Sunteți pe pagina 1din 73

Universitatea de Vest din Timişoara

Facultatea de Sociologie şi Psihologie


Master European “Social Inclusion in Europe”

Imaginea minorităţilor sociale


în presa scrisă pe internet

- Studiu comparativ între România şi Marea Britanie -

Lucrare de disertaţie

Coordonator lucrare: Conf. Univ. Dr. Alin Gavreliuc Autor: Cristina Pop

Timişoara, Iulie 2008


Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Cuprins
Introducere..................................................................................................................................2
1. Reprezentările sociale – grila de interpretare a imaginii “celuilalt”.......................................4
1.1. Rolul şi mecanismul de formare a reprezentărilor sociale..............................................4
1.2. Prejudecata, o specie aparte de stereotip.........................................................................7
1.3. De la prejudecată la discriminare....................................................................................8
2. Dimensiuni culturale şi rolul lor în conturarea portretului minoritarului.............................13
2.1. Modelul Hofstede..........................................................................................................13
2.2. Caracterizarea culturii britanice şi a celei române pe baza modelului Hofstede...........19
2.2.1. Marea Britanie.......................................................................................................19
2.2.2. România.................................................................................................................20
2.2.3. O scurtă comparaţie între cele două culturi privind aspectele legate de
incluziunea/ excluziunea socială......................................................................................22
3. Internetul ca teritoriu social. Presa scrisă pe internet............................................................24
3.1. Societatea informaţională..............................................................................................24
3.2. Spaţiul virtual ca teritoriu de manifestare a incluziunii/excluziunii sociale.................25
3.3. Presa online...................................................................................................................29
3.3.1. Mass media – actor social, facilitator şi oglindă a societăţii.................................29
3.3.2. Particularităţi ale presei scrise difuzate prin intermediul internetului...................31
4. Cercetarea realizată...............................................................................................................33
4.1. Obiective.......................................................................................................................33
4.2. Ipoteze...........................................................................................................................33
4.3. Descrierea metodologiei................................................................................................34
4.4. Rezultatele obţinute pentru Marea Britanie...................................................................37
4.4.1. Observaţii generale................................................................................................37
4.4.2. Minorităţile în presa online britanică – o vedere de ansamblu..............................38
4.4.3. Imaginea femeilor, ca minoritate socială, în presa britanică online......................40
4.5. Rezultatele obţinute pentru România............................................................................43
4.5.1. Observaţii generale................................................................................................43
4.5.2. Minorităţile în presa online din România – o vedere de ansamblu.......................44
4.5.3. Imaginea etniei rrome în presa românească pe internet.........................................46
4.6. Compararea rezultatelor obţinute pentru cele două ţări. Verificarea ipotezelor...........49
5. Concluzii...............................................................................................................................54
Bibliografie...............................................................................................................................55
Anexe........................................................................................................................................56

-1-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Introducere

În contextul actual al globalizării şi, în particular, al unei Europe în formare ca o “mare


familie”, excluziunea socială este un subiect de mare importanţă. Confruntat cu noi şi noi
variante ale unui “celălalt” – “străin” sau “anormal” sau doar diferit – care cere drepturi egale
cu ale “noastre”, individul din lumea postmodernă este pus tot mai des în situaţii în care se
simte nevoit să apere un teritoriu simbolic ce până de curând îi aparţinea. Felul în care îi
privim pe aceşti “ceilalţi” stă la rădăcina acţiunilor pe care le vom întreprinde în ceea ce-i
priveşte. Iar “ochelarii” prin care privim depind în mare măsură de felul în care ne-a modelat
societatea în care ne-am format.

Acest studiu urmăreşte felul în care minorităţile sunt privite în Romînia şi într-o altă ţară din
Uniunea Europeană, luând ca măsură imaginea pe care le-o conturează ziarele online prin
intermediul redactorilor, dar şi al cititorilor lor. Am considerat de interes aceste reprezentări
pe de o parte pentru că presa dă o bună măsură a subiectelor care preocupă societatea şi a
modului în care ele sunt privite, şi pe de altă parte pentru că presa este unul din instrumentele
prin care societatea în care trăim îşi pune amprenta pe grila prin care interpretăm realitatea,
deci şi imaginea “celuilalt”. În cazul particular al presei pe internet, am considerat important
faptul că mediul online, prin interactivitatea sa, oferă şansa surprinderii reacţiilor pe care
publicul le are la articolele din ziare. De asemenea, internetul ca teritoriu social este un
subiect încă nou, la care ştiinţele sociale mai au încă multe de investigat.

A doua ţară aleasă pentru studiu este Marea Britanie, din mai multe motive:
– accesibilitatea materialului de studiu din punctul de vedere al limbii în care sunt scrise;
– profilul cultural (conform modelului Hofstede) mult diferit de cel al României, oferind
posibilitatea de a compara aspectele legate de excluziunea socială pe mai multe
paliere;
– este unul dintre cei mai vechi membri ai Uniunii Europene şi un reper în orice discuţie
privind civilizaţia europeană.

Lucrarea porneşte de la lămurirea conceptelor teoretice privind reprezentările sociale, cu


accent pe prejudecăţi şi rolul lor în fenomenele de discriminare. Continuă cu câteva noţiuni de
psihologie interculturală, prezentând modelul Hofstede şi implicaţiile acestuia în sfera
excluziunii sociale, precum şi cu schiţarea trăsăturilor culturii britanice şi a celei române pe
baza acestui model. O secţiune teoretică este dedicată internetului ca teritoriu social, în acelaşi
context al excluziunii sociale.

-2-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

În partea aplicativă va fi descrisă, la modul general, prezentarea minorităţilor în presa online


din cele două ţări, observând “despre cine se vorbeşte” şi “în ce manieră se vorbeşte despre
ei”. O analiză mai detaliată va fi făcută pentru câte o minoritate din fiecare ţară, pentru a
surprinde imaginea pe care i-o construiesc autorii şi cititorii articolelor – este acestă imagine
pozitivă sau negativă? Este ea bazată pe anumite stereotipuri?

Scopul final este, pe de o parte, de a verifica dacă modelul cultural se dovedeşte un bun
predictor al atitudinii faţă de minorităţi. Pe de altă parte, consider că este interesant pentru noi,
românii, să vedem cum ne situăm, pe o ipotetică scară a tendinţelor spre excluziune socială,
faţă de una dintre “surorile mai mari” din Uniunea Europeană. Este o şansă de a ne privi pe
noi înşine, ca naţie, mai obiectiv, de a ne da seama care sunt piedicile interne în evoluţia
noastră ca o societate caracterizată prin coeziune, şi, de ce nu, de a învăţa de la alţii acolo
unde ei sunt înaintea noastră.

-3-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

1. Reprezentările sociale – grila de interpretare a imaginii “celuilalt”

1.1. Rolul şi mecanismul de formare a reprezentărilor sociale


Aflându-ne în faţa unei analize a modului în care indivizii unei societăţi îşi articulează
imaginea indivizilor ce aparţin de anumite grupuri sociale, vom porni de la ceea ce psihologia
socială numeşte “reprezentare socială”, acceptând definirea acestui concept ca “un ansamblu
de imagini mentale proprii unei realităţi sociale ce întreţin consensul unui grup şi care asigură
solidaritatea comunitară” (Gavreliuc, 2003).

Important în înţelegerea formării şi funcţionării reprezentărilor sociale este dinamismul


acestora, aspect evidenţiat pentru prima oară de către Serge Moscovici, considerat părintele
acestui concept. Acesta situează reprezentarea socială într-o poziţie intermediară între concept
(care extrage şi organizează sens din real) şi imagine (care reproduce realul) (Moscovici,
1984, “Psyhologie sociale”, apud Gavreliuc, 2003). Totodată, aflându-se la intersecţia dintre
conştiinţa individuală şi mentalul colectiv, reprezentarea socială este modelată de
interacţiunea dintre aceste două nivele de reprezentare a realităţii. Ea este astfel modificată
odată cu reaşezarea subiectului social care le-a asimilat într-un alt context comunicaţional,
redimensionând tipul, sensul şi intensitatea raporturilor cu centrii de promovare a mesajelor şi
influenţelor (Gavreliuc, 2003).

Pornind de la modelul lui Moscovici, psihosociologul francez Jean Claude Abric


sistematizează o structură internă a reprezentărilor sociale, constituite, în viziunea sa, din
nodul central (nucleul esenţial, în jurul căruia se va coagula reprezentarea) şi elementele
periferice (precumpănitor funcţional, mai flexibil, parte vie şi mobilă a reprezentării,
integratoare în realitatea concretă) (Abric, “Pratiques et représentations sociales”, 1994, apud
Gavreliuc, 2003). În tabelul 1 este prezentat acest model aşa cum a fost descris de autorul său,
preluat din sursa bibliografică anterior menţionată.

Modelul este completat prin identificarea tipurilor de transformări pe care le poate suferi
această structură:
– transformarea rezistentă: nodul central nu este modificat, doar sistemul periferic
negociază integrarea unor elemente străine;
– transformarea progresivă: noul mod de acţiune, care determină transformarea
sistemului periferic, nu este în contradicţie cu profilul nodului central, ducând la o
împletire treptată a noilor practici cu elementele sistemului central, şi deci la o

-4-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

transformare secvenţială a reprezentării;


– transformarea abruptă: nodul central este afectat, fără intermedierea sistemului
periferic, sub acţiunea noi practici durabile, repetitive şi cu un impact social însemnat,
care pun în discuţie însuşi nucleul tare al sistemului central. Astfel, reprezentarea va fi
complet reconfigurată, nemaiputând conserva vechile profiluri decât sub forma unor
remanenţe remodelate.

Tabelul 1. Structura internă a reprezentării sociale – modelul Abric


Sistemul central Sistemul periferic
- întreţine legătura cu memoria colectivă şi - permite integrarea experienţelor şi istoriilor
istoria grupului; individuale;
- este consensual: defineşte omogenitatea - suportă eterogenitatea grupului;
grupului;
- stabil; - suplu;
- coerent; - suportă contradicţiile;
- rigid;
- rezistent la schimbare; - evolutiv;
- puţin sensibil la contextul imediat; - sensibil la contextul imediat;
Funcţii: Funcţii:
- generează semnificaţii ale reprezentării; - permite adaptarea la realitatea concretă;
- determină organizarea sa. - permite diferenţierea conţinuturilor;
- protejează sistemul central.

Revenind la mecanismul de formare a reprezentărilor sociale, prin interacţiunea dintre


conştiinţa personală şi cea colectivă, se cuvine menţionat un aspect de interes pentru
cercetarea de faţă, şi anume modurile în care aceste reprezentări pot fi modificate sub acţiunea
sistemelor comunicaţionale. Acestea au fost identificate de Serge Moscovici în lucrarea sa
“La psychanalise, son image et son public” (apud Gavreliuc, 2003):
– difuziune: se transmit informaţiile, se răspunde unor nevoi de satisfacere a interesului
public pentru o anumită temă şi se produc opinii (în cazul analizat de Moscovici,
agentul informaţional îl constituiau, la această categorie, ziarele de mare tiraj);
– propagare: acest tip de raport operează la nivelul atitudinilor, prin stabilirea unui
raport cu receptorii pe baza unei viziuni organizate asupra lumii, şi “educă” un set de
răspunsuri coerente la întrebările publicului (în lucrarea lui Moscovici, la această
categorie intrau ziarele subordonate Bisericii Catolice);

-5-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

– propagandă: se conformează unor raporturi sociale puternic antagoniste, alimentează


viziuni conflictuale asupra lumii propuse de sursă şi de o grupare adversă, refuză orice
perspectivă alternativă şi sfârşeşte prin conturarea unui stereotip depreciativ
(Moscovici a identificat acest mod de raportare ca fiind specific presei militante
apropiate de cercurile comuniste ale vremii). Pe această cale se conduce la
popularizarea unor reprezentări asupra subiectului vizat ce simplifică semnificativ
realitatea, reduce complexitatea şi diversitatea fenomenului la câţiva stimuli bine
precizaţi, ducând la formarea unei reacţii instantanee şi inconştiente faţă de subiect a
celui care, în urma receptării repetate a acesti imagini, ajunge să şi-o însuşească.

Mecanismul stereotipizării este descris prin următorii doi paşi (Gavreliuc, 2003):
– obiectivarea, prin care abstractul este transformat în concret, conceptul în imagine sau
nod figurativ. În acest fel, obiectul vizat îşi pierde din profunzime şi nuanţare,
reducându-se la o schemă a cărui acces spre difuzarea în spaţiul mental colectiv este
mult mai facil decât accesul conceptului iniţial. Se produce astfel ceea ce Moscovici
numea “naturalizarea reprezentărilor”: schema figurativă, separată de teoria iniţială, nu
mai este o construcţie abstractă şi inaborabilă, ci devine un patrimoniu comun
(Gavreliuc, 2003);
– ancorarea, stadiu în care categoria nouă este adăugată la ansamblul celor stăpânite şi
consolidate. În final se produce atribuirea de funcţionalitate, obiectul social vizat
devenind clasat şi denumit, ducând astfel la o îmblânzire a necunoscutului.

Sunt prezentate în continuare cele două roluri vitale ale reprezentărilor sociale, în viziunea lui
Adrian Neculau (apud Gavreliuc, 2003):
– convenţionalizarea obiectelor, persoanelor şi evenimentelor cu care o persoană se
confruntă, clasificarea acestora astfel încât necunoscutul e transformat în familiar;
grila prin care necunoscutul e interpretat pentru a fi “înţeles” este însă determinată în
mare măsură de mediul social integrator, căci “nicio minte nu e liberă de efectele unei
condiţionări preliminare, impusă de reprezentări, limbaj şi cultură” (Moscovici, apud
Gavreliuc, 2003).;
– prescrierea la nivel atitudinal, pentru că nu numai contextul prezentului desemnează
“ceea ce ar trebui să gândim”, ci şi moştenirea simbolică, puternic determinată de
memoria colectivă.

Ajungem, aşadar, la evidenţierea strânsei conexiuni dintre reprezentările sociale şi conceptele

-6-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

incluziunii/excluziunii sociale, prin rolul acestor reprezentări de a direcţiona atitudinile şi,


prin acestea, comportamentele indivizilor dintr-o societate.

1.2. Prejudecata, o specie aparte de stereotip


În contextul deschiderii unei societăţi spre includerea minorităţilor din cadrul ei, un reper
important îl constituie prejudecăţile existente în rândurile indivizilor din acea societate.

Prejudecata este definită ca atitudinea în general negativă îndreptată înspre membrii unui
grup, întemeiată pe simpla apartenentţă a “subiecţilor ţintă” la acel grup (Gavreliuc, 2002). Ne
aflăm, deci, în faţa unui stereotip, în genere negativ, ale cărui caracteristici principale sunt
sumarizate în continuare.

Prejudecăţile reprezintă o atitudine operaţională ce permite o gestionare mai facilă a


informaţiei din mediul social (Gavreliuc, 2002). Această trăsătură ţine de perspectiva cogniţiei
sociale, care consideră stereotipurile drept mecanisme mintale de economisire a energiei
(Iacob, 2003). Aceeaşi sursă bibliografică descrie cele două tipuri de strategii de procesare a
informaţiei: top-down (bazată în cea mai mare parte pe informaţia anterioară) şi bottom-up (în
care predomină informaţia nouă, datele observate) şi observă că stereotipurile (deci şi
prejudecata) favorizează strategiile de tip top-down, desconsiderând, în mare măsură, noile
informaţii. Astfel, informaţiile deja deţinute şi cristalizate sub forma stereotipului, sau cele noi
convergente cu primele, sunt mai des frecventate şi rememorate cu o mai mare fidelitate decât
cele care nu converg cu prejudecata (Gavreliuc, 2002). Mai ales dacă acest mecanism al
autoconfirmării nu este supus influenţei experienţei nemijlocite şi confruntării cu faptele, el
duce la un fenomen recurent de întărire şi, în final, la permanentizarea prejudecăţii.

O altă trăsătură importantă a prejudecăţii este puternica ei încărcătură afectivă. Deprecierea


celui vizat de prejudecată nu se limitează la nivelul cognitiv, ci se traduce în emoţii şi
sentimente pregnant negative faţă de acesta, de la nelinişte şi anxietate până la revoltă şi
dispreţ (Bodenhausen et al., 1994, apud Gavreliuc, 2002), însoţite de expectanţe şi credinţe
neliniştitoare în privinţa subiectului şi, mergând chiar mai departe, de tendinţa de a transfera
în planul comportamental aceste stări cognitive şi afective.

Puternica semnificaţie afectivă face ca prejudecata să fie activată în mod spontan, în


defavoarea unei evaluări de natură predominant raţională. În plus, cu cât mai frecvent sunt
folosite categoriile care compun prejudecata, cu atât mai accesibilă devine aceasta şi invers,
ajungându-se la activarea automată a prejudecăţii (Gavreliuc, 2002). Ajungem asftel din nou

-7-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

la mecanismul consolidării prejudecăţii prin autoconfirmarea ei repetată.

În acelaşi timp, unele experimente (Macrae, Bodenhausen, Milne, 1998, apud Gavreliuc,
2002) au dovedit că, în mod surprinzător, prejudecăţile sunt reîntărite şi în cazul extremei
opuse, adică al suprimării gândurilor stereotipe.

Alte cercetări (Stangor, McMillan, 1992, apud Iacob, 2003) au dus la concluzia că, de obicei,
ne amintim mai bine informaţia care este incongruentă cu stereotipurile decât cea care este
congruentă cu acestea, ca rezultat al producerii mecanismului atenţiei automate. Reamintirea
este mai fidelă pentru că informaţia incongruentă cu stereotipul declanşează un proces
atributiv, necesar pentru găsirea unui sens al incongruenţei. În urma acestui proces, informaţia
incongruentă nu mai apare ca neconcordantă cu aşteptările iniţiale. Ca urmare a procesării
atributive, fie sensul iniţial este schimbat, ducând deci la o diminuare a stereotipului, fie
aspectele incongruente sunt diminuate sau trec printr-o schimbare de sens, caz în care regăsim
mecanismul de consolidare a stereotipului. Măsura în care o persoană se angajează într-un
astfel de efort cognitiv pentru a-şi explica inconsistenţele între noile informaţii şi cele din
memorie depinde în mare parte de existenţa sau absenţa alternativelor de eliminare sau
reinterpretare a informaţiei (Iacob, 2003).

Aşadar, stimulată în mod corespunzător, memoria poate ajuta şi la diminuarea stereotipurilor.


Descrierea acestui proces ţine însă de câmpul cogniţiei sociale. În cazul prejudecăţii,
puternica dominantă afectivă duce la o rezistenţă crescută în faţa reconfigurării informaţiei
deja întipărite în memorie, anumite experimente ajungând chiar să măsoare tăria inerţiei
prejudecăţii; deşi diferă de la un individ la altul, prezenţa ei este de netăgăduit (Gavreliuc,
2002).

În contextul cercetării de faţă, este interesant de urmărit dacă elemente care construiesc
anumite prejudecăţi despre minorităţile din România şi Marea Britanie sunt prezente în
articolele care tratează teme legate de aceste grupuri sociale, precum şi modul în care ele apar
– reconfirmate sau, dimpotrivă, printr-o sugerare sau declarare a necesităţii interzicerii lor din
sistemul valoric al cititorului. Ambele situaţii vor sugera că articolul în cauză nu a putut decât
contribui la consolidarea prejudecăţilor preexistente.

