Sunteți pe pagina 1din 12

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE

MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT


ANULI EXAMEN 2006

FORMAREA CADRELOR DIDACTICE

Un document important de politica educaionala a fost dat publicitatii de


ctre Comisia Europeana: European Principles for Teacer Competences and
Qualifications -Brusseles. El prezint principiile europene comune pentru competentele
si calificrile profesorului, care au fost elaborate ca rspuns la provocrile formulate in
Raportul Educaiei si Comisia Europeana privind progresul ctre Educaie si Pregtire
Profesionala 2010.
Ele au ca scop sprijinirea dezvoltrii de noi politici de formare profesionala
iniiala sau continua si de evaluare a profesorilor , la nivel naional sau dup caz
regional.
Documentul specifica faptul ca profesorii joaca un rol crucial in sprijinirea
experienei de invitare a tinerilor si a adulilor.
Educaia de nalta calitate asigura elevilor studenilor mplinire profesionala,
abilitai sociale mai bune si oportunitati de angajare mai diverse.
Aceasta profesiune are o puternica influenta asupra societatii si joaca un rol
vital in dezvoltarea potenialului uman si in formarea generaiilor viitoare.
Uniunea Europeana trebuie sa priveasc rolul profesorului, pregtirea lor de o
viata si dezvoltarea carierei lor ca pe nite prioritati cheie.
Propria lor educaie superioara trebuie susinuta de politici naionale sau
regionale.
S-au colectat unele informaii eseniale pentru identificarea nevoilor de
formare continua ale profesorului de invatamant preuniversitar.
In urma prelucrrii rspunsurilor au fost identificate urmtoarele
concluzii:
-formarea iniiala si continua a personalului didactic, componenta decisiva a
reformei scolii , a cunoscut un ritm lent de evoluie, cu unele decalaje fata de celelalte
componente ale reformei;
-sustinerea reformei de ctre corpul profesional este dependenta de
imbunatatirea statutului social al personalului didactic( formare de selecie , promovare
, stimulare materiala , recompensare);

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

- dezvoltarea unei piee a programelor de formare continua furnizate de diverse


instituii si organizaii de invatamant profesional, non-profit, este o necesitate , cu
respectarea cerinelor de acreditare in concordanta cu standardele formarii continue a
personalului didactic;
- implicare in msura mai mare in proiecte interne si internaionale se face simita
la nivelul directorilor de unitati colare si la nivelul cadrelor didactice fiind astfel
necesara implementar4ea unor programe de formare continua din partea furnizorilor
de programe ;
- capacitatea de a valorifica potenialul de resurse umane din sistem ( cadre
didactice , elevi ) poate fi ameliorata cu condiia ca directorii de unitati de invatamant
si inspectorii sa stpneasca metode si tehnici manageriale specifice gestionarii
resurselor disponibile
;
Pentru majoritatea absolvenilor instituiilor de invatamant superior
importanta modulului psihopedagogic este minimalizata de credina , sau mai
corect spus , de reprezentarea socio-educaionala potrivit creia profesorul eficient
este produsul interaciunii dintre trsturile inascute de personalitate si tactul
pedagogic izvort din intuiie si pentru aceasta nu necesita o pregtire suplimentara .
Formarea iniiala in Romnia are doua direcii:
o ruta tradiionala , in care coala primete din partea universitatilor un produs mai
mult sau mai puin potrivit nevoilor sale ,
iar a doua ruta este cea in care nevoile viitorilor profesori determina natura si
continutul formarii in cadrul universitatilor .
Calea de succes este cea de-a doua prin relaionare directa cu colile , profesorii si
directorii , ca si cu celelalte universitati , organizaii guvernamentale si altele.
O reforma eficienta in domeniul formarii iniiale necesita :
- imbunatatirea demersurilor privind reducerea disciplinelor de scurta durata ;
- procesul de selecie a viitorilor profesori pentru a asigura o mai buna corelare
intre programul de formare iniiala si profesie si pentru a se asigura ca viitorii profesori
au deprinderi si aptitudinile necesare unui profesor bun
- sa mreasc durata practicii pedagogice , prin care viitorul profesor este pus in
fata cu problemele pe care le ridica o clasa de elevi;
-sa asigure o mai strnsa legtura intre formarea iniiala din universitate si cea
desfurata in stagiatura , in sistem mentor-stagiar;
sa gndeasc la examenul de Definitivat cu accent pe performantele practice si
nu att pe cunotine ;

