provoaca vreo durere
fizica, nu-l subestima. Vorbim de dureri de foame daca nu
mancam o zi intreaga, e posibil sa ne chioraie matele ,
insa dureri fizice, daca suntem sanatosi, nu avem. Chiar si
asa, foamea e o nevoie puternica si probabil ca vom deveni
foarte nervosi daca suntem privati de mancare. La fel se
intampla cand organismul nostru doreste cu disperare
nicotina. Cu diferenta ca organismul are nevoie de hrana, nu
de otrava, si ca suferinta privarii de nicotina se depaseste
usor si dispare foarte repede.
Daca fumatorii se pot abtine cateva zile cu Metoda
vointei, foamea de nicotina dispare curand. Dificultatea vine
de la al doilea factor. Fumatorul si-a facut obiceiul sa-si aline

chinul lipsei de nicotina in anumite momente sau ocazii,


ceea ce a dus la asociatii de idei (cum ar fi : Nu-mi place
cafeaua fara tigari ). Vom intelege mai usor acest efect cu
ajutorul unui exemplu.
Ai de cativa ani o masina cu maneta de semnalizare
pozitionata in stanga volanului. La urmatoarea ta masina,
aceeasi maneta se afla in dreapta. Stii ca este in dreapta, si
totusi, timp de cateva saptamani, ori de cate ori vrei sa
semnalizezi dai drumul la stergatoarele de parbriz.
Cand te lasi de fumat se intampla ceva similar. In
primele zile ale perioadei de abstinenta, in anumite
momente, mecanismul declansator va functiona. Te vei
gandi : Vreau o tigara. Este esential sa contracarezi
spalarea creierului de la primele semne si atunci aceste
declansari automate vor disparea. Cand foloseste Metoda
vointei, deoarece crede ca face un sacrificiu, e deprimat si
asteapta ca nevoia stringenta de a fuma sa dispara,
fumatorul nu inlatura nicidecum aceste mecanisme
declansatoare, ba chiar le amplifica.
Un declansator bine cunoscut este masa, mai ales o
masa la restaurant, in compania prietenilor. Fostul fumator
este de la bun inceput nefericit de vreme ce e privat de
tigara. Prietenii sai isi aprind tigarile, iar el se simte si mai
nefericit. Masa nu-i mai face nici o placere, nici intalnirea cu
prietenii. Pentru ca asociaza tigara cu masa si cu
convivialitatea, el sufera acum o tripla lovitura, iar spalarea
creierului se amplifica. Daca e hotarat si poate rezista
suficient de multa vreme, isi accepta pana la urma soarta si
ramane nefumator. Totusi, ceva din spalarea creierului
ramane si cred ca unul dintre lucrurile cele mai triste legate
de fumat este cazul fumatorului care s-a lasat din motive de
sanatate sau de bani, dar care si dupa cativa ani inca mai

tanjeste dupa o tigara, in anumite ocazii. Se agata de o iluzie


aflata doar in mintea lui si se tortureaza singur in mod inutil.
Chiar si cu metoda mea, reactia la factorii declansatori
e una dintre cele mai frecvente cauze de esec. Fostul
fumator tinde sa priveasca tigara ca pe un soi de placebo
sau de pastila de zahar. Isi spune : Stiu ca tigara nu-mi
aduce nimic bun, dar, daca o sa cred ca-mi aduce, in
anumite ocazii ma va ajuta.
O patila de zahar, desi nu ajuta fizic deloc, poate fi un
instrument psihologic puternic in alinarea unor simptome
autentice deci e benefica. Tigara nu e totusi o pastila de
zahar. Ea produce chiar simptomele pe care le alina, iar
dupa o vreme nici macar nu mai alina complet acele
simptome. Pastila provoaca boala si, independent de
asta, se intampla sa fie ucigasul numarul unu din societatea
noastra.
S-ar putea sa intelegi mai usor efectele cand ele ii
privesc pe nefumatori sau pe un fumator care s-a lasat de
cativa ani. Sa luam cazul unei femei careia i-a murit sotul.
Se intampla frecvent ca in asemenea cazuri un fumator sa
spuna, cu cele mai bune intentii : Ia o tigara, o sa te mai
linisteasca.
Daca e acceptata, tigara nu va avea efect calmant
pentru ca femeia nu e dependenta de nicotina si n-are acea
suferinta de alinat. In cel mai bun caz, va fi un stimulent
psihologic de moment. De indata ce a stins tigara, femeia
constata ca tragedia n-a disparut. Ba chiar s-a amplificat,
pentru ca ea sufera acum chinul abstinentei si poate decide
fie sa-l suporte, fie sa-l aline fumand o alta tigara si
declansand mizerabila reactie in lant. Tot ce-a facut tigara a
fost sa ofere o stimulare psihologica de moment. Acelasi
efect s-ar fi obtinut cu o fraza de consolare sau un pahar de

bautura. Multi nefumatori si fosti fumatori au (re)devenit


dependenti de tigara in urma unor astfel de intamplari.
Este esential sa contracarezi spalarea creierului de la
bun inceput. Sa-ti fie cat se poate de clar : n-ai nevoie de
tigara si doar te torturezi continuand s-o privesti ca pe un soi
de carja sau de stimulent. Nu trebuie sa fii nefericit. Tigarile
nu imbunatatesc deloc mesele sau socializarea, le distrug.
Si aminteste-ti ca fumatorii nu fumeaza dupa masa pentru ca
le place tigara. Fumeaza pentru ca n-au de ales. Sunt
dependenti de drog. Nu se pot bucura de o masa ori de viata
fara doza de drog.
Renunta la ideea ca obiceiul de a fuma este placut in
sine. Multi fumatori isi spun : Ce bine ar fi sa existe o tigara
curata Dar exista asemenea tigari. Orice fumator care
incearca tigarile medicinale descopera curand ca sunt o
pierdere de vreme. Sa-ti fie limpede, singurul motiv pentru
care ai fumat este nicotina. Daca scapi de dorinta de
nicotina, vei avea la fel de multa nevoie sa-ti pui o tigara in
gura ca una in ureche !
Fie ca suferinta este produsa de simptomele de
abstinenta (senzatia de gol) sau de mecanismul declansator,
accept-o. Durere fizica nu exista, iar cu atitudinea mentala
adecvata tigarile nu devin o problema. Linisteste-te in
privinta abstinentei. Nu senzatia in sine e neplacuta.
Combinatia dorintei de tigara cu sentimentul interdictiei este
problema.
In loc sa fii nefericit, spune-ti : Stiu despre ce e vorba:
e chinul dependentei de nicotina. E boala de care sufera
fumatorii toata viata si care-i face sa fumeze in continuare.
Nefumatorii nu sufera asemenea chinuri. E unul dintre
multele efecte reale ale acestui drog. Doamne, ce bine ca-mi
curat corpul de rau !

Cu alte cuvinte, in urmatoarele trei saptamani


organismul iti va fi usor traumatizant, insa in aceste
saptamani si in tot restul vietii tale se va intampla ceva
minunat. Vei scapa de o boala cumplita. Iar acest avantaj va
compensa din plin mica trauma si de fapt te vei bucura de
acele chinuri. Vor deveni momente placute.
Gandeste-te la povestea asta cu fumatul ca la un joc
incitant. Gandeste-te la monstrul nicotinic ca la un soi de
tenie pe care-o ai in burta. Trebuie sa infometezi tenia vreme
de trei saptamani si ea va incerca sa te pacaleasca sa
aprinzi o tigara ca sa ramana in viata.
Din cand in cand va incerca sa te deprime. Din cand in
cand te va surprinde cu garda jos. Cineva s-ar putea sa-ti
ofere o tigara, iar tu e posibil sa uiti ca te-ai lasat. Ai o vaga
senzatie de lipsa cand iti reamintesti. Fii pregatit pentru
aceste capcane. Oricare ar fi ispita, baga-ti in cap ca ea
exista doar din cauza monstrului dinauntrul tau, si ori de cate
ori ai rezistat ispitei, i-ai dat inca o lovitura mortala.
Indiferent ce faci, nu incerca sa uiti de fumat. E unul
dintre lucrurile care-i deprima timp de ceasuri intregi pe
fumatorii adepti ai Metodei vointei. Ei isi petrec zilele
sperand ca pana la urma vor uita, pur si simplu, de fumat.
Este ca atunci cand nu poti sa adormi. Cu cat te
ingrijorezi mai tare ca nu adormi, cu atat ti-e mai greu s-o
faci.
Si oricum, nu vei putea sa uiti de fumat. In primele zile,
micul monstru va avea grija sa-ti reaminteasca. Apoi,
atata vreme cat exista fumatori in jur si campanii extinse de
promovare a fumatului, iti vei reaminti in permanenta.

Dar n-ai nevoie sa uiti. Nu se intampla nimic rau. Se


intampla ceva minunat. Chiar daca te gandesti la fumat de o
mie de ori pe zi, savureaza fiecare clipa. Reaminteste-ti cat
e de bine sa fii din nou liber. Reaminteste-ti bucuria de a nu
te mai sufoca singur.
Asa cum spuneam, vei descoperi cum chinurile
abstinentei devin clipe de placere si vei fi uimit ce repede vei
uita atunci de fumat.
Indiferent ce faci nu te indoi de hotararea pe care ai
luat-o. Cand incepi sa te indoiesti, incepi sa ai ganduri negre
si situatia se inrautateste. Dimpotriva, foloseste momentul ca
sa te energizezi. Daca te incearca depresia, adu-ti aminte ca
tocmai tigarile te faceau depresiv. Daca un prieten iti ofera o
tigara, spune cu mandrie : Sa stii ca nu mai am nevoie de
ele. Va fi jignit, dar, vazand ca asta nu te tulbura, va fi pe
jumatate convins sa se lase si el.
Aminteste-ti ca ai avut motive foarte serioase sa te
eliberezi de fumat. Aminteste-ti cat te va costa acea unica
tigara si intreaba-te daca doresti realmente sa traiesti sub
amenintarea bolilor acelora cumplite. Si, cel mai important,
aminteste-ti ca senzatia e temporara si ca te apropii cu
fiecare clipa, de scopul tau.
Unii fumatori se tem ca vor trebui sa-si petreaca toata
viata dezactivandu-si impulsurile automate. Cu alte
cuvinte, cred ca vor trebui sa se autoamageasca pana la
sfarsitul zilelor ca n-au nevoie de tigara, recurgand la tehnici
psihologice. Nu e adevarat. Aminteste-ti ca optimistul vede
paharul pe jumatate plin, iar pesimistul pe jumatate gol. In
cazul fumatului, paharul e gol, iar fumatorul il vede plin din
cauza spalarii creierului. O data ce incepi sa-ti spui ca n-ai
nevoie sa fumezi, in scurta vreme nici nu mai trebuie sa-ti
spui, caciintr-adevar n-ai nevoie sa fumezi.

