UNIVERSITATEA GHEORGHE ASACHI DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA

MEDIULUI

Management organizational si performanta

ecologica
SC COCA-COLA HBC ROMANIA SRL

Asist. Dr. Ing. Simona Popa

Masterand: Dana-Gabriela Mancas
Grupa 2506

2013

Cuprins

Etapa I- Definirea organizatiei...................................................................................................4

I.1.Denumirea organizatiei, misiunea organizatiei.................................................................4
I.2. Profilul de activitate.........................................................................................................5
I.3 Identificarea functiilor managerial in cadrul organizatiei.................................................6
Etapa aII-a Descrierea managementului organizaional...........................................................11
II.1. Structura organizaional..............................................................................................11
II.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizatiei.........................................13
II.3. Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale..............................15
Etapa aIII-a Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu asupra
managementului organizatiei...................................................................................................17
III.1 Condiii generale cu privire la relaia intreprindere-mediu ambiant............................17
III.2 Componentele mediului ambiant al intreprinderii........................................................25
III.3 Factorii de influen ai mediului care influeneaz intreprinderea...............................32
III.4 Identificarea problemelor de mediu ale intreprinderii..................................................40
III.5 Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu in cadrul organizatiilor
..............................................................................................................................................41
Etapa a IV-a Proiectarea sistemului de indicatori de mediu specifici organizaiei..................46
IV.1. Indicatori de mediu din ISO 14031..............................................................................46
IV.2. Identificarea factorilor poluatori in cadrul organizaiei...............................................48
IV.3. Performane de mediu propuse....................................................................................50
IV.4. Stabilirea obiectivelor i intelor de mediu ale organizaiei.........................................51
IV.5. Identificarea aciunilor manageriale i a resurselor necesare atingerii performanelor
de mediu...............................................................................................................................53
IV.6. Criterii de selecie a indicatorilor de performan de mediu.......................................55
IV.7. Aplicarea metodologiei de selecie a indicatorilor de performan de mediu..............57
2

IV.8. Sistem de indicatori de performan specific firmei....................................................61

IV.9. Informatii necesare pentru determinare indicatori de performanta.............................75
IV.10. Identificarea responsabilitatilor de mediu organizatiei..............................................88
IV.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitor categorii de manageri ai organizatiei
..............................................................................................................................................94
IV.12. Intocmirea diagramei de relatii pentru fiecare compartiment al structurii
organizationale....................................................................................................................101
Bibliografie............................................................................................................................102

Etapa I- Definirea organizatiei

I.1.Denumirea organizatiei, misiunea organizatiei
Povestea bauturii legendare incepe la data de 8 mai 1886 in Atlanta, Georgia cand
farmacistul John Styth Pemberton inventeaza in curtea casei sale, intr-un vas de alama, o
noua bautura carbogazoasa ce urma sa devina faimoasa racoritoare Coca-Cola. Afacerea insa
nu atinge cote mari, vanzarile ajungand doar la noua porii pe zi. In 1888 afacerea este
cumparat de G. Candler care in scurt timp intensifica vanzarile si deschide (prin asociere cu
alti investitori) The Coca-Cola Company- capitalul initial fiind de 100.000$, marca fiind
inregistrata la data de 31 ianuarie 1893. Candler promoveaza intens produsul distribuind
suveniruri, calendare, evantaie, ceasuri , urne, etc. In scurt timp bautura facuta din frunze de
coca si boabe de cola ajunge sa depaseasca granitele Americii cucerind usor, usor piata
mondiala. In 1973 Coca-Cola era singura companie care putea vinde bauturi racoritoare in
Republica Chineza. In 1991 Coca-Cola cucereste si piata din Romania, firma mama
deschide prima sucursala in Bucuresti. Acum firma si-a deschis noi sucursale in Ploiesti, Iasi,
Timisoara, Oradea, Vatra Dornei .
Coca-Cola Company a introdus si prezentat ocazional si alte bauturi de tip cola sub
numele brandului Coke. Cea mai comuna dintre acestea este Diet Coke. Cu toate acestea,
exista si altele, inclusiv Diet Coke Caffeine-Free, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla
Coke si editiile speciale cu lamaie si chiar cu cafea. Aroma distinctiva de "cola" provine in
principal din amestecul de zahar, ulei de portocala, ulei de lamaie si vanilie, restul
ingredientelor avand doar contributii minore. Firma producatoare, Coca-Cola Corporation,
este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie din lume.
Misiunea Companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere oamenilor
de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar o bautura , ea a
devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare zi, dar in special de
sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile adevarate. Ei pun accentul pe
calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod cat mai eficient.
In concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse care sa ofere calitate
consumatorului si de a intelege nevoile in permanenta schimbare a acestora .

I.2. Profilul de activitate

Producerea, distribuirea si vinderea unei game largi de bauturi non-alcoolice, inclusiv

trei dintre cele mai bine vandute marci din lume: Coca-Cola, Fanta si Sprite.
In plus, portofoliul de produse include o mare varietate de alte bauturi carbonatate si
necarbonatate, precum:

sucuri si nectaruri

ape minerale naturale

ceaiuri si cafea

bauturi sportive si bauturi energizante

bauturi imbogatite cu vitamine si minerale

Scopul este acela de a oferi consumatorilor o varietate de bauturi racoritoare care sa
indeplineasca cele mai ridicate standarde de calitate.
Coca-Cola Hellenic este unul dintre cei 300 de parteneri imbuteliatori care formeaz
Sistemul Coca-Cola, cel mai mare sistem de distributie a bauturilor din lume. Activitatile
Coca-Cola HBC Romania joaca un rol strategic in cadrul Sistemului Coca-Cola.
In Romania, Sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola HBC Romania si CocaCola Romania, o subsidiara a The Coca-Cola Company.
Coca-Cola Romania este responsabila cu implementarea strategiilor de marketing,
administrarea marcilor inregistrate, strategia de ambalare, promovarea in randul
consumatorilor, publicitatea, relatiile publice si cercetarea de piata.
Coca-Cola HBC Romania achizitioneaza concentratele, bazele pentru bauturi si
siropurile necesare prepararii bauturilor racoritoare conform contractului de franciza cu The
Coca-Cola Company. In plus, sunt responsabili de comercializarea produselor, administrarea
relatiilor cu marile retele comerciale, implementarea promotiilor si distributia produselor.
Lucrarea indeaproape cu partenerul The Coca-Cola Company, folosindu-se abilitatile
si activele pentru a satisface clientii si consumatorii, imbunatatind in acelasi timp, calitatea
vieii comunitatilor in care opereaza.
Coca-Cola HBC Romania este unicul imbuteliator din Romania care produce si
distribuie produsele Coca-Cola.
COD CAEN 1107
Activitate 1107 - Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape
minerale si alte ape imbuteliate.

I.3 Identificarea functiilor managerial in cadrul organizatiei

Abordarile din tara noastra, desi cunosc anumite deosebiri, totusi, cele mai multe
dintre parerile formulate converg catre urmatoarele functii:

Previziune;
Organizare;
Coordonare;
Control.

Functiile managementului se exercita in toate firmele si la toate nivelurile ierarhice

insa difera ca forma de manifestare si continut:
Previziunea are drept scop elaborarea unei orientari privind desfasurarea activitatilor
viitoare si presupune stabilirea misiunii, a obiectivelor, a strategiilor, precum si a resurselor si
mijloacelor necesare realizarii lor.
Schimbari previzibile in exercitarea functiei de previziune:

managerii se vor orienta mai mult spre planificare si mai putin pentru directionarea

activitatilor.
planificarea pe termen lung va capata o mai mare importanta fata de planificarea pe

termen scurt.
tehnicile de palnificare vor deveni tot mai complexe si sofisticate.
planificarea va fi din ce in ce mai mult dependenta de mediul extern si schimbarile
sociale.
Organizarea - consta in stabilirea cadrului organizatoric optim desfasurarii activitatii

firmei; definirea clara a proceselor de munca si componentele acestora (operatii, lucrari,

sarcini etc); elaborarea structurii de organizare, organismele componente si relatiile din
cadrul acestora; sistemul informational; delegarea autoritatii pe diferite niveluri ierarhice ale
firmei etc.
Schimbari previzibile in exercitarea functiei de organizare:

structurile organizatorice vor deveni tot mai descentralizate, formindu-se in cadrul lor

grupuri semiautonome.
posturile vor fi adaptabile, in functie de caracteristicile fiecarei persoane.
diminuarea autoritatii, care va duce la reducerea semnificativa a ierarhiei.
transmiterea mult mai rapida a informatiilor.
Coordonarea - consta intr-un ansamblu de actiuni vizind orientarea personalului in

scopul realizarii obiectivelor organizationale, in scopul realizarii eficientei firmei,

sincronizarea actiunilor acestora precum si motivarea oamenilor (prin care se armonizeaza
interesele si necesitatile individuale cu cele organizationale).
Schimbari previzibile:

managerii vor fi mai putin autoritari, abordind un stil mai flexibil si facilitind deciziile

de grup.
va fi mai mare participarea salariatilor la deciziile majore.
motivarea va fi mai complexa si dominata de un inalt nivel al necesitatilor
psihologice.

Controlul - consta dintr-un ansamblu de activitati prin care se verifica in permanenta

modul de desfasurare a activitatilor in functie de anumite standarde, se verifica performantele
realizate de firma sau de diferitele compartimente ale ei, in comparatie cu obiectivele
prevazute - toate acestea in vederea sesizarii abaterilor de la aceste standarde precum si a
stabilirii masurilor corective necesare (deci prin control se realizeaza o evaluare a activitatilor
si rezultatelor firmei).
Schimbari previzibile:

descentralizarea va face controlul mai dificil.

controlul privind comportamentul salariatilor va fi mai redus si orientat pe aspectele

motivationale ale conditiilor de munca.

lucratorii si grupurile isi vor elabora sisteme proprii de control si de apreciere a

performantelor.
utilizarea mijloacelor electronice de urmarire si recoltare a informatiilor; acestea vor

limita distorsiunile informationale.

Denumirea

Ce

departament

functiei

realizeaza?

Cum se manifesta?

Departamentul

de - proiectarea structurii organizationale;

Resurse Umane

- gestionarea resurselor umane de la

recrutare pana la incetarea contractului de
munca
-

Departamentul
Organizare

pregatirea

documentatiei

necesare

de elaborarii regulamentului de organizare si

a functionare;

Productiei

- analiza personalului pe structura;

- colaboreaza cu celelalte departamente
- evalueaza natura,cauzele si ramificatiile

Organizare

urgentei si determina gama consecintelor

posibile daunatoare
omului si mediului nconjurator,asigura
Departamentul

de sprijinul tehnic n teren;

- actioneaza imediat pentru diminuarea

Protectia Mediului

impactului negativ existent si crearea de

strategii si tactici de
control pentru prevenirea si reducerea
riscului

consecintelor

viitoare

pentru

mediu;
Control

Departamentul

de -elaboreaza proiectul planului anual de

Audit

audit

public

intern;

- efectueaza activitati de audit public

intern pentru a evalua daca sistemele de
management financiar si control ale
entitatii publice sunt transparente si sunt
conforme

cu

normele

de

legalitate,

regularitate, economicitate, eficienta si

eficacitate;

informeaza

UCAAPI

respectiv structurile ierarhice superioare,

despre recomandarile nensusite de catre
conducatorul entitatii publice auditate,
precum si despre consecintele acestora;
8

- raporteaza periodic asupra constatarilor,

concluziilor si recomandarilor rezultate
din

activitatile

sale

de

audit;

- elaboreaza raportul anual al activitatii de

audit

public

intern;

- n cazul identificarii unor iregularitati

sau posibile prejudicii, raporteaza imediat
conducatorului
Previziune

Departamentul

entitatii

publice

si

structurii de control intern abilitate

de prospectarea
pietei
interne;

marketing

- propunerea de modalitati in vederea

accelerarii

si

amplificarii

vanzarii

produselor;
-

prospectarea

nevoilor

de

consum;

- fundamentarea strategiei societatii si la

elaborarea programelor si planurilor de
desfasurare a productiei si serviciilor;
- propunerea structurii, volumului si
esalonarii

in

timp

produselor

si

serviciilor pe care trebuie sa le realizeze

societatea, precum si a modalitatilor de
accelerare si amplificare a desfacerii
acestora;
- introducerea si testarea noilor prototipuri
de produse prin intermediul pietelor de
proba;
- stabilirea unor politici de preturi a
produselor in toate fazele ciclului de viata;
- organizarea judicioasa a procesului de
vanzare si a unor prestatii post-vanzare;
-

comunicare

continua

cu

clientii;

- elaborarea de strategii in vederea

imbunatatirii produselor oferite de firma;
- monitorizarea masurii in care produsele
9

oferite de firma satisfac standardele

clientilor;
- asigurarea pregatirii profesionale si
actualizarea cunostintelor prin masuri de
perfectionare a pregatirii personalului din
serviciul marketing.
- proiecteaza, implementeaza si dezvolta

Oficiul de calcul

sistemul informatic;
-elaborareaza planificarile de investitii
financiare si/sau tehnologice si/sau de
resurse

umane;

- intocmirea planurilor manageriale anuale

si

semestriale

pe

baza

analizelor

efectuate;

Control

Departamentul

de

Management

-organizarea

departamentelor

echipelor

proiect

de

in

si

functie

de

necesitatile organizatiei si de activitatile

planificate;
- asigura coordonarea intre diferitele
departamente din cadrul organizatiei;
- elaborareaza proiectul de buget si
proiectul de achizitii tehnologice in
vederea

satisfacerii

dezideratelor

de

rentabilitate si competitivitate pe piata ale

organizatiei;
-asigura suportul informatic, tehnic si de
instruire a personalului

10

Etapa aII-a Descrierea managementului organizaional

II.1. Structura organizaional
Sistemul Coca Cola are peste 650.000 de angajati in intreaga lume reprezentand
salarii in valoare de peste 7 miliarde dolari.
Persoanele aflate in posturi de conducere in cadrul Companiei Coca-Cola Romania
sunt cetateni romani, care au ocupat functii mai mici in cadrul Companiei, dar
profesionalismul de care au dat dovada i-a propulsat in functii cu raspundere mai mare.
Managerii aflati in fruntea departamentelor: vanzari, productie, depozit, personal sunt
de asemenea persoane care au avansat pe scara ierarhica datorita profesionalismului de care
au dat dovada.
Structura si organizarea firmei este foarte flexibila, pentru a fi eficienta in situatii
diferite. Fiecare manager isi pregateste si sustine inlocuitorii. Cu cat structura devine mai
complexa, iar personalul mai experimentat, tot mai multe decizii, tinand de activitatile
zilnice, sunt luate la baza piramidei.
Departamentele Coca-Cola HBC Romania
Departamentul Comercial este format din :
-

departamentul de vanzari

departamentul de marketing

departamentul de distribuie.

Departamentul de logistic;
Resurse umane;
Financiar.

11

soferi

Stivuitori

facuturisti

Sefi depozite

12

operatori

prestari servicii

contabil

merchendeseri

Ag. vanzari

supervizori

DIRECTOR GENERAL

Manager trainere
Coordonator programe contabile
Secretara

Director vanzari

Director tehnic
tehnic

Director depozit Director financiar Director de ca

depozit
financiar

Director logistic
Departament protectia muncii
Director administrativ
logistic

Contabil Sef

se

Director resurse umane

Director intretine

II.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizatiei

Management trainee
La Coca-Cola HBC cautarea de noi talente nu inceteaza niciodata, iar absolventii
reprezinta o categorie de public foarte importanta in politica de recrutare.
Pe parcursul programului, Trainee-ul trece printr-un proces complex de dezvoltare
personala si profesionala, prin care sa dobandeasca abilitatile necesare gestionarii unei pozitii
de management.
Managementul calitatii
Coca-Cola HBC Romania este preocupata de certificarea tuturor fabricilor de
imbuteliere

conform

standardelor internationale,

recunoscute,

ale

sistemelor

management al calitatii, sigurantei alimentelor, mediu, sanatate si securitate ocupationala.

Toate fabricile noastre din Romania au obtinut urmatoarele certificari:

Calitate (ISO 9001:2008)

Mediu (ISO 1400:2005)

Sanatate & Securitate Ocupationala (OHSAS 18001:2008)

Siguranta Alimentelor (ISO 22000:2005)

13

de

In plus, sistemul de management include Global Food Safety Initiative (GFSI) si

sistemul privind Analiza Riscurilor si a Punctelor Critice de Control (HACCP).
Toate bauturile produse si distribuite de Coca-Cola HBC Romania trebuie sa
indeplineasca atat cerintele legale aplicabile in Romania, precum si cele ale Uniunii Europene
privind calitatea si siguranta alimentelor.
n 2007, Coca-Cola Hellenic a adoptat dezvoltarea durabil ca parte a strategiei de
afaceri, iar din 2008 a fost listat n Indexul de Sustenabilitate Dow Jones (Global i
STOXX), plasndu-se n topul procentual de 10% al companiilor sustenabile la nivel global.
Grupul Coca-Cola Hellenic este singura companie european de buturi rcoritoare inclus n
acest index. Temele majore ale Coca-Cola HBC Romnia, aceleai cu ale Grupului Hellenic,
din care facem parte, sunt: gestionarea durabil a resurselor de ap, economisirea energiei,
recuperarea i reciclarea ambalajelor, sntatea consumatorilor notri, dezvoltarea angajailor,
implicarea furnizorilor n deciziile de afaceri i implicarea comunitilor locale n proiectele
destinate lor.

Management de protectia mediului

Un proiect de protectie a mediului, sprijinit de Coca-Cola Hellenic Romania si
desfasurat in parteneriat cu ONG-ul Tasuleasa Social, a primit o finantare neramburasabila de
un milion de euro din partea Uniunii Europene.
Potrivit packagingeurope.com, aceasta suma va fi folosita pentru a realiza un plan de
management in Parcul National Calimani, zona avand o importanta strategica pentru
companie, in ceea ce priveste extragerea si imbutelierea de ape minerale.
Strategia Coca-Cola HBC Romnia, ca parte a Grupului Coca-Cola Hellenic, se
bazeaz pe direciile strategice dezvoltate la nivel de Grup, pe situaia i provocrile specifice
i pe angajamentul asumat n cadrul CEO Water Mandate. Ne concentrm eforturile pentru:

asigurarea sustenabilitii extraciei de ap;

reducerea consumului de ap n operaiunile noastre;

tratarea apei uzate n proporie de 100%;

colaborare cu furnizorii i alte pri interesate pentru a reduce consumul indirect de

ap;

ncheierea de parteneriate pentru protejarea cursurilor de ap locale.

