Sunteți pe pagina 1din 68

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETARII, TINERETULUI I SPORTULUI

COALA POSTLICEAL SANITAR ,,GHEORGHE MARINESCU


CALIFICAREA PROFESIONAL- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICRII PROFESIONALE

NDRUMATOR,
AS. CAMPEAN ROXANA
ABSOLVENT,
BOITOS
CRISTINA-MARIA

-TARGU MURES
2015

NGRIJIREA PACIENTULUI CU
TROMBOFLEBITA

MOTTO :

Omul are varsta arterelor lui


Prof. Leriche

ARGUMENT

1. Introducere
Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Cadrul medical isi va
centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop restabilirea starii normale a
pacientului. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-si gaseasca modul de functionare normala ceea
ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi, suportul
medical ramane in cazul pacientilor cronici.
In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt :
reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cine
avem de-a face, este vorba de ingrijire,de fiecare data luam o decizie. Este un adevarat proces de
judecata, deci de nursing.
Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au
determinat dezvoltarea si influentarea lor.
Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea
religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptul
ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei
intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa lucrare Notite despre
munca sa sanitara, ea descrie aceste ganduri : Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.
Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor, nici
chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole, nici una nici alta
nu vindeca, numai natura poate vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa
asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera
Gratie lucrarilor Virginiei Henderson, care a descris necesitatile fundamentale ale
omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care
ingrijeste. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana
ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile sunt
privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa repartizam sarcini,
repartizam ingrijiri.
Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei
asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.

2. Scopul si motivatia
Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din
literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte
necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui
pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu intalnesc piedici in
scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si societatii.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca
este posibil chiar sa-mi dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva
a bolii sa fie cat mai scazut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra
sanatatii individului

3. Notiuni despre boala


Flebita inseamna inflamarea unei vene. Tromboflebita este termenul utilizat cind un
tromb venos determina inflamarea unei vene. Tromboflebita superficiala afecteaza venele de la
suprafata pielii, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele pelvine si
ale membrului superior.
Tromboflebita care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie.
Poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cind tromboflebita
migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este denumita sindromul Trousseau.
Tromboflebita superficiala a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel.
Frecvent tromboflebita apare la persoanele cu varice. Chiar si o leziune minima poate determina
venele varicoase sa devina inflamate. Fata de tromboza venoasa profunda care dezvolta rar
fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o reactie inflamatorie acuta care
determina aderarea trombusului ferma la peretele venos si intervine dizlocarii acestuia. Fata de
tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se
contracte si sa rupa trombusul. De aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii.
Decesul cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizeze
dezvoltarea tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra pulmonar.

Tromboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la


penis si sin, denumita boala Mondor.
Sunt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor venelor
subcutanate, insotite de formarea de trombusi aderenti. Comparativ cu trombozele venelor
profunde importanta lor este mica ; ele nu se embolizeaza decat foarte rar, practic niciodata letal,
au tendinta spontana la vindecare, desi ocazional se pot extinde la venele profunde sau pot fi
septice (supurate), si nu lasa decat in mod exceptional sechele invalidante. Incidenta
tromboflebitelor superficiale nu este cunoscuta, dar survin mai frecvent in unele situatii, in
special pe vene varicoase, vene cateterizate si dupa administrarea intravenoasa de substante
iritante. Uneori sunt revelatoare ale unor boli sistemice care le-au favorizat aparitia.
Recanalizarea venelor trombozate determina un canal venos fara valve, conducand la o circulatie
venoasa lenta si presiune venoasa crescuta cronica in membrele inferioare. Presiunea venoasa
crescuta determina instalarea sindromului postflebitic cu durere cronica, edem, hiperpigmentare,
ulcerare si risc crescut de tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.
Nursingul
O.M.S. i I.C.N. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de ngrijire a sntii
cuprinznd:
-

promovarea sntii
prevenirea bolii
ngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, personae cu nevoi

speciale) de toate vrstele, n toate unitile sanitare, aezrile comunitare i n toate formele de
asisten social
Nursingul :
se ocup de aspectele psiho-somatice i psiho-sociale ale vieii, deoarece
acestea afecteaz sntatea, boala i moarte
utilizeaz cunotine i tehnici din tiinele fizice, sociale, medicale i
umaniste
contribuie la implicarea cetenilor pentru meninerea unei bune snti
Istoria profesiunii de nursing ncepe de la 1860 odat cu nfiinarea primei coli de ctre
Florence Nightingale (1820-1910)
a. Nursa :
Este pregatit printr-un program de studiu incluznd:
- promovarea sntii

- prevenirea mbolnvirilor
- ngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic i mental
Obiectivele nursei:
A se apropia i a-i cunoaste mai bine pe pacieni
A oferi ngrijiri:
mai bune
individualizate
complete
continue
Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sntoas pentru
meninerea/recastigarea sntii (sau asistarea in ultimele clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut fora, voina sau cunotinele necesare (Virginia
Henderson).
Funciile nursei