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

-sa asigure o mai strnsa legtura intre formarea iniiala stagiatura formare
continua ( in vederea asigurrii progresului in cariera );
-sa dezvolte parteneriate intre scolii si universitati in vederea promovrii cercetrii
bazate pe practica la clasa pentru diseminarea aspectelor pozitive nregistrate in
cariera.
Profesorii necalificai au nevoie de sprijin pentru calificare si pentru eficacitatea
procesului didactic:
-Profesorii necalificai trebuie sa aib acces la invatamantul deschis la distanta;
-Resursele(banii) folosii pentru programele colilor de vara ar trebui folosite pentru a
plati mentorii sa lucreze cu profesorii necalificai in primul an de invatamannt;
-Siguranta si exigenta examenului de definitivat pentru profesorii necalificai ar trebui
sa creasc, ei trebuind sa fac dovada asimilrii unui program de formare desemnat sa
conduc la recunoaterea statutului de calificat .
Principalele tendine si perspective nregistrate la nivelul european in domeniul
sistemului de educare/formare de cadre didactice
1.Asigurarea unei dimensiuni europene de formare a personalului didactic/formarea
cadrelor didactice-componenta fundamentala a procesului de redefinire culturala a
Europei contemporane;
2.Dezvoltarea carierei didactice prin intermediul proceselor evolutive de: formare
continua/perfecionare/dezvoltare profesionala;
3.Formarea iniiala si continua-profesionalizarea carierei didactice;Modelul
profesionalizrii carierei didactice-de la aptitudine la competenta pedagogica;
4.Orientarea sistemelor de formare ctre competenta pedagogica si performanta
educaionala;
5.Calitate si formare-standarde pentru pregtirea personalului didactic;
6.Mobilitate si dezvoltare profesionala-sistemul de credite profesionale transferabile;
7.Induction program/Mentorat/Pregatire didactica-debut in cariera didactica;
8.Dominantele curriculare ale programelor de formare-orientarea practica(practica
pedagogica)
9.Managementul sistemelor de formare a cadrelor didactice de la abordarea sistematica
la abordarea pe programe si proiecte
10.Acreditarea programelor de formare-furnizor de programe de formare-piaa
programelor de formare
11.Dela instruirea asistata de calculator la formarea asistata de calculator sau formarea
pentru utilizarea calculatorului
12.E-learning/Invatamant deschis la distanta-suport pentru sistemul de formare continua
a cadrelor didactice

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

Principiile europene comune ar trebui sa fie urmtoarele:


1.O profesie orientata ctre standardele de calitate in domeniul formarii iniiale prin
instituiile de invatamant superior;
2.O profesie plasata in contextul european al dezvoltrii profesionale continue/ invatarii
si formarii pe parcursul intregii viei(lifelong learning);
3.O profesie orientata ctre mobilitate att la nivelul formarii iniiale cat si la nivelul
formarii continue;
4.O profesie bazata pe parteneriat in planul relaii lor intercolare cat si
transcolare(industrie ageni economici, furnizori de formare continua).
Toate aceste principii asigura activitatea si statutul necesar promovrii profesiunii
didactice si recunosc rolul cadrelor didactice ca ageni ai dezvoltrii valorilor europene,
individuale si sociale.
Pentru aceasta, cadrele didactice trebuie sa fie nalt educate(profesionalizate) orientate
ctre dezvoltarea continua si auto-reflexivitate in planul competentelor educaionale si
corespunztor remunerate
In ceea ce privete competentele cheie care urmeaz sa le fie formate cadrelor
didactice, acestea vor putea avea urmtoarea formulare:cadrele didactice trebui sa fie
capabile:
1.Sa lucreze cu informaia, tehnologia si cunostiintele;;
2.Sa lucreze cu persoanele din mediul educaional imediat: elevii, colegii, partenerii
educaionali colari si non-colari;
3Sa lucreze cu si in societate, la nivele diferite de complexitate si de exprimare: local,
regional, naional, european, global/mondial;
Acest autentic ghid pentru redactarea politicilor naionale sau regionale in
domeniul formarii, adreseaz in concluzie urmatoarele recomandri de politica
educaionala, decidenilor din ministerele educaiei:
1.Cadrele didactice trebuie sa fie absolvente ale unei instituii de invatamant superior
sau a unui echivalent instituional al acestora;
2.Programele de formare iniiala a personalului didactic trebuie sa fie dezvoltate in toate
ele trei cicluri de studii universitare(in concordanta cu prevederile Acordului de la
Bologna) in vederea asigurrii locului acestora in aria europeana a invatamantului
superior si in vederea sporirii oportunitilor de mobilitate si de evoluie in cariera;
3.Este recomandabil sa fie promovata implicarea cadrelor didactice in proiecte de
cercetare si in aplicaie pentru practica educaionala;
4.Incurajarea parteneriatului intre instituii care concura la dezvoltarea profesionala a
cadrelor didactice in scopul susinerii unor programe de formare teoretica de calitate si

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

de formare practica eficienta; se are in vedere, totodat, constituirea unor reele de


inovare la nivel local si regional;
5.Furnizarea de programe de dezvoltare profesionala si de formare continua in scopul
complementarizrii activitilor formale si informale prin strategii de lifelong learning
coerente si adecvate;
6.Continutul formarii iniiale si continue(curriculum pentru formare iniiala si continua)
trebuie sa reflecte importanta si valoarea interdisciplinariatii si a invataturii prin
cooperare;
7.Proiectele de mobilitate pentru cadrele didactice trebuie sa fie promovate si facilitate
in sensul in care ele reprezint o parte componenta a programelor de dezvoltare
profesionala continua si iniiala;;
8.Programele de dezvoltat\re profesionala trebuie sa asigure o formare a cadrelor
didactice pentru cooperarea europeana, pentru respectarea diversitii culturale si
educarea elevilor in a deveni ceteni europeni;
9.Promovarea pe parcursul procesului de formare a oportunitilor de studiere a limbilor
europene la nivelul limbajului de specialitate;
10.Trebuie acordata o atenie speciala la nivel european dezvoltrii ncrederii si
transparentei in domeniul calificrilor didactice pentru a permite recunoaterea
reciproca r didactice.
Formarea iniiala si continua a cadrelor didactice s-a gsit, aidoma celorlalte a
certificatelor de studii si creterea mobilitii profesionala a cadrelor componente ale
sistemului, intr-o etapa de relativa dezvoltare. Multiplicarea provocrilor aezate in fata
sistemului de invatamant in general si in fata sistemului de pregtire a personalului
didactic, in particular, a determinat reacii dintre cele mai diverse att in plan tiinific si
de ce nu, chiar in plan politic si social.
Dezvoltarea mai ales cantitativa a invatamantului- prin extinderea ampla a reelei sale
instituionale, att la nivelul institutiilor particulare cat si in ceea ce privete instituiile
de stat, prin evoluia descrescnda/fluctuanta a efectivelor de elevi/ studeni dar si prin
multiplicarea programelor de studiu si a specializarilor- s-a realizat intr-un vid legislativ
acceptat de majoritatea comunitatii educaionale.