14

n perioada 2009-2010 Coca-Cola HBC Romnia a realizat studii hidrogeologice

ample privind alimentarea surselor de ap multianuale precum i calitatea acestora. Studiile
au artat faptul c ne putem baza pe resurse de ap suficiente pentru dezvoltarea durabil cu o
perspectiv de cel puin 20 de ani.
Studiile iau n calcul, printr-o abordare multianual, mai muli factori: climatici,
pedologici, hidrologici, geologici, izotopici i chimici.
Pe baza acestor evaluri i analize, echipa de management a fiecrei fabrici elaboreaz
un plan de abordare a provocrilor critice identificate la nivelul bazinului hidrografic. Acest
plan ia n calcul aspecte precum vulnerabilitile hidrogeologice i capacitatea de gestionare a
autoritilor locale. Toate fabricile noastre din Romnia au elaborat planuri de gestionare
corespunztoare a surselor de ap.
Sigurana i eficiena activitilor de transport reprezint un aspect prioritar pentru
Coca-Cola HBC Romania. Am dezvoltat i aplicm programele EcoDriving i Grija fa
de mediu ncepe cu maina ta pentru toi angajaii notri, conductori auto, promovnd
condusul responsabil i ecologic. Sigurana rutier reprezint o preocupare deosebit pentru
noi. n 2011 nu am nregistrat niciun accident rutier fatal .Prin intermediul programului de
condus preventiv i ecologic (Eco and Safe Driving) i al altor iniiative, am redus numrul
de accidente i am evitat emisia a cel puin 60 de tone de CO2 din 2010 pn n prezent.

II.3. Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale

Politica de RSC
In 2007, Grupul Hellenic, din care Coca-Cola HBC Romania face parte, a adoptat in mod
formal dezvoltarea durabila ca parte a strategiei de afaceri, acesta devenind o competenta a
managementului. Aceasta se traduce prin faptul ca fiecare department are de indeplinit
obiectivele de afaceri in concordanta cu principiile responsabilitatii sociale.
Directiile

de

1.responsabilitatea

responsabilitate

sociala

fata

ale
de

2.dezvoltarea

grupului

Hellenic

sunt:

consumatorii;
angajatilor;

3.protejarea mediului inconjurator si angajamentul furnizorilor in acest demers;

4.dezvoltarea comunitatii.

15

Raportarea progresului
Aceste date sunt incluse in raportul anual al Grupului. Coca-Cola Hellenic respecta
Initiativa de Raportare Globala (GRI), cadrul principal de raportare in domeniul dezvoltarii
durabile. Incepand cu anul 2003, Compania a publicat rapoarte corporative si a fost
recunoscuta ca Raportor Notabil de initiativa Global Compact a Natiunilor Unite din anul
2005.
Coca-Cola este bautura racoritoare care este savurata de sute de milioane de ori pe zi
de oameni de pe tot globul. Forma familiara a sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marci
nregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume.
"Istoria Coca-Cola" este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria
comertului si a oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica.
Dezvoltarea durabila
Pentru a se asigura succesul pe termen lung, trebuie sa se minimizeze impactul asupra
mediului si sa se contribuie la calitatea vietii din comunitatile locale. Acesta este
angajamentul companiei pe termen lung.
Avand in vedere cresterea provocarilor legate de dezvoltarea durabila, compania se
concentreaza asupra problemelor prioritare pentru afacere si pentru constituenti. Acestea sunt:

Folosirea
Protectia

eficienta
climei

si

reducerea

Ambalajele

Sanatatea

Dezvoltarea

Parteneriatele

Implicarea

resurselor
consumului

si

de

apa

de

energie

reciclarea
consumatorilor
angajatilor
cu

in

furnizorii
comunitate

Politica strategica Global Compact a ONU

Pentru fiecare din aceste probleme se stabilesc obiective si tinte, masurand si
monitorizand progresul, la fel de riguros ca si celelalte aspecte ale activitatii companiei. Se
urmeaza standarde si metodologii externe de prima importanta si se raporteaza in mod
transparent progresul in raportul de CSR (Responsabilitate Sociala Corporativa).
La Coca-Cola Hellenic, se respect ase valori centrale, precum i comportamentele
care le susin i care definesc modul n care se lucreaz zi de zi. Totul pornete de la valorile
companiei; ele sunt ADN-ul companiei i sunt eseniale pentru succesul viitor.

Autenticitate: acionarea cu integritate a ceea ce este corect, nu doar uor

16

Excelenta: straduita de uimire, cu pasiune si rapiditate

Invatare continua: curiozitate innascuta pentru a invata

Grija pentru oameni: increderea in oamenii companiei, investirea in ei si dezvoltarea

lor.

Unitatea: puterea lucrului in echipa, cooperarea cu orice ocazie

Succesul impartasit cu clientii: clientii sunt in centrul a tot ceea produce compania.
Valorile se afla la temelia Cadrului strategic Play to Win 2020, care vizeaza sa creasca
in fiecare zi valoarea exprimata prin increderea comunitatii, relevanta pentru consumatori,
preferinta exprimata de clienti si leadership in materie de costuri.

Etapa aIII-a Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de

mediu asupra managementului organizatiei
III.1 Condiii generale cu privire la relaia intreprindere-mediu ambiant
Intreprinderea reprezinta o veriga de baza a economiei in care are loc producerea unor
bunuri, executarea unor lucruri sau prestarea unor servicii conform cerintelor pietei.
Fiecare intreprindere constituie o unitate distincta, atat fata de alte intreprinderi care
apartin aceleiasi ramuri sau subramuri, cat si fata de cele care apartin altor ramuri destinate.
Coca-Cola Hellenic s-a angajat s i desfoare toate activitile sale n mod
17

responsabil n ceea ce privete impactul asupra mediului i performana sustenabil.

Compania consider c mediul este responsabilitatea tuturor i c toi angajaii sunt
responsabili pentru performana companiei n ceea ce privete protecia mediului.
Coca-Cola Hellenic urmrete mbuntirea constant n privina atingerii
standardelor de mediu propuse n timp ce lucreaz pentru a minimiza orice impact negativ
asupra mediului la nivel local i global pe msur ce compania se dezvolt i crete.
Pentru a atinge aceste obiective, Coca-Cola Hellenic:

i deruleaz operaiunile n conformitate cu toate legile i reglementrile naionale i aplic

standarde interne ridicate de protecie a mediului.

Implementeaz i certific n conformitate cu sistemul de management de mediu recunoscut
pe plan internional, ISO 14001, toate operaiunile sale cu scopul de a se asigura c si asum

responsabilitatea pentru activitile sale i pentru mbuntirea continu a acestora.

Include obiective i strategii de mediu n procesul de planificare a afacerilor pentru a se
asigura c managementul impactului asupra mediului rmne o parte integrant a

operaiunilor sale.
Identific aspectele de mediu, stabilete obiectivele de mediu, monitorizeaz rezultate i
desfoar activiti de audit a proceselor n scopul de a evalua performanele sale raportate la

standardele interne i externe de mediu.

Identific i implementeaz metode de a mbunti eficiena cu care Compania utilizeaz

materiale i resurse, previne poluarea, reduce emisiile i recicleaz deeurile.

Se angajeaz s conserve rezervele naturale de ap prin economisirea apei i tratarea apelor

uzate.
Se angajeaz s protejeze climatul prin reducerea consumului de energie i de emisie a

substanelor folosite pentru rcire.

Joac un rol de lider n industria buturilor n promovarea ambalaje durabile, prin diminuarea
greuttii acestora, prin reciclarea amabalajelor folosite i utilizarea coninutului reciclat n

containerele noi.
ncurajeaz i sprijin angajaii si n identificarea i acionarea asupra oportunitilor de
mbuntire a performanei de mediu i a gestionrii deeurilor n departamentele n care

lucreaz.
Dezvolt parteneriate cu prile interesate pentru a cuta i dezvolta soluii la aceste probleme

de mediu la care compania poate s aduc o contribuie efectiv i de durat.

Comunic cerinele sale de mediu i de performan tuturor prile interesate i implicate n
activitile companiei.
Intreprinderea de

actiuni prin care se minimizeaz impactul activitilor asupra

mediului nconjurator. Ca parte a acestui demers, s-a implementat sistemul de management de

18

mediu ISO 14001 internaional recunoscut i se lucreaz pentru certificarea integral, n toate
rile Grupului companiei. n Romania s-a obinut prima certificare pentru standardul ISO
14001 n anul 2004 i s-a meninut de atunci.
Eforturile dedicate mediului sunt axate pe trei domenii n care este cel mai mare
impact i n care se poate avea o contribuie semnificativ.
Aceste sunt:
Excelena n protecia resurselor de ap;
Protecia climei i reducerea consumului de energie;
Ambalaje i reciclare.
Pe lng reducerea impactului operaiunilor, se lucreaz mpreun cu partenerii
fabricii pentru a putea adresa probleme mai vaste de dezvoltare durabila. Colaboram cu
agentii guvernamentale, ONG-uri si cu alte entiti pentru a sprijini conservarea mediului i
educarea populaiei cu privire la aceasta.
Se concentreaz n special pe protectia resurselor locale de ap i pe promovarea
reciclrii.
Rezultatele platformei Adopt un ru de la izvoare pn la vrsare, derulat din Vatra
Dornei, unde se imbuteliaz apele minerale, pn n Delta Dunarii, sunt: 45.000 de copaci
plantati, 70 de tone de deseuri colectate, 2,5 milioane de Euro accesati de autoritatile locale
pentru sistemul de canalizare si statiile de filtrare pentru comunitatea din Dorna Candrenilor,
adoptarea unei legi de interzicere a pescuitului industrial, precum si adoptarea planului
urbanistic n Delta Dunarii.
Rezultatele campaniei Viata dupa colectare, o campanie virala de constientizare a
importantei colectarii selective a deseurilor au fost : 2.050 de scrisori adresate autoritatilor,
care cereau implementarea sistemului de colectare selectiva, 12.300 de persoane care au
accesat reclama de pe YouTube, 32.772 de vizitatori unici ai paginii de internet, cateva
campanii TV.
S-a dezvoltat un pilot de colectare selectiva in Poiana Negri si Lunca Ilvei, astfel incat
in acel moment peste 90% din populatia celor doua localitati colecteaza selectiv plasticul care
ajunge la reciclare, in loc sa polueze malurile de rau.
Fabricile de imbuteliere sunt audidate cu regularitate cu privire la standardele de
mediu ale The Coca-Cola Company.
Protejarea resurselor de apa

19

Cererea de apa potabila este in continua crestere iar schimbarile cliamaterice au un

puternic impact asupra ploilor naturale. O data cu cresterea populatiei, creste rapid si cererea
de apa potabila.
Dezvoltarea este strans legata de accesul si calitatea resurselor locale de apa. Prin
urmare, se acord un interes deosebit protejarii resurselor de apa i urmrete o abordare
unitara a acestor resurse:
Se stabilesc obiective stricte prin care se reduc cantitile de ap necesare mbutelierii
produselor;
Lucrul cu parteneriate cu scopul protejrii surselor de ap i al promovrii unui sistem durabil
de management al apei.
mbuntirea eficienei utilizrii apei
In fabricile de imbuteliere se monitorizeaz ndeaproape sursele de apa pentru a
reduce cantitatea de apa extrasa. S-a reusit mbunatairea eficient utilizrii apei prin
introducerea pe liniile de producie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de apa folosit.
De exemplu, in Romania in ultimii ani s-au introdus doua noi tehnologii:
tehnologia de lubrifiere uscata, ce elimina consumul substantial de apa prin
folosirea unui gel pentru transportarea PET-urilor pe liniile de imbuteliere
tehnologia cu aer ionizat pentru spalarea PET-urilor
In plus, interesul de a folosi eficient apa se reflecta in diverse proiecte in derulare,
precum: recuperarea apei utilizate si refolosirea acesteia in alte etape ale procesului de
imbuteliere si testarea introducerii unor tehnologii revolutionare.
Toate fabricile isi evalueaza periodic riscurile. Analiza cantitativ i calitatea surselor
locale de apa, precum si alte aspecte legate de protectia mediului si modificari de legislatie.
Pe baza acestor evaluari se stabilesc planuri de actiuni pentru atenuarea riscurilor.
Desi s-au facut progrese majore in ceea ce priveste eficienta utilizarii apei, nu se poate
insa reduce cantitatea de apa din produsele imbuteliate sub cantitatea de apa continuta in
produs. Pe masura ce va produce o cantitate mai mare de bauturi racoritoare, se va consuma
tot mai multa apa. Prin urmare, este din ce in ce mai important sa se imbunatateasc eficienta
folosirii apei. Tocmai din acest motiv se investeste in tehnologii de ultima generatie.
Se asigur ca, dup epurare, apa rezultata in urma procesului de productie este atat de
curata incat permite viata acvatica. Toate cele 3 fabrici de imbuteliere din Romania au statii
de epurare a apei. Apa epurata care se intoarce in natura este potrivita atat pentru folosirea in
agricultura cat si pentru dezvoltarea plantelor si a pestilor.
Parteneriate
20

Pentru a soluiona aspectele legate de utilizarea eficienta a apei, se lucreaz n

numeroase parteneriate.
Green Danube este unul dintre cele mai indelungate perteneriate alecompaniei. Avand
ca partener principal Comisia Internationala pentru Protejarea Dunarii, se desfasoara activitati
de conservare si educarea publicului atat Romania cat si in alte 9 tari din bazinul Dunarii.
Acestea includ Sarbatorirea anuala a Zilei Dunarii, la care participa sute de mii de oameni.
n 2008 si 2009, organizatiile Tasuleasa Social si Mai Mult Verde au desfasurat o mare
actiune de reimpadurire in Vatra Dornei precum si de curatare malurilor raului Siret, de la
Vatra Doreni la Galati, trecand prin 9 orase.
In cadrul acestui proiect, 200 de copii de la 65 de licee din zona au participat la
numeroase sesiuni de training pe teme ca protejarea resurselor de apa, voluntariat si
responsabilitate civica, leadership, management de proiect, tehnici de supravietuire si de prim
ajutor. Toate cele 250 de ore de training au fost sustinute pe baza de voluntariat atat de
specialisti cat si de oameni publici, precum Marcel Iures, Ada Milea, Catalin Stefanescu si
altii. SMURD, Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare s-a implicat de
asemenea voluntar in program, oferind traininguri de prim ajutor si supravietuire, insotind
voluntarii in actiunea de curare a rurilor pe parcursul celor 9 orase in care li s-au alaturat
alti 2500 de tineri.
Ca parte a platformei de protectie si conservare a apei: Adopta un rau de la izvoare
pana la varsare, s-a deschis un Centru Educational dedicat Apei, in una din fostele fabrici
din Dorna Candrenilor unde tinerii din zona pot invata despre biodiversitate, poluare si
contracararea ei, turism responsabil, bune practici in voluntariat, bogatiile si valorile zonei.
Parteneri in cadrul acestui proiect ne-au fost: Ministerul Mediului si Padurilor, Parcul
National Calimani si Organizatia Tasuleasa Social.
Prin intermediul acestui centru, cat si prin alte campanii ecologice derulate in decursul
timpului in Dorna Candrenilor, contribuim pe termen lung la protectia si conservarea
bogatiilor naturale si surselor de apa in zona din care izvorasc apele noastre minerale.
La nivel international, Coca-Cola Hellenic este una dintre primele companii care au
semnat initiativa CEO Water Mandate a organizatiei mondiale Global Compact.
Aceasta initiativa abordeaza problemele referitoare la utiliarea eficienta pe termen
lung a apei in activitatile economice de productie si distributie precum si in comunitati si isi
propune sa lucreze in parteneriat cu autoritatile si organizatiile non-guvernamentale pentru a
atrage atentia publica. Pentru a eficientiza mai bine utilizarea apei in operatiunile sale, CocaCola Hellenic colaboreaza cu Water Footprint Network.
21

Protectia climei si reducerea consumului de energie

Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare
de mediu cu care se confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea sa se
indrepte catre reducerea emisiilor de CO2, sunt necesare actiuni decisive si
imediate. Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele joaca un rol critic in
aceasta transformare.
S-a propus sa ocupam o pozitie de lider, adaptandu-ne afacerea la cerintele si
oportunitatile unei economii ce produce un nivel sczut de emisii de CO2. Astfel, se
concentreaz eforturile pe domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie din
activitatea firmei: fabricile de imbuteliere, flota si echipamentele de racire.

In fabricile de imbuteliere, se construiesc centrale de co-generare (CHP)- care

genereaza caldura si energie simultan. De asemenea, se dezvolt si programe de economisire
a energiei.

In cadrul flotei, exploram si extindem utilizarea vehiculelor hibride si folosirea de

combustibili alternativi.Prin programul nostru intern de condus ecologic si responsabil Grija
fata de mediu incepe din masina ta schimbam comportamentul soferilor din randul
angajatilor nostri.

Noile echipamente de racire plasate pe piata sunt eficiente din punct de vedere
energetic si reduc cu aproape 50% emisiile de CO2 fata de 2004.
Centrale de co-generare (CHP)
Cea mai mare reducere a cantitatii de emisii de CO2 se datoreaza centralelor de
producere combinata a caldurii si energiei (CHP) din Romania una este deja inaugurata la
Ploiesti, iar cea de-a doua este in curs de dezvoltare la Timisoara.
Alte 4 centrale de cogenerare sunt operationale si altele 12 sunt in diferite stadii de
dezvoltare sau constructie in cadrul grupului Coca-Cola Hellenic. Mai curate si mai eficiente
decat unitati traditionale de producere a energiei, aceste centrale de cogenerare (CHP)
aprovizioneaza fabricile noastre de imbuteliere cu electricitate, agent termic si de racire. In
momentul finalizarii, programul va avea ca efect reducerea emisiilor de CO2 ale tuturor
fabricilor cu aproape 20%, si cu mai mult de 40% in Ploiesti si Timisoara.
Programe de economisire a energiei
Implementarea in cadrul fabricilor noastre programe de economisire a energiei cu
scopul de a reduce emisiile de CO 2 pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incercam sa
22

reducem emisiile de CO2 din birourile noastre sau alte unitati. De exemplu, prin programul
IT Verde, schimbam echipamentul IT si cu modul in care il utilizam. Apeland la conferinte
audio, video si online reducem semnificativ calatoriile in interes de serviciu si odata cu
acestea emisiile CO2 asociate.
Vehicule hibride si combustibili alternativi
Evaluam si extindem utilizarea combustibililor alternativi si a vehiculelor hibride din
cadrul flotei noastre. n plus, toi angajaii sunt instruii sa sofeze eficient din punct de vedere
al combustibilului prin programul intern Grija fata de mediu incepe din masina ta. Inca din
primul an al implementarii, acest program a redus semnificativ ale emisiile de CO2 n cadrul
companiei. Am inceput sa testam camioane hibrid in Europa, desi tehnologia nu este inca
disponibila in mod comercial.
Avand in vedere ca aceste initiative sunt intr-un stadiu incipient, continuam sa
reducem si impactul flotei noastre conventionale. De exemplu, micsoram capacitatea
motoarelor, monitorizam consumul de combustibil si emisiile de CO2 si optimizam impreuna
cu partenerii nostri de distributie incarcarea camioanelor si rutele de transport.
Programul Grija fata de mediu incepe din masina ta. Schimbarea comportamentului
de conducere al autovehiculelor poate aduce o contributie majora la reducerea emisiilor de
CO2. Prin programul nostru intern, Grija fata de mediu incepe din masina ta, ii instruim pe
angajatii cu masina de companie sa contribuie la protejarea mediului. Rezultatele sunt
incurajatoare, reusind sa produca importante schimbari de comportament in randul
angajatilor, precum: reducerea consumului de carburant, a emisiilor de CO2 si a accidentelor
la nivelul intregii flote Coca-Cola HBC Romania.
Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic
Consumatorii se asteapta ca produsele noastre sa fie disponibile si la temperatura
optima, atunci cand sunt insetati. Astfel, alocarea de vitrine frigorifice si a altor echipamente
pentru racirea bauturilor in locatiile clientilor nostri este o parte importanta a strategiei
noastre de afaceri. Chiar daca nu operam noi aceste echipamente, avem responsabilitatea de a
reduce emisiile lor de CO2.