E ultimul lucru pe care ai nevoie sa-l faci, vezi totusi sa


nu fie si ultimul lucru pe care-l faci.
CAPITOLUL 34
NUMAI UN FUM!
Multi dintre fumatorii care incearca sa se lase prin
Metoda vointei fac aceasta prostie. Reusesc sa nu fumeze
trei sau patru zile, dupa care aprind acea unica tigara si apoi
trag doar un fum-doua ca sa se calmeze. Nu-si dau seama
ce efect distrugator are gestul acesta asupra moralului lor.
In cazul celor mai multi fumatori, primul fum n-are gust
bun, ceea ce reprezinta un stimulent. Isi spun : Ce bine !
Nu mi-a placut. Inseamna ca-mi dispare impulsul de a
fuma ! De fapt inseamna exact contrariul. Un lucru trebuie
sa-ti fie clar tigarile n-au fost niciodata ceva placut. Nu de
placere fumai. Daca fumatorii ar fuma de placere, n-ar fuma
mai mult de o tigara.
Fumai dintr-un singur motiv : ca sa hranesti micul
monstru. Ia gandeste-te : l-ai tinut nemancat patru zile. Ce
pretioase trebuie sa fi fost pentru el tigara aceea sau doar
fumul pe care l-ai tras ! Nu-ti dai seama de asta, dar vestea
dozei primite de corpul tau va fi comunicata subconstientului
si toata pregatirea minutioasa iti va fi subminata. Dintr-un
coltisor al mintii se va auzi un glascior : Desi pare ilogic,
tigarile sunt pretioase. Mai vreau una.
Acel mic fum are doua efecte nocive :
1. Mentine in viata micul monstru din corpul tau.
2. Mai grav, mentine in viata monstrul din mintea ta. Dupa
ultimul fum iti va fi mai usor sa-l tragi pe urmatorul.

Adu-ti aminte : oamenii se apuca de fumat din


cauza unei singure tigari.

CAPITOLUL 35
OARE MIE O SA-MI FIE MAI GREU?
Combinatiile de factori care decid cat de usor ii este
fiecarui fumator in parte sa se lase sunt infinite. In primul
rand, fiecare dintre noi are propriul sau caracter, tip de
slujba, program, propriile circumstante personale s.a.m.d.
Unele profesii fac ca procesul sa fie mai dificil, dar, o
data ce spalarea creierului e inlaturata, dificultatile ar trebui
sa dispara. Cateva exemple vor clarifica acest aspect.
Lucrurile tind sa fie in mod special dificile pentru cei
din bransa medicala. Ne imaginam ca ar trebui sa fie mai
usor pentru doctori, dat fiind ca ei sunt mai constienti de
efectele fumatului asupra sanatatii si le vad zilnic, cu proprii
ochi. Daca motivele sunt insa mai puternice, nu inseamna si
ca e mai usor s-o faci. Iata de ce :
1. Faptul ca esti constient de riscurile pentru sanatate
genereaza frica una dintre starile propice alinarii
simptomelor de abstinenta.
2. Munca unui doctor este foarte stresanta si el, de
regula, nu e capabil sa-si calmeze stresul suplimentar,
produs de abstinenta, in timp ce lucreaza.
3. Medicul are un stres in plus al culpabilitatii. Simte ca
ar trebui sa fie un exemplu pentru ceilalti. E o tensiune
ce se adauga celorlalte si creste senzatia de lipsa.
In timpul pauzelor dobandite cu greu, cand stresul
normal e momentan calmat, tigara care inlatura in cele din
urma simptomele de abstinenta devine foarte pretioasa. E

vorba de o forma de fumat ocazional si se refera la toate


situatiile in care fumatorul e obligat sa se abtina perioade
indelungate. Daca foloseste Metoda vointei, fumatorul e
nefericit fiindca se simte privat de ceva. Nu-i mai place
pauza sau ceasca de ceai/cafea aferenta. In consecinta,
sentimentul sau de pierdere se amplifica. Totusi, daca mai
intai poti inlatura spalarea creierului si nu mai plangi dupa
tigara, iti vor placea pauza si ceasca de cafea, desi
organismului continua sa-i fie foame de nicotina.
O alta situatie dificila e plictiseala, mai ales cand se
combina cu perioade de stres. Exemplele tipice sunt soferii
profesionisti si casnicele cu copii mici. Munca lor e stresanta
si totusi, in mare parte, monotona. Cand incearca sa se lase
de fumat prin Metoda vointei, casnica are timp berechet sasi faca ganduri negre despre ce a pierdut , ceea ce-i
amplifica depresia.
Din nou, aceasta situatie poate fi depasita cu o
atitudine mentala corecta. Nu-ti face probleme ca iti vei
aduce incontinuu aminte ca te-ai lasat de fumat. Foloseste
aceste clipe pentru a te bucura ca te eliberezi de monstrul
nociv. Daca ai o atitudine pozitiva, suferinta abstinentei se
poate transforma in placere.
Nu uita, oricarui fumator, indiferent de varsta, sex,
inteligenta sau profesie, ii va fi usor si placut sa se lase cu
conditia sa urmeze toate instructiunile.

CAPITOLUL 36
PRICIPALELE MOTIVE DE ESEC
Exista doua motive principale de esec. Primul e
influenta celorlalti fumatori. Intr-un moment de slabiciune sau
intr-o ocazie conviviala, se poate sa-ti aprinzi o tigara. Am
tratat deja pe larg acest subiect. In momentul cu pricina,
aminteste-ti ca nu exista o singura tigara. Bucura-te ca ai
intrerupt lantul dependentei. Aminteste-ti ca fumatorul te
invidiaza si fie-ti mila de el. Crede-ma, are nevoie de mila ta!
Al doilea motiv de esec este o zi proasta. Sa-ti fie
limpede de la bun inceput ca atat fumatorii, cat si nefumatorii
au zile bune si zile proaste. Substanta vietii e relativitatea si
nu poti urca pe culmi fara sa fi coborat mai intai in vai.
Problema, in cazul Metodei vointei, este ca fumatorul,
cand are o zi proasta, incepe sa planga dupa o tigara, astfel
ca ziua cu pricina devine si mai proasta. Nefumatorul e mai
bine armat nu numai fizic, ci si mental sa intampine
stresul si presiunile vietii.
Daca ai in perioada de abstinenta o zi proasta, infrunto si gata! Aminteste-ti ca aveai zile proaste si cand fumai
(altminteri n-ai fi hotarat sa te lasi). In loc sa te dai de ceasul
mortii, spune-ti ceva de genul: Bun, nu-mi merge prea
grozav azi, dar fumatul n-o sa ma vindece. Maine o sa fie
mai bine si macar am acum un bonus extraordinar: m-am
dezobisnuit de porcaria aia de tigara.
Ca fumator, esti constrans sa-ti baricadezi mintea in
fata relelor fumatului. Fumatorii n-au niciodata tuse tabagica,
sunt doar in permanenta raciti. Cand ti se strica masina in
plin camp, aprinzi o tigara dar esti cu adevarat vesel si

fericit? Nu esti, bineinteles. Cand te lasi de fumat, ai tendinta


sa pui tot ce nu merge bine in viata ta pe seama lipsei tigarii.
Daca ti se strica acum masina, te gandesti: In momente
din astea aprindeam una. Adevarat, dar uiti ca tigara
aceea nu rezolva problema. Pur si simplu te autopedepsesti
plangand dupa o carja iluzorie. Creezi o situatie imposibila.
Esti nefericit pentru ca nu-ti aprinde o tigara, insa daca ai
face-o ai fi si mai nefericit. Stii ca ai luat decizia corecta
lasandu-te de fumat, asa ca nu te mai pedepsi, punand-o la
indoiala.
Adu-ti aminte: o abordare psihologica pozitiva este
esentiala intotdeauna.
CAPITOLUL 37
INLOCUITORII
Guma de mestecat, dulciurile, bomboanele mentolate,
tigarile medicinale si pastilele intra, toate, in categoria
inlocuitorilor. Nu folosi nici unul. Iti va fi mai greu, nu mai
usor. Daca ai dorinta sa fumezi si recurgi la un inlocuitor,
dorinta se prelungeste si se intensifica. Ceea ce-ti spui de
fapt este : Simt nevoia sa fumez ori sa umplu golul. E ca
si cum ai ceda in fata unui santajist sau a unui copil cuprins
de o criza de nervi. Nu vei pune capat dorintei si vei prelungi
tortura. In orice caz, inlocuitorii nu te vor calma. Tu ai foame
de nicotina, nu de mancare. Nu vei reusi decat sa te
gandesti in continuare la fumat. Ia aminte :
1. Nu exista inlocuitor de nicotina.
2. N-ai nevoie de nicotina. Nu e mancare, e otrava. Cand
apare chinul, reaminteste-ti ca fumatorii sufera de
abstinenta, nu nefumatorii. Priveste chinul acesta ca pe
un efect nociv al drogului. Vezi in el moartea monstrului.