1.3. De la prejudecată la discriminare


Cogniţia socială evidenţiază rolul stereotipurilor în gestionarea informaţiilor, ele ajutând la
organizarea memoriei în categorii uşor de identificat, precum şi la orientarea în raport cu

-8-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

necunoscutul, care devine astfel mai uşor de interpretat prin raportarea lui la categoriile deja
cunoscute. Diferite studii au demonstrat chiar că activarea stereotipurilor creşte performanţa
în efectuarea sarcinii, îndeosebi în cazul sarcinilor complexe (Gavreliuc, 2002).

Aşadar, rolul stereotipurilor în plan cognitiv se dovedeşte a avea şi o latură în mod evident
pozitivă. În ciuda acestui fapt, Luminiţa Iacob observă că “abordările clasice ale
stereotipurilor, realizate din perspectiva motivaţională şi comportamentală, au evidenţiat cu
precădere erorile de percepţie şi de relaţionare socială pe care aceste imagini simplificate la
favorizează” (Iacob, 2003). Este, poate, uşor de înţeles prevalenţa acestei orientări în lumina
istoriei secolului XX, în care discriminarea pe criterii etnice şi rasiale a prins o amploare greu
de imaginat şi de acceptat de către mintea umană, chiar într-o privire retrospectivă. Iar
discriminarea nu este altceva decât, aşa cum o numeşte Gavreliuc (2002), “prejudecată în
act”.

O definire mai riguroasă şi cuprinzătoare descrie discriminarea ca “acel comportament


negativ care are ca ţintă obiectul unei prejudecăţi – de regulă membrul unui out-grup – pe
baza unui stereotip social, precum cel impus de statusul etnic, rasial, economic sau
confesional al «celuilalt»” (Gavreliuc, 2002).

Psihologia socială susţine că atitudinile au un considerabil potenţial acţional, chiar dacă


ipoteza convergenţei dintre atitudini, opinii şi comportamente nu se verifică în practică, sub
influenţa a numeroşi factori de natură socială – presiunea conformismului şi normele grupului
fiind doar două exemple de cauze care duc la inhibarea atitudinilor ce ar putea fi evaluate
drept “neadecvate” de către grup sau chiar de către subiect, prin internalizarea acestei
evaluări. Astfel, Devine şi Monteith (apud Gavreliuc, 2002) arată că activarea unei
prejudecăţi, conştientizată ca atare de către subiect, generează o stare de puternic disconfort
emoţional, însoţită de un acut sentiment de vinovăţie greu de gestionat, care determină
subiectul să controleze manifestarea prejudecăţii în planul acţiunii şi chiar să respingă pe
viitor exteriorizarea ei. Se dovedeşte deci importanţa conştientizării naturii injuste a
prejudecăţii, ca punct de plecare pentru inhibarea comportamentelor pe care le-ar putea
genera.

La extremă, discriminarea ia forma agresivităţii manifeste. Sub această înfăţişare, fenomenul


s-a diminuat considerabil în societăţile occidentale contemporane, păstrându-şi totuşi
influenţa în alte arii culturale – Balcanii, Extremul Orient sau lumea islamică (Swim et al.,

-9-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

1995, apud Gavreliuc, 2002). Nici evoluţia din lumea occidentală nu echivalează însă cu
dispariţia fenomenului, ci doar cu sublimarea lui în noi forme, mai subtil, cum e noul rasism.
Acestea sunt cu atât mai greu de identificat la o privire superficială, cu cât la nivel formal,
declarativ, ele resping discriminarea. Totuşi, ele nu sunt cu nimic mai puţin primejdioase
decât manifestările cărora le-au luat locul. În practică, efectul lor poate fi observat sub forma
unei segregări sociale neexplicite, la nivelul educaţiei, statusului social sau rezidenţial (Swim,
apud Gavreliuc, 2002). Astfel, lupta pentru teritorii simbolice continuă să se ducă între “noi”
şi “ceilalţi”, în ciuda discursului conciliant, iar pe termen mediu şi lung activarea acestui tipar
atitudinal este chiar mai dăunătoare decât discriminarea clasică, ducând la adâncirea clivajelor
sociale (Gavreliuc, 2002).

Studiile menţionate anterior arată şi modul în care rasismul modern reconfigurează rasismul
clasic prin cel puţin trei registre atitudinale:
– respingerea de facto a recunoaşterii discriminării împotriva “celuilalt”: “Tratamentul
injust la adresa ţiganilor este o invenţie în România de azi, ei beneficiază de toate
drepturile posibile, chiar prea multe!”;
– respingerea cererilor minorităţilor pentru un tratament egal în numele unui principiu
supraordonat: “Să mai termine odată, nu acestea sunt adevăratele probleme ale ţării!”;
– hrănirea resentimentului privitor la drepturile acordate deja minorităţilor: “În anii din
urmă s-a acordat o importanţă exagerată problemei ungurilor, mass-media a intrat într-
un joc vinovat tratând această problematică doar de dragul senzaţionalului”.

O altă formă travestită a discriminării este aceea a acordării unor favoruri, motivate de
urmărirea obţinerii unor avantaje, urmată de desconsiderarea subiectului, din momentul în
care atitudinea favorabilă de la început nu îşi mai găseşte motivaţia, şi chiar de semnificative
pierderi simbolice şi psihologice ale celui ce va trebui să plătească, pe termen lung şi la valori
mult mai mari decât cele reale, costurile pentru favoarea iniţială (Gavreliuc, 2002). La nivel
intergrupuri, acelaşi mecanism îl putem exemplifica prin situaţiile în care o societate acordă
beneficii unei minorităţi, motivate de presiuni externe (cum ar fi condiţiile de aderare la
Uniunea Europeană), iar mai apoi aceste beneficii sunt mereu folosite ca un pretext pentru
refuzul unei înaintări pe calea unei adevărate includeri sociale a respectivei minorităţi.

Rămânând în aceeaşi sferă a prejudecăţilor manifestate la nivel social, dar orientându-ne


atenţia spre rădăcinile prejudecăţilor, menţionăm aici două surse majore de activare a acestora
(Gavreliuc, 2002):

- 10 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

– conflictul direct intergrupuri: conform teoriei conflictelor realiste, grupuri diferite


confruntate cu acces limitat la aceleaşi resurse vor tinde în mod natural să transforme
competiţia în înfruntare, iar mecanismele prejudecăţii sunt cele care stau la baza
declanşării acesti lupte la nivel simbolic (şi, în cazul escaladării conflictului, chiar în
planul acţiunii);
– condiţiile social economice precare: cea mai cunoscută ipoteză la acest capitol,
probată prin numeroase studii, este cea care corelează frustrarea cu agresiunea,
dezvoltată de J. Dollard şi continuată de C. Hovland şi R. Sears în deceniul V al
secolului XX; aceste studii au pus în legătură condiţiile economico-sociale precare cu
violenţa extremă manifestată împotriva minorităţilor (rasiale, îndeosebi).

Înţelegerea consecinţelor distructive pe care le pot avea prejudecăţile la nivelul societăţii care
le întreţine conduce firesc spre investigarea strategiilor de învingerea prejudecăţilor, în
încercarea de a determina o adevărată reducere a fenomenelor discriminatorii. În continuare
sunt prezentate câteva dintre aceste strategii, sintetizate de Alin Gavreliuc în studiile sale de
psihologie socială (2002) după cum urmează:
– socializarea critică a subiecţilor: strategie costisitoare, globală, pe termen mediu şi
lung, dar şi foarte influentă, aceasta presupune dezvoltarea de către mediul social
integrator a unor proiecte sistematice de remodelare a atitudinilor membrilor societăţii,
urmărindu-se producerea unor atitudini considerate “sănătoase” cu privire la teme
problematice ale socialului şi care să se întemeieze pe discernământ social; mijloace
de implementare a unor astfel de strategii sunt, de exemplu, campaniile de presă la
nivel naţional, reforma curriculară în şcoală sau jocurile de rol;
– contactul nemijlocit intergrupuri: se bazează pe premisa că o cunoaştere directă a
“celuilalt” va contribui la nuanţarea, completarea şi, în final, modificarea reprezentării
lui, ducând la o reducere a stereotipurilor din ambele părţi; pentru ca strategia să fie
eficientă, e necesară îndeplinirea următoarelor condiţii (a căror enumerare va evidenţia
importanţa conceptului de responsabilitate socială):
– interacţiunea intergrupuri să se producă în cadrul unor sarcini necontrariante;
– membrii grupurilor aflate în contact să deţină un status economic şi social
apropiat;
– situaţia de contact să favorizeze cooperarea şi interedependenţa prin
identificarea unor scopuri comune supraordonate;
– membrii să se cunoască şi în registrul informal, nu doar în cel al relaţiilor
formale, pentru a se putea evalua unii pe alţii ca individualităţi;

- 11 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

– normele existente în grupuri să favorizeze egalitatea şanselor şi nu


discreditarea “celuilalt”;
– să se poată crea un climat de analiză critică a contextului interacţiunii şi nu de
gândire dogmatică;
– recategorizarea: se referă la retrasarea graniţei identitare între grupuri prin
identificarea unei apartenenţe supraordonate; o astfel de strategie nu elimină, dar poate
pondera înclinaţia naturală a indivizilor şi a grupurilor de sporire simbolică a propriei
identităţi şi de diminuare simbolică a “celuilalt”, ea având şi avantajul de a putea fi
aplicată în numeroase situaţii, deoarece un individ nu aparţine niciodată unui singur
grup;
– intervenţiile cognitive: sunt o cale instrumentală de învingere a prejudecăţilor şi se
bazează pe diminuarea erorii de inferenţă produsă de subiect prin preluarea informaţiei
categoriale şi neglijarea informaţiei individualizante; se încearcă deci stimularea
subiectului pentru a se concentra pe acele caracteristici ale “celuilalt” care îl
individualizează; în acest fel, este diminuată categorisirea pe care s-a construit
stereotipul;
– dezagregarea stereotipurilor implicite: impune îndeplinirea următoarelor condiţii:
– contactul cu “celălalt” să furnizeze repetat informaţii incongruente cu stereotipul
generic;
– să implice mai mulţi membri ai grupului vizat de prejudecată, pentru a putea fi
depăşită încadrarea lor în subtipuri;
– informaţiile să parvină de la membri tipici ai grupului stereotip.

Desigur, stereotipurile şi, în prelungirea lor, prejudecăţile, sunt un mecanism care va rămâne
prezent în universul psihicului. Dar în contextul dezvoltării unei societăţi tot mai eterogene,
atât la nivel global, cât şi în spaţiul european, diminuarea fenomenelor de discriminare capătă
o importanţă deosebită. Iar această luptă trebuie să plece de la nivelul atitudinilor ce
determină comportamentele discriminatorii.

Cum s-a putut vedea şi în cele de mai sus, mass media este deja recunoscută ca un instrument
eficient în demontarea prejudecăţilor, atunci când este inclusă în strategii coerente şi atent
implementate. Rămâne de văzut dacă mesajele pe care le transmit articolele analizate în acest
studiu vor fi de natură să demonteze sau, dimpotrivă, să întărească prejudecăţile publicului
căruia se adresează.

- 12 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

2. Dimensiuni culturale şi rolul lor în conturarea portretului minoritarului

2.1. Modelul Hofstede


Fiind vorba despre un studiu ce compară imagini produse în cadrul a două culturi diferite, este
firesc ca premisele să fie strâns legate de caracteristicile cunoscute pentru fiecare dintre aceste
culturi. Un instrument util în acest sens îl oferă dimensiunile culturale definite de Geert
Hofstede.

Deşi cercetarea lui Hofstede a avut ca punct de plecare mediul organizaţional, rezultatele sale
au ajuns să fie considerate valide în studiul culturilor la nivel de naţiuni şi este până în prezent
unul din principalele puncte de reper în psihologia interculturală. Numeroase studii ulterioare
au extins aria geografică analizată, au testat continuitatea în timp a dimensiunilor culturale
identificate şi au stabilit corelaţii între aceste dimensiuni şi diverşi factori de natură
economică, socială sau psihologică.

Pornind de la definiţia dată de Hofstede culturii ca fiind o “programare mentală care distinge
membrii unui grup de membrii unui alt grup”, contextul în care următoarele caracteristici
culturale vor fi utilizate este acela al oferirii unor linii directoare privind diferenţele de
aşteptat a fi descoperite între cele două imagini ale minoritarului, cea românească şi cea
britanică. Aceste trăsături fiind însă definite pe baza valorilor medii la nivel naţional, ele nu
sunt neapărat reprezentative pentru un segment mai restrâns al populaţiei respective – în cazul
de faţă, autorii articolelor analizate şi autorii comentariilor ce vizează aceste articole. Neavând
la dispoziţie studii relevante privind profilul acestora în particular, singurul criteriu de
comparare va fi pe baza diferenţelor interculturale. În urma analizei rezultatelor studiului,
dacă acestea vor oferi un peisaj substanţial diferit faţă de cel sugerat prin modelul Hofstede,
ele vor indica existenţa unor particularităţi semnificative ale acestor grupuri în cadrul
propriilor culturi.

Cele 5 (în cea mai recentă variantă) dimensiuni culturale identificate de cercetările lui Geert
Hofstede sunt sumarizate în continuare:
1. distanţa faţă de putere: exprimă gradul de acceptare a autorităţii superiorilor ierarhici
de către cei aflaţi în poziţii inferioare; într-o cultură cu distanţă mare faţă de putere,
ierarhiile sunt privite ca surse “naturale” de inegalitate la nivel social (atât în ceea ce
priveşte mediul de lucru, cât şi cel educaţional, politic, religios şi chiar familial), în
timp ce în culturile cu distanţă mică faţă de putere, ierarhiile sunt considerate surse ale

- 13 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

unor diferenţe mai degrabă formale;


2. evitarea incertitudinii: se referă la intoleranţă faţă de ambiguitate, nevoia de reguli
formale şi lipsa disponibilităţii pentru schimbare;
3. individualism: urmăreşte concentrarea atenţiei, resurselor şi angajării personale în
sarcină înspre sine sau înspre colectivitatea de apartenenţă; termenul “individualism” a
ajuns să fie folosit şi în ceea ce priveşte trăsăturile la nivel personal; în sensul tratat
aici, deci cel dat de Hofstede, el se referă la nivelul unei societăţi şi în acest context
este opus celui de “colectivism”; un scor mic la individualism va indica aşadar o
cultură colectivistă;
4. masculinitate: identifică orientarea spre valori şi obiective simbolic masculine
(realizare personală din punct de vedere material sau al poziţiei sociale, asertivitate)
sau, la polul opus, simboluri ale feminităţii (toleranţă, relaţii intepersonale
armonioase);
5. orientare pe termen lung sau scurt: în culturile cu orientare pe termen lung, accentul
este pus pe investirea în viitor, prin perseverenţă şi economisire, iar în cele cu
orientare pe termen scurt, pe un “acum” cât mai satisfăcător şi pe păstrarea intactă a
ceea ce s-a moştenit din trecut.

În studiul de faţă, primele patru dimeniuni au o relevanţă deosebită, urmând a fi tratate mai pe
larg în cele ce urmează. Din prezentarea făcută de Hofstede ultimei dimensiuni (orientarea pe
termen lung sau scurt), aceasta nu numai că nu oferă indicii ale implicaţiilor ei asupra
conceptelor legate de incluziunea socială, dar nu se constituie nici în bază pentru o comparaţie
între cele două ţări vizate, ambele aflându-se printre culturile cu orientare pe termen scurt.

Distanţa faţă de putere (DP)


Prin însăşi ideea sa de bază, aceea a gradului de acceptare a inegalităţilor sociale, această
dimensiune apare ca un factor ce influenţează atitudinea faţă de minorităţi: ne pot fi aceşti
“ceilalţi” egali sau măcar apropiaţi pe scara socială? Sau statutul de minoritar implică o
diferenţă ce nu poate fi, şi nici nu este de dorit să fie, depăşită?

Printre consecinţele orientării spre unul sau spre celălalt pol al acestei dimensiuni, enumerate
în studiul lui Hofstede (2004), câteva vizează explicit incluziunea/excluziunea socială. Ele
sunt prezentate în tabelul 1.

- 14 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Tabelul 1. Diferenţe interculturale în funcţie de indicele distanţei faţă de putere


DP mică DP mare
Reguli generale, familie şi educaţie
Inegalităţile între indivizi ar trebui Inegalităţile între oameni sunt de aşteptat şi
minimizate dezirabile
Ar trebui să existe, şi într-o anumită măsură Cei mai puţin puternici ar trebui să fie
există, interdependenţă între cei cu mai multă dependenţi
şi cei cu mai puţină putere
Locul de muncă
Ierarhia din cadrul unei organizaţii reprezintă Ierarhia dintr-o organizaţie reflectă inegalităţi
o inegalitate a rolurilor existenţiale între cei de pe poziţii ierarhice
diferite
Veniturile în cadrul unei organizaţii nu Există diferenţe majore la nivel salarial între
prezintă variaţii foarte mari între poziţiile de diferitele nivele ierarhice
vârf şi cele de la baza ierarhiei
Statul
Utilizarea puterii trebuie să fie îndreptăţită şi Puterea cântăreşte mai mult decât dreptul:
este evaluată sub criteriul binelui şi răului deţinătorul puterii este şi deţinătorul dreptăţii
Mai mult dialog şi mai puţină violenţă în Mai puţin dialog şi mai multă violenţă în
politica internă politica internă
Drepturi egale pentru toţi Cei mai puternici sunt privilegiaţi
Diferenţe mici între venituri, reduse şi mai Diferenţe mari între venituri, crescute chiar
mult prin sistemul de taxe şi impozite mai mult prin sistemul de impozitare

Toate acestea sugerează că o cultură în care distanţa faţă putere este mare oferă un climat mai
degrabă potrivnic incluziunii sociale: diferenţele sunt privite ca surse normale de inegalitate,
lipsa puterii duce la dependenţă, în timp ce deţinerea puterii justifică deţinerea unui surplus de
“drepturi”, iar mediul politic, cu rol important în dezvoltarea şi implementarea politicilor
sociale, este dominat de agresivitate, îngreunând dialogul necesar într-o societate cu adevărat
deschisă spre diversitate.

Evitarea incertitudinii (EI)

Şi în cazul acestei dimensiuni, întâlnim încă de la conceptul ei de bază sugestia unei influenţe
privind felul în care minorităţile sunt privite: în culturile cu o evitare ridicată a incertitudinii,
“celălalt”, “deviantul”, va genera anxietate câtă vreme reprezintă o ameninţare la ordinea

- 15 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

socială curentă şi riscurile pe care le implică prezenţa lui nu sunt cunoscute.