23

De aceea, colaboram cu furnizorii nostri pentru a imbunatati eficienta energetica a

echipamentelor. Dezvoltand noi modele de vitrine frigorifice cat si dispozitive de
management al energiei achizitionam vitrine frigorifice cu aproape 50% mai eficiente din
punct de vedere energetic decat in anul 2004.
Totodata ne instruim angajatii sa se asigure ca echipamentele de racire existente in
piata

functioneaza

cu

eficienta

maxima.

In plus, ne propunem sa eliminam gazele cu efect de sera utilizate pe scara larga in

refrigerarea comerciala si casnica. In prezent, nu folosim hidrofluorocarboni (HFC) in spuma
de izolare si testam gaze alternative de refrigerare. Clorofluorocarbonii (CFC) au fost aproape
complet eliminati din echipamentele noastre prin intermediul unui program de inlocuire,
colectare si recuperare de pe piata.
Parteneriate
La nivel international, Coca-Coca Hellenic este membru fondator al UN
Global Compact's Caring for Climate, cea mai mare coalitie comerciala globala pentru
protectia

climei.
In Romania, colaboram cu WWF si sarbatorim anual Ziua Pamantului pentru de a

aduce in atentia publicului reducerea consumului de energie.

Ambalaje si reciclare
Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor catre clienti si consumatori in
conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata, ambalajul poate deveni
fie material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare in incineratoarele cu captare a
energiei, fie poate deveni deseu, fiind depozitat in gropile de gunoi.
Se fac eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor asupra mediului, in fiecare
etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care include:

Reducerea cantitatii de ambalaj pe care o utilizam

Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje

Promovarea reciclarii si valorificarii

24

Mai mult, ne propunem sa inchidem circuitul de reciclare, transformand ambalajele

folosite in noi recipiente. De exemplu, fabrica de reciclare de la PET la PET din Austria,
construita cu ajutorul Coca-Cola Hellenic, furnizeaza material reciclat de inalta calitate,
eficient din punct de vedere al costurilor, pentru producerea de noi recipiente de bauturi.
In plus fata de minimizarea cantitatii de deseuri provenite din ambalajele bauturilor
noastre, cautam in mod constant modalitati de a reduce si deseurile rezultate in urma
procesului de productie din fabricile noastre.
Reducerea cantitatii de ambalaj
Minimizarea cantitatii de ambalaj pe care o folosim reprezinta una din cele mai
semnificative metode prin care putem reduce impactul acestuia asupra mediului. In plus fata
de utilizarea unei cantitati mai mici de material, se reduce si amprenta de carbon a
ambalajului pe parcursul intregului sau ciclului de viata: de la productie si transport, pana la
eliminare sau reciclare.
Sticla Ultra-Glass, care incorporeaza cu o treime mai putin material, este utilizata
acum in Romania si in alte 16 tari in care opereaza Coca-Cola Hellenic.
Cresterea ponderii de material reciclat din ambalaje
Recipientele bauturilor racoritoare sunt fabricate din materiale reciclabile: plastic tip
PET, carton, aluminiu, otel si sticla. Avand in vedere ca acestea sunt pe lista celor mai des
reciclate materiale, o alta metoda de reducere a impactului ambalajelor noastre asupra
mediului consta in cresterea ponderii de material reciclat in continutul acestora.
De exemplu, utilizand aluminiu reciclat in recipientele de bauturi, se economisete
pana la 95% din energia necesara in cazul folosirii de aluminiu nou.
Recipientele de aluminiu si de sticla contin deja pana la 60% material reciclat.
Folosirea plasticului tip PET reciclat in recipiente prezinta o provocare din punct de vedere al
disponibilitatii si al costurilor. Desi plasticul tip PET este reciclat pe scara larga in Romania,
este mai ieftin si mai simplu sa fie directionat catre industriile producatoare de covoare si
imbracaminte, deoarece nu trebuie sa intruneasca standardele inalte de calitate impuse
recipientelor alimentare.
25

Compania utilizeaza deja in sapte tari recipiente ce contin pana la 15% plastic tip PET
reciclat. In Romania se examineaz in prezent provocarile pe care le implica utilizarea acestui
tip de material.
Promovarea reciclarii si recuperarii
Implicarea in stabilirea unei infrastructuri pentru reciclare si incurajarea
consumatorilor sa sustina reciclerea ambalajelor de bauturi. In anul 2003 am unul dintre
actionarii fondatori ai companiei ECO - ROM AMBALAJE S.A. al carei scop este de a
sprijini colectarea, reciclarea si valorificarea de ambalaje si deseuri de ambalaje, inclusiv
recipientele

de

bauturi,

in

numele

industriei.

ECO - ROM AMBALAJE S.A. implementeaza sistemul Der Grne Punkt in Romania, ca
solutie eficienta pentru obligatiile de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje. Pana in
prezent, Compania si-a adus aportul la infiintarea sistemelor in 19 tari, detinand participatii la
17 organizatii de reciclare si recuperare.
Reducerea cantitatii de deseuri
In plus fata de minimizarea cantitatii de deseuri provenite din ambalajele produselor
firmei, se creste gradul de reciclare si reducerea cantitatile de deseuri generate in fabricile de
imbuteliere.
III.2 Componentele mediului ambiant al intreprinderii

MACROMEDIUL FIRMEI
Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce
constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea.
Exista patru categorii de astfel de factori care influenteaza modul in care firmele isi
abordeaza activitatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea de factorii
STEP:
-Factorii socio-;culturali, care se refera la modelele de comportament ale consumatorilor pe o
anumita

piata;
26

-Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii.

-Factorii economici, care se concretizeaza intr-un sistem de fenomene (variabile) economice
si

modalitati

de

alocare

resurselor

in

societate.

-Factorii politico-;juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apere interesele

indivizilor si societatii in ansamblu.
a) Factorii socio -; culturali
Examinand statisticile si tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile si modificarea
structurii populatiei, se pot face anticipari asupra comportarii consumatorilor de pe o anumita
piata, desigur numai in masura in care nevoile, dorintele si preferintele acestora sunt corelate
cu caracteristicile demografice ale acestora: varsta, sexul, starea civila, ocupatia si rasa.
Distributia pe grupe de varsta a populatiei. In Romania, de exemplu, scaderea ratei
natalitatii in ultimii 10 ani este responsabila pentru declinul pietei pentru copii; cresterea
grupului de varsta intre 15 -; 25 ani a dus la o substantiala expansiune a pietei casetelor audio
si

CD-urilor.

Minoritatile nationale.
In tara noastra, de pilda, populatia minoritara a romilor este in continua crestere.
Vizarea acestui segment subcultural a devenit din ce in ce mai importanta acolo unde
diferentele etnice afecteaza nevoile cumparatorului. Casele de discuri, ca sa luam ca exemplu
tot domeniul muzicii, au creat astfel de produse speciale pentru ei, fiind foarte profitabile.
Sau in Anglia, producatorii de cosmetice au creat produse speciale care au ca tinta grupurile
subculturale,

devenind

marci

foarte

cunoscute

si

profitabile.

Familia medie (menajul mediu). Cresterea ratei divorturilor, mariajul la varste tot mai
inaintate si o rata scazuta a natalitatii au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei si,
implicit, la cresterea numarului de menaje. Pentru specialistii in marketing, de un interes
deosebit se bucura menajele cu venituri mari si obligatii financiare mici, predispuse a cheltui
bani pentru bunuri luxoase si durabile si servicii de calitate. Ele reprezinta o tinta importanta
pentru producatorii hi-fi, operatorii de turism si restaurante, casele de moda etc.
Prin analizarea gradului de cultura al unei societati se pot identifica principalele
credinte, valori si norme comportamentale dupa care se conduce societatea, acest lucru
oferind o serie de indici asupra preferintelor populatiei pentru produse sau servicii. Unele
27

credinte sunt relativ stabile, nemodificandu-se semnificativ de la o generatie la alta, datorita

efortului depus de institutiile educationale (scoala, biserica, justitia etc.). De exemplu,
importanta onestitatii si valoarea vietii umane -; ce tin de credinta morala -; se mentin de
milenii in cvasitotalitatea societatilor. Multe din celelalte norme culturale, insa, s-au schimbat
dramatic. Astfel, influenta religiei a scazut, mariajul nu mai este o conditie prealabila pentru
alcatuirea familiei, divortul si recasatoria au creat noi tipuri de familie, s. a.
Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra marketingului, vizibil mai
ales in tarile occidentale dezvoltate. Sa luam in discutie rolul femeii in societate, rol care s-a
modificat dramatic in ultima jumatate de secol. Faptul ca femeile s-au dedicat tot mai mult si
unei cariere profesionale, a facut ca cea mai mare parte din activitatile menajere specifice lor
sa fie preluate de masini de spalat, aspiratoare , roboti de bucatarie si alte aparate casnice,
usurandu-se astfel munca si scurtand enorm timpul destinat acestora. Aceasta modificare a
statutului femeii in societate a dus la dinamizarea industriei de aparatura casnica si, implicit,
la o continua crestere a pietei bunurilor de uz casnic. Sau, un alt exemplu: lipsa locurilor de
parcare din orase a facut ca supermarketurile sa se mute in afara oraselor construind
parkinguri uriase si oferind o mare varietate de produse astfel incat sa fie posibila
aprovizionarea menajelor, cel putin pentru o saptamana, dintr-un singur loc. De asemenea, au
fost create fast-food-uri, care pot scuti tot mai multi oameni de problema gatitului. Credem ca
aceste exemple sunt suficiente pentru a evidentia faptul ca schimbarile culturale si
oportunitatile de marketing merg mana-n mana.
b) Factorii tehnologici
Pentru specialistii in marketing noile tehnologii sunt importante din urmatoarele motive:
Creaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. De exemplu: nevoia de a
asculta muzica de o calitate mai buna, de a face calcule mai rapid si de a elimina toate petele
de murdarie de pe hainele spalate a fost satisfacuta -; gratie noilor tehnologii -; prin inlocuirea
magnetofonului cu CD-ul, riglei de calcul cu calculatorul si, respectiv, a detergentilor
obisnuiti

cu

detergenti

biologici.

Pot identifica si satisface nevoi latente. Un exemplu in acest sens poate fi tigaia teflon (care,
spre deosebire de tigaia clasica, nu lipeste produsele preparate), rodul unui program spatial al
S.U.A.;

initial

teflonul

fost

creat

pentru

navetele

spatiale.

Modifica modelele cererii. Tehnologiile viitorului prevestesc reintoarcerea la o

28

economie de tip casnic, multi oameni urmand sa devina producatori independenti de bunuri
informatice si mai putin de marfuri clasice. In aceste conditii, piata transporturilor de
calatori, piata mobilei pentru birouri, piata produselor de catering se vor reduce dramatic.
Poate modifica natura concurentei. Cartile de credit si bancomatele, de exemplu, sunt mult
mai comode pentru utilizatori decat cozile la banci; internetul reduce cererea pentru servicii
postale. Nu va trece mult pana ce elevii vor invata singuri, acasa, cu ajutorul unor programe
speciale si nu cu ajutorul profesorilor. Se intelege ca, in aceste conditii concurenta provine in
mod

indirect

de

la

progresul

tehnico-stiintific,

de

la

nevoile

tehnologiei.

Poate ajuta la descoperirea de noi consumatori. Prin noile tehnologii de congelare, de

exemplu, s-a reusit adaugarea ciocolatei la inghetata (nu doar a gustului de ciocolata),
reusindu-se - datorita noului produs -; sa fie atrasi noi consumatori.
c) Factorii economici
In ansamblul lor, factorii economici formeaza mediul economic. Acesta reprezinta
baza de sustinere a puterii de cumparare a purtatorilor cererii, fiind ei utilizatori sau
consumatori finali. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea in vedere: nivelul
PIB-ului, structura pe ramuri a economiei nationale, nivelul de dezvoltare al fiecarei ramuri,
gradul de ocupare a fortei de munca, situatia financiar -; valutara a tarii, fiscalitatea, inflatia,
evolutia preturilor, evolutia economiilor populatiei si solicitarilor de credite, ratele
dobanzilor, evolutia si distributia veniturilor pe diferite categorii sociale etc. Influenta
factorilor de mediu economic se oglindeste direct sau indirect in evolutia pietei, mai concret
in evolutia nivelului si structurii ofertei de marfuri, in evolutia marimii si structurii cererii, in
miscarea preturilor si nivelul concurentei. Aceste variabile economice - pe care specialistii in
marketing trebuie sa le urmareasca cu atentie -, analizate in corelatie cu factorii demografici
si culturali, pot oferi elementele necesare pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a
potentialului de piata pe care poate conta intreprinderea.
d) Factorii politico-juridici
Factorii economici evidentiati mai sus rezulta, de obicei, din initiativele politice
menite sa imbunatateasca performantele economiei si bunastarea oamenilor, insa influenta
guvernului este resimtita si prin legislatia introdusa.
Legislatia care supravegheaza afacerile, urmareste, in general, trei obiective:
29

protejarea consumatorilor; protejarea concurentei; protejarea societatii.

Legislatia privind protectia consumatorilor are ca scop impiedicarea firmelor sa
profite de pe urma lor.
In esenta, aceasta legislatie are in vedere:
-asigurarea unui standard minimal al produselor si serviciilor;
-controlarea modalitatilor de vanzare si a informatiilor oferite cumparatorului despre
produsele oferite; -evitarea inducerii in eroare a cumparatorului in ceea ce priveste pretul;
-condamnarea practicii necinstite.
Legislatia privind protectia societatii (specifica marketingului societal) ii apara pe
consumatori de consecintele propriilor lor decizii nefericite. Astfel, ii protejeaza pe copii de
produsele ce le fac rau : droguri, alcool si tutun si nu le permite sa conduca automobilul pana
la o anumita varsta (Romania: 18 ani, Canada: 16 ani). De asemenea, ii obliga pe
conducatorii auto sa fie asigurati pentru eventuale accidente, in scopul compensarii daunelor
produse altora. O astfel de legislatie creaza, pe de o parte, oportunitati, iar, pe de alta parte,
pentru marketing reprezinta amenintari. Cei care respecta cu strictete aceasta legislatie au
avantaj asupra concurentei, desi le poate spori costurile.
Prin legislatia privind protectia concurentei sunt protejati producatorii inventatori de
concurenta. De exemplu, cand pe piata se lanseaza un nou produs (serviciu sau tehnologie),
firmele trebuie protejate astfel incat concurentii sa nu copieze produsul dupa lansarea lui pe
piata, daca nu chiar inainte. Protectia se realizeaza sub forma patentelor, care sunt documente
legale ce garanteaza inventatorilor exclusivitatea vinderii inventiilor. In termeni de marketing
acest lucru permite firmelor sa-si lanseze produsele noi si sa cucereasca pietele fara sa se
teama de concurenta, ceea ce in conditii normale inseamna un profit ridicat pe durata de
acordare a patentului. O alta forma de protectie impotriva concurentei este inregistrarea
marcilor. O marca de piata care poate include un logo, un cuvant, un simbol, un desen sau o
culoare distincta ori forma speciala a literelor, nu poate fi copiata pe teritoriul geografic
pentru care a fost inscrisa. Ca si patentul, ea impiedica imitatorii sa profite de un proces
indelungat si costisitor, care in fapt inseamna construirea imaginii firmei in cauza.

30

In multe tari, companiile sunt de obicei interesate sa mentina legislatia care protejeaza
afacerile la minimum, deoarece se poate dovedi restrictiva si costisitoare daca o aplica, dar si
mai costisitoare atunci cand sunt actionate in justitie. De aceea, ele apeleaza la
autoreglementare -; prin coduri de conduita voluntara -; luand-o inaintea legislatiei. De
exemplu, in Anglia, producatorii de tigarete au stabilit un cod de comportament privind
publicitatea, reusind sa evite interzicerea reclamei la tigari care se practica in alte tari.

MICROMEDIUL FIRMEI
Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod
direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand
deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au o deosebita
semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii,
clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au
anumite interese intr-o intreprindere).
a) Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si
materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forta de
munca, resurse financiare, informatii etc) necesare fabricarii produselor proprii. In relatiile cu
furnizorii, firma trebuie sa aiba in vedere si un anumit risc cu fiecare in parte, care poate sa
apara daca:
-furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma;
-

produsul

ce

constituie

inputul

esential

nu

este

substituibil;

-in cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc) clientii solicita in mod expres
produse realizate numai de o anumita firma;
-schimbarea furnizorului este prea costisitoare;
- furnizorul este mai puternic decat cumparatorul;

31

-o firma mica, care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele mari
ofera, de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au
comenzi mici) etc.
Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor,
deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbari in productia
proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul
profitabilitatii. In aceste conditii, proprii clienti pot trece la firmele concurente.
b) Clientii -; ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al
persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii -;
constituie cea mai importanta componenta a micromediului. Componentii clientelei unei
firme, grupati dupa natura lor in grupuri omogene pot forma: pietele de consum (formate din
consumatorii privati), pietele industriale (formate din utilizatori), pietele de distributie
(formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde), pietele guvernamentale (formate
din cumparatori -; organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori
externi).
Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza cererea
pentru produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor, sa stie sa mentina clientii existenti si
sa atraga noi clienti din randul non-consumatorilor relativi si al concurentei. Pentru a realiza
aceste obiective, specialistii in marketing trebuie sa cunoasca:
Caracteristicile clientilor: unde traiesc, stilul de viata, varsta, nivelul educatiei,
ocupatia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului, care trebuie
comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor
tipuri de clienti. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse, preturile si mesajele
promotionale

cele

mai

potrivite

pentru

piata

tinta.

Ce nevoi isi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele obtinute de
pe urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi necesitati. Aceasta deoarece, de
exemplu, lumea nu cumpara bilete la un spectacol, ci o seara distractiva sau gospodinele nu
cumpara detergenti, ci speranta unor haine mai curate si mai putin uzate prin spalare. Daca
apare insa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor, consumatorii il vor
adopta

imediat.
Ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege intre diferite produse (calitate, pret,
32

amplasarea

magazinului

etc.).

Importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (daca

produsul este indispensabil pentru o firma, acel client este gata sa plateasca preturi mai mari,
existand

oportunitatea

unei

afaceri

avantajoase).

De unde provin informatiile care influenteaza deciziile de cumparare ale clientilor etc.
c) Intermediarii. Acestia sunt agenti economici implicati in promovarea, distribuirea si
vanzarea produselor unei firme catre consumatorii finali, respectiv comerciantii de gros si
detail, dar si alte categorii, mai putin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc,
societati de transport, de asigurari sau agentii de publicitate, de sondare sau de consultanta de
marketing.
Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica in eforturile de marketing ale unei
companii:
Resellerii (revanzatorii), in care intra angrosistii, detailistii, micii comercianti, agentii de
vanzari. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta firma sa-si maximizeze
gradul in care produsele sale satisfac consumatorul final. Exista, insa, pericolul ca - datorita
relatiei directe pe care o are cu consumatorul final - resellerul care-i comercializeaza
produsele sa devina mai puternic decat firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii
schimbului,

care-i

devin

nefavorabili.

Distribuitorii fizici, care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si firmele de

transport implicate in transportarea marfurilor de la producatori la consumatori. Daca
produsele nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite nu au urmarit cu atentie nivelul
stocurilor, firma poate pierde clientii. De asemenea, daca produsele sunt livrate cu intarziere
sau deteriorate, este prea putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are.
Agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare, consultanta,publicitate). Ele ajuta
firmele sa-si identifice consumatorii si sa comunice cu ei, sa cunoasca pietele si mediul
concurential.
d) Concurentii. Acestia sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi
ale clientilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.
Concurentii unei firme pot apartine, fiecare, uneia din cele patru categorii evidentiate in
figura 2.2.
33

 Concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a
satisface aceleasi nevoi. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele firme de bauturi racoritoare:
Coca-Cola si Pepsi sau popularele firme de detergenti: Ariel si Persil. Concurentii directi fac
eforturi financiare deosebite cu reclama, in incercarea de a arata superioritatea produsului lor
in raport cu al rivalilor. Foarte des, in aceasta lupta se utilizeaza si pretul in incercarea de a
atrage o parte din cumparatorii rivalilor. Fiind foarte costisitoare, concurenta directa nu ajuta
la supravietuire decat firmele foarte puternice, cu suficiente mijloace financiare.
Concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar dar cu
caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau preferinte. De exemplu, doua firme produc
hartie igienica, dar una se adreseaza institutiilor iar cealalta menajelor.
Inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut, dar care
satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. Zaharul si zaharina, de exemplu, produse de firme
diferite, satisfac nevoia de dulce a consumatorilor.
Nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si
extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o
retea de distributie. Fabricantul de hartie, de exemplu, achizitioneaza o companie de
distributie pentru a fi cat mai aproape de consumatorul final si a-l influenta.
e) Detinatorii de interese. Profesorul Kotler ii delimiteaza astfel:
- lumea financiara (actionari, societati de investitii, banci etc);
- mediile de comunicare in masa (grupuri de presa, posturi de radio, canale de televiziune
etc);
- grupuri de interese (miscarile pentru protectia consumatorilor, ecologistii, asociatii ale
producatorilor etc);
- administratia publica;
- marele public (purtatorul opiniei publice);
- personalul propriu al firmei.

34

Specialistii in marketing trebuie sa monitorizeze cu atentie media si miscarile pentru

protectia consumatorilor: media, pentru ca cititorii sunt mai inclinati sa creada in acuratetea
informatiilor din comentariul editorial al unui ziar decat in reclamele comerciale sau
materialele promotionale ale firmei.

Cel mai vizibil impact al presei este pe Broadway,

unde o cronica nefavorabila poate duce la sistarea jucarii unei piese pe scena; miscarile
pentru protectia consumatorilor, pentru ca au ca principal obiectiv identificarea practicilor
negative ale firmelor si aducerea lor la cunostinta consumatorilor. De asemenea, ele testeaza
o mare varietate de produse si publica clasamente ale calitatii si utilitatii lor etc.

III.3 Factorii de influen ai mediului care influeneaz intreprinderea

n funcie de mediul demografic, intreprinderea Coca- Cola depinde de
structura populaiei pe grupe de varst. Scderea natalitii din ultimii ani duce la creterea
grupului de vrst ntre 15-25 ani care a dus la o expansiune a pieei Coca-Cola, cei care
consum cel mai mult aceast bautura sunt copiii i adolescenii i tinerii pn la 30 de ani.
Cu ct dimensiunea unei familii este mai mare i n care sunt mai muli copii consumul de
Coca - cola va fi mai mare dect intr-o familie care nu are copii sau sunt mai puini
membrii. De asemenea rata natalitii influenteaz direct proporional mrimea cererii.
Creterea ratei divorurilor, mariajul avnd o vrst medie care este n scdere duce la
o cretere a consumului deoarece fiecare persoan va consuma butur rcoritoare (adica 2
sticle ) fa de cazul unei familii n cadru creia se va consuma o sticla.
Pentru intreprindere mediul tehnologic este important din cauza urmtoarelor
motive:

Creeaza noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, astfel, Coca - Cola poate
lansa un nou tip de produs care are un gust mai bun si care nu contine substante
nocive pentru organism sau care are o culoare mai atractiva;

Identific diferite nevoi latente ale consumatorilor. Un exemplu n acest sens poate
fiidimensiunea sticlelor care incep de la 0,5l pana la 2,5l. Poate ajuta la descoperirea
unor noi consumatori, astfel sunt vizai consumatorii care nu consum suc dar care pot
consuma o bomboana, un jeleu sau o inghetata cu gustul de Coca - Cola
35

Mediul economic reprezint baza de sustinere a puterii de cumprare la cerere,indiferent

daca persoanele respective sunt consumatori finali sau intremediari.
Pentru a caracteriza acest mediu se au in vedere urmatoarele:
Nivelul i evolutia veniturilor clienilor pot influena consumul direct proporional,
astfel cu ct veniturile sunt mai mari cu att consumul este mai mare (o sticla pe zi) iar daca
acestea scad i consumul va scdea (1 sticl la 2-3 zile). Ateptarile cu privire la preuri vor
influena direct consumul. In cazul in care preul unei sticle se va mrii atunci nu se va mai
comercializa atat de bine produsul. Preurile sunt influenate la randul lor de inflaie.
Influenta factorilor de mediu economic duc la evoluia pietei, la schimbrile ce pot
aprea n cadrul cererii de Coca - Cola, la schimbarea preurilor, a concurenei i a ofertei.
O urmarire atent a acestui factor poate duce la o corect evaluare i anticiparea a
ceea ce se va ntampla pe pia.
Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra intreprinderilor.
Schimbarea rolului femeii n viaa social este unul din factorii care s-au modificat dramatic.
Faptul ca femeile s-au dedicat mai mult carierei profesionale a facut ca lucrurile gospodreti
pe care ea le facea s fie nlocuite cu diferite aparate. nainte, daca femeia era cea care facea
siropuri din diferite fructe pentru a le dilua n ap i a obine un suc, acum aceasta nu mai
face acest lucru ci consuma sucuri fcute n fabrici, acest lucru ducnd la creterea cerinei
pentru Coca - Cola. Schimbrile survenite n stilul de via i anume preocuparea crescut
pentru dieta alimentar fr exces de calorii a dus la apariia n gama Coca - Cola a sucului
coca-cola light care nu are calorii i zahr.
Mediul politico-legal include sistemul guvernamental i sistemul juridic n care
funcioneaz intreprinderea. Cele dou sisteme vizeaz n principal protejarea consumatorilor,
protejarea concurenei i societii.
Pentru a proteja consumatorii, coca-cola ofera informaii corecte despre ceea ce
conine prin intermediul etichetelor i despre pre acesta fiind deseori tiparit pe produs.Pentru
protejarea concurentei, Coca - Cola nu copiaz produsele lansate de alt intreprindere iar
marca acestei intreprinderi este original nefiind copiat.
Pentru a proteja societatea, Coca - Cola poate face campanii publicitare mpotriva
consumului de droguri, de bauturi alcoolice i de tutun.
Mediul demografic
Evolutia populatiei la nivel global
Antichitate 200-400 mil
1650 in jur de 500 mil
36

1820 in jur de 1 mld

1927 - 2 mld
1960 3 mld
1974 4 mld
1987 5 mld
2000 6 mld
Astazi peste 6,5 mld
*Rate de crestere
*Rata de crestere din ce in ce mai accentuate
*Perioada de timp de dublare a populatie scade dramatic
*Statele nedezvoltate cresc mai repede
*Rata de crestere este de 1,8%la nivel mondial
*Europa creste cu doar 0,6% annual
Densitatea
In diferite locuri ale globului densitatea populatie difera, acest lucru influenteaza mixul
de marketing
Cum?
Promovare (panouri publicitare Ciudad de Mexico -23 mil de loc fata de Australia
doar 22mil de locuitori)
Pret - in zonele aglomerate sunt oportunitati mai mari de afaceri decat in zonele mai
putinaglomerate.
Densitatea
Distribuite
Imaginati-va distributia Coca Cola in Australia si in Mexic Numar de camioane,
numar de fabrici etcProdusIn SUA totul este mai lat decat in Japonia de ex....
Mediul natural
Coca-Cola vrea s-i construiasc o imagine ecologic
Principalul producator mondial de bauturi racoritoare va investi 44 de milioane de
dolari intr-o fabrica de reciclare a ambalajelor de plastic, informeaza USA Today.
Fabrica face parte dintr-un program de 60 de milioane de dolari desfasurat de CocaCola menit sa-i ofere o imagine mai ecologica.
Fabrica va recicla sticlele folosite in sticle noi, va avea 50 de angajati si o capacitate
de reciclare de 45.000 de tone de PET anual sau 2 miliarde de sticle de 0,5 litri.

37

Cresterea ca valoare si ca volum de produse a contribuit, de asemenea, la cresterea

numarului de fabrici de imbuteliere. Datorita faptului ca produsele anuale erau evaluate la
doar trei sferturi de milion de dolari la mijlocul secolului al XIX-lea, pana in anii 1880 acea
valoare a crescut pana la aproximativ cinci milioane pentru fiecare an. Insa in decada 1880
pana in 1890 valoarea productiei anuale a crescut puternic, iar, pana in ultimul an al secolului
s-a apropiat de 15 milioane de dolari. Pe la inceputul urmatorului secol s-a dublat din nou.
Valoarea productiei anuale pentru anul 1900 afost de aproximativ 25 milioane dolari.
Mediul tehnologic
Tehnologia este una din forele cu cel mai mare impact asupra pieei i politicilor de
marketing pe termen mediu i lung. Crend tehnologii i produse noi, mediul
tehnologic propune numeroase oportuniti i ameninri pe pia.
Marketingul trebuie s sesizeze i s exploateze consecinele apariiei unor tehnologii
noi.
Prima fabric de mbuteliat Coca-Cola a fost deschis n Chattanoga n 1899 i a doua
n Atlanta, n anul urmtor. n urmtorii 20 de ani, numrul de fabrici a crescut de la dou la
peste 1000. Odat cu dezvoltarea afacerii, realizarea unui echipament de mbuteliat de mare
vitez i a unor mijloace de transport tot mai eficiente au permis mbuteliatorilor s serveasc
mai muli clieni, cu un numr mai mare de produse. n 1908, Pepsi- Cola se numra printre
primele companii care-i modernizeaz livrarea, trecnd de la vehiculele trase de cai la cele
motorizate. Tot atunci, numrulcompaniilor care dein un contract de a mbutelia i este
mbuteliat de compania QuadrantAmroq Beverages QAB. De asemenea, mediul tehnologic
include i logistica firmelor. Ambele firme au att un sistem propriu de distribuie ct i
colaborri cu firme specializate. Vnzarea se face prin marile magazine, magazine de cartier,
baruri, pub-uri, etc. Pepsi i Coca-Cola au ncheiat contracte de parteneriat cu firme de
alimentaie public unde nu se vnd dect mrcile firmei respective, de exemplu Panini
comercializeaz produsele Pepsi. n concluzie, nici una din firme nu are puncte proprii de
difuzare: magazine unde nu se vnd dect buturi rcoritoare Pepsi sau Coca-Cola. n cadrul
mediului tehnologic putem include i automatele care au condus la creterea vnzrilor i la
uurarea distribuiei, astfel produsele ajung mai uor la consumatori.
Clientii
Clientii clientii nostri sunt partenerii nostri
Portofoliu clienti:

Coca-Cola,

38

Centrul Comercial Orhideea, Centrul Comercial Feeria, Centrul Comercial

Carrefour Colentina, Comercial Carrefour Brasov, Comercial Carrefour Ploiesti,
CentrulComercial Esplanada, Centrul Comercial Tom, Penny Market XXL
Masterfoods.
Intermediari
Intermediari brokeri, jobberi, curieri, comisionari, societati de transport, agentii

de publicitate
Coca-Cola HBC Romania va schimba, pe parcursul acestui an, modalitatea de
distributie si depozitare din Bucuresti, Ploiesti, Constanta, Brasov, Pitesti si Iasi, relateaza
Magazinul Progresiv. Compania a luat decizia de a oferi aceste servicii prin intermediul unor
firme de logistica, dar preluarea comenzilor, facturarea, incasarile si celalalte aspecte ale
relatiilor comerciale vor fi asigurate in continuare de agentii de vanzari ai companiei. Aceasta
decizie este o continuare a procesului de reorganizare a serviciilor de distributie si
depozitare pe care compania Coca-Cola HBC l-a initiat inca din anul 2000. Coca-Cola HBC
foloseste deja serviciile firmelor de logistica in locatii precum Timisoara, Oradea, Cluj, Deva,
Craiova.
Reselleri angrosistii, detailistii, micii comercianti, agentii de vinzari
maximizareagradului in care produsele sale satisfac consumatorul final
Distribuitorii fizici operatorii depozitelor de marfuri, firmele de transport implicate
Agentiile prestatoare de servicii de marketing sondare, consultanta, publicitate
identificarea consumatorilor.
Furnizorii
Furnizorii de marfuri energie, ambalaje , etichete, servicii, informatii
Compania produce concentrat de fapt, care este apoi vndut la diversi liceniati
imbuteliatori ai Coca-Cola n ntreaga lume. La imbuteliere, care dein teritoriul exclusiv de
contracte cu societatea, produce produsul finit n cutii i sticle de la concentreze n
combinaie cu ap filtrat i ndulcitorii. Apoi se imbuteliaza, se vinde, se distribuie marfa si
Coca-Cola n cutii i sticle la magazinele de vnzare cu amnuntul i recuperare
automat.Coca-Cola Company vinde de asemenea, concentrat pentru fntna de vnzri la
mari restaurante i distribuitorilor de servicii alimentare.
La fondarea coca cola restul bauturilor erau servite in sticle absolut identice
caracteristice timpului, dar cei de la coca cola au inceput diferentierea, aplicnd modelul noii
sticle. Prestatorii de servicii transportatori de marfuri, comercianti, societatile de asigurari,

39

firme consultanta Corporatia Coca-Cola solicita tot felul de servicii de transport, inclusiv cel
aerian si cel acvatic.
Furnizorii fortei de munca oficii de plasare a fortei de munca, persoane in cautare de
munca, institutii de invatamint. Numr de angajai n 2008: 90.500 (din care 86% sunt n
afara SUA.
Coca-Cola HBC Romania a ntrunit cel mai mare numar de voturi din partea
comerciantilor si a castigat, pentru a patra oara consecutiv, Marele Premiu pentru cel mai bun
furnizor.
Concurentii
Racoritoare carbogazoase au intrat in ring
Se infrunta un Pepsi rebel cu o Cola prietenoasa, un Sprite supradimensionat, o Fanta
exotica, o Orangina mai sportiv, un 7up si o Mirinda aflate in stand-by.
In ultima vreme, bauturile racoritoare carbogazoase se afla in impas din cauza
cresterii preferintelor consumatorilor pentru bauturile din categoria superioara ca
beneficii percepute: still drink, juice si nectar. ntru ct comunicarea pe produs devine tot mai
relevant, lupta de marketing din acest domeniu se d pe imagine si pe ocuparea platformelor
de comunicare cele mai interesate pentru tinerii intre 14 si 25 de ani, principali consumatori
de bauturi carbogazoase.
PEPSI vs COCA COLA pe platforma de comunicare
Desi par vesnic incrancenate pe acelasi target, Coca-Cola si Pepsi isi cladesc
imaginea pe platforme de comunicare diferite, care ne inspira in mod diferit. Pepsi este un
brand foarte rebel, care isi aduce consumatorii in starea emotionala specifica a competitiei,
Coca-Cola este mai prietenos, mai inclinat spre conectivitate, spre solidaritate.
Sloganul Pepsi este Dare for more (Cere mai mult, Indrazneste mai mult) si
sintetizeaza perfect filosofia brandului. Din ce in ce mai pregnant, cuvantul more (mai mult)
tinde sa devina un slogan de sine stttor, fiind folosit deja ca atare in branding-ul Pepsi. Prin
urmare, autodepasirea continua, lupta pana la atingerea scopului este conceptul cu care Pepsi
vrea sa-si inspire consumatorii. De aici asocierea cu competitia, cu fotbalul si, mai nou, cu
sporturile extreme. Starurile se afla in centrul campaniilor Pepsi, pentru ca la ele vor sa
ajunga spiritele competitive.
Concurentul sau, Coca-Cola, este un brand cat se poate de optimist, mai orientat spre
conectivitate si spre relaxare decat spre competitie. Coca-Cola si-a lansat, inca de anul trecut,
noua campanie de comunicare globala Sete Coca-Cola de viata si merge tot pe aceasta. Este
un indemn de a privi jumatatea plina a paharului, partea frumoasa a vietii si bucuria de a trai.
40