3. Reaminteste-ti : tigarile produc, nu umplu golul. Cu cat


iti inveti mai repede creierul ca n-ai nevoie sa fumezi ori
sa faci ceva in loc, cu atat te eliberezi mai repede.
Fereste-te in mod special de orice produs care contine
nicotina, fie el guma, plasture, spray nazal sau ultima
gaselnita, un inhalator semanand cu o tigara de plastic. Intradevar, un mic procentaj de fumatori care folosesc inlocuitori
de nicotina reusesc sa se lase de fumat si pun acest succes
pe seama inlocuitorilor. Numai ca se lasa in ciuda, nu
datorita lor. Din pacate, multi doctori inca recomanda terapia
de substitutie nicotinica (TSN).
Si nu e de mirare, pentru ca, daca nu intelegi pana la
capat capcana nicotinei, TSN pare foarte logica. Se bazeaza
pe credinta ca ai de invins doi dusmani puternici atunci cand
incerci sa te lasi de fumat :
1. obisnuinta de care trebuie sa te descotoresti ;
2. cumplitul chin fizic al lipsei de nicotina caruia
trebuie sa-i supravietuiesti.
Daca trebuie sa invingi doi dusmani puternici, e rational
sa te lupti cu ei nu deodata, ci pe rand. Deci teoria TSN
spune ca intai nu mai fumezi, dar faci substitutie de nicotina.
Apoi, cand obiceiul de a fuma a disparut, reduci treptat
cantitatea de nicotina.
Pare logic, dar se bazeaza pe fapte gresite. Fumatul nu
e un obicei, ci adictie la nicotina, iar chinul fizic al abstinentei
e practic nul. Cand te lasi de fumat, incerci sa ucizi cat mai
iute posibil si micul monstru din corp, si marele monstru din
cap. TSN nu face decat sa prelungeasca viata micului
monstru, care va prelungi la randul sau viata marelui
monstru.

Adu-ti aminte : cu METODA USOARA iti este usor sa te


lasi de fumat imediat. Poti ucide marele monstru (spalarea
creierului) inainte sa stingi ultima tigara. Micul monstru va
muri curand si el, si chiar in timpul agoniei nu va reprezenta
o problema mai mare decat era atunci cand inca fumai.
Gandeste-te cum e posibil sa vindeci un dependent de
drog recomandandu-i acelasi drog ? Un doctor britanic
eminent si foarte stimat a declarat la televiziunea nationala
ca unii fumatori sunt intr-atat de dependenti de nicotina
incat, daca s-ar lasa de fumat, ar trebui sa faca toata viata
substitutie nicotinica ! Cum se poate ca un medic sa fie atat
de confuz incat sa creada ca corpul uman nu este
dependent doar de hrana, apa si oxigen, ci si de o otrava
puternica ?
La clinicile Allen Carr vin adesea fumatori care s-au
lasat de fumat, dar sunt dependenti de guma de mestecat cu
nicotina. Altii au adictie la guma si in acelasi timp fumeaza.
Nu te lasa amagit de faptul ca guma are un gust oribil
prima tigara era la fel.
Toti inlocuitorii au exact acelasi efect ca guma de
mestecat cu nicotina. Ma refer la povestea aceea cu nu
pot fuma o tigara, asa ca o sa mestec guma obisnuita sau
dulciuri sau bomboane de menta ca sa se umple golul.
Desi senzatia de gol pe care o ai cand doresti o tigara nu se
deosebeste de foamea pentru mancare, satisfacerea uneia
n-o potoleste pe cealalta. Daca exista ceva capabil sa te
faca sa vrei o tigara, acest ceva e sa te indopi cu guma de
mestecat sau bomboane mentolate.
Dar cel mai nociv efect al inlocuitorilor este mentinerea
adevaratei probleme spalarea creierului. Ai nevoie de un
inlocuitor pentru gripa cand s-a terminat cu ea ? Fireste ca
nu. Spunand am nevoie de un inlocuitor pentru fumat ,

spui de fapt fac un sacrificiu . Depresia asociata Metodei


vointei este consecinta convingerii fumatorului ca el jertfeste
ceva. Tot ce faci este sa inlocuiesti o problema cu alta. Nu e
defel placut sa te indopi cu dulciuri. Te vei ingrasa si vei fi
nefericit iar in scurta vreme vei reveni la tigara.
Fumatorilor ocazionali le e greu sa nu creada ca sunt
privati de mica lor recompensa : tigara din pauza de masa a
functionarilor sau muncitorilor carora nu li se permite fumatul
in timpul lucrului, tigara profesorilor din cancelarie, intre
lectii, fumurile inhalate rapid de doctori intre doi pacienti. Unii
spun : Nu mi-as mai lua pauza daca n-as fuma ! Ceea ce
dovedeste ca deseori pauza se ia, nu pentru ca fumatorul
are nevoie de pauza sau ca vrea, ci datorita faptului ca
fumatorul vrea cu disperare sa se zgandare unde-l doare.
Aminteste-ti, tigarile alea n-au fost niciodata niste adevarate
recompense. Erau echivalentul pantofilor stramti purtati
pentru placerea de a-i scoate din picioare. Ceea ce este o
prostie, sunt de acord cu tine. E greu sa-ti dai seama cand
esti prins inca in capcana, dar asta fac fumatorii. Dupa cum
e greu sa-ti dai seama ca foarte curand n-o sa mai ai nevoie
de mica recompensa si-ti vei privi prietenii aflati inca in
capcana cu mila si mirare pentru orbirea lor.
Totusi, daca te pacalesti in continuare spunandu-ti ca
tigara era o veritabila recompensa si ca ai nevoie de un
inlocuitor, sunt sanse sa te reapuci de fumat. Daca ai nevoie
de o pauza veritabila de relaxare la fel ca profesorii,
doctorii si multi altii in curand vei savura aceasta pauza si
mai mult, pentru ca n-o sa mai trebuiasca sa te sufoci singur.
Nu uita, n-ai nevoie de inlocuitori. Chinurile acelea sunt
foamea de otrava si in curand vor disparea. Fie ca sprijinul
tau in urmatoarele zile sa fie urmatorul: placerea de a-ti

curata corpul de otrava si a-ti elibera mintea de robie si


dependenta.
Daca iti creste pofta de mancare, mananci mai mult la
mesele principale si pui pe tine cateva kilograme, nu te
ingrijora. Cand vei avea momentul revelatiei , despre care
o sa vorbesc mai tarziu, vei capata incredere in tine si vei
descoperi ca poti rezolva orice problema rezolvabila prin
gandirea pozitiva, inclusiv obiceiurile alimentare. Insa ceea
ce nu trebuie sa faci este sa ciugulesti intre mese. Altminteri,
vei deveni gras, nefericit si nu vei sti niciodata cand te-ai
descotorosit de tigara. Vei fi deplasat problema in loc sa
scapi de ea.
CAPITOLUL 38
TREBUIE SA MA FERESC DE SITUATII TENTANTE ?
Pana acum am fost ferm in privinta sfaturilor pe care ti
le-am dat si te rog sa consideri aceste sfaturi drept
instructiuni, nu niste simple sugestii. Am fost ferm pentru ca,
in primul rand, exista motive serioase, practice sa-ti dau
asemenea sfaturi si, in al doilea rand, aceste motive se
bazeaza pe mii de studii de caz.
In ce priveste tentatiile din perioada de abstinenta,
regret, dar nu mai pot fi asa ferm. Fiecare fumator va trebui
sa decida singur. Pot totusi sa dau niste sugestii care-ti vor
fi, sper, de folos.
Repet, frica e cea care ne face sa fumam o viata
intreaga, iar frica aceasta are doua faze distincte.
1. Cum voi supravietui fara tigara?
E vorba de senzatia de panica de care sunt incercati
fumatorii cand, seara tarziu, vad ca vor ramane fara tigari.

Frica nu e produsa de chinurile abstinentei, e frica


psihologica a adictiei ideea ca nu poti supravietui fara
tigari, ori, in acest moment, dorinta de a fuma isi atinge
nivelul minim.
E frica de necunoscut, genul de frica pe care-l ai cand
inveti sa sari in apa. Trambulina e la un metru deasupra
apei, dar pare sa fie la sase metri. Apa are o adancime de
sase metri, dar pare sa fie adanca de un metru. Esti convins
ca o sa-ti faci capul tandari. A-ti lua avant este partea cea
mai grea. Daca ai curajul sa-ti iei avant, restul e usor.
Iata de ce multi fumatori, altminteri cu o vointa
puternica, fie n-au incercat niciodata sa se lase de fumat, fie
n-au supravietuit decat cateva ceasuri fara tigara. Adevarul
este ca exista oameni care fumeaza cam 20 de tigari pe zi si
care, cand se hotarasc sa se lase, fumeaza ultima tigara mai
repede decat daca nu s-ar lasa. Decizia luata ii umple de
panica, iar panica e stresanta. E una dintre situatiile in care
creierul ordona : Aprinde o tigara , dar nu poti indeplini
ordinul. Simti privatiunea alt stres. Ordinul se repeta : se
produce un scurtcircuit si aprinzi tigara.
Linisteste-te. Panica e doar psihologica. E teama ca
esti dependent. Dar adevarul cel minunat este ca nu esti,
chiar daca ai inca adictie la nicotina. Nu te lasa cuprins de
panica. Ai incredere si ia-ti avant.
2. A doua faza a fricii este mai de durata. E vorba de
teama ca anumite situatii, in viitor, nu vor mai fi placute fara
tigara sau ca nu vei putea face fata unei traume fara sa
fumezi. Linisteste-te. Daca esti in stare sa-ti iei avant, vei
descoperi ca se va intampla contrariul.
Chiar si evitarea tentatiei are doua variante de baza.