Tabelul 2. Diferenţe interculturale în funcţie de scorul pentru evitarea incertitudinii


EI scăzută EI ridicată
Reguli generale, familie, sănătate
Ce e diferit e interesant Ce e diferit e periculos
Oamenii au mai puţine griji legate de sănătate Oamenii au mai multe griji privind sănătatea
şi bani şi banii
Rezultatele sunt privite ca o consecinţă a Rezultatele sunt atribuite unor cauze ce ţin de
abilităţilor personale circumstanţe sau noroc
Locul de muncă
Concentrarea asupra procesului decizional Concentrarea pe conţinutul deciziilor
Statul
Dacă legile nu pot fi respectate, ar trebui Există o nevoie emoţională puternică pentru
schimbate legi stricte şi elaborate, chiar dacă acestea nu
sunt respectate
Rezultate prompte în cazul apelării la justiţie Rezultate târzii în cazul apelării la justiţie
Protestul din partea cetăţenilor este acceptat Protestul cetăţenilor ar trebui reprimat
Funcţionarii civili sunt în favoarea Funcţionarii publici se opun progresului
progresului politic politic
Participare crescută în rândurile societăţii Participare scăzută în rândurile societăţii
civile civile
Toleranţă, chiar şi faţă de idei extreme Extremism şi reprimarea extremismului
Toleranţă, religii şi idei
Toleranţă interetnică ridicată Toleranţă interetnică scăzută
Atitudine pozitivă sau neutră faţă de străini Xenofobie
Acceptarea refugiaţilor Repatrierea imigranţilor
Risc scăzut de conflicte violente intergrupuri Risc crescut de conflicte violente intergrupuri
Drepturile omului: nimeni nu ar trebui să fie Intoleranţă şi fundamentalism religios, politic
persecutat pentru credinţele proprii şi ideologic

Tabelul 2 conţine acele elemente, dintre cele enumerate de Hofstede (2004) în diferenţierea
culturilor pe baza acestei dimensiuni, care au implicaţii directe asupra incluziunii sociale.

De această dată, intoleranţa este prezentă foarte explicit în descrierea uneia din cele două
extreme, şi anume cea a unui nivel ridicat de evitare a incertitudinii. Este de aşteptat, aşadar,

- 16 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

ca într-o astfel de cultură să existe o puternică respingere a minorităţilor etnice, religioase şi a


imigranţilor. Aceleaşi aşteptări sunt valide în cazul acelor grupuri sociale care, din diferite
motive, nu sunt suficient cunoscute de către majoritate (un exemplu ar fi, în cazul României,
minorităţile sexuale; existenţa şi natura acestora fiind până de curând un subiect tabu în
spaţiul public românesc, imaginea lor în prezent este construită prin înlocuiera necunoscutelor
cu elemente provenind din diverse mituri, presupuneri şi prejudecăţi, rezultând deseori
portretul acelui “diferit periculos”).

De asemenea, aspectele ce ţin de relaţia cetăţeanului cu statul sugerează că statutul


minorităţilor este foarte greu de schimbat în societăţile cu EI ridicată. Chiar şi la nivel general,
predispoziţia spre a atribui succesul sau insuccesul unor cauze externe ne arată că într-o astfel
de societate şansele sunt mici ca iniţiativa schimbărilor să plece de la simplul cetăţean şi să fie
susţinută de acesta.

Individualismul (I/C)
Tabelul 3 include acele caracteristici date de gradul de individualism (Hofstede, 2004) care se
află în legătură cu conceptele incluziunii sociale.

La o primă vedere, concentrarea asupra armoniei şi consensului la nivel social ar putea indica
existenţa unor bune premise pentru includerea minorităţilor în societăţile colectiviste. Punând
însă această trăsătură alături de altele cum ar fi favorizarea, din punct de vedere economic sau
legislativ, a anumitor grupuri sociale, se conturează imaginea unei societăţi unde separarea
este puternică între in-grup şi out-grup, între “ai noştri” şi “ai lor”. Mai mult chiar, în culturile
colectiviste se observă expresii directe ale discriminării, cum sunt ascunderea “sub preş” a
persoanelor cu dizabilităţi sau o mai scăzută respectare a drepturilor omului.

De asemenea, de interes pentru studiul de faţă, dar mai mult dintr-un alt punct de vedere, sunt
acele diferenţe între culturile individualiste şi colectiviste care se referă la comunicare, în mod
special exprimarea emoţiilor şi autodezvăluirea. Acestea sunt relevante în contextul analizei
unui mediu, chiar şi virtual, de comunicare, în cazul nostru secţiunea de comentarii la
articolele ziarelor online.

În ceea ce priveşte autodezvăluirea, aceasta este încurajată în culturile individualiste şi


descurajată în cele colectiviste, unde “se vorbeşte mult, dar se spune puţin” (despre sine), în
sensul menţinerii informaţiei transmise la un nivel superficial, nerelevant şi chiar cu un grad

- 17 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

de autenticitate redus (Gavreliuc et al., 2006). Este interesant de urmărit dacă această tendinţă
va fi observată şi în comunicarea online, precum şi prezenţa sau absenţa stereotipurilor în
opiniile exprimate de către cititori (beneficiind de mecanismul diminuării stereotipurilor prin
intermediul autodezvăluirii, culturile individualiste e de aşteptat să fie mai puţin predispuse la
folosirea şabloanelor în construirea imaginii “celuilalt”).

Tabelul 3. Diferenţe interculturale în funcţie de dimensiunea individualism/colectivism


Colectivism Individualism
Reguli generale, familie, sănătate
O mică parte din veniturile private şi publice O mai mare parte din veniturile private şi
este dedicată sistemului de sănătate publice este dedicată sistemului de sănătate
Persoanele cu dizabilităţi sunt o ruşine pentru Persoanele cu dizabilităţi ar trebui să
familie şi nu ar trebui lăsate “la vedere” participe la activităţile de zi cu zi, în măsura
posibilităţilor
Locul de muncă
Mobilitatea profesională este scăzută Mobilitate profesională ridicată
Favorizarea clienţilor in-grup Tratament egal pentru toţi clienţii
Statul
Interesele colective primează Interesele individuale primează
Viaţa privată e “invadată” de grup Fiecare are dreptul la viaţă privată
Legi şi drepturi diferite pentru grupuri Legi şi drepturi identice pentru toţi
diferite
Nivel mai scăzut al respectării drepturilor Nivel mai ridicat al respectării drepturilor
omului omului
Armonia şi consensul la nivel social sunt Evoluţia la nivel personal este scopul final
scopurile finale

În cadrul grupului de referinţă, colectiviştii descurajează exprimarea emoţiilor negative şi


încurajează emoţiile pozitive, datorită importanţei pe care o acordă armoniei şi coeziunii
grupului. În relaţia cu cei din afara grupului, atitudinea este însă opusă celei anterior descrise
(Gavreliuc et al., 2006). Ne putem deci aştepta ca într-o cultură colectivistă minoritarul nu
numai să fie privit ca un intrus, ci şi emoţiile negative faţă de el să fie exprimate vehement.

Masculinitatea (M/F)
Aşa cum se observă din tabelul 4 (Hofstede, 2004), şi această dimensiune are implicaţii
asupra atitudinii faţă de minorităţi, mai ales faţă de femei şi homosexuali. În culturile

- 18 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

masculine, aceştia din urmă sunt priviţi ca fiind de-a dreptul periculoşi pentru societate, în
timp ce femeile, chiar dacă legea le oferă drepturi egale cu ale bărbaţilor, nu beneficiază de
această egalitate şi prin prisma sistemului valoric dominant, conform căruia bărbatul este
superior femeii.

Tabelul 4. Diferenţe interculturale în funcţie de dimensiunea masculinitate/feminitate


Feminitate Masculinitate
Diferenţe între sexe
Aceleaşi standarde pentru bărbaţi şi femei (şi Standarde diferite: bărbatul este “subiect”,
unii şi alţii sunt “subiecţi”) femeia este “obiect”
Homosexualitatea este privită ca o realitate a Homosexualitatea este considerată o
naturii ameninţare la adresa societăţii
Locul de muncă
Mai multe femei cu carieră Mai puţine femei cu carieră
Statul şi religia
Sprijin din partea statului pentru cei mai Sprijinirea celor mai puternici
nevoiaşi
Imigranţii ar trebui să fie incluşi Imigranţii ar trebui să fie integraţi
Mai multe femei cu funcţii politice Mai puţine femei cu funcţii politice
Religia dominantă pune accentul pe Religia dominantă pune accentul pe
complementaritatea sexelor superioritatea bărbatului

2.2. Caracterizarea culturii britanice şi a celei române pe baza modelului Hofstede

2.2.1. Marea Britanie


Pentru primele patru dimensiuni culturale ale modelului amintit, cea mai recentă cercetare a
lui Hofstede (2001) a obţinut următoarele valori pentru Marea Britanie:
– distanţa faţă de putere: 35
– evitarea incertitudinii: 35
– individualism: 89
– masculinitate: 66

Distanţa faţă de putere este mică (apropiindu-se de zona valorilor medii), indicând că
ierarhiile în societate au o importanţă mai degrabă formală, iar mobilitatea socială este
ridicată. La nivel de societate, implicaţiile acestei caracteristici includ legi pentru protejarea
drepturilor minorităţilor etnice. La scară redusă, efectele se referă, de exemplu, la relaţia

- 19 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

dintre superiori şi subordonaţi la locul de muncă, relaţie care de obicei este foarte puţin bazată
pe formalităţi.

La fel de scăzută este şi valoarea pentru evitarea incertitudinii, arătând disponibilitatea


pentru schimbare şi pentru asumarea unor riscuri cu efecte greu de calculat. Un efect vizibil la
nivel naţional al acestei trăsături este permanenta revizuire a legilor şi a structurilor
guvernamentale, iar unul la nivel de interacţiune personală este considerarea conflictelor sau
divergenţelor între colegii de muncă, sau chiar între subordonaţi şi superiori, ca fiind benefice.

Individualismul se află la o valoare foarte ridicată, lucru de altfel de aşteptat într-o societate
puternică din punct de vedere economic (Hofstede a descoperit că această dimensiune
culturală este corelată cu produsul intern brut al ţărilor incluse în cercetările sale). O
consecinţă pe scară largă a acestei caracteristici este faptul că familia restrânsă predomină ca
structură socială de bază (spre deosebire de colectivişti, individualiştii se asociază mai greu în
grupuri sociale ample şi durabile în timp). La nivel personal, o urmare este probabilitatea
crescută ca angajatul să fie mai preocupat de rezultatele şi dezvoltarea sa decât de echipă.

Masculinitatea este la o valoare peste medie, dar nu foarte ridicată, reflectând tendinţa
societăţii britanice de a evolua către una cu valori considerate tipic feminine, chiar dacă
această evoluţie este lentă şi valorile predominante sunt încă acelea asociate masculinităţii.

2.2.2. România
În studiul iniţial al lui Hofstede, cel având ca subiecţi angajaţi ai companiei IBM, România nu
a fost inclusă. Mai târziu, ea a fost adăugată, de această dată într-o cercetare având studenţi
drept subiecţi (Hofstede, 2001). Pe baza rezultatelor obţinute, au reieşit următoarele estimări
ale valorilor dimeniunilor culturale pentru România:
– distanţa faţă de putere: 90
– evitarea incertitudinii: 90
– individualism: 30
– masculinitate: 42

În 2005, compania Interact şi Gallup România au desfăşurat o nouă cercetare (Luca, 2005)
dupa metoda Geert Hofstede, având şi sprijinul acestuia. Rezultatele acestui studiu (desfăşurat
în două etape, cea de-a doua confirmând rezultatele primei etape) au infirmat în mare parte
estimările menţionate mai sus, valorile obţinute fiind următoarele:

- 20 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

– distanţa faţă de putere: 29 (în prima etapă), 33 (în a doua etapă)


– evitarea incertitudinii: 61
– individualism: 49
– masculinitate: 39

Chiar şi autorii cercetării au fost surprinşi de valoarea mică rezultată la prima dimensiune,
distanţa faţă de putere, întrucât experienţa vieţii de zi cu zi în România nu o confirmă nici la
o privire de ansamblu (dacă e să observăm, de exemplu, prevalenţa puterii asupra dreptăţii,
perpetuarea unor privilegii speciale ale deţinătorilor puterii), nici la o urmărire a detaliilor (un
exemplu ar fi registrul lingvistic, care cuprinde termeni diferiţi pentru adresare sau pentru
numirea unei alte persoane, în funcţie de statutul persoanei respective:
“tu”/“dumneata”/“dumneavoastră”, respectiv “el”/“dumnealui”). Explicaţiile autorilor pentru
acest rezultat se referă la mai multe aspecte:
– receptarea întrebărilor de către subiecţi: formularea întrebărilor a fost considerată ca
un potenţial motiv pentru înţelegerea greşită a acestora de către subiecţi; din această
cauză studiul a fost repetat, în cea de a doua etapă întrebările fiind reformulate; totuşi,
diferenţa faţă de primele rezultate nu a fost considerabilă;
– răspunsuri nesincere: este văzută ca plauzibilă ipoteza conform căreia, nefiind
obişnuiţi să discute deschis despre relaţia cu autoritatea, subiecţii au dat răspunsurile
pe care le considerau “bune”, “de dorit”;
– existenţa unui complex de autoritate: această concluzie a fost dezvoltată pornind de la
o observaţie a lui Hofstede că într-o cultură în care comportamentele obişnuite
demonstrează în realitate o distanţă mare faţă de putere, această stare de fapt poate
genera o frustrare puternică, ducând la aspiraţia pentru micşorarea acestei distanţe;
astfel, indexul obţinut pentru distanţa faţă de putere ar caracteriza nu situaţia actuală a
societăţii, ci starea ideală, cea pe care subiecţii o doresc.

Valoarea reală estimată de către autorii cercetării pentru această dimensiune este 70.

Nivelul mai degrabă ridicat al evitării incertitudinii pare să fie confirmat de realităţi ca
evitarea planificărilor pe termen lung (viitorul, ca “necunoscut” şi imprevizibil, generând
anxietate) sau dificultatea în acceptarea unor opinii contrare (lipsa consensului generând
ambiguitate), precum şi tendinţa de a da curs impulsului de moment, inclusiv în exprimarea
necontrolată a emoţiei negative.

- 21 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

În ceea ce priveşte dimensiunea individualism/colectivism pentru România, estimarea lui


Hofstede este categoric în favoarea colectivismului, în timp ce studiul Interact o plasează
chiar la mijlocul distanţei între cele două extreme. Este foarte probabil ca valoarea pentru
individualism să fie în creştere, având în vedere creşterea nivelului economic al ţării în
perioada post comunistă. Observăm în societatea românească atât efecte ale individualismului
(cum ar fi o tot mai crescută disponibilitate pentru schimbarea destul de frecventă a locului de
muncă), cât şi ale colectivismului (proverbialul sistem de “pile, cunoştinţe şi relaţii” fiind în
continuare un mecanism ce funcţionează în diferite medii organizaţionale).

În cazul celei din urmă dimensiuni întâlnim un consens între estimarea lui Hofstede şi
rezultatele studiului Interact, ambele plasând România printre ţările cu un grad temperat de
feminitate.

2.2.3. O scurtă comparaţie între cele două culturi privind aspectele legate de incluziunea/
excluziunea socială
Pentru fiecare din cele patru dimensiuni culturale ale modelului Hofstede detaliate în prima
secţiune a acestui capitol, am arătat că balanţa înclină spre una din cele două extreme atunci
când enumerăm caracteristicile ce privesc excluziunea socială. Astfel, o cultură colectivistă
apare mai probabil să încurajeze excluderea grupurilor minoritare decât una individualistă. La
fel, o cultură cu un indice al DP mare în comparaţie cu una cu indice mic al DP, sau o cultură
cu EI ridicată faţă de una cu EI scăzută, precum şi o cultură masculină faţă de una feminină.

Figura 1: Compararea predispoziţiei spre excluziune socială


în funcţie de dimensiunile din modelul Hofstede

- 22 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Pornind de la aceste premise, am conturat în figura 1 poziţionarea relativă a culturilor


britanice şi române pe o presupusă şi simplificată axă a înclinaţiei spre excluziunea socială.
Scopul graficului nu este acela de a afirma o determinare categorică, ci doar de a oferi, într-o
privire, sugestia oferită de parcurgerea de până acum a acestor două profile culturale.

La această privire sumară, apare mai probabil să găsim manifestări sau atitudini negative la
adresa minorităţilor sociale în România decât în Marea Britanie. În lumina ipotezei frustrare-
agresiune, menţionată în primul capitol al acestei lucrări, este posibil ca ultimii 20 de ani de
puternice şi, de multe ori, dureroase transformări sociale, să fi contribuit chiar la potenţarea
discriminărilor în ţara noastră.

- 23 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

3. Internetul ca teritoriu social. Presa scrisă pe internet

3.1. Societatea informaţională


Deşi este încă în urma Statelor Unite ale Americii din punctul de vedere al răspândirii
utilizării internetului (cel puţin în ceea ce priveşte dimensiunea orizontală, adică procentul din
populaţie care are acces la internet), Europa poate fi şi ea văzută ca un teritoriu cucerit de
societatea informaţională (vezi figura 1). România şi Marea Britanie, cele două ţări de interes
în studiul de faţă, nu fac nici ele excepţie (rata de penetrare a internetului fiind 31,4% pentru
România şi 66,4% pentru Marea Britanie, ambele peste media globală).

Un solid punct de plecare în studierea interacţiunii dintre social şi informaţional îl oferă opera
lui Manuel Castells, unul dintre cei mai activi şi recunoscuţi autori care analizează efectele
revoluţiei informaţionale în sfera socială şi economică, considerat de către “The Economist”
ca fiind “primul filosof semnificativ al ciberspaţiului”.

Acesta defineşte conceptul de societate de tip reţea (Castells, 2004a) ca o societate a cărei
structură e formată din reţele ce funcţionează pe baza tehnologiei comunicaţiei şi a informaţiei
produse şi stocate prin intermediul microeletronicii. Important în definirea unei astfel de reţele
este elementul ei constitutiv, nodul. O reţea nu are un centru, ea este formată doar din noduri,
dar acestea au fiecare un grad de importanţă diferit în cadrul reţelei, în funcţie de capacitatea
lor de a contribui la atingerea scopurilor acesteia. Reţelele funcţionează pe o logică binară:
includere/excludere. Nodurile pot fi excluse din reţea atunci când devin redundante, iar noi
noduri sunt adăugate dacă sunt considerate utile. Relaţiile între reţele pot fi de cooperare
(pentru care este necesară existenţa unui protocol de comunicare între reţele şi a unor puncte
de interconectare) sau de competiţie (care poate lua forme distructive atunci când se intervine
asupra reţelei concurente, întrerupându-i punctele de interconectare sau afectându-i
protocoalele de comunicare).

Citind modelul propus de Castells prin ochii unui om familiarizat măcar cu conceptele de
bază ale tehnologiei informaţiei, este uşor de recunoscut modul de organizare şi funcţionare a
reţelelor informatice. Totuşi, autorul ne atrage atenţia asupra faptului că reţelele nu reprezintă
o caracteristică a societăţilor secolului XXI şi nici măcar una a organizării rasei umane. El îl
citează pe Fritjof Capra care afirma că “reţeaua este un model comun oricărui tip de viaţă;
oriunde vedem viaţă, vedem reţele”. De asemenea, citează autori care identifică structuri de
tip reţea în societăţile umane încă din antichitate şi argumentează lipsa acestui concept din

- 24 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

interpretările istorice prin prisma eficienţei reţelelor la nivel macrosocial în acel timp, mult
diminuată din cauza vitezei mici de transmitere a informaţiei între nodurile aflate la distanţă
fizică mare. Acesta este motivul, conchide Castells, pentru care reţelele au fost, de-a lungul
istoriei, elemente structurale subordonate structurilor ierarhice, mult mai eficiente, în codiţiile
trecute, pentru organizarea socială la scară largă (Castells, 2004a).