Anul acesta, Coca-Cola a pus un si mai puternic accent pe conectivitate. Site-ul dedicat
brandului te invita sa intri in comunicarea Coca-Cola si sa-ti faci prieteni, sa te exprimi, sa-ti
impartasesti visurile si opiniile cu ceilalti. Exista mai multe forumuri, in acest sens: Spune
lumii care este visul tau! , Vorbeste despre muzica , Vorbeste despre fotbal . Principala
platforma de comunicare este muzica, iar in centrul campaniilor se situeaza evenimentele
care aduna cat mai multi oameni pentru a se bucura impreuna. Coca-Cola pregateste pentru
sfarsitul lunii mega-evenimentul CokeLive Festival, care include si programul Manifest
Yourself , o rampa de lansare pentru 12 trupe romanesti aflate la inceputul carierei.
Implicarea consumatorilor a devenit noua filosofie a campaniilor derulate de Pepsi,odata cu
recenta lansare a noii platforme globale de comunicare.
De anul acesta, relatia consumatorilor cu brandul s-a schimbat radical, trecand de la o
adresare uni-directionala la o interactiune continua intre brand si consumatorul chemat sa se
implice activ in toate campaniile pe care le deruleaza.
Principala platforma de comunicare Pepsi ramane in continuare fotbalul, insa,
conform filosofiei brandului, consumatorul apare in centru de data aceasta: Cum joci tu
Fotbal -How You Football? este sloganul campaniei in curs. Consumatorul nu mai este,
asadar, doar un membru al fan club-ului altor jucatori celebri, ci este implicat activ,indemnat
sa-si arate abilitatile.
Publicul intreprinderii
Clasificare:
*organele de stat
*mass-media
*organizatii cetatenesti
*organisme financiare
*organisme publice locale
*marele public
Factorii de influen a pieei ntreprinderii:
Piaa oricrei ntreprinderi i modific dimensiunile sub influena a dou categorii de
factori: interni i externi. Primii factori sunt legai de puterea economic a ntreprinderii
(potenialul uman, material i financiar al acesteia), dar i de etapa din ciclul de via (apariie
pe pia, cretere, maturitate, declin) n care aceasta se afl, la un moment dat.Potenialul
uman al ntreprinderii este dat de efectivul i structura profesional i de vrst ale
salariailor, de nivelul de calificare i de inteligena acestora, de vechimea lor n ntreprindere.
41

Potenialul material este evideniat de volumul i calitatea bazei materiale a ntreprinderii, de

performana tehnologiilor practicate, de gradul de mecanizare, automatizare i informatizare
a proceselor de munc, iar potenialul financiar de capacitatea ntreprinderii de a produce
profit, de disponibilitile bneti ale acesteia, aflate n conturile bancare, de volumul
creditelor i a altor datorii pe care le are, precum i de scadena acestora, pe de o parte, i de
volumul creanelor i scadena acestora, pe de alt parte.
n categoria factorilor externi sunt cuprini:
efectivul i structura consumatorilor (pe sexe, vrste, medii dereedin,profesii, etc.)
n cazul ntreprinderilor care produc i / sau comercializeaz bunuride consum sau numrul i
capacitatea de cumprare a utilizatorilor, n cazul ntreprinderilor care produc i / sau vnd
echipament industrial sau materii prime,materiale etc.;
puterea de cumprare a populaiei (dat de cantitatea de bunuri pe care o poate
cumpra o persoan cu salariul mediu net, pensia medie etc.)
Intensitatea consumului bunurilor i serviciilor oferite de ntreprindere, dat de
mrimea medie a unei cumprturi i frecvena cumprrii;
stabilitatea consumului.Un productor de mrfuri alimentare de cerere curent
(pine, lapte etc.), dispune, de exemplu, de o pia mult mai stabil de ct un ofertant de
aparatur electronic de uzcasnic;
factori conjuncturali-sezonieri (conflicte militare, inundaii, cutremure de pmnt,
epidemii, variaii climatice etc.), care influeneaz cererea i oferta ce se manifest pe piaa
ntreprinderii;
Factori sociologici i psihologici (statutul, prestigiul social, mobilitatea,cerinele de
grup ale consumatorilor care determin comportamentul de cumprare i consum al acestora,
ca i starea de spirit, temperamentul, ateptrile, deprinderile, contiina de sine), care au o
influen semnificativ asupra dimensiunilor pieei intreprinderilor productoare de bunuri de
consum.
Natura bunurilor produse de ntreprindere i categoria de nevoi crora se adreseaz
cu aceste bunuri. n cazul bunurilor de natur industrial (cazane metalice de mari
dimensiuni, echipament greu de transportat i manipulat etc.)
Coca-Cola Marele public
Pentru o companie internationala precum Coca-Cola, care practic si-ar vinde
produsele si fara publicitate imediata, capitolul "imagine" este unul primordial pentru
construirea unui brand a carei implemetare nu se va finaliza niciodata. Si asta pentru ca,
mereu, specialistii in marketing ai companiei Coca-Cola gasesc noi elemente care se
42

potrivesc cu produsele firmei ce produce bauturi racoritoare. Vremurile se schimba, iar CocaCola este mereu in pas cu acestea, incercand sa imbine figura clasica cu cea moderna.
O inedita campanie este cea lansata de Coca-Cola in Romania in aceasta iarna, pentru
segmentul outdoor; o campanie clar de imagine, care nu promoveaza ceva anume, ci brandul
in sine. Mai mult decat atat, Coca-Cola nu merge pe o legatura directa cu produsul, ci cauta
sa promoveze mesaje ce, aparent, nu au nicio legatura cu bauturile racoritoare.
Coca-Cola se bucura deja de o rezonanta a numelui astfel incat legatura cu produsu
este implicita, o postare agresiva a acestui link ar fi nu doar banala, ci chiar suparatoare,
lipsita de substanta. Coca-Cola se promoveaza prin niste printuri outdoor de mari dimensiuni,
in intersectii si pe marginea unor strazi cu circulatie intensa in Bucuresti si nu numai.
III.4 Identificarea problemelor de mediu ale intreprinderii
Ca si principale probleme enumeram:
1. Cantitatea mare de apa folosita ca materie prima si cantitatea de apa generata la
sfarsitul procesului tehnologic. Deversarea acestei ape (cu un continut ridicat in
diferite substante) poate polua grav emisarul;
2. Poluarea atmosferei datorita consumului crescut de energie. Aici sunt incluse de la
industrie pana la masinile de serviciu ale angajatilor;
3. Marea problema a unei intreprinderi producatoare de sucuri sunt ambalajele. Aici
includem PET-urile, sticla si ambalajul de aluminiu de la doze.

III.5 Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu in cadrul

organizatiilor
Cantitatea de apa folosita. Modalitati de reducere a acesteia
Dezvoltarea este strans legata de accesul i calitatea resurselor locale de apa. Prin
urmare, se acord un interes deosebit protejarii resurselor de apa i urmrete o abordare
unitara a acestor resurse:

Se stabilesc obiective stricte prin care se reduc cantitile de ap necesare mbutelierii

produselor;
Lucrul cu parteneriate cu scopul protejrii surselor de ap i al promovrii unui sistem
durabil de management al apei.

43

In fabricile de imbuteliere se monitorizeaz ndeaproape sursele de apa pentru a

reduce cantitatea de apa extrasa. S-a reusit mbunatairea eficient utilizrii apei prin
introducerea pe liniile de producie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de apa folosit.
De exemplu, in Romania in ultimii ani s-au introdus doua noi tehnologii:
tehnologia de lubrifiere uscata, ce elimina consumul substantial de apa prin
folosirea unui gel pentru transportarea PET-urilor pe liniile de imbuteliere
tehnologia cu aer ionizat pentru spalarea PET-urilor.
Cantitatea de energie folosita. Reducerea acesteia si protejarea climei
Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare
de mediu cu care se confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea sa se
indrepte catre reducerea emisiilor de CO2, sunt necesare actiuni decisive si
imediate. Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele joaca un rol critic in
aceasta transformare.
S-a propus sa ocupam o pozitie de lider, adaptandu-ne afacerea la cerintele si
oportunitatile unei economii ce produce un nivel sczut de emisii de CO2. Astfel, se
concentreaz eforturile pe domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie din
activitatea firmei: fabricile de imbuteliere, flota si echipamentele de racire.

In fabricile de imbuteliere, se construiesc centrale de co-generare (CHP)- care

genereaza caldura si energie simultan. De asemenea, sedezvolt si programe de economisire a
energiei.

In cadrul flotei, exploram si extindem utilizarea vehiculelor hibride si folosirea de

combustibili alternativi.Prin programul nostru intern de condus ecologic si responsabil Grija
fata de mediu incepe din masina ta schimbam comportamentul soferilor din randul
angajatilor nostri.

Noile echipamente de racire plasate pe piata sunt eficiente din punct de vedere
energetic si reduc cu aproape 50% emisiile de CO2 fata de 2004.
Implementarea in cadrul fabricilor programe de economisire a energiei cu scopul de a
reduce emisiile de CO2 pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incercarea de reducere a
emisiilor de CO2 din birouri sau alte unitati. De exemplu, prin programul IT Verde, se
implementeaz schimbarea echipamentul IT si cu modul in care il utilizeaz. Apeland la
conferinte audio, video si online se reduce semnificativ calatoriile in interes de serviciu si
odata cu acestea emisiile CO2 asociate.

44

Ambalajele si reciclarea. Metode de reducere a deseurilor

Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor catre clienti si consumatori in
conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata, ambalajul poate deveni
fie material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare in incineratoarele cu captare a
energiei, fie poate deveni deseu, fiind depozitat in gropile de gunoi.
Se fac eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor asupra mediului, in fiecare
etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care include:

Reducerea cantitatii de ambalaj utilizat

Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje

Promovarea reciclarii si valorificarii

Recipientele bauturilor racoritoare sunt fabricate din materiale reciclabile: plastic tip
PET, carton, aluminiu, otel si sticla. Avand in vedere ca acestea sunt pe lista celor mai des
reciclate materiale, o alta metoda de reducere a impactului ambalajelor noastre asupra
mediului consta in cresterea ponderii de material reciclat in continutul acestora.
De exemplu, utilizand aluminiu reciclat in recipientele de bauturi, se economisete
pana la 95% din energia necesara in cazul folosirii de aluminiu nou.
Recipientele de aluminiu si de sticla contin deja pana la 60% material reciclat.
Folosirea plasticului tip PET reciclat in recipiente prezinta o provocare din punct de vedere al
disponibilitatii si al costurilor. Desi plasticul tip PET este reciclat pe scara larga in Romania,
este mai ieftin si mai simplu sa fie directionat catre industriile producatoare de covoare si
imbracaminte, deoarece nu trebuie sa intruneasca standardele inalte de calitate impuse
recipientelor alimentare.
Compania utilizeaza deja in sapte tari recipiente ce contin pana la 15% plastic tip PET
reciclat. In Romania se examineaz in prezent provocarile pe care le implica utilizarea acestui
tip de material.

1. Aveti probleme de poluarea apei?

45

a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 20% au raspuns DA
60% au raspuns NU
20% au raspuns NU STIU
2. Dar probleme privind poluarea atmosferei?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 10% au raspuns DA
85% au raspuns NU
5% au raspuns NU STIU
3. Aveti implementate sisteme de management de mediu pe plan international?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 99% au raspuns DA
0% au raspuns NU
1% au raspuns NU STIU

46

4. Ati fost informati privind gestionarea deseurilor?

a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 85% au raspuns DA
5% au raspuns NU
10% au raspuns NU STIU
5. Aveti implementate certificari privind managementul calitatii?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 100% au raspuns DA
6. Intreprinderea are colaborari

cu ONG-uri sau agentii guvernamentale pentru

conservarea mediului?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 98% au raspuns DA
1% au raspuns NU
1% au raspuns NU STIU
7. Ati fost informat despre performantele de mediu?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
47

Raspuns: 80% au raspuns DA

8% au raspuns NU
12% au raspuns NU STIU
8. Ati fost informat privind politica de mediu ale firmei SC COCA-COLA HBC?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 85% au raspuns DA
7% au raspuns NU
8% au raspuns NU STIU
9. Ati fost informat privind strategiile de dezvoltare ale firmei?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 50% au raspuns DA
30% au raspuns NU
20% au raspuns NU STIU
10. Cunoasteti profilul de activitate al firmei SC COCA-COLA HBC ROMANIA?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 100% au raspuns DA
Concluzii: Din analiza datelor obtinute se observa ca subiectii cunosc activitatea
societatii, sursele de poluare, performanta de mediu si indicatorii de mediu conform ISO
14031.

48

Etapa a IV-a Proiectarea sistemului de indicatori de mediu specifici

organizaiei
IV.1. Indicatori de mediu din ISO 14031
Indicatorii de mediu ISO 14031 se mpart la nivel microeconomic n:

indicatori de performan operaionali;

indicatori de performan manageriali;
indicatori de stare a mediului.

Indicatorii operaionali se refer la operaiunile fizice i la tehnologiile ntreprinderii.

Astfel de indicatori pot fi: totalul energiei utilizate ntr-un an, producia de deeuri dintr-un
an, emisia de NOx pe o unitate de produs, apa utilizat pentru obinerea unei uniti de
produs.
Activitile unei organizaii pot fi grupate n mod logic, pe baza intrrilor i ieirilor
din utilitile fizice i echipamentele organizaiei. Activitile organizaiei includ de asemenea
utilitile fizice i echipamentele organizaiei precum i aprovizionarea de la i livrarea la
acestea. Indicatorii de performan operaionali fac referire la urmtoarele aspecte:

Materiale
Energie
Servicii care sprijin activitile organizaiei
Utiliti fizice i echipamente
Furnizare i livrare
Produse
Servicii furnizate de organizaie
Deeuri
Emisii

Indicatorii manageriali vizeaz deciziile manageriale referitoare la efectele activitii

ntreprinderii asupra mediului: sumele de bani necesare pentru activitile de protecie a
mediului, instruirea de care au nevoie angajaii pentru a respecta performanele de mediu etc.
Exemple de astfel de indicatori pot fi: numrul de obiective i inte de mediu atinse, numrul
de angajai instruii, numrul de furnizori i contractori chestionai n legtur cu practicile de
management de mediu, frecvena reviziilor asupra procedurilor operaionale. O categorie
important a acestei clase de indicatori o constituie indicatorii financiari. Scopul indicatorilor
financiari este de a msura efectele activitii manageriale de mediu asupra performanelor
financiare ale firmei.
Profitul este regele indicatorilor care arat performana unei afaceri i este
important s se gseasc legtura dintre performana de mediu i cea financiar. Ecoindicatorii financiari au dou roluri:
49

de control managerial, constnd n monitorizarea costurilor asociate

activitilor i iniiativelor de mediu;

de a oferi informaii relevante.

Trebuie avut grij n definirea i interpretarea eco-indicatorilor financiari. Multe

cheltuieli mbuntesc performanele de mediu, dei scopul efecturii acestora nu este unul
expres n acest sens.
De exemplu, nlocuirea echipamentelor vechi cu altele noi, cu consumuri specifice
mai mici, duce la un necesar de materii prime i o cantitate de deeuri generate pe o unitate
de produs diminuate, dar de cele mai multe ori o astfel de aciune nu este motivat de dorina
mbuntirii performanelor de mediu. Cheltuielile pentru mbuntirea procesului de
fabricaie se recupereaz prin faptul c se reduc cheltuielile cu materiile prime i cele
implicate de eliminarea deeurilor, de cele mai multe ori, n timp foarte scurt.
Un set minimal de eco-indicatori financiari este:

costurile eliminrii deeurilor;

investiiile de modernizare (filtre, dispozitive de tratare a apei etc.);
taxe i penaliti: eco-taxe, asigurri obligatorii de rspundere fa de mediu,

penaliti pentru nerespectarea standardelor de mediu;

obligaii-datorii care decurg din activitatea trecut sau prezent a

ntreprinderii;
costuri de curire (de exemplu, curirea a pmntului contaminat prin

activitatea ntreprinderii);
costurile implicate de un management orientat ctre respectarea standardelor
de performan referitoare la mediu (instruirea angajailor, consultana
extern).

Indicatori de stare a mediului

Reprezint frecvent atribuia ageniilor guvernamentale locale, regionale, naionale
sau internaionale, a organizaiilor neguvernamentale i instituiilor tiinifice i de cercetare,
mai degrab dect a unei organizaii individuale. Indicatorii de stare a mediului fac referire la
urmtoarele aspecte:

Aer
Ap
Sol
Flora
Fauna
Populaia uman
Estetic, patrimoniu i cultur

Analiza tipurilor reglementate de indicatori, relev urmatoarele:

50

Sunt indicatori cu caracter general;

Ating toate aspectele de mediu ce ar trebui sa constituie obiective ale
managementului integrat de mediu, fara a stabili o prioritate a lor in raport cu

caracteristicile organizaiei;
Sunt dificil de cuantificat, fara o identificare prealabila a tipurilor de poluatori
si a valorilor lor admisibile, precum si cunoasterea metodelor si instrumentelor

de msurare;
Nu cuprind indicaii metodologice privind selecia indicatorilor;

IV.2. Identificarea factorilor poluatori in cadrul organizaiei

Surse de poluanti pentru ape:
Scurgeri accidentale de sucuri din procesul de imbuteliere;
Urme de sucuri rezultat din spllarea utilajelor de imbuteliere i de fabricaie;
Ape menajere i pluviale.
Surse de poluani pentru aer:
CO2 generat de aparatele de racire a produselor din unitaile clienilor Coca

Cola;
CO2 se datoreaza centralelor de producere combinata a caldurii si energiei

(CHP) din Romania;

Emisii datorate mainilor de serviciu ale angajailor.
Surse de poluani pentru sol:
Cantitatea de deeuri generat datorit PET-urilor, ambalajelor de aluminiu i a
ambalajelor de sticl.
Surse de poluare fonic:
Datorit instalaiilor de imbuteliere;
Datorit echipamentelor de distribuire a produselor
Activitate, produs Aspect de mediu
sau serviciu
ardere

Poluani

- poluarea aerului

combustibili

- deseuri
- noxe;
- sruri
organice;

51

Impact
minerale

cretere

concentraiei

produi chimici di
ap, sol i aer

-producerea

apei

calde

- poluarea
apei

- compusi de pe conducte;
cretere
-ape uzate chimic provenite de
concentraiei
d
la pretratarea apei in urma
produi chimici di
procesului tehnologic
ap, sol

- transportul apei
producerea

- poluarea
apei
- poluarea
energiei electrice
aerului
- poluare fonica
depozitarea - poluarea
solului
deseurilor

- esapari accidentale ale

cazanelor

concentraiei de
vapori acizi
- afectarea solului

- scapari accidentale de
produse,
- depozitari

necontrolate

de diverse deseuri

IV.3. Performane de mediu propuse

Cu convingerea ca se pot crea afaceri prospere intr-un mediu sanatos, s-au stabilit
urmatoarele obiective:
-

evaluarea si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate activitatilor,produselor

si serviciilor proprii pentru prevenirea si reducerea poluarii;

respectarea prevederilor legale si a altor cerinte aplicabile in domeniul nostru de

activitate;
implicarea si angajamentul deplin al intregului personal si al reprezentantilor
managementului la realizarea programelor de mediu, pentru imbunatatirea continua a

cretere

performantei de mediu;
comunicarea performantei de mediu catre partile interesate;
respectarea principiului dezvoltarii durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase
pentru

mediu, folosirea rationala a energiei si a resurselor naturale.