1. O sa port tigarile la mine, desi n-am sa fumez. Voi


fi mai linistit stiind ca le am la dispozitie.
Am constatat ca rata de esec a oamenilor care
procedeaza asa este mai mare decat a celorlalti. Cred ca
motivul principal e urmatorul : daca treci printr-un moment
greu in perioada de abstinenta, vei aprinde imediat o tigara
aflata la indemana. Daca insa te injosesti iesind sa-ti
cumperi un pachet, foarte probabil vei depasi momentul
tentatiei si, oricum, dorinta se va stinge inainte sa ajungi la
magazin.
Totusi, cred ca motivul fundamental pentru rata mai
mare de esec in asemenea cazuri este acela ca fumatorul
nu e, de la bun inceput, complet convins sa se lase.
Reaminteste-ti cele doua conditii esentiale pentru a reusi :
Certitudinea.
Ce lucru minunat sa nu mai trebuiasca sa fumez !
Indiferent care e cazul tau, de ce, Dumnezeule mare,
sa ai nevoie de tigari ? Daca simti inca nevoia sa ai tigari
asupra ta, te sfatuiesc sa recitesti mai intai cartea. Inseamna
ca declinul nu s-a produs.
2. Sa ma feresc de situatii stresante si de socializare
in perioada de abstinenta ?
Sfatul meu este da, incearca sa eviti situatiile stresante.
N-are rost sa te supui unor tensiuni nemeritate.
In ce priveste socializarea, dimpotriva : nu o evita, iesi
din casa si distreaza-te ! N-ai nevoie de tigari chiar daca inca
ai adictie la nicotina. Mergi la petreceri si bucura-te ca nu
mai trebuie sa fumezi. Va fi dovada adevarului minunat ca
viata e mult mai frumoasa fara tigara si gandeste-te cat de

frumoasa va fi cand micul monstru iti va parasi organismul,


impreuna cu toata otrava.

CAPITOLUL 39
MOMENTUL REVELATIEI
Momentul revelatiei vine de obicei cam la trei
saptamani dupa ce te-ai lasat de fumat. Cerul pare sa
devina mai luminos si, cand s-a terminat definitiv cu spalarea
creierului, in loc sa-ti spui ca n-ai nevoie sa fumezi, iti dai
seama dintr-o data ca ultima veriga a plesnit si ca te poti
bucura de tot restul vietii fara sa mai ai nevoie vreodata de
tigara. De obicei, in acest punct incepi sa-i privesti pe ceilalti
fumatori ca pe niste indivizi demni de mila.
Fumatorii care au folosit Metoda vointei nu traiesc in
general acest moment pentru ca, desi se bucura ca au
devenit nefumatori, isi continua viata crezand ca fac un
sacrificiu.
Cu cat ai fumat mai mult, cu atat e mai minunat acest
moment si dureaza o viata intreaga.
Cred ca am avut foarte mult noroc in viata aceasta, si
unele momente au fost minunate, dar cel mai minunat a fost
momentul revelatiei. In cazul tuturor celorlalte, desi imi aduc
aminte ca erau fericite, nu pot retrai deplin senzatia. Insa
bucuria de a nu mai trebui sa fumez nu ma paraseste
niciodata. Daca sunt vreodata cu moralul la pamant si am
nevoie de un stimulent, pur si simplu ma gandesc ce bine e
sa nu mai fiu dependent de tigara aceea nenorocita.
Jumatate din cei care ma contacteaza dupa ce s-au lasat de
fumat spun exact acelasi lucru. Doamne ! Ce bucurie te
asteapta !
In plus, dupa un feedback de 12 ani, atat in urma cartii
cat si a sedintelor mele de consiliere, m-am convins ca in

majoritatea cazurilor momentul revelatiei vine nu dupa trei


saptamani, cum spuneam mai sus, ci dupa cateva zile.
In cazul meu a avut loc inainte sa sting ultima tigara. Iar
in primele mele sedinte de consiliere, din perioada intre
patru ochi , inca mai inainte sa se termine sedinta,
fumatorul imi spunea adesea ceva de genul : Nu mai
trebuie sa adaug nimic, Allen. Totul mi-e atat de limpede,
incat stiu ca n-o sa mai fumez niciodata. In cazul sedintelor
de grup, am invatat sa discern momentul revelatiei fara ca
vreun fumator sa-mi spuna ceva. Si, judecand dupa
scrisorile pe care le primesc, acelasi lucru se intampla
frecvent la citirea cartii.
In principiu, daca urmezi toate instructiunile si intelegi
pana la capat psihologia, ar trebui sa ti se intample si tie
imediat.
Astazi, le spun fumatorilor in sedintele de consiliere ca
e nevoie de cam cinci zile ca sa treaca senzatia fizica de
abstinenta si de trei saptamani ca sa te eliberezi complet.
Intr-un fel imi displace sa dau asemenea indicatii. Pot
aparea doua probleme. Prima este ca induc in mintea
oamenilor sugestia ca vor avea de suferit o perioada de cinci
zile/trei saptamani. A doua este ca fostul fumator ar putea
sa-si spuna: Daca pot supravietui cinci zile sau trei
saptamani, dupa aceea sper ca ma voi simti formidabil!
Numai ca s-ar putea sa aiba cinci zile sau trei saptamani
placute, urmate de una dintre acele zile dezastruoase care-i
fac praf atat pe nefumatori, cat si pe fumatori si care n-au
nici o legatura cu fumatul, ci cu alti factori din viata noastra.
Iata-l pe fostul nostru fumator asteptand momentul revelatiei
si traind, in schimb, un moment de depresieS-ar putea sa-si
piarda increderea.

Pe de alta parte, daca nu dau nici o indicatie, fostul


fumator ar putea sa-si petreaca restul vietii neasteptand sa i
se intample nimic, desi nu mai fumeaza. Banuiesc ca acesta
e cazul majoritatii fumatorilor care se lasa cu Metoda
vointei.
Lumea ma intreaba adesea ce semnificatie au cele
cinci zile si cele trei saptamani. Sunt pur si simplu niste
intervale inventate de mine ? Nu. Evident, nu sunt definite
riguros, insa reflecta informatiile pe care le-am adunat de-a
lungul anilor. Cam la cinci zile dupa ce s-a lasat, fostul
fumator nu mai are, drept principala preocupare mentala,
fumatul. Majoritatea fostilor fumatori traiesc atunci momentul
revelatiei. Ce se intampla de obicei ? Te afli intr-una din
acele situatii stresante (sau ocazii de socializare) in care
altadata nu te puteai descurca (sau bucura) fara o tigara. Si
dintr-o data realizezi nu numai ca te descurci sau te bucuri,
dar ca gandul de-a aprinde o tigara nici macar nu ti-a trecut
prin cap. Din acest punct incolo, nu mai exista obstacole. Stii
ca esti liber.
Am observat in timpul tentativelor mele precedente de a
folosi Metoda vointei si datorita feedbackului din partea
altor fumatori ca eventualul esec se produce cam la trei
saptamani dupa ce te-ai lasat de fumat. Ce se intampla ?
Cred ca, in general, dupa trei saptamani simti ca ai pierdut
dorinta de tigara. Trebuie sa ti-o demonstrezi, asa ca aprinzi
una. Are un gust straniu. Ti-ai dovedit ca ai scapat. Dar in
acelasi timp ai introdus o noua doza de nicotina in corp, iar
de trei saptamani corpul tau era infometat de nicotina. De
indata ce stingi tigara, nicotina incepe sa-ti paraseasca
organismul. Si o voce mititica iti spune : N-ai scapat. Mai
vrei una. Nu aprinzi imediat alta tigara fiindca nu vrei sa
devii din nou dependent. Lasi sa treaca destul timp ca sa nu
fii in pericol. Cand esti din nou tentat, poti sa-ti spui : N-am

redevenit dependent, deci nu fac nimic rau daca mai fumez


o tigara. Ai luat-o deja in jos, pe panta alunecoasa.
Secretul este sa nu astepti momentul revelatiei, ci sa-ti
dai seama ca, o data ce ai stins ultima tigara, gata, s-a
terminat. Ai facut deja ce trebuia. Ai taiat aprovizionarea cu
nicotina. Nici o forta din lumea asta nu te poate impiedica sa
fii liber daca tu insuti nu te intristezi sau nu astepti revelatia.
Du-te si bucura-te de viata. Procedeaza cum trebuie de la
inceput. In felul acesta, vei trai momentul curand.

CAPITOLUL 40
ULTIMA TIGARA
Ai hotarat cand si acum esti pregatit sa fumezi
ultima tigara. Dar inainte verifica cele doua puncte esentiale:
1. Esti sigur de succes ?
2. Simti ca a venit sfarsitul lumii si esti cuprins de
melancolie sau simti acea exaltare dinaintea realizarii
unui lucru minunat ?
Daca ai indoieli, reciteste mai intai cartea. Daca tot mai
ai indoieli, fa rost de un exemplar din The Only Way to Stop
Smoking Permanently (Singura cale de a te lasa de fumat
pentru totdeauna), publicata de Penguin, sau contacteaza
cea mai apropiata clinica EASYWAY (v. Lista la sfarsitul
cartii).
Reaminteste-ti ca nu tu ai hotarat sa cazi in capcana
fumatului. Insa capcana e astfel conceputa incat sa te
inrobeasca pe viata. Ca sa scapi, trebuie sa iei o decizie
pozitiva : ai sa fumezi ultima ta tigara.
Reaminteste-ti, ai citit pana aici cartea doar pentru ca
vrei din toata inima sa scapi. Asa ca ia acea decizie
pozitiva acum. Promite-ti solemn tie insuti ca, din clipa cand
vei stinge acea ultima tigara, fie ca iti va fi usor sau greu, nai sa mai fumezi niciodata alta.
Poate ca te ingrijoreaza faptul ca ai mai facut aceasta
promisiune si alta data sau ca va trebui sa treci prin suferinte
groaznice. Nu te teme, cel mai rau lucru care ti se poate
intampla este sa esuezi, asa ca n-ai absolut nimic de pierdut
si enorm de castigat.