Epoca modernă, prin dezvoltarea tehnologică, a contribuit la diminuarea neajunsurilor mai sus
menţionate, iar expansiunea recentă a tehnologiei informaţiei a oferit structurilor bazate pe
reţele mediul şi mijloacele necesare pentru a-şi valorifica pe deplin potenţialul.

Putem deduce, aşadar, iar Castells prezintă acelaşi raţionament în lucrările sale, că această
reţea la nivel global, numită internet, nu este altceva decât un nou mediu de desfăşurare a unor
structuri şi modele sociale deja existente, dar care îşi găsesc în acest mediu condiţii mult mai
prielnice de a se manifesta cu un maxim de eficienţă.

3.2. Spaţiul virtual ca teritoriu de manifestare a incluziunii/excluziunii sociale


Prima observaţie ce se impune aici este aceea că spaţiul virtual este în prezent unul care
exclude o mare parte din omenire. După cum arată cel mai recent studiu al Miniwatts
Marketing Group (www.internetworldstats.com), doar 21,1% din populaţia Terrei utiliza
internetul în martie 2008; deci aproximativ patru cincimi nu au încă acces la acest teritoriu.

Figura 1: Rata de penetrare a internetului pe arii geografice (martie 2008)

- 25 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Privind statisticile care surprind rata de penetrare a internetului în marile regiuni geografice
ale planetei (figura 1), observăm o altă dimensiune a excluderii: în timp ce 73,1% dintre nord
americani se pot conecta la internet, doar 14% dintre asiatici şi 5,3% dintre africani
beneficiază de acces la internet. Un continent întreg este, deci, aproape lipsit de reprezentare
în spaţiul virtual.

Potrivit aceleiaşi surse (http://www.internetworldstats.com/stats.htm), numărul de utilizatori a


crescut la nivel global cu 290% între anii 2000 şi 2008. Ordinea ratelor de creştere pe regiuni
geografice este aproximativ inversa celei din figura 1: numărul de utilizatori de internet din
Africa a crescut cu 1030,2%. Se prefigurează, aşadar, un viitor în care internetul va ajunge să
cuprindă o tot mai mare parte din populaţia globului, şi într-un raport din ce în ce mai
echilibrat din punctul de vedere al repartizării geografice.

În ciuda acestui fapt, se poate anticipa că drumul spre echilibrul evocat va fi foarte dificil de
parcurs de către acele grupuri care acum sunt mai degrabă absente din acest spaţiu,
“majoritarii” din prezent având deja o imensă cantitate de conţinut creată de către şi pentru ei.

Figura 2: Limbile vorbite de utilizatorii de internet (mai 2008)

- 26 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

De asemenea, o dimensiune culturală a incluziunii/excluziunii sociale în cadrul internetului


este dată de limbile folosite pentru comunicare în acest spaţiu. Aşa cum arată autorii
statisticilor (http://www.internetworldstats.com/surfing.htm#language), utilizatorii de internet
care vorbesc aceeaşi limbă tind să se grupeze în comunităţi din spaţiul virtual, indiferent de
locaţia lor geografică . Se observă din figura 2 că aproape o treime din totalul utilizatorilor
sunt vorbitori ai limbii engleze, în timp ce doar a şasea parte din total îi cuprinde pe toţi
utilizatorii care vorbesc alte limbi decât cele mai populare 10 .

O consecinţă este, desigur, o mai restrânsă utilitate a internetului pentru cei care sunt limitaţi
de limba vorbită atât în ceea ce priveşte interacţiunea cu alţi utilizatori, cât şi accesul la
resurse online de interes din punctul de vedere al conţinutului. Pe de o parte, drumul spre
rezolvarea acestei probleme a fost deja deschis prin introducerea unor programe ce traduc
automat textele publicate pe internet din limba folosită în original într-o altă limbă (un număr
limitat, deocamdată). Totuşi, inteligenţa artificială mai are mult de evoluat până când o
traducere automatizată va putea concura cu una produsă de inteligenţa umană.

Pe de altă parte, reţeaua globală poate fi folosită ca o bună bază pentru noi forme de educaţie
sau doar ca sprijin pentru pentru completarea educaţiei primite în alte medii, prin enorma
cantitate de informaţii pe care o conţine, precum şi prin posibilitatea interacţiunii în timp real
cu persoane ce pot astfel interveni direct în procesul educaţional fără a fi prezente fizic.
Aşadar, putem considera că internetul, în forma sa actuală, pune o piedică prin utilizarea mult
mai frecventă a câtorva limbi în defavoarea celorlalte, dar tot internetul se constituie în mediu
de învăţare, oferind chiar şansa învăţării acelor limbi ce predomină în acest spaţiu. Deşi
aceasta este o soluţie parţială, ea duce mai degrabă la intergrare decât la includere.

Încă un criteriu de excludere din teritoriul virtual este cel al dizabilităţilor fizice.
Accesibilitatea din acest punct de vedere al aplicaţiilor online este un subiect căruia i se
acordă o importanţă crescândă în ultimii ani în rândurile celor care dezvoltă astfel de
aplicaţii. Totuşi, sfera de conţinut accesibil persoanelor cu dificultăţi de vedere sau dizabilităţi
ale membrelor superioare este în continuare foarte redusă faţă de cantitatea totală de conţinut
online.

Aşadar, internetul ca reţea socială la nivel global este departe de a fi un teritoriu al tuturor, dar
poate evolua în această direcţie cu o relativă uşurinţă, dată fiind flexibilitatea şi permanenta
reconfigurare, două caracteristici specifice reţelelor. Evoluţia va depinde însă de mai mult

- 27 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

decât creşterea economică şi expansiunea tehnologică în anumite zone geografice. Pe lângă


această componentă orizontală, ea trebuie să mai conţină şi una verticală, influenţată de modul
în care actorii sociali aleg să definească regulile după care acest spaţiu funcţionează. Şi, aşa
cum observă şi Johnstone (2003), calitatea “ciberpoliticilor” este doar o măsură a calităţii
politicilor socioeconomice pe care primele le însoţesc.

Pentru a aprofunda acest aspect calitativ al internetului ca teritoriu social, mă voi referi în
continuare la modelul prezentat de Stoer et al. (2003), care identifică cinci situri de
manifestare a excluziunii sociale: corpul, munca, cetăţenia, identitatea şi teritoriul. Definite în
acest fel, ele sunt suficient de generale pentru a urmări evoluţia lor în diferite contexte istorice
de-a lungul timpului, dar şi în diferite contexte particulare la acelaşi moment în timp (cum ar
fi familia sau locul de muncă).

Analizând evoluţia în timp a relaţiei dintre aceste situri şi procesele de incluziune/excluziune


socială, autorii modelului observă că postmodernitatea se confruntă cu apariţia non-
teritoriilor, a spaţiilor virtuale ce reconfigurează şi relativizează noţiunile de timp şi spaţiu. În
acelaşi timp, spaţiul virtual afectează nu numai situl corespunzător, cel al teritoriului, ci şi pe
celelalte patru:
– Corpul poate fi complet absent în acest spaţiu, poate fi prezent parţial (prin voce, de
exemplu) sau prezent prin reprezentări ale sale (poze sau întregistrări video). Aşadar,
sursa primară de etichetare poate dispărea complet în acest peisaj, dând şanse fiecăruia
să fie apreciat în primul rând pentru cine este, şi nu pentru cum arată, creând premisele
unei diminuări a excluziunii. Pe de altă parte, aşa cum am menţionat deja, corpul poate
fi chiar cauza excluderii din start din teritoriul virtual, din cauza unor infirmităţi care
nu permit accesul în acest spaţiu.
– Munca este afectată atât prin redefinirea spaţiilor folosite şi a relaţiilor ce le implică
(munca la distanţă fiind o şansă pentru o mai bună organizare a vieţii, de exemplu în
cazul mamelor care, lucrând de acasă, pot avea o activitate profesională şi în acelaşi
timp îşi pot îngriji acasă copiii), cât şi prin oferirea de resurse (pentru informare,
pentru comunicare) suplimentare. În acelaşi timp, prezenţa pe internet devine din ce în
ce mai mult, pentru organizaţii, o condiţie a vizibilităţii lor pe piaţă şi deci a succesului
lor. În acest fel, prezenţa ca nod în marea reţea informatică devine criteriu de includere
sau excludere nu numai în lumea virtuală, ci şi în mediul economic “real”.
– Cetăţenia evoluează în spaţiul virtual de la un concept bine definit, strâns legat de
statul naţional, la unul într-o permanentă negociere între cei ce configurează diferitele

- 28 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

porţiuni ale spaţiului virtual şi cei ce vor să le acceseze. În teorie, oricine îşi poate găsi
în vasta întindere a internetului acele comunităţi de care să simtă că aparţine.
Realitatea demonstrează însă că spaţiul virtual nu este eliberat de constrângerile
provenite din alte tipuri de “contracte sociale”, un exemplu grăitor în acest sens
oferindu-l cenzurarea anumitor resurse online de către autorităţile chineze pentru
populaţia acestei ţări.
– Identitatea pe internet oferă peisajul tipic al acestui sit în epoca postmodernă: ea
parcurge întreaga paletă de la anihilare (prin excluderea totală din spaţiul virtual) la
identitatea multiplă a “omului ornitorinc”, care este este tot mai conştient de propriul
rol în definirea sinelui şi dezvoltă identităţi multiple, în funcţie de care este inclus în
anumite grupuri sociale sau exclus (uneori auto-exclus) din altele.

Concluzia pe care o putem desprinde la acest subiect este că internetul nu este un teritoriu
social care funcţionează independent de teritoriile tradiţionale. Prin anumite caracteristici ale
sale, favorizează anumite forme de excluziune şi le descurajează pe altele, dar este greşit ca
sursa acestor manifestări de excluziune să fie căutată strict în spaţiul virtual. Mai mult chiar,
putem spune că sursa va fi găsită în afara acestui spaţiu, el oferind doar mecanismele prin care
procesul de excludere să se desfăşoare.

3.3. Presa online

3.3.1. Mass media – actor social, facilitator şi oglindă a societăţii


Analizând rolul mass media în societatea de tip reţea, Castells (2004b) argumentează că
“media este noul spaţiu public”, mai ales în contextul declinului societăţii civile şi al
prestanţei organizaţiilor politice. Deşi nu deţine putere, media este un spaţiu de desfăşurare a
puterii.

Absenţa din presă înseamnă absenţa din spaţiul public, un lucru pe care niciun proiect politic
nu şi-l poate permite fără a-şi compromite din start şansele de reuşită (Castells, 2004b).
Minorităţile sociale, chiar şi atunci când nu au o legătură directă cu componenta
organizaţională a mediului politic, sunt prezente în peisajul politic ca ţinte şi, uneori, ca
iniţiatori ai unor astfel de proiecte. De aici şi importanţa prezenţei în media a acestor grupuri
sociale şi a proiectelor lor.

Dar simpla prezenţă în media nu este suficientă, desigur. Aşa cum observă Castells în acelaşi
discurs, cea mai mare importanţă o are mesajul transmis. Acesta trebuie să fie credibil şi

- 29 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

suficient de simplu pentru a avea impact. Unul din cele mai eficiente moduri de a ajunge la un
astfel de mesaj este prin folosirea unei personalităţi, motiv pentru care politica se află într-un
proces de personalizare. Şi cum studiile citate de Castells arată că mesajele negative din presă
sunt de 5 ori mai eficace decât cele pozitive, acesta concluzionează că strategia preferată va fi,
în general, distrugerea imaginii adversarului.

În cazul minorităţilor sociale care au deja în mentalul majoritar o imagine negativă, acest stil
de confruntare în spaţiul public al presei le dă slabe şanse de a-şi reconfigura identitatea în
ochii majorităţii într-una pozitivă. Mesajele lor pozitive vor rămâne mereu în umbra celor
negative care le atacă (şi care riscă să întărească opinia deja formată în ce le priveşte) sau prin
care ele îşi atacă “adversarii” (în cazul atacării majorităţii, reacţia neputând fi, bineînţeles,
decât una negativă din partea celor ce se simt vizaţi).

Dar pe lângă rolul de transmitere a informaţiilor către public, media mai are şi rolul, asumat
sau nu, conştient sau nu, de a selecta, interpreta şi prelucra informaţia înainte de a o transmite.
O aceeaşi realitate poate avea imagini contradictorii în ziare diferite, după cum demonstrează
exemplul tratării momentului aderării României la NATO în cele mai mari ziare ale vremii
(Stan, 2004). Absent sau tratat minimalist şi fără entuziasm sau chiar cu scepticism în unele
dintre ele, dezvoltat euforic şi întins pe pagini întregi în altele, subiectul devenea un punct de
cotitură istorică pentru cititorii anumitor ziare, respectiv festivism inutil şi lipsit de importanţă
pentru cititorii celorlalte ziare. Desigur, imaginea unui subiect în mintea cititorului nu se
formează exclusiv pe baza unui articol dintr-un ziar, dar este totuşi important de conştientizat
faptul că media nu este doar un facilitator al transmiterii de informaţii, ci îşi adaugă amprenta
asupra spaţiului public, devenind totodată şi un actor în acest cadru.

Ajungem astfel la problema manipulării prin presă. Aşa cum atrage atenţia lucrarea Soniei
Stan (2004), nu orice prezentare denaturată a realităţii este o dovadă de manipulare din partea
presei. Autoarea defineşte manipularea ca “acţiunea de schimbare a opiniilor, atitudinilor şi
comportamentelor unei persoane sau ale unui grup social în vederea atingerii unor scopuri
dorite de către altcineva (persoane, grupuri, organizaţii) fără exercitarea forţei şi lăsând
impresia că această schimbare este o decizie liberă”. În continuare, ea aduce exemple care pot
fi etichetate drept tentative de manipulare din partea presei, dar care îşi pot găsi la fel de bine
explicaţia în alte cauze, cum ar fi lipsa de profesionalism sau erorile comise cu bună credinţă.

În privinţa presei scrise, sunt prezentate şi mecanismele de inducere în eroare (fie ea

- 30 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

intenţionată sau nu). Acestea se referă la:


– structurarea informaţiei: localizarea şi lungimea unui articol, cadrul general în care este
plasat articolul, fotografii şi alte materiale grafice, structura ştirii;
– formă: limbajul scris (tonul, cuvinte magice, asocierea cuvintelor cu faptele, eufemisme si
tehnicisme, expresii orientate, stilul narativ), limbajul imaginilor (fotografii care schimbă
sensul unui articol, fotografii care par trucaje, campanii fotografice);
– conţinut: selecţia surselor de informare, informaţii false, zvonuri, publicitate mascată.

Fie că este intenţionat direcţionată sau nu, influenţa presei asupra opiniei publice este
recunoscută în lucrarea menţionată, în acelaşi timp fiind subliniate şi limitele acestei
influenţe. Pe de altă parte, autoarea menţionează şi relaţia inversă, aceea a felului în care presa
este influenţată de către publicul pe care vrea să îl atragă şi să îl menţină, oferindu-i îndeosebi
ceea consideră că acest public aşteaptă. Presa devine, aşadar, o oglindă nu numai prin
reflectarea realităţilor dintr-o societate, ci şi prin modul în care înfăţişează aceste realităţi.

Se conturează astfel portretul mass media cu cele trei ipostaze: facilitator al informării, actor
social cu influenţă asupra publicului şi oglindă a societăţii.

3.3.2. Particularităţi ale presei scrise difuzate prin intermediul internetului


Trecerea de la mass media “tradiţională”, fie ea scrisă sau audiovizuală, la cea publicată pe
internet, a dus nu numai la depăşirea barierelor impuse de comunicarea unidirecţională presă-
public, dar şi la un flux mult mai mare şi mai rapid al informaţiilor transmise. Pentru că, aşa
cum spune Castells (2004a), “valoarea adăugată a internetului faţă de alte alte medii de
comunicare este capacitatea de a recombina produse şi procese informaţionale pentru a genera
un nou produs, care va fi imediat procesat în cadrul reţelei, într-un continuu proces de
producere de informaţie, comunicare şi răspuns în timp real sau la un moment ulterior”.

În acest context, al creşterii exponenţiale a cantităţii de informaţie disponibilă, se impune,


desigur, necesitatea unei selecţii a informaţiilor utile şi, mai mult chiar, credibile. Această
nevoie nu a apărut odată cu dezvoltarea internetului, dar sarcina acoperirii ei devine tot mai
complexă pe măsură ce nu numai cantitatea de informaţii creşte, ci şi numărul celor care le
produc. În acelaşi timp, făcând accesul la informaţii mult mai rapid şi mai uşor, internetul
oferă şi un sprijin în rezolvarea acestei probleme.

Totuşi, existenţa mijloacelor necesare rezolvării unei probleme nu este suficientă. Parcurgând
studiile existente asupra obiceiurilor tinerilor în ceea ce priveşte informarea (cu accent pe

- 31 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

informarea prin intermediul internetului), Williams şi Rowlands (2007) au ajuns la concluzia


că tinerii nu sunt, în general, preocupaţi să verifice veridicitatea informaţiilor primite. Pe de o
parte, ei transferă motoarelor de căutare responsabilitatea pentru identificarea celor mai
relevante şi mai “de încredere” date. Pe de altă parte, încrederea este acordată diferitelor surse
pe baza unor criterii cum ar fi impresia generală dată de aspectul paginii de internet. Tinerii se
dovedesc a căuta în primul rând informaţie care este rapid de găsit şi uşor de preluat,
verificarea din mai multe surse nefiind o preocupare pentru ei în majoritatea cazurilor.
Aşadar, deşi oferă avantaje semnificative pentru o informare nu numai promptă, ci şi
completă, internetul nu este folosit nici pe departe la capacitatea lui maximă din acest punct
de vedere.

Referindu-ne la interactivitatea presei online, observăm că implicaţiile acesteia nu pot fi


delimitate în termeni de “alb şi negru”. Pentru că de multe ori interacţiunea pe internet nu mai
este interacţiune între persoane identificabile, ci între identităţi construite în spaţiul virtual.
Privind această interacţiune în lumina teoriilor psihologiei sociale asupra deindividualizării,
ne aşteptăm deci ca agresivitatea să fie potenţată sub masca anonimităţii oferite de mediul
virtual. În acelaşi timp, elementele care construiesc această mască vor diferi de la o cultură la
alta (Gavreliuc et al., 2006).

Aşadar, presa scrisă online este caracterizată de o interactivitate ridicată, dar mai puţin
personalizată, cu toate beneficiile şi riscurile ce decurg din existenţa unor identităţi disociate
de spaţiul fizic, precum şi din viteza cu care informaţia transmisă este difuzată, receptată şi
transformată.

- 32 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

4. Cercetarea realizată

4.1. Obiective
Scopul acestui studiu este, aşa cum s-a menţionat deja, identificarea imaginii minorităţilor în
presa scrisă online din România şi Marea Britanie şi compararea acestor imagini în contextul
diferenţelor culturale dintre cele două ţări.