52

Pentru atingerea acestor obiective si a dezideratului de imbunatatire continua,

activitatea
noastra vizeaza:
-

reducerea impurificatorilor specifici din apele uzate si incadrarea in limitele legale in

vigoare;
-

eliminarea utilizarii si comercializarii substantelor care epuizeaza stratul de ozon;

implementarea unui management al deseurilor in conformitate cu cerintele legale in

vigoare;
-

operarea proceselor in conditii de siguranta pentru om si mediu.

nvnd din trecut i gndind spre viitor, utiliznd eficient toate resursele n procese
orientate spre prevenirea poluarii si in echilibru cu necesitatile socio-economice,
constientizm c protecia mediului este o parte importanta din responsabilitatea companiei
noastre.
Orientarea spre solutionarea cauzelor problemelor asigura obtinerea rezultatelor
tehnico-economice in armonie cu mediul inconjurator si comunitatea.

IV.4. Stabilirea obiectivelor i intelor de mediu ale organizaiei

Nr

Performante de mediu

Obiective

inte specifice

crt

propuse la S.C.COCA-COLA HBC specifice

1.

ROMANIA S.A.
Perfecionarea tuturor

Meninerea

-meninerea

activitatilor pentru a se

conformitatii cu

in

desfasura in deplina

prevederile

conformitate cu legislaia

in

de

in vigoare, cu

vigoare

mediu pe linie de zgomot

impacturilor

legale conformitate cu cerinele

reglementrile de mediu si

-prevenirea si tinerea sub

cu alte cerine de mediu

control

aplicabile.

aspectelor

de

mediu

poteniale
2.

Perfecionarea

aferente noilor proiecte

Tinerea sub control -tinerea sub control a

controalelor consumurilor

de utiliti

consumurilor
apa i energie
53

consumurilor de apa
de - tinerea sub control a
consumurilor de energie

electrica
3.

4.

Perfecionarea

Prevenirea

-prevenirea si combaterea

controalelor riscurilor si a

producerii de

accidentelor care pot avea

polurilor accidentale

accidente cu

repercusiuni

repercusiuni asupra

mediului

Perfecionarea gestionarii

mediului
Reducerea

-imbunatatirea

apelor reziduale si a

evacurilor

apelor

emisiilor de poluant in

poluante

uzate evacuate

atmosfera

in mediul

-reducerea

nconjurtor

poluare

asupra

calitii

nivelului

de

atmosferica generata de
5.

Management performant

Imbunatatirea

organizaie
-conformarea

al deeurilor rezultate in

managementului

prevederile

amplasamentul

deeurilor in

legale privind colectarea

organizaiei

organizaie

separata,

cu

depozitarea in sigurana si
predarea spre
valorificare/eliminare

deeurilor
periculoase nereciclabile
-creterea

numrului

de

deeuri
reciclabile
-asigurarea respectrii unui
regim
autorizat pentru deeurile
nepericuloase,
menajer

54

inclusiv

IV.5. Identificarea

aciunilor manageriale

i a resurselor necesare atingerii

performanelor de mediu

Performane
Obinerea avizului de

Aciuni manageriale
-identificare norme

Resurse necesare
-resurse financiare

Termene
Lunar

funcionare

impuse de Agenia

pentru realizarea

ncadrarea in normele

de Mediu pentru

analizelor de

de protecia mediului

avizul de

laborator, obinerea

impuse

funcionare

avizului de

-organizarea

funcionare, pentru

activitatii de

salarii si pentru

urmrire si

materialele necesare

determinrii prin

nregistrrilor de

analize de laborator

mediu

efectuate de
laboratoare
certificate a
indicatorilor de
protecia mediului
-obinerea avizului
Management

de funcionare
-organizarea

-resurse

financiare Permanent

performant al

colectrii,

pentru

derularea

deeurilor rezultate

recuperrii i reciclrii activitilor

in amplasamentul

deeurilor

de

colectare, recuperare

organizaiei

reciclare

deeurilor
-resurse umane pentru
derularea activitilor
de
colectare, recuperare
i

reciclare

deeurilor

55

-resurse

materiale

pentru
derularea activitilor
de

colectare,

recuperare i
Perfecionarea

-organizarea

reciclare a deeurilor
-resurse
financiare Permanent

gestionarii apelor

gestionrii

pentru

reziduale si a

apelor reziduale si a

gestionarea

emisiilor de poluant

emisiilor poluante n

reziduale

in atmosfera

atmosfer

si a emisiilor poluante

apelor

n
atmosfer
-resurse umane pentru
gestionarea

apelor

reziduale
si a emisiilor poluante
n
atmosfer
-resurse

materiale

pentru
gestionarea

apelor

reziduale
si a emisiilor poluante
n
Perfecionarea

-organizarea

atmosfer
-resurse

managementului

manipulrii,

pentru

substanelor chimice

utilizrii, proteciei si

manipularea, protecia

utilizate

deversrii substanelor i
chimice

financiare Permanent

deversarea
substanelor
chimice
-resurse umane pentru
56

manipularea,
utilizarea,
Perfecionarea

-preocupare

protecia i deversarea
-resurse
financiare, Permanent

tuturor activitilor

permanent

umane i

pentru a se desfura

pentru perfecionarea

materiale pentru

in deplina

tuturor

conformitate cu

firmei

activitilor firmei

aplicabile
Perfecionarea

-organizarea

resurse

controalelor

activitilor

umane i

consumurilor de

de control a factorilor

materiale

utiliti

poluator

controlul

activitilor perfecionarea tuturor

legislaia in vigoare,
cu reglementrile de
mediu si cu alte
cerine de mediu
financiare, Permanent
pentru

factorilor poluani

IV.6. Criterii de selecie a indicatorilor de performan de mediu

Criteriul Indicatori de mediu obligatorii pentru avizul de functionare-CO (factori de
mediu aer, factori de mediu apa, nivel de zgomot).
Criterii generale
-

CG1-aprecierea corect a performanei;

CG2-aprecierea direct a performanei;
CG3-aprecierea facil a performanei;
CG 4-aprecierea relevant a performanei.

Criterii specifice firmei

-

CS1-relevan indicator pentru activitatea firmei

CS2-disponibilitate resurse organizaie pentru monitorizare indicator
CS3-disponibilitate managerial in evaluarea impactului indicatorului asupra

activitii firmei
CS4-posibilitile de informare rapid asupra evoluiei indicatorului.
57

58

IV.7. Aplicarea metodologiei de selecie a indicatorilor de performan de mediu

Tabel. Indicatori de performan MCM relevani, selectai, conform criteriilor pentru firma S.C.COCA-COLA HBC ROMANIA
S.A.
Indicatorii de performan a managementului

O
Implement -numrul de obiective i inte realizate;
0
- numrul de iniiative implementate
are
a
0
privind prevenirea polurii ;
politicilor
-numrul de sugestii de mbuntire a
0
i a
mediului provenite de la angajai;
programel
or
Conformit
ate

- numrul i frecvena activitilor 0

specifice (de exemplu,
audituri);
0
- procentul referitor la pregtirea de

CS1

CS2

CS3

CS4

Total

G1
9

G2
9

G3
9

G4
9

10

punctaj
73

54

56

10

10

10

10

75

57

10

10

10

10

10

10

10

10

90

10

70

urgen i exerciiile de rspuns care

demonstreaz promptitudinea planificat.
gradul
de
conformitate
cu

10

Performan

reglementrile;
- reinvestirea unei pri a venitului pentru 0

proiectele de mbuntire a mediului;

financiar
Indicatori de performan operaionali
59

Materiale

- cantitatea de ap pe unitatea de 0

10

10

10

10

76

-cantitatea de energie utilizat pe an 10

10

10

10

10

10

10

88

sau pe unitatea de produs;

10
- cantitatea din fiecare tip de energie

10

10

10

10

10

87

73

10

10

10

84

10

81

9
8

9
9

8
6

9
8

9
8

8
6

9
7

8
8

69
60

10
10
10

10
10
10

10
9
10

10
10
10

10
9
9

9
9
9

9
9
9

10
10
10

78
76
87

produs;
Energie

Utiliti
fizice i
echipament
e

utilizat;
-numrul de situaii de urgen (de 10
exemplu, explozii) sau activiti
care nu sunt uzuale (de exemplu ,
nchideri ) pe an;
10
-suprafaa total de teren utilizat n
10
scopuri de producie;
-numrul de ore de mentenan
preventiv a echipamentului pe
an.

Produse

- numrul de produse cu defecte;

- durata utilizrii unui produs;

0
0

Deeuri

-cantitea de deeuri pe an sau pe 0

0
unitatea de produs;
10
-cantiatea total de deeuri;
- cantitatea de deeuri controlat prin
autorizaii de mediu;

60

Emisii

-cantitatea de emisii specifice pe an;

10
-zgomotul masurat intr-un anumit 10

10
9

8
9

10
10

8
10

8
10

8
10

8
10

8
10

78
87

10

10

60

10

10

10

78

-concentraia unui poluant specific n 10

10

10

78

amplasament
Indicatori de stare a mediului
AER

-nivelurile medii de zgomot msurate 10

APA

n perimetrul unitatilor
organizaiei;
-temperatura apei ntr-un curs de ap
de suprafa adiacent
utilitilor organizaiei

SOL

orizonturile de la suprafaa
solului n anumite zone din apropierea
organizaiei;

61

62

IV.8. Sistem de indicatori de performan specific firmei

Indicator

Concretizare

Posibiliti

de Calculare

Unitate

indicator n determinare

de

firm

msur

Implementarea politicilor i a programelor

-numrul

de

obiective

i cu

inte realizate

n raport Identificare

Numr

obiective, inte i

obiectivele
de

din Numrare

program

de

mediu management

de

stabilite in mediu
cadrul
firmei
-numrul

de Stimularea

La nivelul fiecrui Numrare

sugestii

de angajailor

departament

mbuntire
mediului

a din

toate firmei

sectoarele

prin

intervievarea

provenite de la de

angajailor

angajai

problema

activitate
ale

al

firmei proteciei mediului

in
elaborarea
de sugestii
de
mbuntir
e

mediului(pr
actic
fiecare
angajat
poate emite
astfel

de

63

Numr

sugestii)
Numr ct
mai mare
-numrul

de Numr

Evaluarea

la Numrare

iniiative

implement

nivelul

implementate

ri

departament

Numr

fiecrui
a

privind

numrului

prevenirea

iniiativelor

polurii

protecia mediului

de

implementate
- numrul de Intruirea

Evaluarea

angajai care au angajailor

nivelului

de

incluse n fia pe

cunostine

postului

probleme

angajailor

pe

responsabiliti

de protecia probleme

de mediu;

mediului

Numrare

Numr

Numrare

Numr

Nr.ind. conf.
G.conf=----------------.1

de

protecia mediului

- numrul de Certificarea

Evaluarea

furnizori

de furnizorilor

certificrii

servicii

cu de servicii

furnizorilot

contract care au
un

sistem

de

management de
mediu
implementat
sau certificat;
Conformitate
-gradul

de Gradul

de Conform

conformitate cu conformitat
reglementrile

procedurilor

de

e trebuie s mediu formulate

tind

spre

100%

64

00
Nr ind.neconf

gradul

de Gradul

de Conform

conformitate al conformitat

procedurilor

de

furnizorilor de e trebuie s certificare

servicii

cu tind

cerinele

i 100%

Nr.ind. conf.
G.conf=----------------.1

00
Nr ind.neconf

spre furnizorilor

ateptrile
specificate

de

organizaie

contracte;
-timpul necesar Gradul

de Conform

rspunsului sau rspuns sau procedurilor

corectrii

de

corectare a corecie

incidentelor de incidentelor incidentelor

mediu

de mediu

Nr.ind. conf.
G.conf=----------------.1

Uniti de

00

timp
Nr ind.neconf

de

( min/ore/
zile)

mediu

- numrul de Rezolvarea

Conform planului Numrare

aciuni

aciunilor

de

corective

corective n corective

Numr

aciuni

identificate care termenul

au

fost stabilit

rezolvate

sau

care nu au fost
nerezolvate;
- numrul de Realizare

Numr

constatri

neconformiti

audit

pe

de audituri
o periodice

Numrare

raportate

perioad

65

Numr

- numrul de Realizarea

Numrul

exerciii pentru exerciiilor

neconformiti

situaii

identificate

de de simulare

de Numrare
n

urgen

timpul exerciiilor

efectuate

de simulare

Numrul

procentul Pregtirea

referitor

la exerciiilor

pregtirea

de de rspuns

urgen

i care

exerciiile

de demonstrea

rspuns

Numr

de Numrare

nereguli

care z

demonstreaz

promptitudi

promptitudinea

nea

planificat.

planificat

Performana financiar
-costurile

Costurile

(operaionale i de

Evaluare

costuri Calculare

de RON

mediu actiuni de protecia mediu i ncadrarea lor

de capital) care cuprinse n mediului

sunt

costuri

in costul produselor

asociate costul

aspectelor

de produselor

mediu

ale

produsului sau
procesului
Evaluarea
unei

reinvestirea Costurile
pri

a necesare

venitului pentru proiectelor

proiectele
mbuntire
mediului;

Calculare

proiectelor

de RON

de mediu i ncadrarea lor

mbuntire
mediului

de de
a mbuntir
e a mediulu
n

costuri

costul

66

a in costul produselor

produselor
-

economiile Costuri

realizate

prin reduse

Scderea preului Calculare

produsului

costuri

mediu i ncadrarea lor

reducerea

datorit

datorate reducerii in costul produselor

utilizrii

reducerii

consumului

resurselor,

utilizrii

resurse

prevenirea

resurselor

polurii

de RON

de

sau

reciclarea
deeurilor;

-fondurile

de

cercetare

si

Alocarea de
fonduri din

dezvoltare
utilizate

proiectele

cu

semnificaie de

bugetul

Valoare

fonduri

alocate

si

repartizarea lor pe

Calculare

valoare

fonduri totale i pe

RON

proiecte

proiecte

firmei
pentru
proiectele

mediu

de mediu
-

rspunderea Plata

juridic

amenzilor

referitoare
mediu

la

Identificarea
punctelor

de prejudicii

poluare a mediului

care

poate avea un
impact material
asupra situaiei
financiare

Calculare costurilor de RON

organizaiei.
Indicatori de performan operaionali
Materiale
67

mediului

aduse

- cantitatea de Identificare
materiale

auxiliare

materiale

reciclate

Determinarea

Calcularea

de cantitilor

consumurilor anuale pe

consumate,

sau pe tipuri

categorii de materiale

reciclate

reutilizate

t/an, kg/an

sau

reutilizate pe an

-cantitatea

de Consum

Determinare

Calcularea consumului mc

ap pe unitatea specific apa

consum

specific de apa

de produs

apa/unitatea

de

produs
- cantitatea de Consum

Determinare

ap reutilizat

cantitii de ap ap reutilizat

specific apa

Calcularea cantitii de mc

reutilizat
Servicii care sprijin activitile organizaiei
-cantitatea de

Identificare

Deteminare

materiale

materiale

cantiti

reciclabile

reutilizabile
de

furnizorii

de

servicii
contractate

t/an

materiale cantitilor anuale pe

reciclabile i reciclabile
reutilizabile

folosite

Calcularea
i categorii

reutilizabile

de

materiale reciclabile

folosite

de folosite

de i

reutilizabile

furnizorii

de furnizorii

de folosite de furnizorii

servicii

servicii

de

servicii

contractate

contractate/an

contractate/an

Determinare

Calcul

Energie
-cantitatea

de Identificare

energie utilizat tipuri

de cantiti

pe an sau pe energie

utilizat

unitatea

tipuri/an

de utilizate

produs
-cantitatea

cantiti Kwh, Kcal

energie energie utilizat pe etc

pe tipuri/an sau unitatea
sau de produs

unitatea de produs
din Identificare

fiecare tip de tipuri

energie utilizat

Determinare
de cantiti

energie

utilizat

utilizate

tipuri/an

Calcul

cantiti Kwh, Kcal

energie energie utilizat pe etc

pe tipuri/an sau unitatea
sau de produs
68

unitatea de produs
Utiliti fizice i echipamente
-numrul de ore Identificare
de

nregistrri nr ore Sumarea nr.ore de Nr ore.

funcionare numrul

i funcionare

funcionare/utilaj,ma

pe an pentru un tipurile

de

ina etc.

anumit

maini

echipament

utilaje

din

cadrul firmei
i
nregistrarea
numrului de
ore

de

funcionare/a
n
- numrul de Identificarea
situaii
urgen

de situaiilor de urgen

activiti

Nr.

perioadelor

(de urgen sau a

exemplu,
explozii)

Plan cu situaii de Numrarea

producere

activitilor

de ore/zile
a

unor

accidente

sau care nu sunt

care uzuale

nu sunt uzuale
(de

exemplu ,

nchideri)

pe

an;
-numrul de ore ntocmire
de mentenan plan
preventiv

a mentenan

echipamentului

preventiv

nregistrarea orelor Calcul

de de

mentenan/

mentenan/echipa
ment si pe total an

pe an

69

echipament si an

ore Nr ore

de

consumul ntocmirea

nregistrarea

mediu

de fielor

combustibil

al eviden

parcului

de consumului

autovehicule;

de cantitilor

Calcul

litri

de Litri

de combustibil/parc

a combustibil

autovehicule

de
combustibil

suprafaa Identificare

total de teren suprafee

utilizat

n construcii i

scopuri

de dotri

producie;

Sumare

suprafee Mp

suprafee

construcii i dotri
din cadrul firmei

din

firm

- numrul de Identificare
echipamente cu numrul

nregistrri nr de Sumarea
de echipamente

pri proiectate echipamente

pentru fi uor cu
dezasamblate,
reciclate

nregistrare

nr.de Buc.

utilaje

reciclate

pri

proiectate
i pentru

reutilizate;

fi

uor
dezasamblate,
reciclate

reutilizate
Furnizare i livrare
- numrul de Identificarea
livrri

de catitii

produse pe tip iei livrat

nregistrarea

Calcul cantitilor de Tone

de cantitilor de iei iei livrat

livrat

de transport pe
zi;
-consumul

Identificare

mediu

de mijloace

combustibil

al transport,

parcului

de tipuri

nregistrare
de consum

Calcul

consum Litri

de mediu

combustibil/tip
de mijloc de transport
70

combustibil/an

autovehicule

combustibil

i an

Produse
- numrul de Identificare
uniti

de produse

produse

defecte

secundare

reciclate

generate

pe

unitatea

de

Determinare tipuri Calcularea

Nr/an

cu produse cu defecte numrului

sau sau reciclate/an

de

produse cu defecte
sau reciclate/tip si an

produs;
Deeuri
-cantitatea

de Identificare

deeuri

deeuri/tipuri

nregistrare

Calcularea cantitii Kg,t

cantiti

de deeuri pe tipuri

controlat prin cu precizarea deeuri/tipuri

autorizaii

de procesului

mediu

surs

-cantitatea

Identificare

total

de deeuri/tipuri

deeuri

procese surs

autorizaia de mediu

nregistrare

Cumularea

cantiti

cantitlori

cu precizarea deeuri/tipuri
procesului

si deeuri urmrite prin

si deeuri

pe

Kg,t
de
tipuri

procese surs

deeuri/an

nregistrarea

Calcularea cantitii Kg,t

surs
- cantitatea de Identificare
deeuri
depozitate

cantiti

de cantitii de deeuri de deeuri pe tipuri

pe deeuri

depozitate

pe deeuri/an

amplasamentul

depozitate pe amplasamentul

organizaiei

amplasament

sau

unitatea de produs

societii

ul
organizaiei
Emisii
-zgomotul

Identificare

Msurare

Citire

indicaii dB

msurat ntr-un locaii

cu intensitate zgomot aparatura specific

anumit

i in diferite locaii

zgomot

71

amplasament;

nregistrare
nivel
zgomot/locai
e

-cantitatea

de Identificare

nregistrare

Cumulare

emisii specifice tipuri

de cantiti emisii pe emisii

pe an

pe tipuri i locaii

emisii

cantiti Mc, t/an

locaii
Indicatori de stare a mediului
Aer
-nivelurile

Identificare

medii

de locaii

zgomot

Msurare

indicaii dB

cu intensitate zgomot aparatura

zgomot

msurate

Citire

i in diferite locaii i in

n nregistrare

in

perimetrul

nivel

utilitilor

zgomot/locai

organizaiei

e cu influene

specific
perimetru

perimetru organizaiei

organizaiei

in perimetrul
organizaiei
-concentraia
unui

Monitorizarea nregistrare

anumit poluani

cu concentraii/perioa

Cumulare

concentraii/tipuri de etc.in

poluant n aer efecte in aerul de determinate de poluatori

nconjurtor, n nconjurtor
zonele

timp

Mc,g,kg
mediu funcie de

nconjurtor

natura

alese

poluatorul

pentru

ui

monitorizare

Ap
-concentraia
unui

anumit poluani

poluant
apele

Monitorizarea

nregistrare

cu concentraii/perioa

Cumulare

Mc,g,kg

concentraii/tipuri de etc.in

n efecte in apele de determinate de poluatori in apele funcie de

subterane

sau timp

subterane
72

sau

de natura

subterane sau de suprafa

suprafa

poluatorul

de suprafa

ui

Sol
-

refacerea Indentificarea

nregistrarea

terenului ntr- zonelor poluate perioadei

o

de de reconstrucie

ni

anumit i reconstrucia refacere a solului

zon

solului

concentraiau

Monitorizarea

nui

Cumularea timpului Ore/zile/a

poluant poluanilor

specific

orizonturile
de

nregistrare

Cumulare

Mc,g,kg

concentraii/perioa

concentraii/tipuri de etc.in

de determinate de poluatori n sol

funcie de

timp

natura

la

poluatorul

suprafaa
solului

ui
n

anumite zone
din
apropierea
utilitii
organizaiei;

1. Implementarea politicilor si a programelor

Coca-Cola HBC Romania este preocupata de certificarea tuturor fabricilor de
imbuteliere

conform

standardelor internationale,

recunoscute,

ale

sistemelor

management al calitatii, sigurantei alimentelor, mediu, sanatate si securitate ocupationala.