Dar nici sa nu te gandesti macar la esec ! Adevarul cel


minunat este ca a te lasa de tigara nu e doar ridicol de usor,
ci si placut. De asta data vei folosi METODA USOARA ! Tot
ce ai de facut este sa urmezi cele cinci instructiuni de mai
jos :
1. Formuleaza promisiunea solemna acum si fii sincer
cu tine insuti.
2. Fumeaza cu maxima atentie ultima tigara, inhaleaza
adanc mizeria, in plamani si intreaba-te in ce consta
placerea.
3. Cand o stingi, n-o face cu sentimentul : nu mai trebuie
sa fumez niciodata alta tigara sau : n-am voie sa mai
fumez alta ci spunandu-ti : Doamne ! M-am eliberat ! Nu
mai sunt sclavul nicotinei ! Nu mai trebuie sa-mi bag
vreodata in gura porcariile astea !
4. Fii constient ca, vreme de cateva zile, in viscerele tale
va exista un mic sabotor. S-ar putea sa cunosti doar
senzatia de vreau o tigara . M-am referit de multe ori la
micul monstru cu sensul de usoara dorinta fizica de
nicotina. Riguros vorbind, nu este asa si e important sa stii
de ce. Pentru ca e nevoie cam de trei saptamani ca micul
monstru sa moara, fostii fumatori isi inchipuie ca micul
monstru va avea pofta de tigari si dupa ce ultima a fost
stinsa, si ca urmare vor trebui sa faca apel la vointa pentru a
rezista tentatiei in decursul celor trei saptamani. Nu e
adevarat. Corpul nu doreste nicotina. Numai creierul o
doreste. Daca ai senzatia aceea de vreau o tigara in
urmatoarele cateva zile, creierul tau pur si simplu va avea de
ales. O varianta este sa interpreteze senzatia drept ceea ce
este senzatia de gol si de nesiguranta, declansata de
prima tigara si perpetuata de toate celelalte si sa te faca
sa-ti spui : Bravo mie, sunt nefumator !

Cealalta varianta este sa te imbie sa tanjesti dupa o tigara


si sa induri asta tot restul vietii. Stai un pic si gandeste-te. Nar fi o prostie monumentala ? Sa-ti spui : Nu mai vreau sa
fumez niciodata si sa-ti petreci restul vietii gandind : Miar placea o tigara Este exact ce fac fumatorii care folosesc
Metoda vointei. Nu-i de mirare ca se simt nefericiti. Isi petrec
viata tanjind cu disperare la ceva ce au vrut cu disperare sa
nu mai aiba. Nu-i de mirare ca atat de putini reusesc si ca
acei putini nu se simt niciodata complet eliberati.
5. E greu sa te lasi de fumat doar daca te indoiesti si
taraganezi. Asa ca nu-ti pune niciodata la indoiala decizia :
stii ca e decizia corecta. Daca incepi sa te indoiesti de ea,
esti infrant de la inceput. Vei fi nefericit cand ai sa tanjesti
dupa o tigara, dar n-ai s-o poti avea. Vei fi inca si mai
nefericit daca o vei avea. De fapt ce incerci sa obtii cand te
lasi de tigara ? Sa nu mai fumezi niciodata ? Nu ! Multi fosti
fumatori asta fac, dar isi petrec restul vietii simtindu-se
privati de ceva. Care este adevarata deosebire intre fumatori
si nefumatori ? Nefumatorii nu au nevoia sau dorinta sa
fumeze, nu tanjesc dupa tigari si nu fac apel la vointa ca sa
nu fumeze. Iata ce incerci sa obtii si esti intru totul capabil
s-o faci. Nu trebuie sa astepti sa-ti treaca pofta de tigara ori
sa devii nefumator. Asta se intampla chiar in momentul cand
atingi acea ultima tigara, caci ai taiat aprovizionarea cu
nicotina : AI DEVENIT DEJA UN FERICIT NEFUMATOR !
Si vei ramane un fericit nefumator daca :
1. Nu-ti pui niciodata la indoiala decizia.
2. Nu astepti sa devii nefumator. Daca faci asta, vei
astepta doar sa nu se intample nimic, ceea ce va duce
la un soi de fobie.

3. Nu incerci sa nu te gandesti la fumat si nu astepti sa


vina momentul revelatiei . In ambele cazuri vei
declansa un soi de fobie.
4. Nu folosesti substitute pentru fumat.
5. Ii vezi pe ceilalti fumatori asa cum sunt in realitate si tie mila de ei in loc sa-i invidiezi.
6. Fie ca ai zile bune sau zile rele, nu-ti schimbi viata doar
pentru ca te-ai lasat de fumat. Altminteri vei face un
sacrificiu veritabil si nu e cazul. N-ai renuntat la viata.
N-ai renuntat la nimic. Dimpotriva, te-ai vindecat de o
boala cumplita si ai scapat dintr-o inchisoare perfida.
Pe masura ce trece timpul si sanatatea ta fizica si
mentala devine mai buna, momentele de bunadispozitie vor fi mai intense, iar cele de proastadispozitie mai atenuate decat in vremea cand erai
fumator.
7. Ori de cate ori te gandesti la tigara imediat dupa ce
te-ai lasat sau de-a lungul intregii vieti iti spui :
BRAVO MIE ! SUNT NEFUMATOR !
CAPITOLUL 41
UN ULTIM AVERTISMENT
Daca ar putea reveni in vremurile dinaintea clipei cand
a devenit dependent de tigara si ar sti ceea ce stie acum,
nici un fumator n-ar decide sa se apuce de fumat. Multi
dintre fumatorii care ma consulta sunt convinsi ca, daca as
reusi sa-i ajut sa se lase, nici prin gand nu le-ar trece sa se
reapuce de fumat. Si totusi, mii de fumatori uita de acest
obicei timp de multi ani si sunt absolut fericiti doar pentru a
cadea iarasi in capcana.

Am incredere ca aceasta carte te va ajuta sa


descoperi ca e relativ usor sa te lasi de fumat. Insa te
avertizez : fumatorilor carora le este usor sa se lase le
este usor si sa se apuce din nou.
NU CADEA IN ACEASTA CAPCANA.
Oricata vreme a trecut de cand te-ai lasat si oricat de
sigur ai fi ca nu vei redeveni dependent, adopta principiul dea nu mai fuma sub nici un motiv. Opune-te milioanelor de lire
sterline cheltuite de companiile de tutun pentru publicitate si
adu-ti aminte ca promoveaza drogul si ucigasul numarul
unu. Nu esti ispitit de heroina, or, tigarile ucid mai multi
oameni cu sute de mii mai multi decat heroina.
Nu uita, prima tigara nu va avea efect asupra ta. Nu
va trebui sa-ti alini chinurile abstinentei si va avea un gust
groaznic. Insa iti va introduce nicotina in corp, iar o voce
mititica din creier iti va spune : Vrei inca una. Dupa care
va trebui sa alegi intre a te simti o vreme nefericit si a relua
de la capat ciclul mizerabil.
CAPITOLUL 42
12 ANI DE FEEDBACK
Am astazi 12 ani de feedback de la prima editie a
acestei carti, un feedback obtinut atat de la cei pe care i-am
consiliat, cat si de la cititori. La inceput am avut de luptat.
Asa-zisii specialisti au strambat din nas auzind de metoda
mea. Azi vin la sedintele mele de consiliere fumatori din
toata lumea si, in randul participantilr, profesia medicala este
reprezentata in mai mare masura decat orice alta profesie.
Cartea este deja considerata in Marea Britanie cel mai
eficient sprijin pentru a te lasa de fumat, iar reputatia ei se
extinde rapid in toata lumea.

Nu sunt un filantrop. Lupta mea pe care, accentuez


asta, nu o duc impotriva fumatorilor, ci impotriva capcanei
nicotinei are o motivatie pur egoista : imi place. Ori de cate
ori aud de un fumator scapat din inchisoare simt o mare
bucurie, chiar daca n-am nici o contributie. Va inchipuiti ce
bucurie imensa mi-au provocat miile de scrisori de
recunostinta pe care le-am primit de-a lungul anilor.
Am fost incercat insa si de frustrare. Frustrarea e
determinata indeosebi de doua categorii principale de
fumatori. Sunt afectat, mai intai, de acei fumatori carora le e
usor sa se lase, dar, in ciuda avertismentului din capitolul
precedent, devin din nou dependenti si descopera ca nu mai
reusesc a doua oara. Este valabil nu numai pentru cititorii
cartii, ci si pentru cei pe care-i consiliez.
In urma cu cativa ani, m-a sunat un barbat. Era
disperat. Ca sa spun tot adevarul, plangea. Mi-a spus: Va
platesc 1 000 de lire daca ma puteti ajuta sa nu mai fumez o
saptamana. Stiu ca daca supravietuiesc o saptamana voi fi
in stare sa ma las. I-am raspuns ca am un tarif fix si nu va
fi nevoie de mai mult. A participat la o sedinta de grup si,
spre marea lui surpriza, i-a fost usor sa se lase. Mi-a trimis o
frumoasa scrisoare de multumire.
Practic, ultimul lucru pe care-l spun fostilor fumatori
cand inchei sedinta: Tineti minte, nu mai trebuie sa fumati
niciodata vreo tigara. Acel barbat spusese : Nu te teme,
Allen. Daca reusesc sa ma las, e sigur ca n-am sa mai
fumez niciodata.
Mi-am dat seama ca avertismentul nu fusese inregistrat
realmente. Am spus: Stiu ca asta crezi acum, dar ce-ai sa
crezi peste sase luni ?
Mi-a raspuns : N-am sa mai fumez niciodata, punct.