Următoarele obiective detaliază acest scop:


1. Urmărirea prezenţei minorităţilor în articolele din presa online din România şi Marea
Britanie, atât cantitativ (număr de articole într-un interval de timp dat), cât şi calitativ
(prin identificarea subiectelor abordate: politici sociale dedicate minorităţilor,
evenimente, personalităţi din rândul minorităţilor etc.)
2. Urmărirea reacţiilor cititorilor la aceste articole, din punct de vedere cantitativ (care
subiecte generează cele mai multe comentarii)
3. Pentru fiecare din cele două ţări, selectarea unei minorităţi (cea mai prezentă în
articole) şi analizarea articolelor care se referă la aceasta, din punctul de vedere al
imaginii pe care o transmit despre respectivul grup social: pozitivă, negativă sau
neutră
4. La articolele menţionate la punctul anterior, analiza comentariilor cititorilor pentru a
surprinde imaginea acestora privind respectiva minoritate, pe trei paliere: natura
acestei imagini (pozitivă, negativă sau neutră), stereotipurile pe care le conţine şi
congruenţa cu imaginea transmisă de articolul care este comentat
5. Plasarea imaginilor conturate la cele două puncte anterioare în contextul cultural
corespunzător şi confirmarea sau infirmarea unor atitudini faţă de minorităţi sugerate
de dimensiunile culturale ale fiecăreia dintre cele două ţări
6. Compararea rezultatelor obţinute pentru România şi Marea Britanie, în vederea
desprinderii unei concluzii referitoare la gradul de acceptare sau respingere a
minorităţilor, precum şi la vizibilitatea acestora în presa scrisă online

4.2. Ipoteze
O parte dintre premisele studiului au fost deja enunţate pe parcursul expunerii conceptelor
teoretice pe care se bazează cercetarea de faţă. Urmează o scurtă prezentare a lor, de această
dată completă şi structurată:
1. Per ansamblu, românii se vor arăta mai predispuşi decât britanicii la atitudini
discriminatorii faţă de minorităţi.

- 33 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

2. Imigranţii vor fi un subiect de interes pentru ziarele din Marea Britanie şi cititorii lor,
atitudinea faţă de ei fiind conturată de aşteptarea că aceştia trebuie să se integreze dacă
vor să fie acceptaţi.
3. Migraţia va fi de interes în cazul României din celălalt punct de vedere, al
emigrantului, şi imaginea negativă a “occidentalului” va domina în acest context.
4. Ambele societăţi vor demonstra o atitudine negativă faţă de homosexuali.
5. Femeile vor apărea mai des ca un grup social minoritar în cazul Marii Britanii decât al
României.
6. Persoanele cu dizabilităţi vor fi în mare parte absente din spaţiul public românesc, deci
şi din presa pe internet, dar nu şi din cel britanic.
7. Minorităţile etnice vor fi privite mult mai negativ în România decât în Marea Britanie.
8. Exprimarea românilor faţă de “celălalt” privit negativ va fi semnificativ mai agresivă
decât a britanicilor.

O întrebare, pe care nu am transformat-o în ipoteză, este aceea a întinderii pe suprafaţă şi în


adâncime a comentariilor la articole. Diferenţa ridicată privind gradul de invidualism
sugerează că discuţiile cititorilor britanici vor fi mai sărace cantitativ, dar mai pline de
substanţă, atunci când sunt exprimate direct păreri şi sentimente personale. Este vorba însă de
un context aparte, în care comunicarea se desfăşoară într-un mediu netradiţional, precum şi
temele abordate sunt de natură să întreţină o discuţie care nu implică neapărat
autodezvăluirea. Analiza acestui aspect devine deci mult mai dificilă decât ar putea părea la
prima vedere, motiv pentru care nu am formulat o ipoteză în acest sens. Întrebarea rămâne
totuşi, ca o temă de gândire adiţională.

4.3. Descrierea metodologiei


Primul pas a fost selectarea ziarelor ale căror articole vor fi analizate. Interesul fiind pentru
imaginea minorităţilor la nivel naţional, am exclus din start publicaţiile cu specific local sau
regional. Apoi, dat fiind numărul mare de ziare din ambele ţări, am limitat la 10 numărul de
publicaţii analizate pentru fiecare ţară. În fine, mediul online fiind cel relevant pentru acest
studiu, cele 10 ziare au fost alese pe criteriul numărului de vizitatori pe care le au paginile lor
de internet, alegându-le pe cele cu cea mai mare audienţă din acest punct de vedere. Cifrele au
fost luate din rapoarte periodice care măsoară diferiţi parametri relevanţi pentru popularitatea
site-urilor.

Următorul pas a fost colectarea articolelor. Din motive practice, am restrâns perioada
publicării lor la o lună, între 1 şi 31 mai 2008. Am căutat apoi, în fiecare dintre ziarele

- 34 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

selectate, articole care să trateze teme referitoare la minorităţi. Acolo unde structurarea
paginilor de internet ale ziarelor a permis acest lucru, am urmărit îndeosebi secţiunile din
sfera politicului sau socialului. În cazul publicaţiilor de tip “tabloid”, această căutare a fost
mult mai anevoioasă şi nu exclud posibilitatea de a fi scăpat din vedere unele articole care ar
fi putut fi de interes, dar al căror titlu nu a fost destul de sugestiv.

În continuare, am grupat articolele (din ziarele româneşti, pe de o parte, din cele britanice, pe
de altă parte) în funcţie de categoriile sociale pe care le prezentau şi, în cadrul fiecărei
categorii, în funcţie de temele abordate (politici sociale, grupări politice reprezentative,
personalităţi etc.). Am notat şi numărul comentarii generate de fiecare articol până în
momentul ultimei mele accesări ale respectivelor pagini (15 iunie, pentru a lăsa timp de
discuţii şi pe marginea articolelor din ultimele zile ale lunii mai). Am identificat care subiecte
au generat cele mai numeroase reacţii din partea cititorilor.

Pentru a lămuri modul de selectare a articolelor în funcţie de conţinutul lor, se impun câteva
precizări:
– am inclus în cercetare acele articole care se referă explicit la anumite minorităţi,
vorbind fie despre programe sociale/politice/culturale ce le sunt destinate, fie despre
evenimente care au implicat grupuri sau indivizi din rândul acestora;
– în cazul prezentării în diferite contexte a unor persoane din rândul minorităţilor, am
inclus doar acele articole în care apartenenţa la respectiva categorie socială este
menţionată şi asociată naturii particulare a celor descrise în text;
– nu am inclus articolele referitoare doar la concepte generale de excluziune socială sau
la problemele minorităţilor la nivel global sau în alte ţări decât România, respectiv
Marea Britanie;
– o excepţie de la regula de mai sus o reprezintă românii ca emigranţi pentru ziarele
româneşti, respectiv britanicii ca emigranţi pentru cele britanice; am făcut această
alegere pentru că, deşi nu mai trăiesc în ţara de origine, emigranţii rămân totuşi o
problemă a societăţii din care au plecat, mai ales în cazul migraţiei de mare amploare
(ca exemplu, românii care au emigrat în Italia sau Spania în ultimii ani).

Următorul pas a fost alegerea, pentru fiecare din cele două ţări, a câte unei minorităţi a cărei
imagini în articole şi comentarii să fie studiată mai în detaliu. Intenţia privea identificarea
acelei categorii sociale care se constituie în cel mai “fierbinte” subiect al perioadei. Am avut
aici în vedere două criterii de selecţie:

- 35 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

– numărul de articole care tratează teme legate de respectiva minoritate;


– numărul de comentarii generat de articolele menţionate mai sus.

Într-o primă fază, m-am văzut totuşi nevoită să renunţ la cel de al doilea criteriu, deşi consider
foarte importantă măsurarea cantitativă a reacţiei cititorilor pentru aprecierea gradului de
interes faţă de subiectul abordat în articole. Motivul este discordanţa dintre modul în care sunt
reglementate aceste discuţii în ziarele româneşti şi cele britanice. Primele permit comentarii la
toate articolele şi pe o perioadă nelimitată de timp, iar cele din urmă limitează, de obicei, la
două zile perioada în care se pot adăuga comentarii din partea cititorilor, iar unele articole nici
nu sunt deschise acestui tip de discuţii. După cum se va vedea mai departe, această decizie a
fost modificată ulterior. Voi argumenta la momentul potrivit motivele pentru această
schimbare.

A urmat analiza de conţinut a articolelor care tratează subiecte legate de cele două minorităţi
alese la pasul anterior. Pentru fiecare dintre aceste articole, am identificat termenii utilizaţi
pentru denumirea grupului social în cauză sau a unuia (sau a câtorva) dintre membrii săi. Le
fel, termenii folosiţi pentru descrierea trăsăturilor sau acţiunilor acestora. Am notat conotaţia
pozitivă (+), negativă (-) sau neutră (0) a acestor termeni la fiecare apariţie a lor. Acest sens a
fost evaluat în funcţie de context (de exemplu, “femeile sunt mai vulnerabile decât bărbaţii” a
fost considerată o apreciere neutră, în cadrul unei opinii care explica diferenţele dintre sexe pe
baze biologice, accentuând complementaritatea, nu inegalitatea dintre ele, şi a fost evaluată ca
negativă în contextul utilizării ei ca argument pentru inferioritatea femeii).

În final, însumarea acestor rezultate a dus la conturarea unui portret mai degrabă pozitiv sau,
dimpotrivă, mai degrabă negativ al respectivei minorităţi sociale.

Unei analize similare au fost supuse şi comentariile la aceste articole. Pe lângă conotaţia
pozitivă sau negativă a imaginii rezultate, am mai urmărit şi eventuala prezenţă a unor
stereotipuri şi am verificat acordul dintre imginea transmisă de articol şi cea conturată de
comentariile la articol.

Portretele obţinute sugerează o anumită tendinţă de includere sau excludere a respectivelor


categorii sociale în cadrul societăţilor de care aparţin. Am comparat aceste imagini cu
aşteptările sugerate de profilurile culturale ale celor două ţări, observând care din
presupunerile iniţiale se verifică şi, în cazul discrepanţelor, găsind posibile explicaţii pentru

- 36 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

acestea.

În final, am comparat rezultatele obţinute pentru cele două ţări, pentru a vedea dacă într-
adevăr una dintre ele este mai predispusă la excluziunea socială decât cealaltă şi în cel fel se
manifestă aceste diferenţe în mediul presei scrise pe internet.

4.4. Rezultatele obţinute pentru Marea Britanie

4.4.1. Observaţii generale


Cele zece ziare online britanice au fost selectate pe baza unui raport publicat la sfârşitul anului
2007 de compania Nielsen//NetRatings, care analizează audienţa acestora în funcţie de mai
mulţi parametri (http://www.nielsen-netratings.com/pr/pr_071011_UK.pdf). Următoarele sunt
publicaţiile, împreună cu adresele lor de internet:
– The Guardian: www.guardian.co.uk
– The Telegraph: www.telegraph.co.uk
– The Sun: www.thesun.co.uk
– The Times: www.timesonline.co.uk
– Daily Mail: www.dailymail.co.uk
– Daily Mirror: www.mirror.co.uk
– The Independent: www.independent.co.uk
– The Scotsman: www.scotsman.com
– Financial Times: www.ft.com
– News of the World: www.newsoftheworld.co.uk

În total, am găsit 61 de articole publicate pe aceste site-uri în luna mai 2008 şi care tratează
subiecte referitoare explicit la minorităţi sau membri ai acestor grupuri sociale (adresele lor de
internet sunt listate în anexa 5).

Este interesant de observat că o majoritate covârşitoare a acestor articole (68,8%, adică 42 de


articole) apaţin unei singure publicaţii, şi anume The Guardian. Totodată, în 5 dintre aceste
ziare nu am găsit niciun articol care să se refere direct la minorităţi (The Telegraph, The Sun,
The Scotsman, Financial Times şi News of the World), iar în alte 2 doar câte un singur articol
(The Times, Daily Mirror). The Independent a publicat 10 astfel de articole, iar Daily Mail
restul de 7.

Un alt aspect de luat în seamă este structurarea site-ului publicaţiei The Guardian, care

- 37 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

include, la categoria “Society”, o secţiune dedicată explicit excluziunii sociale.

4.4.2. Minorităţile în presa online britanică – o vedere de ansamblu


În urma parcurgerii articolelor selectate, am identificat următoarele minorităţi prezente în
conţinutul acestora (în paranteză va fi trecut numărul de articole care tratează teme legate de
respectiva minoritate; articolele ce se încadrează la mai multe categorii au fost numărate la
fiecare categorie în parte):
– imigranţi (15);
– persoane cu dizabilităţi (13);
– femei (11);
– săraci (10);
– bătrâni (6);
– emigranţi – britanicii care migrează în afara ţării (4);
– homosexuali (4);
– minorităţi etnice (2);
– şomeri (2).

Din punctul de vedere al subiectelor articolelor, repartizarea este următoarea (articolele care
abordează mai multe dintre aceste teme au fost contorizate la fiecare temă în parte):
1. politici socioeconomice ce vizează minorităţile: 37;
2. descrierea modului de viaţă specific celor ce fac parte dintr-o anumită minoritate: 12;
3. scurte interviuri cu membri ai unei categorii sociale minoritare: 14;
4. evenimente în care indivizi dintr-o minoritate au fost discriminaţi: 11;
5. personalităţi din rândurile minorităţilor: 5;
6. evenimente în care membrii unei categorii sociale minoritare au avut manifestări
discriminatorii faţă de indivizi din alte grupuri sociale: 1;
7. statistici privind minorităţile: 4.

În tabelul 1 este prezentată repartizarea acestor subiecte în funcţie de minorităţile tratate în


articole. Pentru simplificarea reprezentării, cele 7 tipuri de subiecte enumerate în paragraful
anterior au fost identificate prin notaţia (1) – (7), în funcţie de poziţia lor în lista de mai sus.

Pe marginea acestei sinteze se pot face următoarele observaţii:


– imigranţii, săracii şi bătrânii sunt trataţi într-o manieră mai puţin “personală”, cel mai
abordat aspect fiind acela al politicilor socioeconomice ce le sunt destinate;
– cea mai echilibrată repartizare a subiectelor se întâlneşte în cazul femeilor şi a persoanelor

- 38 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

cu dizabilităţi. Este deci cel mai probabil ca aceste două categorii sociale să aibă o
imagine mai completă decât celelalte, problemele ce le vizează fiind abordate din mai
multe unghiuri.

Tabelul 1: Numărul de articole care tratează o anumită minoritate în cadrul unui anume tip de subiect
Tipul de subiect→
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
↓Categoria socială
Imigranţi 9 2 3 3 2 0 1
Persoane cu dizabilităţi 6 6 5 3 3 0 0
Femei 5 3 2 4 3 0 1
Săraci 9 3 1 0 0 0 0
Bătrâni 5 1 0 0 0 0 0
Emigranţi 1 0 2 0 0 0 3
Homosexuali 4 0 1 2 0 1 0
Minorităţi etnice 1 0 1 2 0 0 0
Şomeri 2 0 0 0 0 0 0

Reacţiile cititorilor nu sunt uşor de măsurat, adăugarea de comentarii fiind permisă doar
pentru 17 articole (adică 27,8% din total). Tabelul 2 arată repartizarea comentariilor. La
calcularea mediei, am luat în calcul doar articolele deschise pentru discuţiilor cititorilor.

Tabelul 2: Repartizarea comentariilor cititorilor la articole


Nr. articole1 Total comentarii Medie comentarii Maxim comentarii
Imigranţi 2 / 15 12 6 9
Persoane cu dizabilităţi 2 / 13 190 95 184
Femei 9 / 11 676 75 475
Săraci 1 / 10 23 23 23
Bătrâni 0/6 - - -
Emigranţi 1/4 9 9 9
Homosexuali 1/4 0 0 0
Minorităţi etnice 1/2 14 14 14
Şomeri 1/2 13 13 13

Se observă că media cea mai crescută a numărului de comentarii se înregistrează la articolele


despre persoanele cu dizabilităţi şi despre femei. Este tentant să punem în legătură acest fapt
cu observaţia anterioară, referitoare la abordarea mai complexă a acestor două categorii din

1 Numărul articolelor deschise comentariilor / numărul total al articolelor

- 39 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

punctul de vedere al tipurilor de subiecte tratate. Totuşi, e binevenită precauţia în lansarea


unei asemenea ipoteze. Pe de o parte, aşa cum am mai spus, faptul că nu toate articolele pot fi
comentate (în cazul articolelor despre bătrâni, chiar niciunul dintre ele) face ca numărul
comentariilor să nu fie un bun instrument de măsurare a interesului cititorilor faţă de tema
abordată. Pe de altă parte, numărul total de articole care permit comentarii este destul de
redus, deci s-ar putea ca asocierea observată aici să nu fie decât o coincidenţă. Ar fi însă
interesant de lămurit acest aspect într-un studiu mai amplu decât cel de faţă.

4.4.3. Imaginea femeilor, ca minoritate socială, în presa britanică online


Deşi criteriul stabilit iniţial, cel al numărului de articole, ar fi indicat alegerea imigranţilor
pentru analiza de conţinut de la pasul următor, rezultatele obţinute până la acest punct nu
păreau favorabile scopului urmărit, acela de a contura un cât mai complet portret al
imigrantului, din două motive:
– subiectul este tratat în articole în principal din punctul de vedere al politicilor de
imigrare, deci într-o manieră care ilustrează prea puţin felul în care acest grup social
este, cum ar putea fi caracterizat;
– cele 12 păreri exprimate de către cititori sunt prea puţine pentru a putea construi din
ele o imagine ce ar putea fi considerată reprezentativă.

Am făcut deci un compromis, incluzând totuşi şi criteriul numărului de comentarii, iniţial


abandonat. Tot din motivul importanţei acordate opiniilor cititorilor, am ţinut cont şi de
procentul de articole deschise comentariilor din fiecare categorie. Am ajuns astfel să efectuez
analiza de conţinut pentru articolele referitoare la femei şi pentru comentariile aferente.

Anexa 1 cuprinde lista celor 11 articole, cu titlul şi adresa lor de internet, împreună cu
termenii şi expresiile găsite în fiecare articol pentru numirea femeilor, a trăsăturilor lor şi a
acţiunilor lor. Pentru fiecare dintre aceşti termeni am numărat apariţia în cadrul articolului, am
notat sensul pozitiv (+), neutru (0) sau negativ (-) în care termenul a fost folosit, precum şi
subiectul la care se referă: femeile ca grup social (g) sau o anumită femeie/anumite femei
identificabile (i). Tabelul 3 conţine o sinteză a rezultatelor obţinute (articolele sunt identificate
prin numărul de ordine avut în lista din anexa 1). Cuvintele au fost păstrate în engleză, pentru
a reda cât mai fidel sensul exprimărilor.

Chiar la o privire superficială, este uşor de văzut că imaginea femeilor ca grup social este
puternic negativă, 68,75% din termenii care descriu “femeile” fiind negativi şi doar 9,38%
pozitivi. Odată cu personalizarea subiectului, raportul se echilibrează, deşi rămâne uşor în

- 40 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

favoarea aprecierilor negative. Per ansamblu, imaginea femeilor din societatea britanică are o
tentă categoric negativă: 57,5% din aprecieri sunt negative, 33,3% pozitive şi 9,2% neutre.

Se observă de asemenea că articolele referitoare la anumite femei sau grupuri de femei sunt
cele care conţin cei mai mulţi termeni de caracterizare, în timp ce acelea care tratează teme
din sfera politicilor socioeconomice includ un număr foarte mic de astfel de termeni, iar
aceştia sunt mai degrabă neutri. Găsesc aici un semnal că alegerea imigranţilor ca subiect
pentru analiza de conţinut ar fi fost, într-adevăr, neproductivă pentru acest studiu.