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

Strategia privind profesionalizarea carierei didactice:


1.Profesionalizarea carierei didactice in Romnia;
2.Redimensionarea raportului dintre componenta teoretica si cea practica a curriculumului de pregtire a cadrelor didactice prin extinderea rutei de formare iniiala pana la
obinerea diplomei de profesor/ institutor prin promovarea examenului de definitivat;
3.Dezvoltarea unei piee educaionale a programelor de formare continua bazata pe
un sistem concurenial loial prin intermediul creia cadrele didactice sa beneficieze de o
oferta diversificata din partea furnizorilor de formare continua;
4.Corelarea structurilor si a momentelor din cariera didactica cu standardele
educaionale si asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului
creditelor profesionale transferabile;
5.Dezvoltarea unor structuri instituionale moderne in scopul optimizrii activitilor de
formare continua a personalului didactic: Centrul Naional pentru Formarea
Personalului din Invatamantul Preuniversitar;
6.Extinderea competentelor specifice ale cadrelor didactice in utilizarea tehnologiilor
informaionale si de comunicare;
7.Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice necalificate;
Strategii la nivelul sistemul de formare iniiala si continua
In vederea elaborrii unei strategii coerente si complete asupra sistemului de formare
iniiala si continua a cadrelor didactice pot fi stabilite urmtoarele orientri
prioritare:
-redimensionarea raportului dintre componenta teoretica si cea practica a curriculumului de pregtire a cadrelor didactice prin extinderea rutei de formare iniiala pana la
obinerea diplomei de profesor prin promovarea examenului de definitivat;
- dezvoltarea programelor de tip postuniversitar(masterat) pentru formarea iniiala a
cadrelor didactice si aplicarea prevederilor Procesului de la Bologna in acest sens;
-asigurarea unei coerente la nivelul debutului carierei didactice prin adaptarea
sistemului de certificare la mecanismele de recrutare profesionala(clarificarea relaiei
dintre definitivarea si titularizarea);
-consolidarea pieei educaionale a programelor de formare continua;
-corelarea structurilor si a momentelor din cariera didactica cu standardele educaionale
si asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor
profesionale transferabile- cuantificarea punctelor de credit pentru obinerea gradelor
didactice;
-consolidarea rolului Centrul Naional pentru Formarea Personalului din Invatamantul
Preuniversitar(CNFP) ca structura instituionala moderna in scopul optimizrii
activitilor de formare continua a personalului didactic;

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

-extinderea competentelor specifice ale cadrelor didactice in utilizarea tehnologiilor


informaionale si de comunicare;
-finalizarea procesului de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice necalificate.
Pentru realizarea finalitilor menionate sunt necesare unele activitatea de coordonare,
evaluare si optimizare a ntregului sistem de formare iniiala si continua a cadrelor
didactice.
O activitate deosebit de importanta este cea de coordonare a procesului de proiectare a
standardelor naionale pentru profesia didactica, att pentru profesorii debutani , cat si
pentru cei cu experiena ndelungata in sistem, in scopul identificrii competentelor
generale si specifice ale cadrelor didactice aflate in diferite momente ale evoluiei in
cariera.
O variabila importanta pentru reglarea sistemului de formare este curricula pentru cele
doua niveluri ale formarii (iniiala si continua). In acest sens, pentru formarea iniiala
sunt necesar a fi aplicate si generalizate standardele standardele curriculare naionale
Totodat, prin acelai act normativ, au fost stabilite i rutele de formare iniial
pentru profesorii din secundar i gimnazial (60 credite acumulate succesiv, 30 credite n
timpul studiilor de licen i 30 credite n regimul studiilor postuniversitare / masterat)
precum i clarificarea sistemului universitar, cu certificare prin liceniere, de formare
iniial a cadrelor didactice din nvmntul primar i precolar: introducerea
specializrii Pedagogia nvmntului primar i precolar i a titlului de profesor pentru
nvmntul primar i precolar, n cazul absolvenilor seciilor de profil la nivelul
Facultilor de Psihologie i tiinele Educaiei.
Avnd n vedere elementele specifice ale contextului schimbrilor educaionale
propuse: respectarea termenilor i a condiiilor impuse de standardele internaionale
pentru negocierea aderrii Romniei la structurile europene, compatibilizarea sistemului
de formare iniial a cadrelor didactice din nvmntul preuniversitar romnesc cu
structurile instituionale de nivel exclusiv universitar ale nvmntului european,
evoluiile intervenite n sistemul de ncadrare a personalului didactic din nvmntul
preuniversitar (metodologia privitoare la ocuparea posturilor didactice vacante din
nvmntul preuniversitar).
n aceast formul, asigurarea competenelor pedagogice se realizeaz modular
(modul de psihologie educaional, pedagogie, practic pedagogic), nsumnd 378 de
ore de pregtire teoretico-practic, ealonate de-a lungul anilor de studiu academic.
Conform organizrii actuale, formarea pentru cariera didactic a
personalului din nvmntul secundar este asigurat prin structuri specializate
din cadrul universitilor, cu atribuiuni precise de pregtire iniial i continu a
profesorilor (Departamentele pentru Pregtirea Personalului Didactic).