Cam peste un an, m-a sunat iar : Allen, am fumat o


tigara mica de foi la Craciun si acum sunt iar la 40 pe zi
Tii minte cand mi-ai telefonat prima oara ?, l-am
intrebat. Urai intr-atat fumatul, incat voiai sa-mi dai 1 000 de
lire daca te faceam sa te lasi o saptamana.
Tin minte. Era o tampenie.
Tii minte ca mi-ai promis ca n-o sa mai fumezi
niciodata ?
Da. Sunt un idiot.
E ca si cum ai gasi pe cineva stand pana-n gat intr-o
mlastina, gata sa se duca la fund. Il tragi afara, el ti-e
recunoscator si peste sase luni ajunge din nou in mlastina.
In mod ironic, cand barbatul cu pricina a participat la
alta sedinta de consiliere, mi-a spus : N-o sa-ti vina sa
crezi ! I-am oferit fiului meu 1 000 de lire daca pana la 21 de
ani nu se apuca de fumat. Si i-am dat banii. Are acum 22 de
ani Si pufaie ca o locomotiva. Cum poate fi asa tampit?
I-am zis : Nu inteleg de ce il faci tampit. Cel putin s-a
ferit de capcana 22 de ani si nu stie in ce mizerie s-a bagat.
Dumneata ai stiut si n-ai supravietuit fara tigara decat un
an.
Fumatorii carora le e usor sa se lase si apoi se reapuca
reprezinta o problema speciala. Si totusi, cand devii liber, TE
ROG, TE IMPLOR, NU FACE ACEEASI GRESEALA.
Fumatorii cred ca asemenea oameni se reapuca de fumat
pentru ca sunt inca dependenti si tanjesc dupa tigara. In
realitate, le este atat de usor sa se lase incat isi pierd teama
de fumat. Isi spun : O sa fumez doar una. Chiar daca devin
din nou dependent, o sa-mi fie usor sa ma las din nou.

Ma tem ca lucrurile nu stau asa. E usor sa te lasi de


fumat, dar este imposibil sa controlezi dependenta. Singurul
gest esential pentru a deveni nefumator este sa nu fumezi.
In cealalta categorie de fumatori care-mi produce
frustrare intra cei prea infricosati ca sa incerce sa se lase si
cei care se lasa, dar trebuie sa lupte din rasputeri.
Principalele dificultati par a fi urmatoarele :
1. Frica de esec. Nu e rusinos sa esuezi, in schimb sa
nu incerci e pur si simplu o prostie. Priveste lucrurile astfel :
n-ai de ce sa te ascunzi. Singurul lucru rau care se poate
intampla este sa esuezi, caz in care nu stai mai rau ca
acum. Gandeste-te insa ce minunat ar fi sa reusesti ! Daca
nu incerci, iti validezi esecul.
2. Grija ca intri in panica si ca vei fi nefericit. Nu te
mai gandi la asa ceva. Mai bine intreaba-te : ce lucru
groaznic ti s-ar putea intampla daca n-ai mai fuma niciodata
alta tigara ? Absolut nici unul. Se vor intampla lucruri
groaznice daca o faci. Oricum, panica e provocata de tigari
si dispare repede. Cel mai mare castig este sa scapi de
teama aceea. Chiar iti inchipui ca fumatorii admit sa li se
amputeze bratele si picioarele doar pentru placerea pe care
o au cand fumeaza ? Daca te simti invadat de panica,
respiratia adanca te va ajuta. Daca esti in compania altora,
care te descurajeaza, pleaca de langa ei. Refugiaza-te in
garaj, intr-un birou gol, oriunde poti.
Daca iti vine sa plangi, nu trebuie sa-ti fie rusine.
Plansul e felul naturii de a elibera tensiunea. Oricine se
simte mai bine dupa un plans serios. Suntem facuti sa ne
aratam emotiile, nu sa le ingropam in noi. Tipa, striga,
tavaleste-te pe jos. Da cu pumnii in ceva. Considera-ti lupta
un meci de box in care nu poti pierde.

Nimeni nu poate opri timpul. Cu fiece clipa, micul


monstru dinauntrul tau se stinge. Bucura-te de victoria
inevitabila.
3. A nu urma instructiunile. Pare de necrezut, dar unii
fumatori imi spun : Metoda dumitale n-a mers in cazul
meu , dupa care imi povestesc cum au ignorat nu numai o
instructiune, ci pe aproape toate. (Pentru ca totul sa fie clar,
voi face lista lor la sfarsitul capitolului.)
4. A intelege
gresit
instructiunile. Problemele
principale par sa fie urmatoarele :
a) Nu pot sa nu ma mai gandesc la fumat .
Fireste ca nu poti, iar daca incerci vei declansa o fobie si vei
fi nefericit. E ca atunci cand te straduiesti sa adormi
noaptea : cu cat te straduiesti mai tare, cu atat ti-e mai greu .
Eu ma gandesc la fumat cam 90% din timp. Ce anume
gandesti e important. Daca te gandesti : Ce pofta am de o
tigara sau Cand o sa scap ? , vei fi nefericit. Daca te
gandesti : Bravo mie ! Am devenit liber ! , ai sa fii fericit.
b) Cand moare micul monstru ? Nicotina iti
paraseste corpul foarte repede. Insa este imposibil de prezis
cand va disparea usoara senzatie fizica a lipsei de nicotina.
Acea senzatie de gol si de nesiguranta este identica practic
cu cea de foame, depresie sau stres. De aceea fumatorii
care se lasa cu Metoda vointei nu sunt niciodata absolut
siguri ca au scapat. Chiar si cand corpul a incetat sa sufere
de lipsa nicotinei, daca le este foame sau sunt stresati,
creierul lor continua sa spuna : Asta inseamna ca vrei o
tigara. Secretul este ca n-ai nevoie sa astepti disparitia
dorintei de nicotina, dorinta este atat de slaba, incat aproape
n-o percepi. O percepi doar prin senzatia ca vrei o tigara.
Dupa ce pleci de la dentist si stii ca a fost ultima sedinta,
astepti ca maxilarul sa nu te mai doara ? Fireste ca nu. Iti

vezi de treaba. Chiar daca maxilarul te mai doare, te simti


usurat.
c) Asteptarea momentului revelatiei. Daca-l
astepti, declansezi alta fobie. Odata m-am lasat de fumat trei
saptamani cu Metoda vointei. M-am intalnit cu un vechi
prieten din vremea scolii, fost fumator. Ei, cum iti
merge ? , m-a intrebat.
Am supravietuit trei saptamani, i-am raspuns.
Ce vrei sa spui ?
Am reusit sa nu fumez trei saptamani.
Si ce ai de gand ?, mi-a zis el. Sa supravietuiesti tot
restul vietii ? Ce mai astepti ? Ai reusit. Esti nefumator.
Mi-am zis : Are perfecta dreptate. Ce mai astept?
Din pacate, pentru ca pe atunci nu intelesesem complet
natura capcanei, m-am reapucat curand, insa n-am uitat
argumentul. Devii nefumator cand stingi ultima tigara.
Important este sa fii un nefumator fericit de la bun inceput.
d) Inca tanjesc dupa tigara. In cazul acesta
esti ilogic. Cum se poate sa declari : Vreau sa fiu
nefumator. si dupa aceea sa spui : Vreau o tigara. ? Te
contrazici singur. Daca spui : Vreau o tigara , spui de fapt
Vreau sa fiu fumator . Nefumatorii nu vor tigari. Stii deja
ce vrei sa devii, asa ca nu te mai pedepsi.
e) Viata mea s-a terminat. De ce? Tot ce ai
de facut e sa nu te mai sufoci singur. Nu sa nu mai traiesti.
Asculta, totul e foarte simplu. In urmatoarele cateva zile, in
viata ta va exista o trauma usoara. Corpul tau va suferi o
agravare aproape imperceptibila a senzatiei lipsei de
nicotina. Acum, tine minte : nu stai mai rau ca in alte dati. Ai

suferit de asta toata viata ta de fumator ori de cate ori


dormeai, mergeai la biserica, la supermarket sau la
biblioteca. Nu parea sa te deranjeze cand erai fumator, iar
daca nu incetezi acum vei suferi de treaba asta tot restul
vietii. Placerea unei mese, a unei bauturi, a unei intalniri cu
prietenii nu sta in tigara, din contra, tigara o distruge. Chiar si
in timp ce corpul tau tanjeste inca dupa nicotina, mesele si
ocaziile sociale sunt minunate. Viata este minunata. Du-te la
petreceri, chiar daca sunt 20 de fumatori acolo. Aminteste-ti
ca nu tu esti cel privat de ceva, ei sunt. Oricare dintre ei ar
vrea cu disperare sa fie in locul tau. Bucura-te ca esti in
centrul atentiei. Lasatul de fumat e un subiect superb de
conversatie, mai ales cand fumatorii vad ca esti vesel si
fericit. Isi vor spune ca esti un personaj incredibil. Esentialul
este sa te bucuri de viata imediat. Nu trebuie sa-i invidiezi. Ei
te vor invidia pe tine.
f) Sunt nefericit si nervos. Esti asa pentru ca
nu mi-ai urmat instructiunile. Descopera care dintre ele. Unii
oameni inteleg si sunt convinsi de tot ce le spun si totusi
pornesc cu un sentiment de sfarsit de lume si de melancolie,
ca si cum s-ar intampla ceva groaznic. Faci nu numai ce
doresti tu, ci si ce doreste sa faca orice fumator de pe
planeta. Cu orice metoda s-ar lasa de fumat, fostul fumator
incearca sa obtina o anume stare de spirit, astfel incat, ori de
cate ori se gandeste la fumat, sa-si spuna : Bravo mie !
Sunt liber ! Daca acesta e telul tau, ce mai astepti ?
Porneste cu aceasta stare de spirit si n-o mai pierde
niciodata. Restul cartii te va face sa intelegi de ce nu exista
alta posibilitate.
LISTA INSTRUCTIUNILOR
Daca le urmezi, nu poti esua.