Tabelul 3: Identificarea femeilor prin termeni pozitivi, neutri sau negativi în articolele studiate
Aprecieri la nivel individual Aprecieri la nivel de grup Total
Articolul
+ 0 - + 0 - + 0 -
1 7 0 2 1 0 2 8 0 4
2 0 0 0 0 1 0 0 1 0
3 12 1 7 0 2 0 12 3 7
4 0 0 0 0 0 1 0 0 1
5 1 0 1 1 2 4 2 2 5
6 1 0 0 0 0 1 1 0 1
7 0 0 1 0 1 0 0 1 1
8 4 0 0 0 0 2 4 0 2
9 1 0 17 0 0 4 1 0 21
10 0 0 0 1 0 8 1 0 8
11 0 0 0 0 1 0 0 1 0
Total 26 1 28 3 7 22 29 8 50

În continuare, am parcurs un proces similar pentru comentariile la articolele de mai sus. În


cazul referirilor la o anumită femeie, le-am contorizat doar dacă femeia respectivă a fost
menţionată şi în cadrul articolului.

La unul dintre articole au fost adăugate 475 de opinii ale cititorilor. Din motive de timp, nu
am parcurs toate aceste comentarii, ci l-am ales doar fiecare al zecelea pentru a fi analizat,
considerând că un număr de 47 de comentarii este suficient. Sinteza este prezentată în tabelul
4, iar lista completă a termenilor identificaţi se găseşte în anexa 2.

Tendinţa este asemănătoare celei observate în cazul articolelor: evaluare în general negativă a
femeilor, mai ales în cazul imaginii lor ca o categorie socială. În total, au fost identificaţi

- 41 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

60,3% termeni negativi, 26,5% pozitivi şi 13,2% neutri.

Tabelul 4: Identificarea femeilor prin termeni pozitivi, neutri sau negativi în opiniile cititorilor
Aprecieri la nivel individual Aprecieri la nivel de grup Total
Articolul
+ 0 - + 0 - + 0 -
1 1 0 6 4 9 7 5 9 13
2 0 0 0 2 0 1 2 0 1
3 2 0 15 0 0 2 2 0 17
4 0 0 0 0 0 3 0 0 3
5 0 0 0 2 0 5 2 0 5
6 7 0 0 0 0 2 7 0 2
Total 10 0 21 8 9 20 18 9 41

Pentru a testa concordanţa dintre imaginea transmisă de articol şi cea exprimată de cititori, am
luat în calcul doar cifrele totale (fără diferenţierea între aprecierile privind indivizi şi cele
privind grupuri) şi doar procentul exprimărilor pozitive şi negative (cele neutre rezultând din
acestea şi, în plus, fiind mult mai puţine). Având la dispoziţie doar 6 articole pentru care se
pot face aceste comparaţii, am considerat că un calcul statistic mai complex ar fi lipsit de
relevanţă şi m-am oprit la surprinderea unei impresii la nivel mai general.

Tabelul 5: Comparaţie între conotaţia pozitivă/negativă a imaginii femeilor


din articolele comentate şi opiniile cititorilor (procente termeni +/-)
Articol Comentarii
Articolul
+ - + -
1 66,7 33,3 18,5 48,1
2 0 0 66,7 33,3
3 54,6 31,8 10,5 89,5
4 0 100 0 100
5 22,2 55,6 28,6 71,4
6 50 50 77,8 22,2

Cifrele din tabelul 5 nu sugerează o corelaţie între numărul de termeni pozitivi, respectiv
negativi, din articole şi cei din comentariile cititorilor. Doar în două cazuri (articolele 4 şi 5)
tenta în general pozitivă a aprecierilor se regăseşte pentru ambele categorii de texte analizate.

În ceea ce priveşte exprimarea unor stereotipuri privind femeile, consider că materialul strâns
nu este suficient cantitativ pentru a putea trage pe baza lui concluzii în această privinţă.

- 42 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Totuşi, ca o observaţie la nivel de suprafaţă, unele idei apar relativ mai des decât altele, ca de
exemplu:
– femeile au o stimă de sine scăzută;
– femeile deţin controlul în relaţiile lor cu bărbaţii;
– femeile sunt mai slab pregătite profesional şi mai puţin dedicate serviciului;
– femeile sunt nedrepte, încercând să obţină drepturi mai multe decât bărbaţii.

Rezultatele prezentate până aici confirmă tabloul societăţii britanice ca o cultură masculină, în
care femeile nu sunt privite ca un egal al bărbatului. Celelalte ipoteze referitoare la Marea
Britanie vor fi discutate mai târziu, majoritatea lor constând în comparaţii cu situaţia din
România.

4.5. Rezultatele obţinute pentru România

4.5.1. Observaţii generale


Alegerea celor 10 ziare online româneşti a plecat de la cifrele de audienţă din luna mai,
publicate pe site-ul proiectului SATI (Studiul de Audienţă şi Trafic Internet), la adresa
http://www.sati.ro/index.php?page=rezultate.

În acest clasament, publicaţia 9AM se află pe primul loc printre ziarele online din punctul de
vedere al numărului de afişări, aşa că am decis să îl includ în cercetare, deşi nu are o variantă
tipărită, fiind totuşi una dintre cele mai populare surse de informare ale internauţilor români.
Mare parte din conţinutul acestui site este preluat din alte ziare de pe internet. Pentru această
cercetare, am luat în considerare doar articolele semnate de redacţia 9AM, eliminând riscul de
a contoriza de două ori acele articole pe care site-ul le-a preluat din celelalte ziare analizate. În
cazul comentariilor, însă, le-am inclus atât pe cele din 9AM, cât şi pe cele din ziarul unde a
fost publicat iniţial articolul, cu intenţia de a surprinde o imagine cât mai completă a reacţiilor
cititorilor.

Am exclus din listă publicaţiile cu profil sportiv. În final, obţinând o listă cu doar 9 ziare, am
completat-o cu publicaţia, neinclusă încă, din care 9AM a preluat, în mai 2008, cele mai multe
articole din tematica de interes a studiului de faţă. În final, acestea au fost cele 10 site-uri
selectate:
– 9AM: www.9am.ro
– Libertatea: www.libertatea.ro
– Evenimentul Zilei: www.evenimentulzilei.ro

- 43 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

– Gândul: www.gandul.info
– Cotidianul: www.cotidianul.ro
– Adevărul: www.adevarul.ro
– România Liberă: www.romanialibera.ro
– Jurnalul Naţional: www.jurnalul.ro
– Ziua: www.ziua.ro
– Gardianul: www.gardianul.ro

După cum era de aşteptat, românii din afara ţării reprezintă o preocupare importantă pentru
presa românească: nu mai puţin de 380 de articole despre imigranţii români au fost scrise pe
parcursul lunii mai în aceste ziare. Principalul responsabil pentru acest număr impresionant
este ziarul Adevărul, care are câte o secţiune specială dedicată românilor din Italia şi celor din
Spania. În aceste două rubrici sunt publicate, în medie, 12 articole pe zi.

Am contorizat separat articolele referitoare la celelalte minorităţi, în număr total de 40


(enumerate în anexa 5). 15 dintre acestea au fost publicate de 9AM (37,5%), urmând apoi
Adevărul cu 6 articole, Gândul cu 5, Gardianul cu 4, Evenimentul Zilei şi Jurnalul Naţional
cu cîte 3, Ziua cu 2 articole, iar Cotidianul şi România Liberă cu câte unul singur. Ziarul
românesc cel mai citit pe internet, Libertatea, nu conţine niciun astfel de articol în perioada
investigată. Este uşor de văzut că distribuţia articolelor este mult mai echilibrată decât în cazul
celor din Marea Britanie.

4.5.2. Minorităţile în presa online din România – o vedere de ansamblu

Mă voi referi în continuare doar la cele 40 de articole care se referă la alte categorii sociale
decât emigranţii români, acestea având o pondere suficient de mare pentru a constitui
subiectul unui studiu separat. Aşadar, minorităţile identificate ca subiecte tratate de ziarele
online sunt (în paranteză e trecut numărul de articole, acelea care se înscriu la mai multe
categorii fiind contorizate de fiecare dată):
– minorităţi etnice (19), adică rromi (11) şi maghiari (9);
– homosexuali (10);
– femei (6);
– săraci (2);
– şomeri (1);
– persoane cu dizabilităţi (1);
– minorităţi rasiale (1);

- 44 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

– minorităţi religioase (1).

Deşi rromii şi maghiarii se încadrează în aceeaşi categorie, a minorităţilor etnice, am


considerat că ar fi interesant de surprins separat imaginea lor, din cauză că şi situaţia lor, ca
minorităţi în societatea românească, are anumite caracteristici deosebite pentru fiecare din
cele două grupuri sociale în parte.

Privitor la temele abordate în articolele despre minorităţi, acestea sunt aproximativ aceleaşi ca
în cazul presei britanice. Am adăugat doar o categorie în plus şi am nuanţat una din cele deja
existente, ajungând la următoarea listă de teme (va fi menţionată la fiecare categorie numărul
de articole în care a fost întâlnită respectiva temă, cu numărarea unui articol la mai multe
categorii, dacă este cazul):
1. politici socioeconomice ce vizează minorităţile: 12;
2. descrierea modului de viaţă specific celor ce fac parte dintr-o anumită minoritate: 3;
3. scurte interviuri cu membri ai unei categorii sociale minoritare: 2;
4. evenimente în care indivizi dintr-o minoritate au fost discriminaţi: 6;
5. personalităţi din rândurile minorităţilor: 5;
6. evenimente în care membrii unei categorii sociale minoritare au avut un rol negativ
(manifestări discriminatorii faţă de indivizi din alte grupuri sociale, încălcarea legilor
etc.): 12;
7. statistici privind minorităţile: 2;
8. evenimente dedicate minorităţilor (de exemplu, manifestări culturale sau evenimente
de protest împotriva discriminării): 11.

Tabelul 6: Numărul de articole care tratează o anumită minoritate în cadrul unui anume tip de subiect
Tipul de subiect→
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
↓Categoria socială
Rromi 2 1 0 1 0 5 0 2
Homosexuali 2 2 2 3 0 1 0 7
Maghiari 6 0 0 2 3 5 0 0
Femei 1 2 0 2 2 0 0 1
Săraci 1 0 0 0 0 1 1 0
Şomeri 1 1 0 0 0 0 1 0
Persoane cu dizabilităţi 0 0 0 0 0 0 0 1
Minorităţi rasiale 0 0 0 0 1 0 0 0
Minorităţi religioase 0 0 0 0 0 0 0 1

- 45 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Tabelul 6 prezintă repartizarea articolelor în funcţie de minorităţile la care se referă şi de


genul de temă abordată. Observăm că un subiect frecvent în cazul minorităţilor etnice îl
constituie evenimentele în care membrii acestora au un rol negativ. Ca distribuţie a
subiectelor, cea mai echilibrată prezentare (strict din punctul de vedere al temelor cuprinse, nu
şi al felului în care acestea sunt tratate) par să o aibă homosexualii, femeile şi minorităţile
etnice.

La toate articolele analizate, adăugarea de comentarii din partea cititorilor este liberă, deci
pentru ziarele online româneşti este mai uşor de măsurat interesul publicului pentru subiectele
abordate, folosind în acest scop media şi maximul numărului de comentarii. Cifrele obţinute
sunt prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7: Repartizarea comentariilor cititorilor la articole


Total comentarii Medie comentarii Maxim comentarii
Rromi 77 7 22
Homosexuali 179 18 62
Maghiari 171 19 60
Femei 67 11 22
Săraci 61 30 58
Şomeri 81 81 81
Persoane cu dizabilităţi 0 0 0
Minorităţi rasiale 16 16 16
Minorităţi religioase 5 5 5

Cele mai mari valori, atât pentru medie, cât şi pentru maxim, sunt la categoria şomerilor, dar
aici avem un singur articol, deci nu putem afirma că rezultatul este semnificativ. O situaţie
asemănătoare o întâlnim în cazul articolelor despre săraci, doar 2 la număr. Raportându-ne şi
la numărul de articole, observăm că homosexualii şi maghiarii sunt cei care stârnesc cele mai
multe reacţii din partea cititorilor.

4.5.3. Imaginea etniei rrome în presa românească pe internet

Pentru analiza de conţinut am ales articolele referitoare la rromi, acestea fiind cele mai
numeroase şi având şi un număr considerat suficient de comentarii ale cititorilor. Am anticipat
că rezultatele vor confirma atât experienţa vieţii de zi cu zi, cât şi concluziile studiului
Institutului pentru Politici Publice (Moraru et al, 2003). Acesta urmărea în mod special
publicaţiile şi organizaţiile din sfera politică a extremismului şi observa că acestea conturează

- 46 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

un portret extrem de negativ şi stereotip al ţiganilor din România. Rezultatele au fost, într-
adevăr, pe măsura aşteptărilor.

Tabelul 8: Identificarea rromilor prin termeni pozitivi, neutri sau negativi în articolele studiate
Aprecieri la nivel individual Aprecieri la nivel de grup Total
Articolul
+ 0 - + 0 - + 0 -
1 0 1 13 0 0 0 0 1 13
2 0 0 0 0 0 1 0 0 1
3 0 0 0 3 0 0 3 0 0
4 0 0 2 1 2 20 1 2 22
5 0 0 0 0 1 0 0 1 0
6 0 2 0 0 0 0 0 2 0
8 0 0 0 0 1 1 0 1 1
9 3 0 0 1 0 0 4 0 0
10 0 0 18 0 0 0 0 0 18
11 0 0 11 0 0 0 0 0 11
Total 3 3 44 5 4 22 8 7 66

Termenii identificaţi pentru numirea sau descrierea rromilor în articolele studiate sunt
enumeraţi în anexa 3, iar tabelul 8 prezintă o sinteză în funcţie de conotaţia lor pozitivă,
neutră sau negativă, precum şi de subiectul pe care îl numesc sau descriu (un anume rrom sau
grup de rromi, respectiv etnia per ansamblu).

Se observă că aprecierile negative sunt cele mai numeroase, atât în cazul subiecţilor indivizi
(88%), cât şi în cel al subiectului colectiv (71%). În total, 81,5% din termenii identificaţi sunt
negativi, 9,9% pozitivi şi 8,6% neutri.

E important de remarcat că aproape toate aprecierile pozitive (excepţie face una singură) au
fost făcute în cadrul a două articole care vorbesc despre evenimente culturale în care arta
ţigănească este pusă în valoare. Arta este deci, singurul capitol la care rromii sunt prezentaţi
într-o lumină favorabilă.

Mult mai impresionant, chiar, este rezultatul obţinut în urma analizei opiniilor cititorilor.
Aceştia nu au decât aprecieri negative la adresa etniei rrome. În ceea ce priveşte anumiţi
ţigani sau anumite grupuri de ţigani, părerile exprimate sunt mult mai puţine decât cele
privind rromii în general, şi păstrează caracterul predominant negativ. Rezultatele cantitative

- 47 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

se pot vedea în tabelul 9, iar lista completă a termenilor şi expresiilor se găseşte în anexa 4.

Am renunţat la încercarea de a vedea concordanţa dintre caracterul pozitiv sau negativ al


articolelor şi cel al comentariilor la articol, fiind evident că nici articolele cu tentă pozitivă sau
neutră nu au reuşit să genereze altfel de reacţii decât negative. Mai mult chiar, cele două
articole pomenite mai sus, vorbind despre arta ţigănească, nu au avut niciun comentariu, semn
că cititorii au mai multe de spus privind celelalte caracteristici ale etniei rrome.

Tabelul 9: Identificarea rromilor prin termeni pozitivi, neutri sau negativi în opiniile cititorilor
Aprecieri la nivel individual Aprecieri la nivel de grup Total
Articolul
+ 0 - + 0 - + 0 -
1 0 0 0 0 0 2 0 0 2
2 0 0 2 0 0 12 0 0 14
4 0 1 0 0 0 45 0 1 45
5 0 0 0 0 0 9 0 0 9
6 0 0 0 0 0 2 0 0 2
7 1 0 1 0 0 8 1 0 9
8 0 0 0 0 0 7 0 0 7
10 0 0 0 0 0 14 0 0 14
11 0 0 2 0 0 10 0 0 12
Total 1 1 5 0 0 109 1 1 114

Rămânând la subiectul congruenţei dintre conţinutul articolului şi reacţiile cititorilor, se


cuvine remarcat un fapt aparte: articolul 7 nu conţine nicio referire la rromi. El vorbeşte
despre un grup de infractori români prinşi în Franţa, fără a menţiona etnia lor. Titlul
articolului, “La furat de fier vechi în Franţa”, m-a trimis însă cu gândul la un stereotip asociat
ţiganilor şi am decis să citesc comentariile la articol, pentru a vedea dacă acestea fac vreo
referire la rromi. Bănuiala mi-a fost confirmată şi am decis să includ acest articol în cercetare,
tocmai pentru a atrage atenţia că nu doar referirile explicite la o anumită minoritate vor
deschide o discuţie privind respectiva minoritate.

Dacă ne gândim la discuţia de la capitolul privind prejudecăţile şi modurile de a le învinge,


tabloul oferit mai sus ne trimite cu gândul la faptul că un posibil motiv al puternicelor
prejudecăţi la adresa ţiganilor este faptul că aceştia sunt aproape întotdeauna percepuţi ca un
grup compact, fără diferenţierea indivizilor ce fac parte din acest grup. Putem deduce, aşadar,
că o mai bună vizibilitate în presă a diferiţi rromi care se disting prin caracteristici pozitive ar

- 48 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

ajuta la diminuarea acestor prejudecăţi.

Din comentariile la adresa rromilor, se poate observa cu uşurinţă prezenţa unor stereotipuri.
Cele mai frecvente sunt:
– ţiganii nu respectă legea (cu menţionarea unei mari varietăţi de infracţiuni, de la
furtişaguri până la crimă organizată);
– ţiganii sunt agresivi (chiar şi printre termenii identificaţi în cadrul articolelor, o mare
parte sunt verbe ce desemnează acte de violenţă)
– ţiganii sunt o “rasă inferioară”;
– ţiganii sunt leneşi;
– ţiganii sunt murdari;
– ţiganii nu se pot adapta într-o societate civilizată;
– ţiganii ar trebui alungaţi sau chiar omorâţi;
– ţiganii sunt “negri”, “ciori”, “cioroi”.

Deşi aceste rezultate nu sunt deloc surprinzătoare pentru oricine cunoaşte situaţia rromilor din
România, consider că este totuşi izbitor portretul obţinut aici nu atât prin ponderea termenilor
negativi, cât prin intensa încărcătură emoţională a acestora. Românii dovedesc să aibă
puternice sentimente negative faţă de această minoritate şi chiar un semnificativ potenţial
agresiv îndreptat împotriva ei.

Se confirmă astfel aşteptările exprimate iniţial, la discuţia despre caracterizarea culturii


române: atitudinea faţă de “celălalt” nedorit este puternic negativă şi vehement exprimată.

4.6. Compararea rezultatelor obţinute pentru cele două ţări. Verificarea ipotezelor
Voi începe această comparaţie prin câteva observaţii care, deşi nu sunt susţinute prin cifre şi
nu au o legătură directă cu ipotezele cercetării, consider că sunt demne de a fi menţionate, în
contextul mai larg al scopului acestui studiu.