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

n aceast formul, asigurarea competenelor pedagogice se realizeaz modular (modul


de psihologie educaional, pedagogie, practic pedagogic), nsumnd 378 de ore de
pregtire teoretico-practic, ealonate de-a lungul anilor de studiu academic.
Ca atare, pregtirea pentru cariera didactic se produce n paralel,
intersectndu-se cu cea tiinific de specialitate, de-a lungul anilor de studiu n
universitate. Aa dup cum artam n studiul Formarea iniial i continu a cadrelor
didactice din sistemul de nvmnt romnesc - perspective i tendine, publicat n
Revista de Pedagogie (2005), aceast organizare produce, pe lng unele efecte
pozitive, o serie de disfuncionaliti / puncte vulnerabile care se repercuteaz negativ
aspra carierei didactice:

La nivel motivaional: lipsa unei motivaii precise pentru cariera didactic:


nscrierea studenilor la aceast formul de pregtire nu este o urmare a unei dorine clar
exprimate de profesionalizare n domeniul didactic ci este o opiune formal, pentru
asigurarea unei anse ulterioare de ncadrare, n eventualitatea - ultim a eecului de
angajare in specialitate

La nivel curricular: poziionarea marginal, n planul general de


studiu academic, a disciplinelor psihopedagogie i metodice n raport cu cele de
specialitate. n acest fel, se limiteaz din start dezvoltarea unui statut adecvat pregtirii
pentru cariera didactic, aceasta fiind o opiune i o preocupare marginal a studenilor;
n plus, intersectarea permanent cu pregtirea de specialitate mpiedic studenii,
afectai de balansul ntre pregtirea de specialitate i cea psihopedagogic,s se
focalizeze adecvat pe problematicele didactice i s le neleag importana; disiparea i
fragmentarea pregtirii psihopedagogie prin ealonarea acesteia pe mai muli ani de
studiu, n acest fel se segmenteaz nejustificat mesajul transmis, diminundu-se
impactul acestuia, puterea lui de formare; ineficiena practicii pedagogice, creia, n
condiiile i limitrile actuale de organizare a DPPD-urilor i se aloca un timp
insuficient;

La nivelul accesului studenilor: inexistena unei formule eficiente de


selectare a studenilor nscrii la cursurile DPPD prin care s se poat evalua
performanele specifice i motivaia;

La nivelul certificrii: absena unei evaluri finale n vederea certificrii


adecvate a pregtirii didactice; se impune instituirea unei Diplome Pedagogice (n
locul actualului certificat) care s certifice competenele acumulate n vederea integrrii
n sistemul de nvmnt ;
Reorganizarea instituional a departamentelor pentru pregtirea personalului
didactic sub forma unor structuri postuniversitare deschise i flexibile de formare
psihopedagogic, metodic i practic cu durata de un an:

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

o
o
o
o
o
o

Acces: absolveni cu diplom de licen ai instituiilor de nvmnt


superior motivai pentru cariera didactic i selectai printr-un test de aptitudini i de
competene;
Durata: 2 semestre postuniversitar (recomandabil este structuarea
modulului sub forma Masteratului Didactic);
Stat de funcii / normare: includerea profesorilor didacticieni/
metodicieni i a profesorilor mentori pentru practica pedagogic n statutul de funciuni
al DPPD;
Finanare: reconsiderarea sistemului de finanare prin ajustarea
indicelui de calcul al alocaiei bugetare (0,12% / student echivalent) pentru DPPD /
masterat didactic;
Finalizarea studiilor: susinerea unui proiect didactic si a
portofoliului de practic pedagogic n faa unei comisii de specialitate;
Certificare: introducerea unui document specific pentru certificarea
competenelor psihopedagogice i metodice Diploma Pedagogic.
O organizare de acest fel, anticipat de actualele evoluii nregistrate prin modificrile la
Legea Nr.288/2004 referitoare la structurarea programelor de studii i introducerea celor
dou semestre de formare cu 60 credite acumulate succesiv, 30 credite n timpul
studiilor de licen i 30 credite n regimul studiilor postuniversitare / masterat, poate
constitui, n opinia noastr, soluia ideal pentru asigurarea calitii procesului de
formare initial.
DIRECII STRATEGICE

Astfel, principiile strategice care trebuie s fundamenteze orientarea sistemului


de formare iniial i continu ar fi recomandabil s fie derivate din principiile
europene comune i ar putea s fie urmtoarele:
O profesiune orientat ctre standardele de calitate n domeniul formrii
iniiale prin instituiile de nvmnt superior;
O profesiune plasat n contextul european al dezvoltrii profesionale
continue / nvrii i formrii pe parcursul ntregii viei (lifelong learning);
O profesiune orientat ctre mobilitate att la nivelul formrii iniiale
ct i la nivelul formrii continue n plan local, regional i european;
O profesiune bazat pe parteneriat n planul relaiilor intercolare i
trans-colare (industrie, ageni economici, furnizori de formare continu).

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

Asigurnd atractivitatea i statutul necesare promovrii profesiunii didactice, principiile


enunate anterior recunosc rolul cadrelor didactice ca ageni ai dezvoltrii valorilor
europene, individuale i sociale. n vederea susinerii unor asemenea principii este
necesar profesionalizarea carierei didactice i orientarea acesteia ctre dezvoltare
continu i autoreflexivitate n planul competenelor educaionale i o remunerare
corespunztoare.
In ceea ce privete competentele cheie care urmeaz sa le fie formate
cadrelor didactice, aceste vor putea avea uramatoarea formulare: cadrele didactice
trebuie sa fie capabile:
S opereze / lucreze cu informaia, tehnologia i cunotinele;
S opereze / lucreze cu persoanele din anturajul educaional imediat:
elevi, colegi, parteneri educaionali colari i non-colari;
S opereze / lucreze cu i n societate, la nivele diferite de complexitate
i de exprimare: local, regional, naional, european, global / mondial
n contextul anterior amintit se recomand finalizarea procesului de proiectare a
standardelor educaionale pentru profesia didactic. Acest demers iniiat de CNFP va
trebui finalizat i aprobat prin OMEdC.
Direcii strategice:
Generalizarea sistemului de formare a cadrelor didactice la nivelul
instituiilor de nvmnt superior sau a unui echivalent instituional al acestora;
Dezvoltarea programelor de formare iniial a personalului didactic n
toate cele trei cicluri de studii universitare (n concordan cu prevederile Acordului de
la Bologna) n vederea asigurrii locului acestora n aria european a nvmntului
superior i n vederea sporirii oportunitilor de mobilitate i de evoluie n carier;
Redimensionarea raportului dintre componenta teoretic i cea practic
a curriculum-ului de pregtire a cadrelor didactice prin extinderea rutei de formare
iniial pn la obinerea diplomei de profesor prin promovarea examenului de
definitivat;
Proiectarea unui curriculum pentru formare iniial i continu care s
reflecteze importana i valoarea interdisciplinaritii i a nvrii prin cooperare;
Redefinirea perioadei de debut n cariera didactic prin introducerea
mentoratului ca sistem de asistare i consiliere n etapa de nceput a profesiunii
educaionale;
Dezvoltarea i consolidarea pieei educaionale a programelor de
formare continu bazat pe un sistem concurenial loial prin intermediul creia cadrele
didactice s beneficieze de o ofert diversificat i permanent actualizat din partea
furnizorilor de formare continu;