1. Promite-ti solemn ca niciodata, orice s-ar intampla, nu


vei fuma, mesteca sau suge nimic care contine nicotina
si tine-te de cuvant.
2. Sa-ti fie limpede : nu renunti la absolut nimic. Nu vreau
sa spun doar ca-ti va fi mai bine, fiind nefumator (ai
stiut asta intotdeauna), nici nu vreau sa spun ca, desi
nu exista vreun motiv rational sa fumezi, obtii pesemne
o placere sau un sprijin de la tigara, caci altfel n-ai mai
fuma. Ce vreau sa spun este ca fumatul nu reprezinta o
placere sau un sprijin veritabil. Este doar o iluzie, ca si
lovitul capului de perete ca sa simti o placere cand n-o
mai faci.
3. Nu exista ceea ce se cheama fumator invederat. Esti
doar una dintre persoanele nenumarate care au cazut
in aceasta capcana subtila. La fel ca nenumarati fosti
fumatori care credeau candva ca nu se pot elibera, te-ai
eliberat.
4. Daca vreodata in viata vei cantari argumentele pro si
contra fumat, concluzia va fi intotdeauna, fara umbra de
indoiala Lasa-te. Esti un prost. Nimic n-o va
schimba. Intotdeauna a fost asa si va ramane asa
intotdeauna. De vreme ce ai luat decizia corecta, nu te
tortura vreodata punand-o la indoiala.
5. Nu incerca sa nu te gandesti la fumat sau nu te speria
daca te gandesti la asta in permanenta. Insa ori de cate
ori te gandesti la fumat azi, maine, tot restul vietii
spune-ti : Bravo mie ! Sunt nefumator !
6. Nu folosi nici o forma de substituit, nu purta asupra ta
tigari, nu evita fumatorii, nu iti schimba stilul de viata in
nici un fel doar pentru ca te-ai lasat de fumat. Daca

urmezi instructiunile de mai sus, vei trai curand


momentul revelatiei. Dar :
7. Nu astepta sosirea acestui moment. Vezi-ti de viata ta
obisnuita. Bucura-te de clipele bune, descurca-te cu
cele rele. Vei descoperi ca momentul revelatiei soseste
atunci imediat.
CAPITOLUL 43
AJUTA FUMATORII
SCUFUNDA

DE

PE

CORABIA

CARE

SE

In zilele noastre, fumatorii au inceput sa intre in


panica. Isi dau seama ca societatea s-a schimbat. Fumatul e
socotit azi un obicei inacceptabil in societate, chiar si de
catre fumatori. Acestia isi dau totodata seama ca sfarsitul
este aproape. Milioane de fumatori se lasa si toti fumatorii
sunt constienti de acest lucru.
Ori de cate ori un fumator paraseste corabia care se
scufunda, cei ramasi devin tot mai nefericiti. Orice fumator
stie instinctiv ca e ridicol sa dea bani multi pe niste frunze
uscate invelite in hartie, sa le aprinda si sa inhaleze in
plamani gudroane cancerigene. Daca inca nu crezi ca e o
prostie, incearca sa-ti bagi o tigara aprinsa in ureche si
intreaba-te care e deosebirea. Nu e decat una : in felul
acesta nu primesti nicotina. Daca incetezi sa-ti bagi tigari in
gura, nu vei mai avea nevoie de nicotina.
Fumatorii nu pot gasi un motiv rational ca sa fumeze,
dar daca altcineva fumeaza au impresia ca nu e o prostie.
Fumatorii mint fara sa clipeasca in privinta obiceiului
lor : ii mint nu numai pe ceilalti, se mint si pe ei insisi.
Trebuie sa minta. Spalarea creierului este esentiala ca sa-si
mentina un dram de autorespect. Simt nevoia sa-si justifice

obisnuinta nu numai fata de ei insisi, ci si fata de nefumatori.


In consecinta, fac mereu publicitate iluzoriilor avantaje ale
fumatului.
Daca se lasa cu Metoda vointei, fumatorul continua sa
se simta lipsit de ceva si se lamenteaza tot timpul. Asta ii
convinge pe ceilalti fumatori cat de indreptatiti sunt sa
fumeze.
Cand reuseste sa scape de obisnuinta, fostul fumator
e multumit ca nu mai trebuie sa-si petreaca viata sufocanduse singur si irosindu-si banii. Dar n-are nevoie sa se
autojustifice, nu repeta cat este de minunat sa nu fumezi. O
va face doar cand e intrebat, iar fumatorii nu pun o
asemenea intrebare. N-au chef sa li se raspunda. Nu uita,
ceea ce-i face sa fumeze in continuare e frica, asa ca
prefera sa-si ingroape capul in nisip. Intreaba doar atunci
cand a venit momentul sa se lase.
Ajuta-i pe fumatori. Risipeste-le frica. Spune-le cat
este de minunat sa nu-ti mai petreci viata sufocandu-te
singur, cat este de placut sa te trezesti dimineata simtindu-te
sanatos si in forma, in loc sa harai din piept si sa tusesti, cat
e de bine sa fii eliberat de sclavie, sa te poti bucura din plin
de viata, fara acele cumplite umbre negre dintr-un coltisor al
mintii. Sau, si mai bine, convinge-i sa citeasca aceasta carte.
Este esential sa nu-i umilesti pe fumatori insinuand ca
polueaza atmosfera ori sunt cumva impuri. Se spune ca
fostii fumatori sunt cei mai rai in aceasta privinta. Cred ca
exista aici un sambure de adevar si banuiesc ca folosirea
Metodei vointei e de vina. Cum fostul fumator, desi a scapat
de obisnuinta, nu a inlaturat complet spalarea creierului,
ceva din el inca mai crede ca a facut un sacrificiu. Se simte
vulnerabil si, ca forma de aparare, il ataca pe fumator. Dar

nu reuseste decat sa-l enerveze, sa-l faca sa se simta si mai


abject si sa-i amplifice, in consecinta, nevoia de tigara.
Chiar daca milioane de fumatori se lasa in primul rand
pentru ca societatea si-a schimbat atitudinea fata de fumat,
asta nu inseamna ca le este mai usor. De fapt, le este mult
mai greu. Majoritatea fumatorilor din zilele noastre isi
imagineaza ca se lasa mai ales din motive de sanatate. Dar
nu e intru totul adevarat. Desi pericolul urias pentru sanatate
este, in mod evident, principalul motiv de a te lasa de fumat,
fumatorii au continuat ani si ani sa se ucida cu zile. Daca se
lasa, e pentru ca societatea incepe sa vada ce inseamna de
fapt fumatul : o forma dezgustatoare de adictie la drog.
Placerea a fost intotdeauna o iluzie, noua atitudine risipeste
iluzia, astfel ca fumatorul nu mai detine nimic.
Abstinenta impusa de exemplu interdictia absoluta
de a fuma in intregul sistem de transport subteran al Londrei
nu micsoreaza de fapt doza de drog, caci fumatorul va
fuma mai multe tigari cand, in cele din urma, i se va permite.
Interdictia nu face decat sa induca in mintea fumatorului
convingerea ca tigarile sunt foarte pretioase, iar el depinde
de ele in cel mai inalt grad.
Cred ca aspectul cel mai perfid al abstinentei impuse
se manifesta in cazul femeilor insarcinate. Acceptam ca
adolescentele sa fie bombardate cu o publicitate masiva,
care le face dependente de la bun inceput. Apoi, in perioada
cea mai stresanta, pesemne, din viata lor, cand se
autoamagesc ca au nevoie mai mult ca oricand de tigara,
reprezentantii profesiei medicale le santajeaza sa renunte la
fumat ca sa nu-i faca rau copilului. Multe tinere nu reusesc si
sunt condamnate, fara nici o vina, sa sufere de un complex
de culpabilitate tot restul vietii. Multe reusesc insa si sunt
multumite, spunandu-si : Ce bine, o fac pentru copil si

peste noua luni o sa fiu oricum vindecata. Dupa care


urmeaza spaima si durerea travaliului, apoi momentul de
fericire maxima. Durerea si spaima au disparut, bebelusul a
sosit iar vechiul mecanism reintra in functiune. Spalarea
creierului inca mai exista, macar partial, si practic mai inainte
sa se taie cordonul ombilical, femeia are in gura o tigara. Nare intentia sa devina iar dependenta. Nicotina a ajuns din
nou in corp. Vechea dorinta se va redestepta si, daca nu
devine dependenta imediat, o data cu depresia postnatala
va recupera .
In mod paradoxal, desi dependentii de heroina sunt
potrivit legii infractori, atitudinea societatii e cea corecta :
Ce putem face pentru a-i ajuta pe acesti nefericiti ? Sa
adoptam aceeasi atitudine fata de bietul fumator. El nu
fumeaza pentru ca vrea, ci pentru ca-si imagineaza ca are
nevoie si, spre deosebire de dependentul de heroina, are de
indurat ani si ani de tortura mentala si fizica. Spunem ca
este de preferat o moarte rapida uneia lente, asa ca nu-l
invidia pe bietul fumator. Fie-ti mila de el, pentru ca are
nevoie.