Toate fabricile noastre din Romania au obtinut urmatoarele certificari:

Calitate (ISO 9001:2008)

Mediu (ISO 1400:2005)

Sanatate & Securitate Ocupationala (OHSAS 18001:2008)

Siguranta Alimentelor (ISO 22000:2005)

2. Indicatorii de performan a managementului
73

de

a. Protejarea resurselor de apa:

Imbunatairea eficientei utilizrii apei;
Parteneriate pentru obtinerea acestora.
b. Protectia climei si reducerea consumului de energie:
Centrale de co-generare (CHP);
Programe de economisire a energiei;
Vehicule hibride si combustibili alternativi;
Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic;
Parteneriate pentru dobandirea acestor proiecte.
c. Ambalaje si reciclare:
Reducerea cantitatii de ambalaj;
Cresterea ponderii de material reciclat din ambalaje;
Promovarea reciclarii si recuperarii;
Reducerea cantitatii de deseuri.
Politi

Facto

Obiectiv inte

Progr

ca de ri de e

Aciuni

am

mediu mediu
Protej Apa,
Echilibr

Progr

area

numrul

am de n

aerul

area

Responsa

Resurs

Term

biliti

en

- ncadrarea Departam Resurs

cerinele entul

de e

semes

mediu i

rezultate de

invest legislaiei de protecia

materi

trul II

lui i solul

lor

iii

mediu( achiz mediului

ale,

2014

impli

economi e

iionarea

financi

cit

ce

cu mediu;

instalaii noi

are

omul

cele

n -

de electroliz

umane

ui

domeni

cantitate

cu

necesa

ul

membrane)

re.

semes

proteci

material

trul II

ei

Management

2013

mediulu

reciclate

ul deeurilor

accident
de

de

i ;

orientar

de

prin

respectarea

ea ctre reducere

legislaiei n

eliminar

domeniu

ea

cantiti

valorificare

cauzelor

deeurilor( n

polurii

emisii

chiderea

eliberate

depozitului

de

74

de

deeuri

semes

nepericuloas

trul II

e);

2010

mbuntire
a

calitii

apelor
reziduale
prin
ncadrarea n
limitele
impuse

de

legislaia

vigoare( mod
ernizarea
staiei

de

control final
i a staiei de
epurare
biologic).

75

IV.9. Informatii necesare pentru determinare indicatori de performanta

Informaii
necesare
Indicator

pentru
determinare

Mod

Sursa
informaiilor

prelucrare

de Beneficiarii
informaii

informaii

indicatori

Managerii de vrf

Selecie,

Managerii de la

indicator
Implementarea politicilor i a programelor
-numrul

de Informaii

Strategia,

obiective

i manageriale

obiectivele i

inte realizate

intele

de

management
-numrul

de Informaii

nregistrrile

sugestii

de manageriale la pe

probleme cumulare,

nivelul

mbuntire a nivelul

de mediu de analize

departamentelor

mediului

la

i de la vrf

fiecrui

nivelul

provenite de la departament

fiecrui

angajai

departament

-numrul

de Informaii

nregistrrile

Cumulare,

probleme analiz efect

Managerii de la

iniiative

manageriale la pe

implementate

nivelul

de mediu de

departamentelor

privind

fiecrui

la

i de la vrf

prevenirea

departament

fiecrui

nivelul

polurii

departament

- numrul de Informaii

nregistrarea

furnizori

de manageriale la furnizorilor

servicii

cu nivelul

contract

care fiecrui

care au sistem
de

au un sistem furnizor

management

de

implementat
76

Selecie

nivelul

Managerii de vrf

management
de

sau certificat

mediu

implementat
sau certificat

- numrul de Informaii

Identificarea

angajai

responsabilit

care manageriale

au incluse n referitoare
fia

Selecie

Managerii vrf

la ilor de mediu

postului responsabilit

fiecrui

responsabilit

ile de mediu a angajat

i de mediu

angajailor

Conformitate
-gradul

de Norme

i Legislaia

in Calcul indicator

Managerii de la

nivelul

conformitate

limite admise vigoare

cu

pentru diveri nregistrrile

departamentelor

reglementrile

poluani

de mediu

i de la vrf

Procedurile de Identificare,

Managerii de la

- numrul de Informaii
constatri
audit

pe

perioad

de sistem

de mediu

o referin

numrare,

nivelul

analizare

departamentelor

mediu

i de la vrf i toi

(proceduri)

angajaii

pentru

responsabilzarea
problemelor
mediu

la

nivelurile

77

de
toate

gradul

de Informaii

Contractele

conformitate al despre

ncheiate

furnizorilor de conformitatea

furnizorii

servicii

cu furnizorilor cu

cerinele

i cerinele

ateptrile

Identificare,
cu analizare

Managerii de la
nivelul
departamentelor
i de la vrf

ateptrile

specificate de organizaiei
organizaie n
contracte
-

timpul Planificarea

necesar

aciunilor

rspunsului

corectare

Plan

de Conultare

de aciuni

nivelul

a corective

departamentelor

sau corectrii incidentelor de specific

i de la vrf

incidentelor de mediu

incidentelor

mediu

de mediu

- numrul de Planificarea

Planurile

aciuni

aciunilor

corective

mediu

Managerii de la

de specifice

Consultare

Managerii de la
nivelul

managementu

departamentelor

identificate

lui integrat de

i de la vrf

care

mediu

au fost

rezolvate

sau

care nu au fost
nerezolvate

78

- numrul de Planificarea

Planurile

exerciii pentru exerciiilor

specifice

situaii

Consultare

Managerii de la
nivelul

de pentru situaii efecturii

urgen

de urgen

departamentelor

exerciiilor

i de la vrf

efectuate

procentul Promptitudine

Planuri

de Consultare

referitor

la a

pregtirea

de n situaii de exerciiilor

departamentelor

urgen

i urgen

i de la vrf

exerciiile

de

rspuns

exerciiilor execuie

Managerii de la

nivelul

care

demonstreaz
promptitudine
a planificat
Performanta financiara
-rspunderea

Reglementril

juridic

referitoare

Documentaia

Consultare

Managerii de la

din de
management

departamentelor

care de

integrat

i de la vrf

poate avea un management

mediu

mediu

la documentaia

nivelul

impact

integrat

material

mediu

de

de

asupra situaiei
financiare

organizaiei
-costurile

Valoarea

(operaionale

costurilor

Evidenele
de contabile

Calculare

Managerii de la

costuri conform nivelul

i de capital) mediu

metodologiei

departamentelor

care

contabile,

i de la vrf

sunt

asociate

costurile
79

de

aspectelor

de

mediu

mediu

ale

constituie

produsului sau

cheltuieli

procesului

indirecte

-fondurile

de Valoarea

Documentele

cercetare

si fondurilor

care

dezvoltare

pentru

utilizate

n proiectele

proiectele

cu mediu

Repartizare

si Managerii de la

prevd calculare

repartizarea

nivelul

fonduri firm

departamentelor

de fondurilor

i de la vrf

firmei

semnificaie de

(financiare)

mediu

economiile Valoarea

realizate

Documentele

prin economiilor

care

Managerii de la

prevd

reducerea

obinute

utilizrii

urma reducerii efectuate

resurselor,

consumului de

prevenirea

resurse

polurii

Consultare

nivelul

n economiile

departamentelor
i de la vrf

sau materii prime

reciclarea
deeurilor

reinvestirea Valoare

unei

pri

a investiiilor

venitului

pentru

pentru

proiectele

proiectele

Documentele
care

Repartizare

si Managerii de la

prevd calculare

repartizarea

nivelul

fondurilor

departamentelor

de investiiilor n necesare

de imbuntire a proiectele de proiectelor

mbuntire a mediului

mbuntire a mbuntire

mediului

mediului

Indicatori de performan operaionali

Materiale

80

mediului

i de la vrf
de
a

-cantitatea de Cantiti
materiale

materiale

prelucrate,

prelucrate

reciclate

de Documentele

Managerii de la

de eviden a specifice pentru nivelul

si consumurilor

sau reciclate/tipuri

reutilizate,

Calcule

de produse an

de

determinarea

departamentelor

materiale consumurilor

reciclate

i de la vrf

specifice,

folosite

reciclrilor

pe

tipuri

de

produse i an
-cantitatea de Consumul de Documentele

Calcule

Managerii de la

ap pe unitatea apa pe unitatea de eviden a specifice pentru nivelul

de produs

de produs

consumurilor

determinarea

departamentelor

de utiliti

consumurilor

i de la vrf

specifice

de

utiliti
cantitatea

de Cantitile de Documentele

ap reutilizat

ap reutilizat

Calcule

Managerii de la

de eviden a specifice pentru nivelul

cantitilor de determinarea
ap reutilizate

cantitilor

departamentelor
de i de la vrf

ap reutilizat
-cantitatea de Cantitile de Documentele
materiale

Calcule

Managerii de la

materiale/unita de eviden a specifice pentru nivelul

utilizate

pe tea de produs

consumurilor

determinarea

departamentelor

unitatea

de

de materiale

consumurilor

i de la vrf

produs

specifice

de

materiale/an

- cantitatea de Cantitile de Documente de Calcule

materiale

materiale

eviden

periculoase

periculoase

consumurilor

utilizate

de

procesul

de

periculoase

a specifice pentru nivelul

determinarea

materiale cantitilor

producie

materiale
periculoase

81

Managerii de la
departamentelor
de i de la vrf

Servicii care sprijin activitile organizaiei

-cantitatea de Servicii

Evidenele

Calcule

materiale

serviciilor

specifice

reciclabile

contractate
i

reutilizabile
folosite

de

furnizorii

de

servicii

contractate i determinare

Materiale
reciclabile

reutilizabile
rezultate

din

servicii , tip i

contractate

evidenele

cantitilor

materialelor

materiale

reciclabile

reciclabile

rezultate

din rezultate

aceste servicii

servicii

-cantitatea sau Servicii

Evidenele

Calcule

tipul

serviciilor

specifice

cantitate

de contractate

deeuri
generate

de

furnizorii

de

servicii
contractate

contractate i determinare

Deeuri
rezultate

din

servicii , tip i
cantitate

Managerii de la
de nivelul
a departamentelor
de (mentenan)
de la vrf
din

Managerii de la
de nivelul
a departamentelor

evidenele

cantitilor

deeurilor

deeuri rezultate de la vrf

rezultate

de (mentenan)

din din servicii

aceste servicii

Energie
-cantitatea de Tipurile

i Evidenele

Calcularea

Managerii de la

energie

de consumurilor

cantitii,

nivelul

cantitile

utilizat pe an energie

de

sau pe unitatea utilizat/tip

rodus i an

de produs

energie cumularea

produsan

i departamentelor

analizarea

(mentenan)

valorilor

de la vrf

calculate
-cantitatea din Tipurile

i Evidenele

Calcularea

Managerii de la

fiecare tip de cantitile

de consumurilor

cantitii,

nivelul

energie

energie

de

energie, cumularea

utilizat

utilizat/tip

produs i an

produs, an

analizarea

(mentenan)

valorilor

de la vrf

calculate
Utiliti fizice i echipamente
82

i departamentelor
i

-numrul

de Echipamente-

ore

de numr,

funcionare pe orele

Evidenele

Calcularea,

tip, departament

cumularea

Managerii de la
si nivelul

de mentenan i analizarea nr de departamentelor

an pentru un funcionare-an

producie

ore

anumit

precum

echipament

altele in care ri

de (mentenan)

si funcionare/tipu

funcioneaz

de la vrf

de

echipamente

echipamente
-suprafaa

de Cldiri

i Evidenele de Cumularea

teren utilizat spaii

n scopuri de amenajate
producie

la

nivelul

cldirilor

i departamentelor

incinta firmei l Tehnic

spaiilor

i de la vrf

pe

amenajate

tipuri

destinaie,

incinta

suprafaa

pe

ocupat

destinaie

de Echipamente-

ore

de numr,

preventiv

suprafeelor

n Departamentu

-numrul
mentenan

Managerii de la

orele

firmei

tipuri

Evidenele de Calcularea,

tip, la

cumularea

de Departamentu

a mentenan/an

l Mentenan

Managerii de la
si nivelul

analizarea nr de departamentelor
ore

echipamentulu

mentenan

i pe an

/tipuri

de (mentenan)

de la vrf
de

echipamente i
an
- numrul de Numrul
situaii
urgen

de situaiilor
(de urgen

Evidena
de situaiilor
urgen

de situaiilor
urgen

exemplu,
explozii)

Analizarea

Managerii de la
de nivelul
departamentelor
i de la vrf

sau

activiti care
nu sunt uzuale
(de exemplu ,
nchideri ) pe
83

an
-

consumul Numrul

mediu

de Evidena

de autovehicule

consumului

Calcularea

Managerii de la

cantitilor

nivelul

combustibil al din parcul auto de

consumate

de departamentelor

parcului

combustibil

i de la vrf

de

combustibil

autovehicule

- numrul de Echipamente

Evidenele de Calcularea,

echipamente

la

cumularea

Departamentu

analizarea nr de departamentelor

cu

uor

pri dezasamblate,

proiectate

reciclate

i l Mentenan

echipamente

pentru fi uor reutilizatedezasamblate,

reciclate

numr,

Managerii de la
i nivelul
(mentenan)

de la vrf
tip,

i componente

reutilizate
Furnizare i livrare
- numrul de Cantitile de Evidenele

Calcularea

Managerii de la

livrri

livrrilor

nivelul

de produse livrate contabile

produse pe tip

privind

departamentelor

de transport pe

livrrile

i de la vrf

zi

produselor

-consumul
mediu

Nr. i tipurile Evidenele

Cumulare

de de mijloace de Compartiment consumuri/tip

Managerii de la
nivelul

combustibil al transport

ului

de mijloace de departamentelor

parcului

Administrativ

transport

de utilizate

i de la vrf

autovehicule
Produse
- numrul de Consumul de nregistrrile

Cumulare

uniti

analizare

de energie

de consum

energie
consumate

si Managerii de la
nivelul
departamentelor

(AQ) i de la vrf

timpul
84

utilizrii
produsului
Deeuri
-cantitatea de Informaii

Fie

deeuri

gestiune

privind

controlat prin cantitile

autorizaii

de deeuri

mediu

de Cumulare
a analizare

de deeurilor

si Managerii de la
nivelul
departamentelor

din

i de la vrf

autorizaia de
mediu

- cantitatea de Cantitatea
deeuri

de Fie

deeuri/tip

depozitate

gestiune

pe deeu

amplasamentul depozitat
organizaiei

de Cumulare
a analizare

deeurilor de

nivelul
departamentelor

n pe

cadrul

si Managerii de la

i de la vrf

amplasament

organizaiei
-cantitatea
total

Cantitatea

de Fie

de deeuri/tip

deeuri

deeu

de Cumulare

gestiune

a analizare

deeurilor

si Managerii de la
nivelul
departamentelor
i de la vrf

Emisii
-zgomotul
msurat
un

Nivel
ntr- zgomot/tip

nregistrrile
de

la analizare

anumit echipament i departamentul

amplasament;

amplasament

nregistrare

de mediu

(acolo unde se

i Managerii de la
nivelul
departamentelor
(Mediu) i de la
vrf

impun
msurtori)

85

-cantitatea de cantitatea
emisii

emisii

specifice pe an

specifice

de nregistrrile
de

i Managerii de la
nivelul
departamentelor

tip emisie i de mediu

(Mediu) i de la

an

vrf
pe nregistrrile

material

tip de material de

specific

specific
n deversat

ap pe unitatea ap
de produs

la analizare

pe/ departamentul

-cantitatea de Cantitatea

deversat

nregistrare

/tip

nregistrare

la analizare

departamentul

i Managerii de la
nivelul
departamentelor

n de mediu

(Mediu) i de la

de

vrf

produs

-cantitatea de cantitatea

pe nregistrrile

emisii n aer de emisii n de

nregistrare

la analizare

i Managerii de la
nivelul

cu potenial de aer

cu departamentul

departamentelor

distrugere

de de mediu

(Mediu) i de la

ozonului

a potenial
distrugere

vrf

ozonului
Indicatori de stare a mediului
Aer
-nivelurile
medii
zgomot
msurate

Nivel
de zgomot/tip

nregistrrile
de

perimetrul

(acolo unde se

utilitilor

impun

organizaiei

msurtori)