Prima constatare este legată de structura ziarelor. Faptul că cel mai citit ziar online britanic,
The Guardian, are o secţiune specială dedicată excluziunii sociale, sugerează că acest subiect
va primi o atenţie considerabilă din partea publicului care îl citeşte. Pe de altă parte, celelalte
ziare pe internet din Marea Britanie se dovedesc foarte puţin interesante de subiectele din
acest domeniu, în timp ce în ziarele româneşti distribuţia articolelor despre minorităţi s-a
dovedit a fi mult mai echilibrată.

- 49 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Un alt aspect este cel punctelor de vedere din care sunt abordate minorităţile de către
publicaţiile studiate. Dacă în cele britanice, concentrarea cea mai mare este pe politicile
socioeconomice ce le sunt dedicate şi pe descrierea generală a modului lor de viaţă, în ziarele
româneşti observăm că minoritarii apar de obicei ca actori în cadrul unor evenimente, fie ca
ţinte a discriminărilor, fie ca iniţiatori ai unor acţiuni cu efect negativ asupra altora. Abordarea
ziarelor britanice pare să fie, deci, mult mai analitică, în vreme ce ziarele româneşti par să
caute mai mult senzaţionalul.

O ultimă impresie este cea lăsată de modul în care se poartă discuţiile între cititori pe
marginea articolelor. În România, exprimările sunt deseori violente, şi nu numai la adresa
ţiganilor. Autorul articolului, persoanele menţionate în text sau alţi cititori care au făcut
comentarii – oricine poate fi ţinta unor atacuri vehemente. De altfel, mare parte din discuţie
nu este pe marginea ideilor din articol, ci constă în exprimarea părerilor despre anumite
persoane sau grupuri sociale. Cititorii britanici, în schimb, discută mai mult ideile decât
persoanele şi se angajează în adevărate dezbateri, în urma cărora unii dintre ei ajung să
recunoască validitatea celor spuse de “adversari” şi chiar să-şi reconsidere părerea iniţială. În
urma parcurgerii comentariilor din ziarele online româneşti, îmi este greu să îmi imaginez
discuţii într-un asemenea spirit de fair play între cititorii acestora.

În continuare voi relua fiecare din ipotezele formulate la începutul acestui capitol şi voi
concluziona în legătură cu verificarea lor.

1. Per ansamblu, românii se vor arăta mai predispuşi decât britanicii la atitudini
discriminatorii faţă de minorităţi
Ar fi necesară o analiză mult mai amplă pentru a putea trage o concluzie în acest sens,
care să studieze în detaliu articolele şi discuţiile referitoare la toate minorităţile, pe o
perioadă mai lungă de timp şi care să ia în calcul şi situaţia demografică a celor două
ţări. De exemplu, faptul că ziarele britanice studiate au publicat foarte puţine articole
referitoare la minorităţile etnice sau rasiale poate fi un semn că acestea nu reprezintă o
problemă majoră pentru societatea Marii Britanii în acest moment, dar poate fi, la fel
de bine, un semn al excluderii lor. Este nevoie, deci, de analiza acestor rezultate într-
un context mai cuprinzător.

Rezultatele obţinute în studiul de faţă susţin, însă, această ipoteză. Cele două
minorităţi pentru care s-a făcut analiza mai detaliată, femeile în Marea Britanie şi

- 50 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

rromii în România, sunt, amândouă, categorii sociale ale căror probleme stârnesc
reacţii vii şi cu puternică încărcătură afectivă. Totuşi, agresivitatea exprimării este
mult mai ridicată în cazul cititorilor români.

2. Imigranţii vor fi un subiect de interes pentru ziarele din Marea Britanie şi cititorii lor,
atitudinea faţă de ei fiind conturată de aşteptarea că aceştia trebuie să se integreze
dacă vor să fie acceptaţi
Prima parte a ipotezei a fost verificată, dar numărul foarte mic de articole despre
imigranţi deschise comentariilor nu a permis lămurirea atitudinii cititorilor ziarelor
britanice privind această categorie socială.

3. Migraţia va fi de interes în cazul României din celălalt punct de vedere, al


emigrantului, şi imaginea negativă a “occidentalului” va domina în acest context
Şi în cazul acestei ipoteze, prima parte a fost confirmată: ziarele analizate au scris într-
o singură lună 380 de articole despre emigranţii români şi numai 40 despre
minorităţile din România. Fiind o cantitate foarte mare de articole şi comentarii,
timpul nu mi-a permis să le studiez pentru a verifica şi cea de-a doua parte a ipotezei.
Impresia generală lăsată de comentariile analizate este totuşi favorabilă conturării
portretului occidentalului ca un “străin” care ne impune reguli pe care nici el nu le
poate respecta (mai ales când e vorba de “problema ţiganilor” sau “problema
secuiască”) sau încearcă să ne distrugă valorile specifice neamului pentru a se putea
folosi mai bine de noi.

4. Ambele societăţi vor demonstra o atitudine negativă faţă de homosexuali


Homosexualii au fost subiectul unui număr destul de mic de articole din ziarele
britanice, doar 4, niciunul din ele nefiind deschis pentru comentarii. Nu am avut, deci,
suficiente date pentru a verifica această ipoteză în cazul societăţii britanice.

În ziarele din România, însă, homosexualii au fost a doua minoritate ca număr de


articole dedicate, iar reacţiile cititorilor au fost numeroase. O simplă parcurgere a
acestor comentarii este suficientă pentru a confirma puternica respingere a
homosexualilor de către români, limbajul folosit la adresa lor fiind de multe ori chiar
mai violent decât cel folosit în cazul ţiganilor.

5. Femeile vor apărea mai des ca un grup social minoritar în cazul Marii Britanii decât

- 51 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

al României
După cum s-a văzut, femeile sunt chiar unul dintre cele mai des prezentate grupuri
minoritare din presa online britanică, iar analiza de conţinut a comentariilor la articole
a arătat că problemele lor, ca minoritate, sunt diverse şi generează conflicte puternice,
cel puţin la nivelul ideilor. În plus, imaginea lor, desprinsă din aceste comentarii, este
negativă într-o mare măsură. În ziarele româneşti, articolele despre femei nu sunt
numeroase şi apar fie în contextul violenţei domestice, fie cel al reprezentării femeilor
în politică. Formulată în acest fel, al comparaţiei din punct de vedere cantitativ,
ipoteza se verifică.

Ar fi totuşi interesant de extins ipoteza şi în ceea ce priveşte imaginea femeilor în cele


două societăţi. Valorile pentru dimensiunea masculinitate/feminitate sugerează că
femeile din România sunt văzute mai degrabă ca egale şi complementare bărbatului,
dar păreri ca “femeile sunt bătute de soţi fiindcă merită” mai apar în comentariile la
articolele despre violenţa în familie şi ar fi interesant de analizat dacă misoginismul
românesc este atât de scăzut pe cât ar fi de aşteptat pe baza teoriei.

6. Persoanele cu dizabilităţi vor fi în mare parte absente din spaţiul public românesc,
deci şi din presa pe internet, dar nu şi din cel britanic
Aşa cum era de aşteptat, societatea românească, caracterizată parţial de trăsăturile
colectivismului, nu acceptă deschis, în “spaţiul public” al presei, existenţa acestei
categorii sociale şi problemele cu care ea se confruntă. Presa britanică este însă
puternic preocupată de acest subiect, al doilea ca număr de articole publicate.

7. Minorităţile etnice vor fi privite mult mai negativ în România decât în Marea Britanie
Am atras deja atenţia asupra faptului că minorităţile etnice sunt aproape absente din
paginile ziarelor britanice studiate, precum şi a diferitelor implicaţii pe care le-ar putea
avea. Dacă vom considera că şi imigranţii pot fi asociaţi acestei categorii (diferenţa pe
criterii etnice există şi în cazul lor), putem spune că subiectul este de interes pentru
publicaţiile analizate, dar maniera de abordare este una mai degrabă analitică, privind
politicile socioeconomice.

Am mai menţionat şi evidenta tendinţă a ziarelor româneşti studiate de a prezenta


minorităţile etnice mai ales în contextul unor evenimente în care rolul lor este fie de
victimă, fie de agresor.

- 52 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Se poate deci concluziona că, într-adevăr, presa online românească descrie o imagine
mult mai negativă a minorităţilor etnice decât cea britanică.

8. Exprimarea românilor faţă de “celălalt” privit negativ va fi semnificativ mai agresivă


decât a britanicilor
Asupra acestui aspect am insistat deja destul de mult, de această dată mă voi mulţumi
doar să afirm că ipoteza a fost confirmată.

- 53 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

5. Concluzii
Lucrarea de faţă nu a urmărit elaborarea unor statistici detaliate sau a unui portret complex al
minorităţilor din cele două societăţi, ci mai degrabă surprinderea unor tendinţe generale.
Consider că rezultatele obţinute au deschis calea spre numeroase şi diverse întrebări legate de
tema studiată şi ar fi interesant de căutat răspunsurile lor. Voi enumera aici câteva idei de
studii care ar putea aprofunda acest subiect:
– conturarea portretului diferitelor minorităţi pe baza unor indicatori calitativi (pornind,
de exemplu, de la grila valorică Rokeach);
– corelarea ponderii diferitelor categorii sociale la nivelul populaţiei cu frecvenţa
apariţiei lor în presa online (dată de numărul articolelor, pe de o parte, şi de numărul
comentariilor de la cititori, pe de altă parte);
– investigarea situaţiei acelor minorităţi care sunt absente (sau aproape absente) din
presă – este acesta un semn că respectiva categorie socială este puternic exclusă la
nivelul societăţii, sau dimpotrivă?
– oricare dintre analizele de mai sus efectuată pe termen mai lung (un an, de exemplu);
– confruntarea rezultatelor obţinute în aceste studii cu rezultatele unor cercetări
anterioare (de exemplu, prin compararea portretului minoritarului descris în presa
online cu portretul aceluiaşi minoritar văzut la nivelul populaţiei ţării, se poate observa
dacă “internauţii” se înscriu în profilul general sau există diferenţe mari între ei şi
restul populaţiei din punctul de vedere al atitudinii faţă de diferite minorităţi);
– extinderea comparaţiei la mai multe ţări.

Ce ar putea învăţa societatea românească din rezultatele acestui studiu? Că mai avem multe de
învăţat despre “ceilalţi” şi că drumul până la acceptarea minorităţilor printre noi este în
continuare lung, în ciuda progresului făcut în acest sens la nivel formal (al legislaţiei,
îndeosebi, progres pe care unii dintre noi îl văd să fi mers chiar prea departe şi găsind în
această părere un nou motiv de a-l privi cu duşmănie pe beneficiarul acestor legi). De
asemenea, am putea trage concluzia că nu suntem obişnuiţi să privim analitic subiecte
“sensibile” cum sunt minorităţile, ci punem prea multă patimă, de obicei chiar agresivitate, în
discuţiile referitoare la aceste subiecte (cel puţin atunci când suntem ascunşi în spatele unui
monitor şi al unei tastaturi). Pe de altă parte, observaţia că şi o ţară cu o mult mai solidă
cultură socială are în continuare loc să crească din acest punct de vedere, nu trebuie nici să ne
descurajeze, nici să ne îndemne la delăsare (“nici alţii nu sunt mai buni ca noi”), ci să ne
stimuleze să ne deschidem pentru a învăţa şi a ne dezvolta într-o direcţie pozitivă.

- 54 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Bibliografie

Castells M. (2004 a), “Informationalism, Networks and the Network Society: a Theoretical
Blueprint”, Northampton, MA: Edward Elgar
Castells M. (2004 b), “Power and politics in the network society”, Ralph Miliband Memorial
Lecture (Delivered at the London School of Economics and Political Science)
Gavreliuc A. (2002), “O călătorie alături de «celălalt». Studii de psihologie socială”,
Timişoara: Editura Universităţii de Vest
Gavreliuc A. (2003), “Mentalitate şi societate. Cartografii ale imaginarului identitar din
Banatul contemporan”, Timişoara: Editura Universităţii de Vest
Gavreliuc A., Bozian M., Gavreliuc D., Rogobete I., Vochin-Bartl F. (2006), “Psihologia
interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor
psihosociale”, Timişoara: Editura Universităţii de Vest
Hofstede, G. (2001), “Culture's Consequences, Comparing Values, Behaviors, Institutions,
and Organizations Across Nations”, Thousand Oaks CA: Sage Publications
Hofstede G., Hofstede G.-J. (2004), “Cultures and Organizations: Software of the Mind”,
New York: McGraw-Hill
Iacob L. (2003), “Etnopsihologie şi imagologie. Sinteze şi cercetări”, Iaşi: Polirom
Johnstone D. (2003), “Comparative Social Policies in Europe”, Frankfurt am Main: Peter
Lang
Luca A. (2005), “Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva
dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti: compania
Interact (www.i-interact.ro)
Moraru A., Popa R., Tobă M., Voicu O. (2003), “Intoleranţă, discriminare, extremism.
România 2003”, Bucureşti: Institutul pentru Politici Publice
Stan C. (2004), “Manipularea prin presă”, Bucureşti: Humanitas
Stoer S., Rodrigues D., Magalhães A. (2003), “Theories of Social Exclusion”, Frankfurt am
Main: Peter Lang
Williams P., Rowlands I. (2007), “Information behaviour of the researcher of the future - A
British Library / JISC Study. The literature on young people and their information
behaviour”,
www.jisc.ac.uk/media/documents/programmes/reppres/ggworkpackageii.pdf

- 55 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Anexe
Anexa 1: Termenii pozitivi / negativi / neutri referitori la femei ca minoritate identificaţi în articolele
selectate din ziarele online britanice
Conotaţia Apariţii Subiect2
Articolul 1: C'mon Zara, just ask him
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/01/cmonzarajustaskhim
managed to articulate everything + 1 i
stole all my best lines + 1 i
bowing to convention - 1 i
aren't property anymore + 1 g
need to think more carefully - 1 g
vowing to obey their husbands - 1 g
successful + 1 i
in her own right + 1 i
top-level sportsperson + 1 i
role model + 1 i
independent + 1 i
submitting to outdated conventions - 1 i
Articolul 2: Cross purposes
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/04/crosspurposes1
changes to the existing gender equality duty that the women's 0 1 g
voluntary sector are calling for
Articolul 3: Sometimes it's hard to be a woman
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/24/sometimesitshardtobeawoman
hard to be a woman 0 1 g
should be congratulated + 1 i
expensively dressed 0 1 i
loyal wife + 1 i
not tittle tattle + 1 i
not salacious gossip + 1 i
not "who wouldn't want to meet the Royals, or Stevie Wonder, + 1 i
or Harrison Ford?"
refreshing to hear someone launch in with the devastating + 1 i
statistics
one per cent of the world's land is owned by women 0 1 g

2 i – anume individ sau indivizi aparţinând categoriei sociale în cauză


g – minoritatea ca grup

- 56 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

gave a fantastic quote + 1 i


Cherie's material felt a bit out of date - 1 i
seemed to forget the dramatic effect - 1 i
her suggestion [...] was a freaky kind of essentialism - 1 i
unaware - 1 i
cares about women's matters + 1 i
don't think she's very connected to how women live - 1 i
does indeed have it all, and rather wonderfully so + 1 i
has a kind of Tammy Wynette conventionality - 1 i
ought to have an opinion on the legality of the Iraq war - but she - 1 i
doesn't give one, or even seem to have one
she's struggled + 1 i
she's benefited + 1 i
succeeded + 1 i
the tangle of her contradictions - 1 i
Articolul 4: Pay gap is all too black and white
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/26/law.discriminationatwork
women are not making the progress through the profession that - 1 g
they should
Articolul 5: So angry I could strip!
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/28/soangryicouldstrip
have at some point been subjected to men's boorish behaviour 0 1 g
our responses to such laddishness vary greatly 0 1 g
stripped naked when confronted by yet another group of wolf + 1 i
whistling road workers
inappropriate behaviour - 1 i
more and more of us appear to be opting for that plastic Barbie - 1 g
doll look
girlification of women - 1 g
achievements in the workplace and in the political sphere + 1 g
all that progress falls by the wayside - 1 g
how easy it is to undermine our new found self confidence - 1 g
Articolul 6: A ray of hope
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/29/arayofhope
great revolution in newspaper women's journalism + 1 i
flooded by pink chicklit - 1 g
Articolul 7: BBC accused of sexism on news flagship

- 57 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

www.guardian.co.uk/media/2008/jun/01/bbc.television1
are unhappy about being overlooked 0 1 g
fewer senior female correspondents - 1 i
Articolul 8: The fight for equal pay ... 40 years on
www.guardian.co.uk/world/2008/jun/01/1968theyearofrevolt.gender1
walked out of the plant + 1 i
took pride in their work + 1 i
some women give up and many others settle out of court - 1 g
paved the way for equal pay legislation + 1 i
remain an inspiration to us today + 1 i
tend to put up with it - 1 g
Articolul 9: Why does Harriet Harman hate marriage?
www.dailymail.co.uk/news/article-1020553/Why-does-Harriet-Harman-hate-marriage.html
feminist zealots - 1 g
disastrous influence - 1 g
cling to their dogma - 1 g
preaching this dangerous gospel - 1 i
feminist fascism - 1 g
learnt nothing - 1 i
tyrannical reputation - 1 i
unreasonable demands - 1 i
hectoring manner - 1 i
decent with me + 1 i
chaos about her management - 1 i
strangely ill-informed - 1 i
odd about money - 1 i
poor handling of the welfare portfolio - 1 i
politically correct condescension - 1 i
smug self-certainty - 1 i
incompetence - 2 i
arrogance - 1 i
hypocrisy - 2 i
no significant achievements to her name - 1 i
Articolul 10: How 3,800 women have had at least FOUR abortions as the operation turns
into a 'form of contraception'
www.dailymail.co.uk/news/article-1020343/How-3-800-women-FOUR-abortions-operation-turns-form-
contraception.html
have had at least [...] abortions - 8 g

- 58 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

take embarking upon motherhood extremely seriously + 1 g


Articolul 11: Abortion: to cut or not to cut?
blogs.mirror.co.uk/science/2008/05/abortion-to-cut-or-not-to-cut.html
say they should have the right to access an abortion 0 1 g
want the law to stay the same 0 1 g

- 59 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Anexa 2: Termenii pozitivi / negativi / neutri referitori la femei ca minoritate identificaţi în


comentariile la articolele selectate din ziarele online britanice
Conotaţia Apariţii Subiect
Articolul 1: C'mon Zara, just ask him
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/01/cmonzarajustaskhim
lets the man know it's about time he asked + 1 g
are probably afraid - 1 g
rides equine quadrupeds slightly better than some other people + 1 i
over-privileged - 1 i
parasitic - 1 i
anachronism - 1 i
would be a bit more pro-active generally - 1 g
want to get married before men do 0 3 g
like the man to provide for them and protect them 0 1 g
coyly using the excuse - 1 i
want to be girls 0 1 g
it's the easy option - 2 g
more vulnerable 0 2 g
return to 'back-to-basics' values + 1 g
vacuous sloane - 1 i
do ask first + 1 g
want to acquire all of the privileges formerly reserved for men 0 1 g
and yet want to retain all the privileges traditionally reserved for - 1 g
themselves
are and should be equal with men + 1 g
have an ideal proposal in mind 0 1 g
we're living in a sexist world, that's been sexist in favour of - 1 g
women for millenia
are addicted to shopping - 1 g
must be desperate - 1 i
Articolul 2: Cross purposes
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/04/crosspurposes1
inferiority of woman in not acceptable + 1 g
might be less committed to the job - 1 g
men and women are equally necessary and valuable + 1 g
Articolul 3: Sometimes it's hard to be a woman
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/24/sometimesitshardtobeawoman