CAPITOLUL 44
SFATURI PENTRU NEFUMATORI
Indeamna-ti prietenii sau rudele care fumeaza sa
citeasca aceasta carte. Mai intai studiaz-o si incearca sa te
pui in pielea fumatorului.
Nu-l obliga sa citeasca aceasta carte si nu incerca sa-l
determini sa se lase de fumat spunandu-i ca isi distruge
sanatatea sau arunca banii pe fereastra. Stie asta mai bine
ca tine. Fumatorii nu fumeaza pentru ca le place sau pentru
ca asa vor. Spun asta celor din jur doar ca sa nu-si piarda
complet respectul de sine. Fumeaza pentru ca sunt
dependenti de tigara, cred ca tigara ii relaxeaza, le da curaj
si incredere in ei insisi si isi inchipuie ca, fara ea, viata nu va
mai fi placuta. Daca incerci sa obligi un fumator sa se lase,
se va simti ca un animal in cusca si va dori tigara si mai
mult. S-ar putea sa fumeze atunci pe ascuns, iar tigara va
deveni, in mintea lui, inca mai pretioasa (vezi capitolul 26).
Dimpotriva, concentreaza-te
monedei. Pune-l in contact cu fosti
ultimii sa-i povesteasca despre cat
sunt dependenti pe viata si despre
cand devii nefumator.

pe cealalta fata a
fumatori. Aranjeaza ca
de siguri erau si ei ca
cat de placuta e viata

O data ce l-ai determinat sa creada ca se poate lasa,


mintea ii va deveni mai permeabila. Apoi incepe sa-i explici
iluzia chinuriloe abstinentei. Tigara nu numai ca nu-i
stimuleaza, dai ii distruge increderea in sine, il irita si il
streseaza.
Acum ar trebui sa fie pregatit sa citeasca el insusi
cartea. Se va astepta la pagini nenumarate despre cancer,

boli de inima s.a.m.d. Explica-i ca nu e vorba de asa ceva si


ca referintele la boala sunt minime.
Presupune ca fostul fumator sufera, chiar daca nu e
asa. Nu incerca sa-i atenuezi suferinta spunandu-i ca e usor
sa te lasi de fumat: o poate face si singur. In schimb, spune-i
tot timpul cat il admiri, cat de bine arata, cat de frumos
miroase, cat de usor respira de cand s-a lasat. E foarte
important sa-i spui toate astea mereu. Cand un fumator
incearca sa se lase, euforia care-l cuprinde si atentia de care
se bucura din partea colegilor si prietenilor il pot ajuta sa
persevereze. Si, totusi, poate sa uite usor, asa ca lauda-l tot
timpul.
Cum nu vorbeste despre fumat, poti crede ca nu-l mai
preocupa si nu vrei sa-i reamintesti. Insa, cel putin in cazul
Metodei vointei, se intampla exact pe dos fostul fumator
devine obsedat de tigara. Prin urmare, nu te teme sa
abordezi subiectul si continua sa-l lauzi, iti va spune singur
daca nu vrea sa-i reamintesti.
Da-ti toata silinta sa-l scapi de tensiuni in perioada de
abstinenta. Gandeste-te cum sa-i faci viata cat mai
interesanta si mai placuta.
Perioada poate fi dificila si pentru nefumatori.
Nervozitatea cuiva se propaga la cei din jur. Anticipeaza
aceasta situatie daca fostul fumator devine nervos. Poate
sa-si verse amarul asupra ta, insa nu te retrage, acum are
nevoie cel mai mult de lauda si simpatie. Daca ii preiei
nervozitatea, incearca sa n-o arati.
Pe cand incercam sa ma las de fumat prin Metoda
vointei, unul din trucurile mele era sa fac o scena, in
speranta ca sotia sau prietenii vor spune : Nu mai suport
sa te vad cum suferi. Haide, aprinde-ti o tigara ! In felul

acesta, fumatorul nu-si pierde demnitatea ca atunci cand


cedeaza - altcineva l-a pus sa fumeze. Daca fostul
fumator apeleaza la acest truc, nu-l indemna sub nici un
motiv sa ia o tigara. Dimpotriva, spune-i : Daca esti in halul
asta din cauza tigarilor, slava Domnului ca in curand te vei
elibera. E minunat ca ai avut curajul si intelepciunea sa
renunti .
INCHEIERE

SA PUNEM CAPAT ACESTUI SCANDAL


Dupa parerea mea, fumatul e cel mai mare scandal
din societatea noastra mai mare decat armele nucleare.
Daca armele nucleare nu intra in functiune, nu ne
confruntam cu nici o problema. Cei care pledeaza pentru
inarmarea nulceara pot continua sa spuna cu ingamfare ca
mentin pacea. Daca intra in functiune, vor rezolva
problema fumatului si orice alta problema, iar bonusul
politicienilor va fi acela ca nu se va mai afla nimeni pe
planeta care sa spuna: Ati gresit (ma intreb daca nu
cumva politicienii sustin inarmarea nucleara din cauza asta).
Totusi, chiar daca nu sunt deloc de acord cu armele
nucleare, cel putin asemenea decizii se iau cu buna
credinta, in ideea ca ajuta omenirea. Insa, in ce priveste
fumatul, adevarul e bine cunoscut. In timpul primului razboi
mondial, e posibil ca oamemi sa fi crezut realmente ca tigara
iti da curaj si incredere in sine. Astazi autoritatile stiu ca asta
e o minciuna. Ca dovada, priveste cu atentie publicitatea
pentru tigari din zilele noastre. N-ai sa vezi afirmatii legate
de relaxare si de placere. Se vorbeste numai despre

calitatea tutunului. De ce ne-am face griji pentru calitatea


unei otravi?
Ipocrizia atinge cote incredibile. Societatea e ingrijorata
de aurolaci si dependentii de heroina. In comparatie
cu fumatul, aceste probleme sunt absolut minore. 60% din
populatia Marii Britanii are adictie la nicotina si majoritatea isi
cheltuieste aproape toti banii de buzunar pe tigari. Anual,
zeci de mii de oameni isi distrug viata devenind dependenti.
Fumatul e de departe cel mai mare ucigas in societatea
noastra, si totusi aduce cei mai multi bani Trezoreriei: 8
miliarde de lire sterline pe an castigate de pe urma
nefericitilor cu adictie la nicotina. lar imperiilor tutunului li se
permite sa cheltuiasca 120 de milioane de lire sterline pe an
ca sa faca publicitate acestei mizerii
Cu o inteligenta diabolica, firmele producatoare de tigari
tiparesc pe pachete acel avertisment privind sanatatea, iar
guvernul cheltuieste o nimica toata pe campanii TV avand ca
tema spaima de cancer, respiratia urat mirositoare si
amputatiile de picioare, dupa care se justifica moral
spunand: V-am avertizat ca e periculos. Dumneavoastra
a1egeti. Fumatorul are de ales in aceeasi masura ca
dependentul de heroina. Fumatorii nu hotarasc sa devina
dependenti; sunt atrasi pe nesimtite intr-o capcana subtila.
Daca fumatorii ar putea alege, singurii fumatori de maine ar
fi tinerii care se apuca azi de fumat, avand convingerea ca
sunt capabili sa se opreasca oricand doresc.
Daca ceri ajutorul unui medic, fie iti spune: Lasa-te, te
omori singur, ceea ce stii deja, fie iti prescrie o alta forma
de adictie la nicotina, care nu numai ca te costa, dar contine
insusi drogul de care incerci sa scapi
Campaniile al caror scop este sa infricoseze nu ii ajuta
pe fumatori. Le ingreuneaza situatia: de frica, fumatorii au

nevoie sa fumeze si mai mult. Nici macar nu-i impiedica pe


tineri sa devina dependenti. Ei stiu ca tigarile te omoara, dar
stiu si ca o singura tigara e inofensiva. Iar cum fumatul e atat
de raspandit, mai devreme sau mai tarziu, sub presiunea
semenilor sau din curiozitate, adolescentul va incerca o
unica tigara. Si pentru ca gustul e oribil, va deveni probabil
dependent.
De ce permitem ca acest scandal sa continue? De ce
nu face guvernul o campanie antifumat asa cum trebuie? De
ce nu spune ca nicotina e un drog si o otrava mortala si ca
n-ai nevoie in general decat de o singura tigara ca sa devii
dependent?
Crezi, poate, ca exagerez. Nici vorba. Tatal meu a murit
la 50 de ani si un pic din cauza fumatului; era un barbat
viguros si ar fi putut trai si astazi. Cred ca eu insumi am fost
la un pas de moarte intre 40 si 50 de ani, desi moartea mea
ar fi fost pusa pe seama unei hemoragii cerebrale, nu a
fumatului. Astazi vin la mine oameni pe care fumatul i-a
transformat, sau e pe cale sa-i transforme, in invalizi. Ai in
mod sigur astfel de exemple si printre propriile cunostinte.
Se simte o adiere de schimbare in societatea noastra.
S-a format un bulgare de zapada pe care sper ca aceasta
carte il va preface intr-o avalansa.
AVERTISMENT FINAL
Te poti bucura de restul vietii fiind un fericit nefumator.
Ca sa fii sigur ca asa se va intampla, nu trebuie decat sa
urmezi aceste instructiuni simple:
1. Pastreaza aceasta carte intr-un loc sigur, la indemana. No pierde, n-o imprumuta, n-o da altcuiva.

2. Daca ti se va intampla sa invidiezi vreun fumator, fii


constient ca fumatorii vor fi invidiosi ei pe tine. Nu esti privat
de nimic. Ei sunt.
3. Reaminteste-ti ca nu-ti placea sa fii fumator. De aceea teai lasat, iti place sa fii nefumator.
4. Nu uita, nu exista ceea ce se cheama doar o tigara.
5. Nu pune la indoiala niciodata decizia ta de a nu mai fuma.
Stii ca e decizia corecta.
6. Daca ai orice fel de dificultati, apeleaza la cea mai
apropiata dintre clinicile Allen Carr. Ai lista lor in cele ce
urmeaza.