Managerii de la

la nivelului mediu nivelul

echipament i departamentul
n amplasament

Calculul

de mediu

de

zgomot, departamentelor

nregistrare
analizare

86

i (Mediu) i de la
vrf

-concentraia
unui

Concentraii

nregistrri

anumit poluani

poluant n aer msurate

nconjurtor,

nregistrare

monitorizare / analizare
la tip de poluant

(Mediu) i de la

n zonele alese n aer, nivel

admis

monitorizare

poluanilor

nivelul
departamentelor

monitorizare

pentru

i Managerii de la

vrf

al

conform
normelor

legislaiei

vigoare

Romnia

mirosul Mirosul

msurat la o resimit
distan

nregistrri

nregistrare

zon

specificat de
utilitile
organizaiei
Ap
-concentraia
unui

Concentraii

anumit poluani

poluant
apele

n msurate

monitorizare / analizare
la tip de poluant

monitorizare
admis

nivelul
departamentelor
(Mediu) i de la

subterane sau n ap, nivel

de suprafa

i Managerii de la

vrf

al

poluanilor
conform
normelor

legislaiei

vigoare

Romnia

87

Sol
-

refacerea Echipamente

terenului ntr-o utilizate

anumit zon

nregistrrile
n de

nregistrare

i Managerii de la

la analizare

nivelul

reconstrucia

departamentul

departamentelor

solului

de mediu

(Mediu) i de la
vrf

- concentraia Concentraii

nregistrri

unui

monitorizare / analizare

poluant poluani

specific

n msurate

nregistrare

i Managerii de la

la tip de poluant

nivelul
departamentelor

orizonturile de monitorizare

(Mediu) i de la

la

vrf

suprafaa n sol, nivel

solului

n admis

al

anumite zone poluanilor

din apropierea conform
utilitii

normelor

organizaiei

legislaiei

vigoare

Romnia

IV.10. Identificarea responsabilitatilor de mediu organizatiei

Nr.
Departament component al
crt
structurii organizationale
Echipa managerial la vrf
1
director general

Responsabilitati de mediu
- Asigura gestiunea principalelor aciuni ale firmei
care au avut, au i pot avea efect asupra mediului ca
de ex. protejarea resurselor naturale, reducerea
polurii i a riscurilor de mediu etc.
- Analizeaz i controleaz cu eficacitate principalii
indicatori de mediu ai firmei, obinnd informaii pe
care le va folosi n comunicarea cu stakeholderii
(clieni, acionari, parteneri de lucru etc.)
88

- Analizeaz i avizeaz politicile i strategiile

propuse n sensul creterii responsabilitii fa de
mediu a firmei
- Examineaz i supravegheaz activitile firmei i
analizeaz punctele critice pentru mediu
- Asigur respectarea n totalitate a prevederilor de
mediu stabilite la nivelul firmei
- Asigur o abordare credibil i riguroas a
anagementului de mediu
- Asigurarea protectiei apei, aerului si solului din
interiorul firmei si in vecinatatea acesteia
- mbuntirea continu a performanelor de mediu
ale
organizaiei, concomitent cu evoluia pe plan
economic i social
- Respectarea cerinelor legale i altor 62 cerine pe
care organizaia le-a adoptat i care sunt aplicabile
aspectelor sale de mediu
- Crearea condiiilor tehnico organizatorice pentru
2

director tehnic

implementarea ISO 14001

- Asigur i urmrete raionalizarea i economisirea
materialelor prime, a apei i a energiei, reducerea
costurilor prin reciclare
- Propune un program de aciuni concrete pentru
atingerea scopurilor de mediu
- Urmrete obinerea de date cu privire la impactul
de mediu asociat cu activitatea fiecrei secii i o
list a
principalelor probleme
- Analizeaz principalii indicatori de mediu ai
firmei i propune politici i strategii n sensul
creterii responsabilitii fa de mediu a firmei
- Iniiaz, planific i conduce schimbri
tehnologice (ex. Tehnologii cu consum de materiale
i energie redus)
- Gospodrirea deeurilor i ambalajelor
- Controlul si analiza emisiilor imisiilor
- Gospodrire a substanelor toxice i periculoase
- Intocmirea si respectarea programul de

89

conformare
- Adoptarea unor tehnici i soluii bazate n primul
rnd pe prevenirea polurii, apoi pe reducerea i
inerea ei sub control
- Asigurarea unui management mai bun al materiilor
prime, al deeurilor rezultate i a unei mai bune
gestionri a apelor reziduale i a emisiilor de
poluani n atmosfer
- inerea sub control a consumurilor de utiliti,
3

director financiar

precum i a riscurilor i polurilor accidentale

- Analizeaz principalii indicatori de mediu ai
firmei i propune politici i strategii n sensul
creterii responsabilitii fa de mediu a firmei
- Urmrete gsirea de resurse interne i externe
pentru achiziionarea de echipamente i utilaje

director de marketing

necesare reducerii impactului asupra mediului a

firmei
- Urmrete selectarea furnizorilor care pot
demonstra faptul c metodele folosite n realizarea
materiilor protejeaz mediul nconjurtor
Monitorizarea
continu

preferinelorconsumatorilor
- Identificarea de noi segmente de pia, de ex.
segmentul verde
- Promovarea imaginii de firm ecocontient
- Propune schimbri efectuate asupra produselor
firmei (ex. folosirea de materiale naturale etc.)
Compartimente i centre de responsabilitate (CR) aflate n directa subordine a directorului
General
5
compartiment resurse umane
- Asigur formarea i sensibilizarea ntregului
personal cu privire la problemele de mediu
- Identific principalele responsabiliti legate de
mediu pe fiecare categorie de angajai i le
menioneaz in fia
postului
- Ia msuri care urmresc implicarea mai mare a
6

compartiment calitate

oamenilor n protecia mediului

Asigur colaborarea cu managementul de mediu n
vederea realizrii unui system integrat calitate
90

mediu
7 Compartiment administrative
8
Protecie civil
9

Dispensar medical

10

Managementul mediului

Asigur luarea tuturor msurilor necesare pentru

prevenirea accidentelor de mediu
Asigur primul ajutor n cazul
producerii de accidente
Inventarierea legislaiei din domeniu i diseminarea
celor
mai relevante informaii n cadrul firmei
- Urmrirea realizrii sistematice a obiectivelor de
mediu
64
- Asigura urmrirea principalilor indicatori vizai,
analiza lor i prezentarea informaiilor relevante
managerului general
- Identificarea celor mai importante efecte de mediu
- Asigur legtura cu autoritile de mediu
- Audit intern i extern
- Definete politicii de mediu
- Monitorizarea indicatorilor de mediu si
respectarea procedurilor de mediu prestabilite
- Raportarea rezultatelor monitorizarii de mediu
factorilor de raspundere ierarhici superiori
- Urmarirea si evidentierea deeurilor i ambalajelor
- Urmarirea si analiza emisiilor imisiilor
- Evidentierea si urmarirea substanelor toxice i
periculoase
- Situaia investiiilor de mediu i stadiul realizrii
msurilor din programul de conformare
- Raportarea catre Agenia de protecia mediului cu
privire la taxe emisii poluani n atmosfer, analiza
factorilor de
mediu, gestiunea deeurilor n unitate.
- mbuntirea continu a performanelor de mediu
ale
organizaiei, concomitent cu evoluia pe plan
economic i
social
- Respectarea cerinelor legale i altor cerine pe
care
organizaia le-a adoptat i care sunt aplicabile
aspectelor sale de mediu
91

- Constientizarea problemelor de 65 mediu la toate

11

Oficiul juridic

nivelurile organizationale
Asigur conformitatea cu legislaia din domeniul
protectiei mediului la nivel national si european

12
Control financiar intern
13
Compartiment paz i control
Compartimente i centre de responsabilitate (CR) aflate n directa
subordine a directorului tehnic
14
birou plan dezvoltare
Dezvolt strategii care urmresc o mai bun
15

CR proiectare-dezvoltare

valorificare a materialelor
-Urmrete dezvoltarea unor produse prietenoase
fa de mediu
-Urmrete dezvoltarea/implementarea unor metode
de lucru care s protejezemediul
-Evaluarea preliminar a impactului pe care
activitile i produsele noi o vor avea asupra
mediului
- Luarea de msuri pentru diminuarea, prevenirea i

16

CR Mecano-energetic

eliminarea polurii mediului

Calculeaz principalii indicatori de mediu ai CR
Mecano energetic Asigur refolosirea intern 66
Luarea de msuri pentru diminuarea, prevenirea i

17

Protecia muncii

eliminarea polurii mediului.

Asigur cursuri ntregului personal privind protecia
muncii (mijloace de protecie, echipamente de
protecie
etc.)
Luarea de msuri pentru diminuarea, prevenirea i

eliminarea polurii mediului

Compartimente i centre de responsabilitate (CR) aflate n directa
subordine a directorului financiar
18
birou contabilitate
Contabilitate mediu
19
birou financiar preuri
Evidentierea in costul produselor a cheltuielilor de
mediu
Evidenta penalizarilor de mediu
20
birou analiz economic
Analiza cheltuielilor de mediu
Compartimente i centre de responsabilitate (CR) aflate n directa
subordine a directorului comercial
21
birou marketing-vnzri
Urmresc conceperea unor strategii care s educe
consumatorul n prelungirea duratei de exploatare a
produsului
- Informarea clienilor despre pericolele pe care
92

22

aprovizionare/transporturi/gestiun

produsele le reprezint fa
de medi
Identificarea celor mai importante efecte de mediu
- Obligarea furnizorilor i subcontractanilor s
respecte
normele i prevederile de mediu aplicate n cadrul
firmei

23

birou export-import

IV.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitor categorii de manageri ai

organizatiei

Decizii de mediu

Indicatori de mediu

Compartiment/centru
de decizie

Implementarea politicilor -numrul de obiective i Managerii

i

programelor

de inte realizate

de

vrf

(general, tehnic, financiar

mediu

contabil, calitate.....
Managerul de mediu
-numrul de sugestii de Directorul tehnic
Managerul de mediu
mbuntire a mediului
provenite de la angajai
-numrul

de

implementate

iniiative Directorul tehnic

Managerul de mediu
privind

prevenirea polurii
Directorul tehnic
numrul de angajai care Managerul de mediu
Responsabilul de mediu
au incluse n fia postului
responsabiliti de mediu

93

numrul de furnizori de Directorul tehnic

Directorul economic
servicii cu contract care
Managerul de mediu
au
un
sistem
de Responsabilul de mediu
management de mediu
implementat

sau

certificat
Conformitate

-gradul de conformitate Managerul general

Directorul tehnic
cu reglementrile
Managerul de mediu
- numrul de constatri Directorul tehnic
Managerul de mediu
de audit pe o perioada
gradul de conformitate al Managerii

de

vrf

furnizorilor de servicii cu (general, tehnic, financiar

cerinele

ateptrile contabil, calitate.....

Managerul de mediu
specificate de organizaie
n contracte
timpul

necesar Directorul tehnic

Directorul economic
rspunsului sau corectrii
Managerul de mediu
incidentelor de mediu
Responsabilul de mediu
numrul

aciuni Directorul tehnic

Directorul economic
corective
identificate
Managerul de mediu
care au fost rezolvate sau Responsabilul de mediu
care

de

nu

au

fost

nerezolvate
numrul

de

exerciii Directorul tehnic

Directorul economic
pentru situaii de urgen
Managerul de mediu
efectuate
Responsabilul de mediu

94

procentul

referitor

la Directorul tehnic
Directorul economic
pregtirea de urgen i
Managerul de mediu
exerciiile de rspuns Responsabilul de mediu
care

demonstreaz

promptitudinea
planificat
-rspunderea

juridic Managerul general

Directorul economic
referitoare la mediu care
Directorul Tehnic
poate avea un impact Managerul de mediu
material asupra situaiei
financiare a organizaiei
-costurile (operaionale i Directorul economic
Directorul Tehnic
de capital) care sunt
Managerul de mediu
asociate aspectelor de
mediu ale produsului sau
procesului
-fondurile de cercetare si Directorul economic
Managerul de mediu
dezvoltare utilizate n
Performanta financiara

proiectele cu semnificaie
de mediu
reinvestirea unei pri a Directorul general
Directorul economic
venitului
pentru
Directorul Tehnic
proiectele
de Managerul de mediu
mbuntire a mediului
economiile realizate prin Directorul economic
Directorul Tehnic
reducerea
utilizrii
Managerul de mediu
resurselor,
prevenirea
polurii sau reciclarea
deeurilor

95

Performanta operaional -cantitatea de materiale Directorul Tehnic

Managerul de mediu
in ceea ce privete:
prelucrate, reciclate sau
materialele
reutilizate, folosite
-cantitatea de ap pe Directorul Tehnic
Responsabil SPP
unitatea de produs
cantitatea de materiale Directorul Tehnic
Responsabil SPP
periculoase utilizate n
Managerul de mediu
procesul de producie
-cantitatea de materiale Directorul Tehnic
Responsabil SPP
utilizate pe unitatea de
produs
cantitatea

de

reutilizat

ap Directorul Tehnic
Responsabil SPP

Performana operaional -cantitatea de materiale Directorul comercial

Managerul de mediu
in ceea ce privete:
reciclabile i reutilizabile
serviciile care sprijin
folosite de furnizorii de
activitile firmei
servicii contractate
-cantitatea sau tipul de Directorul comercial
Managerul de mediu
deeuri
generate
de
furnizorii

de

servicii

contractate
Performanta operaional -cantitatea
in ceea ce privete:
energia

de

energie Directorul tehnic

Managerul
mecano
utilizat pe an sau pe
energetic
unitatea de produs
Responsabil SPP
-cantitatea din fiecare tip Directorul tehnic
Managerul
mecano
de energie utilizat
energetic
Responsabil SPP

96

Performanta operaional -numrul

in ceea ce privete:
utilitile
fizice
echipamentele

de Directorul tehnic
Responsabil SPP
funcionare pe an pentru

de

ore

un anumit echipament
-suprafaa

de

teren Directorul tehnic

Manager mediu
utilizat n scopuri de
producie
-numrul

de

ore

de Directorul tehnic
Managerul de mediu
mentenan preventiv a
Manager
mecano
echipamentului pe an
energetic
numrul de situaii de
Directorul tehnic
Managerul de mediu
explozii) sau activiti Manager
mecano
urgen

(de

exemplu,

care nu sunt uzuale (de energetic

exemplu , nchideri ) pe
an
consumul

mediu

de Directorul economic
Managerul de mediu
combustibil al parcului
Responsabil SPP
de autovehicule
numrul de echipamente Directorul tehnic
Managerul de mediu
cu pri proiectate pentru
Manager
mecano
fi uor dezasamblate,
energetic
reciclate i reutilizate
Performanta operaional numrul de livrri de Manageri
in ceea ce privete:
furnizarea i livrarea

produse

pe

tip

transport pe zi

-consumul

mediu

mecano

de energetic
Manager comercial
Director economic

de Directorul economic
Manager
mecano
combustibil al parcului
energetic
de autovehicule

97

Performanta operaional numrul de uniti de Directorul tehnic

Manager calitate
in ceea ce privete:
energie consumate n
Responsabil SPP
produsele
timpul
utilizrii
produsului
Performanta operaional -cantitatea
in ceea ce privete:
deeurile

de

deeuri Managerul de mediu

Manager general
controlat prin autorizaii
de mediu
-cantitea de deeuri pe an Directorul tehnic
Directorul financiar
sau pe unitatea de produs
Managerul de mediu
Manager calitate
Manageri CR
- cantitatea de deeuri Directorul tehnic
Manager calitate
depozitate
pe
Directorul economic
amplasamentul
Managerul de mediu
Responsabil SPP
organizaiei

Performanta operaional -zgomotul msurat ntr- Directorul tehnic

Manager
mecano
in ceea ce privete:
un anumit amplasament;
emisiile
energetic
Managerul de mediu
-cantitatea

de

specifice pe an

emisii Directorul tehnic

Manager
mecano
energetic
Managerul de mediu

-cantitatea de material Directorul tehnic

Managerul de mediu
specific deversat n ap
Manager
mecano
pe unitatea de produs
energetic
-cantitatea de emisii n Directorul tehnic
Managerul de mediu
aer cu potenial de
distrugere a ozonului

98

Starea mediului - AER

-nivelurile
zgomot

medii
msurate

perimetrul

de Directorul tehnic
Managerul de mediu
n

utilitilor

organizaiei
-concentraia unui anumit Directorul tehnic
Managerul de mediu
poluant
n
aer
nconjunrtor, n zonele
alese pentru monitorizare
mirosul msurat la o Directorul tehnic
Managerul de mediu
distan specificat de
utilitile organizaiei
Starea mediului - APA

-concentraia unui anumit Directorul tehnic

Managerul de mediu
poluant
n
apele
subterane

sau

de

suprafa
Starea mediului SOL

refacerea terenului ntr-o Directorul tehnic

Managerul de mediu
anumit zon
concentraia unui poluant Directorul tehnic
Managerul de mediu
specific n orizonturile de
la suprafaa solului n
anumite

zone

apropierea

din
utilitii

organizaiei

99

IV.12. Intocmirea diagramei de relatii pentru fiecare compartiment al structurii organizationale

Manager general
Sectia instalatii

Sectia distributie

Indicatori de mediu
List cu probleme de
mediu
Indicatori de mediu
List cu probleme de mediu

DIRECTOR

List cu probleme de
mediu

Indicatori de mediu
Sectia combustibil

propuneri
pentru o bun
valorificare a
materialelor

List cu probleme de
mediu

Informaii privind
nivelul de cunoatere al
angajailor privind
protecia mediului
Propuneri de cursuri

Birou
plan dezvoltare

100

PSI

Paz i protecia
mediului

TEHNIC

Indicatori de mediu
Atelier chimic

Informaii privind
nivelul indicatorilor
Propuneri de
strategii/aciuni i
politici de mediu
Informaii/date privind
starea mediului

Informaii privind
impactul
activitilor/produselor
firmei asupra mediului
Idei de produse no

Dezvoltare investiii i
activitatea seciei
intervenii

101

Bibliografie

1.
2.
3.
4.
5.

Lupu Luminita-Note de curs

www.regielive.ro
http://www.cchbcjobs.ro/
http://www.coca-colahellenic.ro/
http://www.actionamresponsabil.ro/membru-retea/coca-cola-hbc-

romania
6. http://www.scribd.com/doc/75468622/Tehnici-Promotion-AleUtilizate-de-Coca-Cola-HBC-Romania
7. http://www.scribd.com/doc/75808312/Micromediul-si-macromediul
8. http://www.coca-colahellenic.ro/Towardssustainabilit/Environment/
9. http://www.cocacolahellenic.ro/Towardssustainabilit/Reportingourprogress/
10. www.coca-colahellenic.com

102