- 60 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

has no idea what I am talking about - 1 i


patronising - 1 i
obsessed with defending the reputations - 1 i
lack of understanding - 1 i
gives women a bad name - 1 i
countless charitable works + 1 i
consistent defence of the causes of women + 1 i
funny creatures at times - 1 g
is this the kind of person who really respects a womans rights? - 1 i
hideous - 2 i
has no opinion on the legality of the Iraq invasion - 1 i
selfish - 1 i
hypocritical - 1 i
pernicious - 1 i
power-hungry - 1 i
attention-seeking - 1 i
greedy - 1 i
believe the other ones are their enemy and behave accordingly - 1 g
Articolul 4: Pay gap is all too black and white
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/26/law.discriminationatwork
lack of commitment - 1 g
amazingly inferior experience - 1 g
still expect equal pay - 1 g
Articolul 5: So angry I could strip!
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/28/soangryicouldstrip
absolutely vicious - 1 g
were flattered and titillated by the attention - 1 g
wishful thinking on the part of mature women - 1 g
don't actually dress for men + 1 g
do not want to be thought of as sexually attractive most of the + 1 g
time
might be taking it out on you - 1 g
a lot of women do go for those kind of men - 1 g
Articolul 6: A ray of hope
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/29/arayofhope
still looking to blame Patriarchy for their unfulfilled ambitions - 1 g
gracious + 1 i

- 61 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

generous + 1 i
true + 1 i
who knows what they are talking about + 1 i
talks about it intelligently + 1 i
brilliant writer + 2 i
vengeful mothers - 1 g

- 62 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Anexa 3: Termenii pozitivi / negativi / neutri referitori la rromi identificaţi în articolele selectate din
ziarele online româneşti
Conotaţia Apariţii Subiect
Articolul 1: Încăierare între rromi la Tribunalul Timiş
www.adevarul.ro/articole/incaierare-intre-rromi-la-tribunalul-timis/350908
încăierare - 2 i
s-au luat la bătaie / i-au bătut - 1 i
cei mai puternici 0 1 i
s-au confruntat / au intrat în conflict - 1 i
l-a ameninţat - 1 i
s-au luat la ceartă - 1 i
a strigat - 1 i
îl taie - 1 i
a dat buzna - 1 i
a scos pistolul / a încercat să scoată pistolul - 2 i
provoacă scandal - 1 i
a speriat instanţa - 1 i
Articolul 2: Scandal într-un cartier ţigănesc
http://www.adevarul.ro/articole/scandal-intr-un-cartier-tiganesc/350039
scandal (în asociere cu “ţigănesc”) - 1 g
Articolul 3: Festival de jazz si muzica tiganeasca la Paris
www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/92597/Festival-de-jazz-si-muzica-tiganeasca-la-Paris-.html
muzică ţigănescă + 3 g
Articolul 4: O mare ţigănie
http://www.jurnalul.ro/articole/123582/o-mare-tiganie
zonă infracţională - 1 i
răfuieli - 1 i
s-au înmulţit aşa cum îi ştim 0 1 g
fabrici de copii - 1 g
etern dezbinată - 1 g
manifestări gălăgioase - 1 g
dorinţa de a-şi face singură dreptate cu sabia sau pistolul - 1 g
atentate grave la ordinea publică - 1 g
focuri de armă în spitale - 1 g
bătăi cu săbii - 1 g
răpiri şi sechestrări de persoane - 1 g
ameninţări cu moartea - 1 g
crimă organizată - 1 g

- 63 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

produc evenimente grave - 1 g


trăiesc din furtişaguri - 1 g
produc un mare deficit de imagine României - 1 g
nenorocirile intens mediatizate - 1 g
cu gura mare - 1 g
chef de ducă 0 1 g
iubăreţi + 1 g
pasionali de la vîrste fragede - 1 g
iuţi la mînie - 1 g
foarte greu de înscris în tiparele unei societăţi aşezate - 1 g
Articolul 5: România şi Italia, condamnate pentru discriminarea rromilor
www.adevarul.ro/articole/romania-si-italia-condamnate-pentru-discriminarea-rromilor/353460
nu au alimentare cu apă 0 1 g
Articolul 6: Rromii protestează
www.adevarul.ro/articole/rromii-protesteaza/351023
protestează 0 2 i
Articolul 8: Romii si homosexualii sunt discriminati in Romania
www.romanialibera.ro/a125703/romii-si-homosexualii-sunt-discriminati-in-romania.html
sunt discriminati 0 1 g
infractiuni - 1 g
Articolul 9: Senzatii rrome, la TIFF
www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/93509/Senzatii-rrome-la-TIFF.html
program plin de culoare + 1 g
boemia + 2 i
recital extraordinar + 1 i
Articolul 10: Bătaie la tribunal cu pistoale şi poşete în cap, între clanurile ţigăneşti
www.gandul.info/societatea/bataie-la-tribunal-cu-pistoale-si-posete-in-cap-intre-clanurile-tiganesti.html?3932;2617184

bătaie - 2 i
poşete în cap / bătaie cu poşete - 3 i
zonă de război - 1 i
pirandele - 2 i
pretenarii - 1 i
nervii le-au cedat - 1 i
a lovit - 1 i
a încercat să scoată pistolul - 1 i
dreptate cu arma - 1 i
urlau / urla - 2 i
au vrut să ne omoare / să facă mortăciune de om - 3 i

- 64 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Articolul 11: Încăierare între maghiari şi ţigani pe uliţele localităţii Căpeni


www.gandul.info/societatea/incaierare-intre-maghiari-si-tigani-pe-ulitele-localitatii-capeni.html?3932;2608505
încăierare - 1 i
violent / violenţă - 2 i
conflict - 2 i
furturi - 1 i
scandal / zurbagii - 2 i
beţi - 1 i
au atacat - 1 i
beligeranţi - 1 i

- 65 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Anexa 4: Termenii pozitivi / negativi / neutri referitori la rromi identificaţi în comentariile la


articolele selectate din ziarele online româneşti
Conotaţia Apariţii Subiect
Articolul 1: Încăierare între rromi la Tribunalul Timiş
www.adevarul.ro/articole/incaierare-intre-rromi-la-tribunalul-timis/350908
popor ratat genetic - 1 g
nu merită să trăiască în Europa - 1 g
Articolul 2: Scandal într-un cartier ţigănesc
http://www.adevarul.ro/articole/scandal-intr-un-cartier-tiganesc/350039
să se omoare / căsăpească / măcelărească intre ei - 5 g
"nishte tzarani" nomazi - 1 g
se bat - 1 i
scandal - 1 i
"cantareti" manelisti - 1 g
se razgandeste - 1 g
inaripatele - 1 g
trimis la cazne in Infern - 1 g
spurcaciuni negre - 1 g
cancerul negru - 1 g
Articolul 4: O mare ţigănie
http://www.jurnalul.ro/articole/123582/o-mare-tiganie
nimeni nu-i stapaneste - 1 g
poame - 1 g
au fost convinsi sa voteze - 1 g
au facut averi fara numar - 1 g
sunt plecaţi din ţara 0 1 i
mafia ţigănescă - 1 g
imputititi + 1 g
sa se taie / omoare - 2 g
dihaniile - 1 g
fac bani negri - 2 g
comertul la negru - 1 g
proxenetismul - 1 g
traficul de droguri - 1 g
traficul de arme - 1 g
inselatoria - 1 g
jocurile de noroc - 1 g
furturile - 1 g

- 66 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

sa terorizeze comunitati intregi - 1 g


singurul tzigan bun este mort - 1 g
sunt pedeapsa divina - 2 g
hoarda 2 g
priviri tampe 1 g
priviri iscoditoare 1 g
cocosati 1 g
cu accente de raget si scheunat 1 g
depravati 1 g
criminali 1 g
ucigasi 1 g
dispret fata de religie si legea laica 1 g
se imperecheaza primitiv 1 g
iubitori ai haosului / anarhiei 2 g
beţivi 1 g
leneşi 1 g
rasă inferioară 1 g
scursură a speciei umane 1 g
probleme 1 g
imi este frica 1 g
neavand autorizatii de constructie 1 g
fura curent electric 1 g
taie padurea 1 g
nu se vor schimba in vecii vecilor 1 g
Articolul 5: România şi Italia, condamnate pentru discriminarea rromilor
www.adevarul.ro/articole/romania-si-italia-condamnate-pentru-discriminarea-rromilor/353460
au venit indienii din tara lor mizerabila - 1 g
să îşi bată joc de oameni - 1 g
afară cu ei - 1 g
paraziţi - 2 g
n-a putut fi integrata - 1 g
coloratii - 1 g
nu se vor spala / jegul e mediul lor de viata - 1 g
se izolează - 1 g
Articolul 6: Rromii protestează
www.adevarul.ro/articole/rromii-protesteaza/351023
craa...craa...craa.. - 1 g

- 67 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

trebuia sa le aplice si-o bataie buna - 1 g


Articolul 7: La furat de fier vechi in Franta
www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92595/La-furat-de-fier-vechi-in-Franta.html
ne compromit - 1 g
sunt cativa oameni de treaba intre ei + 1 i
refuza civilizatia - 1 g
refuza convietuirea - 1 g
inevoluati / defazaj evolutiv - 2 g
ne cuceresc / ne invadeaza - 2 g
se intrec in a face multi copii care nu pot fi educati - 1 g
se impusca - 1 i
Articolul 8: Romii si homosexualii sunt discriminati in Romania
www.romanialibera.ro/a125703/romii-si-homosexualii-sunt-discriminati-in-romania.html
nu lucreaza - 1 g
fura - 1 g
minte - 1 g
inseala - 1 g
urla - 1 g
viitorii teroristi - 1 g
borati - 1 g
Articolul 10: Bătaie la tribunal cu pistoale şi poşete în cap, între clanurile ţigăneşti
www.gandul.info/societatea/bataie-la-tribunal-cu-pistoale-si-posete-in-cap-intre-clanurile-tiganesti.html?3932;2617184

ţipă - 1 g
nenorocita asta de rasa - 1 g
se macelaresc - 1 g
ciori / cioroi - 2 g
plaga - 1 g
analfabeti - 1 g
infractori - 1 g
violenti - 1 g
murdari - 1 g
negri ca dracu' - 1 g
imputiti - 1 g
gunoaiele lor de manele - 1 g
se inmultesc necontrolat - 1 g
Articolul 11: Încăierare între maghiari şi ţigani pe uliţele localităţii Căpeni
www.gandul.info/societatea/incaierare-intre-maghiari-si-tigani-pe-ulitele-localitatii-capeni.html?3932;2608505

- 68 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

s-au bătut - 1 i
conflict - 1 i
furturi - 2 g
neam de maimutoi - 1 g
aţi venit să ucideţi - 1 g
sunt o problemă - 1 g
nu au nimic sacru / nu au nimic sfânt - 1 g
nu sunt oameni - 1 g
sunt un cancer - 1 g
au mai mari drepturi aici decit noi - 1 g
au ajuns sa ne dirijeze - 1 g

- 69 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

Anexa 5: Paginile de internet ale articolelor analizate


Marea Britanie
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/30/thegreatmeterripoff
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/21/economy.taxandspending
http://www.guardian.co.uk/society/2008/may/21/socialtrends
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/14/economy.taxandspending1
http://www.guardian.co.uk/society/2008/may/14/socialexclusion.incometax
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/13/economy.labour1
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/07/labour.jamespurnell
http://education.guardian.co.uk/egweekly/story/0,,2277917,00.html
http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/brown-pledges-shakeup-of-social-care-826518.html
http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/minister-rules-out-free-care-for-elderly-826997.html
http://www.independent.co.uk/opinion/leading-articles/leading-article-dignity-and-.htmlnt-care-from-cradle-to-
the-grave-827018.html
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/30/fuel.poverty
http://www.guardian.co.uk/society/2008/may/20/longtermcare.socialcare
http://www.guardian.co.uk/society/2008/may/29/equality.discriminationatwork
http://www.independent.co.uk/opinion/leading-articles/leading-article-equality-in-the-air--and-elsewhere-
510682.html
http://www.independent.co.uk/opinion/leading-articles/leading-article-final-straight-829939.html?r=RSS
http://www.guardian.co.uk/society/2008/may/24/localgovernment.socialexclusion
http://www.guardian.co.uk/media/2008/may/07/bbc.television
http://www.guardian.co.uk/money/2008/may/12/workandcareers2
http://education.guardian.co.uk/egweekly/story/0,,2279450,00.html
http://education.guardian.co.uk/schools/story/0,,2280189,00.html
http://www.guardian.co.uk/environment/2008/may/15/solarpower.ethicalliving
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/20/stemcells.medicalresearch
http://www.guardian.co.uk/money/2008/may/24/workandcareers.graduates
http://lifeandhealth.guardian.co.uk/family/story/0,,2283137,00.html
http://www.timesonline.co.uk/tol/sport/olympics/article3946860.ece
http://www.guardian.co.uk/uk/2008/may/07/immigration.immigrationpolicy
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/06/immigrationpolicy.immigration
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/07/pointsmeanprizes
http://www.guardian.co.uk/uk/2008/may/08/uksecurity.immigration
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020835/One-new-British-passport-handed-minutes.html
http://www.guardian.co.uk/uk/2008/may/05/immigration.immigrationandpublicservices
http://music.guardian.co.uk/news/story/0,,2277550,00.html
http://www.independent.co.uk/opinion/leading-articles/leading-article-disgraceful-sexual-persecution-
832808.html
http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/books/reviews/spicing-up-britain-by-panikos-panayi-
828938.html
http://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/bishop-attacks-immigrant-policy-821687.html

- 70 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/immigration-system-targets-skilled-migrants-821738.html
http://www.guardian.co.uk/uk/2008/may/20/immigration.immigrationandpublicservices
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/17/immigrationpolicy.immigration
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/10/immigrationpolicy.law
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020660/Over-200-000-Britons-fleeing-UK-year-record-160-000-
foreigners-granted-citizenship.html
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/21/immigrationpolicy.immigrationandpublicservices
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020832/More-200-000-Britons-quit-country-year-new-life-
abroad.html
http://www.independent.co.uk/student/career-planning/getting-job/relocate-turn-over-a-new-leaf-in-a-life-
down-under-831845.html
http://www.guardian.co.uk/uk/2008/may/26/law.discriminationatwork
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/28/unemploymentdata.welfare
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/27/welfare.conservatives
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/01/cmonzarajustaskhim
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/04/crosspurposes1
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/24/sometimesitshardtobeawoman
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/26/law.discriminationatwork
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/28/soangryicouldstrip
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/29/arayofhope
http://www.guardian.co.uk/media/2008/jun/01/bbc.television1
http://www.guardian.co.uk/world/2008/jun/01/1968theyearofrevolt.gender1
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020553/Why-does-Harriet-Harman-hate-marriage.html
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020343/How-3-800-women-FOUR-abortions-operation-turns-form-
contraception.html
http://blogs.mirror.co.uk/science/2008/05/abortion-to-cut-or-not-to-cut.html
http://www.guardian.co.uk/society/2008/may/20/health.stemcells
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020809/Christian-registrar-threatened-sack-refusing-conduct-gay-
marriages.html
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020854/Gay-refugee-wins-asylum-bid-boyfriend-hanged-Iran-
sodomy.html
România
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/91028/MISA-revine.html
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/803414/Fuga-de-munca-sport-national/
http://evz.ro/articole/detalii-articol/804389/A-fost-infiintata-institutia-avocatul-saracilor/
http://www.gandul.info/actualitatea/un-bucurestean-a-zgariat-mai-multe-masini-de-lux-cu-un-cutit-motivand-
ca-uraste-bogatii.html?3927;2625834
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/91835/Concursul-Miss-Travesty-Romania-2008-a-fost-castigat-
de-un-clujean.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/93090/Fara-violenta-la-Marsul-Gay-din-Romania-.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92813/Marsul-homosexualilor-este-contestat-in-instanta-.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/93521/Un-dascal-gay-acuza-preotul-din-sat-de-victimizare.html

- 71 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92489/Mars-impotriva-homosexualilor-.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92809/Homosexualii-si-preotii-la-aceeasi-masa-in-cadrul-Gay-
Fest-2008.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/93049/Gayfest-2008-o-manifestatie-a-fortelor-de-ordine.html
http://www.adevarul.ro/articole/parada-gay-si-marsul-antigay-supravegheate-de-fortele-de-ordine/352858
http://www.adevarul.ro/articole/parada-gay-pazita-mai-ceva-ca-summitul-nato/352989
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92216/Olimpiada-Inocentilor.html
http://www.adevarul.ro/articole/incaierare-intre-rromi-la-tribunalul-timis/350908
http://www.adevarul.ro/articole/scandal-intr-un-cartier-tiganesc/350039
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/92597/Festival-de-jazz-si-muzica-tiganeasca-la-Paris-.html
http://www.jurnalul.ro/articole/123582/o-mare-tiganie
http://www.adevarul.ro/articole/romania-si-italia-condamnate-pentru-discriminarea-rromilor/353460
http://www.adevarul.ro/articole/rromii-protesteaza/351023
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92595/La-furat-de-fier-vechi-in-Franta.html
http://www.romanialibera.ro/a125703/romii-si-homosexualii-sunt-discriminati-in-romania.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/93509/Senzatii-rrome-la-TIFF.html
http://www.gandul.info/societatea/bataie-la-tribunal-cu-pistoale-si-posete-in-cap-intre-clanurile-tiganesti.html?
3932;2617184
http://www.gandul.info/societatea/incaierare-intre-maghiari-si-tigani-pe-ulitele-localitatii-capeni.html?
3932;2608505
http://evz.ro/articole/detalii-articol/804560/UDMR-vrea-afise-doar-in-maghiara/
http://www.gardianul.ro/2008/05/26/societate-
c12/medicii_romani_pot_fi_obligati_sa_dea_examene_de_limba_maghiara-s114510.html
http://www.gardianul.ro/2008/05/17/politica-c7/in_secuime_marko_bela_a_sustinut_reorganizarea_regionala-
s114112.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/93526/Panoul-cu-Tinutul-Secuiesc-aprobat-in-CJ-Covasna-
la-o-zi-dupa-amplasare.html
http://www.gardianul.ro/2008/05/30/actualitate-c24/panoul_tinutul_secuiesc_a_fost_amplasat_a_doua_oara-
s114758.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/92715/Marko-Bela-regreta-ca-nu-a-propus-un-candidat-pentru-
Capitala.html
http://www.ziua.net/news.php?data=2008-05-08&id=6377
http://www.gardianul.ro/comentariu-113374.html#cm173288
http://www.gandul.info/politica/un-african-de-culoare-pe-listele-de-la-iasi-ale-partidului-romaniei-
europene.html?3928;2634703
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-05-15&id=237306
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/91430/Mitrea-Romania-este-o-tara-de-misogini.html
http://www.gandul.info/actualitatea/marsul-mireselor-impotriva-tabacirii-nevestelor.html?3927;2623638
http://www.cotidianul.ro/politicienii_nu_vor_sa_incerce_si_cu_femei-45167.html
http://www.jurnalul.ro/articole/125893/vor-sa-ajunga-primarite
http://www.jurnalul.ro/articole/124728/femeia-cu-pantaloni

- 72 -

S-ar putea să vă placă și