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

Corelarea structurilor i a momentelor de evoluie n cariera


didactic cu standardele educaionale i asigurarea unei dinamici profesionale prin
utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile;
ncurajarea parteneriatului ntre instituiile care concur la
dezvoltarea profesional a cadrelor didactice n scopul susinerii unor programe de
formare teoretic de calitate i de practic eficiente;
Constituirea, la nivel local i regional, a unor reele de inovare prin
implicarea tuturor factorilor educaionali i comunitari interesai de acest
domeniu;
Iniierea, derularea i facilitarea unor proiecte de mobilitate pentru
cadrele didactice n sensul n care ele reprezint o parte component a
programelor de dezvoltare profesional continu i iniial;
Iniierea i susinerea unor programe de dezvoltare profesional
care s asigure o formare a cadrelor didactice pentru cooperarea european,
pentru respectarea diversitii culturale i educarea elevilor n spiritul ceteniei
europene;
Promovarea pe parcursul procesului de formare a oportunitilor
de studiere a limbilor europene la nivelul limbajului de specialitate;
Implicarea cadrelor didactice n proiecte de cercetare i de aplicaie
pentru practica educaional;
Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice necalificate pentru
domeniul educaional cu accent pe profesionalizarea cadrelor didactice din
nvmntul rural;
Dezvoltarea unui program naional pentru formarea cadrelor
didactice din sistemul VET;

BIBLIOGRAFIE:
1.

Costandache, Mirela, Formarea iniial pentru profesia didactic prin


colegiile universitare de institutori, Editura Muntenia & Leda, Constana, 2001
2.
Creu, C, Psihologia succesului, Editura Polirom, Iai, 1997
3.
Creu, Elvira, Probleme ale adaptrii colare. Ghid pentru perfecionarea
activitii educatoarelor i nvtorilor, Editura ALL, Bucureti, 1999
4.
Cuco, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iai, 1996

NISTOR(MOISA) VALERIA

FACULTATRA DE PSIHOLOGIE
MASTER POLITICI IN EDUCATIE SI MANAGEMENT
ANULI EXAMEN 2006

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

Diaconu, Mihai, Competena pedagogic i performanele profesionale, n


Standarde profesionale pentru profesia didactic, coordonator Lucia Gliga, Consiliul
Naional pentru Pregtirea Profesorilor, Bucureti, 2002
Dragu, Anca, Structura personalitii profesorului, EDP Bucureti, 1988
Georoceanu, Bogdan, Formarea continu a cadrelor didactice prin
nvmnt deschis la distan, Universitatea din Bucureti, 2002
Iucu, Romi, Formarea iniial i continu a cadrelor didactice, Bucureti,
Editura Humanitas, 2005
Plan, Toader, Fundamente pedagogice pentru un nou sistem de formare
iniial a profesorilor, n Teza de Doctorat, Formarea iniial a personalului didactic,
Universitatea din Bucureti, 2003
Paquay L., Altet M., Charlier A., Perrenoud Ph., Former des enseignants
professionnels. Quelles strategies? Quelles competences, Perspectives en education,
Paris, Bruxelles, 1996
Pun, Emil, Reflecii teoretice, n Revista de Pedagogie, Nr.3 / 1993
Pun, Emil, coala abordare sociopedagogic, Editura Polirom, Iai, 1999
Pun, Emil, Teacher Education in Romania, n ATEE Giude to
Institutions of Teacher Education in Europe (AGITE) Brussels, 1992
Pun, Emil, Profesionalizarea carierei didactice, n Standarde
profesionale pentru profesia didactic, Consiliul Naional pentru Pregtirea
Profesorilor, Bucureti, 2002
Pun, Emil, Potolea Dan, (coordonatori), Pedagogie fundamentri teoretice
i aplicative, Iai, Editura Polirom, 2002

NISTOR(MOISA) VALERIA