Asist pacientul din proprie iniiativ, temporar sau definitiv, n:


asigurarea confortului
stabilirea relaiilor de ncredere cu bolnavul i aparintorii, crora le transmite

informaii i nvminte
ascultarea i susinerea pacientului

promovarea unor condiii mai bune de via i sntate


- Aplic metodele de observaie i de tratament la indicaia medicului
- Observ la pacient modificrile provocate de boal/tratament i le transmite medicului
Activiti interdisciplinare:
aciuni de depistare a tulburrilor de ordin fizic, psihic, social
aciuni de educaie pentru sntate
aciuni privind organizarea i gestionarea unitilor de ngrijire
Funcia profesional = cel mai important rol al nursei
promovarea i meninerea sntii
prevenirea mbolnvirilor
ngrijirea n situaia mbolnvirii i recuperarea
Funcia educativ: educare pentru sntate
Funcia economic: gestionarea serviciului corelat cu comportamentul etic
Funcia de cercetare

Codul pentru asistente medicale


Descrie patru responsabiliti:
Promovarea sntii
Prevenirea mbolnvirilor
Restabilirea sntii
nlturarea suferinei
Cerine profesionale pentru nurs
- S aib pregatire pluridisciplinar
- S-i nsueasc competenele de baz
- S aib cunotine de psihologie
- S aib atitudine potrivit fa de pacient i familia sa
- S fie capabil de empatie
Nursa urmrete reaciile individuale, familiale, de grup la problemele
actuale sau poteniale de sntate
Procesul de ngrijire
- Reprezint o metod organizat i sistematic care permite ngrijiri individualizate,
adaptate fiecrui pacient
- Problemele de sntate sunt abordate n mod tiinific, situaiile sunt analizate iar
ngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice i psiho-sociale ale persoanei
- Este un proces contient, planificat n scopul protejrii i promovrii sntii
individului i a comunitii
- Sunt identificate sursele de dificultate care impiedic satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social, cultural i spiritual i se stabilesc interveniile menite a ajuta persoana s-i recapete
autonomia
Planul de ngrijire reprezint mijlocul cel mai eficient de comunicare ntre persoanele
din echipa de ngrijire
Etapele procesului de ngrijire
1. Culegerea de date
2. Analiza i interpretarea lor
3. Planificarea ngrijirilor
4. Realizarea interveniilor
5. Evaluarea

CAPITOLUL I.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
I.1. Descrierea aparatului circulator
Aparatul circulator sanguin este alctuit dintr-un organ central, inima sau cordul, i un
sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinznd arterele i venele, iar ntre ele o
bogat reea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. Acestea au un rol
considerabil n contextul schimburilor nutritive de la nivelul esuturilor, n cadrul metabolismului
celular prin importul unor materii folositoare organismului i exportul altora, spre organele de
excreie. Integritatea sistemului circulator condiioneaz o bun funcionalitate a organismului,
dup cum bolile vasculare scurteaz durata de via. n mod special procesele de scleroz cu
calcificri ale aparatului vascular, genereaz n foarte mare msur mbtrnirea esuturilor. Pe
drept cuvnt, prof. Leriche spunea c "omul are vrsta arterelor lui".
n cadrul aparatului circulator sanguin exist dou circuite, deosebite ca funcionalitate:
unul ntre cord i pulmon, care asigur oxigenarea sngelui, reprezentnd mica circulaie - sau
circulaia pulmonar - i altul ntre cord, viscere i periferia organismului, reprezentnd marea
circulaie - sau circulaia general.
La nivelul circulaiei limfatice exist un sistem de capilare limfatice, vase i ganglioni
limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiial al esuturilor i cu mers centripet, prin dou
trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaii.

I.2.Inima (cordul) este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa ce


impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive.
Inima face partee din aparatul cardiovascular.
Inima este singurul organ muscular care se contract ritmic, fr intrerupere, din viaa
embrionar pn la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul
sinusal), de la care pornete stimulul cardiac.

a) Functionare
Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. De aici, prin valva
tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in
plamani, pentru reoxigenare (mica circulatie). Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani,
sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde trece, prin
valva mitrala, in ventriculul stang. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul
organism (marea circulatie).
Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu snge a inimii n perioada
de repaos (diastol) i propulsarea dup contracie n marea i mica circulaie (sistola).

b) Dimensiuni
- lungime: aproximativ 15 cm (la adulti)
- diametru: 11 - 12 cm
- greutate: intre 250 300 gr. aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la brbai.
- capacitate medie: 500 600 ml
- frecvena cardiac normal: 70 bti pe minut
- volum de snge pompat: 100 l/minut.
- presiunea normala: sistolic - 120 mm Hg, diastolic - 80 mm Hg.

c) Pozitionare
Inima este pozitionata in cutia toracica, intre plamani, in spatele sternului si se sprijina pe
diafragma.

d) Structura
Inima este un organ in forma de para rasturnata, indreptata oblic in jos si spre stanga,
invelit de un sac fibros, rezistent - pericardul (sacul pericardic). Pericardul este format din 2
straturi, pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior).

Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:

miocardul (muschiul cardiac) reprezinta peretele muscular al inimii, fiind partea cea
mai groas a peretelui cardic. Este format din tesut muscular.

endocardul tesut care captuseste incaperile inimii

epicardul membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul

Morfologic inima este impartita:

de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele
arterial bogat in oxigent care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima
dreapta (contine sangele venos - sarac in oxigen - pe care il trimite in mica circulatie).

de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala, situata in
partea superioara a inimii, cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara, situata spre
varful inimii, cu pereti mai grosi.

La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule,


fiecare prevazut cu cate o valva:
-valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din

atriulul stang in ventriculul stang.


- valva tricuspida cu 3 valvule - permite sangelui venos sa treaca unidirectional, din
atriul drept in ventriculul drept.

ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu o valva numita
valva aortica

ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara, prevazut cu o valva numita
valva pulmonara

Valvele inimii:

I.3. Mica si marea circulatie

Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei, de unde si
denumirea de sistem aortic.
Artera aorta pleaca din ventriculul stng. Traiectul ei se submparte n trei portiuni si anume:
aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.
1.Aorta ascendenta ncepe din ventriculul stng si se termina la nivelul trunchiului
brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din aorta
ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si
stnga, care hranesc inima.
2.Arcul aortic se ntinde de la trunchiul brahiocefalic pna la ligamentul arterial (canalul
arterial obliterat). Din arcul aortic pornesc trei artere mari:
-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita
-artera carotida comuna stnga

-artera subclavie stnga.

Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rndul lui n artera carotida comuna dreapta si artera
subclavie dreapta.
a. Artera carotida comuna se ntinde de la origine pna la marginea superioara a
cartilajului tiroid, unde se bifurca n artera carotida externa si artera carotida interna. La
locul de bifurcare, artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus
carotidian, n peretii caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol n reglarea
presiunii arteriale.
b.Artera carotida externa se ntinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pna la
nivelul condilului mandibulei unde se mparte n doua ramuri terminale: artera temporala
superficiala si artera maxilara. nainte de bifurcare, ea da mai multe ramuri colaterale si
anume

arterele

tiroidiana

superioara,

linguala,

faciala,

occipitala,

sternocleidomastoidiana, auriculara posterioara si faringiana ascendenta. Artera carotida


externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale, vascularizeaza o mare
parte din organele gtului si capului, inclusiv dura mater, n afara de encefal si ochi.
c.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna, patrunde n craniu prin
canalul carotidian, dupa care se mparte n mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala
anterioara, cerebrala mijlocie, coroidiana, oftalmica si comunicanta posterioara. Prin
ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului,
globul ocular si anexele sale.
d. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea stnga direct din
arcul aortic. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare.
Artera subclavie se ntinde de la punctul de origine pna sub clavicula, unde se continua
cu artera axilara. Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala, toracica
interna, tireocervicala si costocervicala.
e.Artera vertebrala patrunde n orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale, intra
apoi n craniu si uneste cu cea de pe partea opusa, formnd artera bazilara. Ramurile
arterei bazilare, prin cele 2 artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral, cerebelul
si o parte din emisferele cerebrale. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile

cerebrale ale arterei carotide interne formnd poligonul arterial Willis, asezat la baza
creierului, n jurul seii turcesti.
f. Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si
terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.
g. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele,
esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.
h. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale.
Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.
i. Artera axilara se ntinde de la marginea inferioara a claviculei pna la marginea
inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da
urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala (mamara externa),
subscapulara si arterele circumflexe humerale. Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o
mare parte din regiunile trunchiului.
j. Artera brahiala se ntinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pna la linia de
flexie a cotului unde se bifurca n 2 ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara.
Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara), ea iriga
bratul.
k. Artera radiala se ntinde de la cot pna la regiunea carpiana, n dreptul degetului mare,
unde se continua cu arterele minii. Artera ulnara se ntinde tot de la cot pna la regiunea
carpiana, de unde se continua cu arterele minii. Prin ramurile lor colaterale, arterele
radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mna. Arterele minii
rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele
arcade palmara superficiala si palmara profunda.
3. Aorta toracala se ntinde de la ligamentul arterial pna la diafragm. Din ea
pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de
arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de
arterele bronsice, care iriga bronhiile. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele
frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt n numar de 10 perechi
si care iriga peretele toracic. Arterele intercostale alcatuiesc mpreuna cu nervul

intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla n santul costal


din marginea inferioara a coastei.
4. Aorta abdominala se ntinde de la diafragm pna la bifurcarea ei n cele 2 artere iliace
comune, la nivelul vertebrei L4. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri:
- viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara,
suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana
- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare
- terminale: arterele iliace comune.
a. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stnga,
hepatica si splenica, ce iriga organele respective.
b. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si
ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica
superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.
c. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului
prin arterele colica stnga, sigmoidiene si rectala superioara.
d. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul
e. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.
Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si
muschii lati ai abdomenului.
Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 n 2 ramuri principale, numite
arterele liace comune. Ele se ntind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pna la
articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca n arterele iliaca interna si externa.
Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Ramurile
viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara
si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina,
ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential,
de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna,

--care iriga organele genitale externe si muschii perineului. Ramurile parietale sunt
reprezentate de arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga
cavitatea pelviana, de artera ileolombara, care iriga muschii abdominali profunzi, si de
artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei.
Artera iliaca externa se ntinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pna la
iesirea din bazin (ligamentul inghinal), unde se continua cu artera femurala. De pe
traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda, care hraneste muschii lati ai
abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.
Artera femurala se ntinde de la nivelul ligamentului inghinal pna la nivelul inelului
tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee. De pe
traiectul ei se desprind ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: artera
epigastrica superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului
inferior, artera circumflexa iliaca superficiala, care iriga tegumentele abdomenului
inferior, artera femurala profunda, care iriga articulatia coxofemurala si o parte din
muschii coapsei.
Artera poplitee se gaseste n groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului),
ntinzndu-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pna la inelul tendinos al
muschiului solear, unde se mparte n 2 ramuri terminale, si anume n arterele tibiala
anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si
o parte din muschii coapsei.
Artera tibiala anterioara se ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear pna la
ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). Prin
ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.
Artera tibiala posterioara se ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear pna la
santul retromaleolar intern, unde se bifurca n arterele plantare. Ramurile ei colaterale
iriga regiunea posterioara a gambei.
Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se
termina la nivelul primului spatiu interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a
piciorului.

Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale
posterioare. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar, din care pornesc arterele
metatarsiene plantare care, la rndul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din
ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se
mparte n artera pulmonara stnga si artera pulmonara dreapta.
1. Artera pulmonara stnga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri.
Dupa ce patrunde n plamn, ea se mparte n 2 ramuri principale pentru cei doi lobi
pulmonari. Acestea, la rndul lor, se divid n ramuri din ce n ce mai mici, terminndu-se
n reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonara stnga e legata de
aorta prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul
arterial este prezent la embrion si fat si face legatura ntre cele 2 vase mari).
2. Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6
centimetri. Dupa ce patrunde n plamn, ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi
pulmonari.
Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sngele
n vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid n atriul drept.

Vena cava superioara si afluentii ei.


Vena cava superioara colecteaza sngele venos de la nivelul extremitatii cefalice, al
membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). Vena cava
superioara este asezata n mediastinul anterior, are o lungime de 6-8 centimetri si se ntinde de la
cartilajul primei coaste pna la atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice
iar ca afluent marea vena azygos.
a.Marea vena azygos este asezata n mediastinul posterior, pe flancul drept al coloanei
vertebrale. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta, care patrunde n torace si
devine marea vena azygos. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele
intercostale si prin vena hemiazygos, situata pe flancul stng al coloanei vertebrale.

b.Venele brahiocefalice dreapta si stnga, numite si vene anonime, sunt 2 trunchiuri


venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare.
Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare, vertebrale
si toracice interne. Ele culeg sngele din regiunile si organele sinonime.
c. Vena jugulara interna colecteaza snge venos din craniu, orbita si partial de la fata. Ea
formeaza mpreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos
al gtului. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare,
faringiene, linguale, oftalmice si faciale. Aceste vene colecteaza sngele din regiunile si
organele sinonime. Tot n vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului, format
din sinusurile durei mater craniene, care sunt niste cavitati sapate n grosimea acestei
membrane captusite cu un endoteliu. n aceste sinusuri este colectat, prin venele
encefalice superficiale si profunde, sngele din encefal. Dintre sinusurile durei mater le
amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior, sagital inferior
si coronar, care sunt nepereche si sinusurile transvers, cavernos, petros si occipital care
sunt pereche.
d. Vena jugulara externa colecteaza sngele de la pielea capului, fata si gt. Ea aer un
diametru mult mai mic dect jugulara interna si se afla n planurile superficiale ale
regiunii laterale a gtului. Vena jugulara externa se varsa n unghiul dintre vena jugulara
interna si vena subclavie.
e. Vena subclavie continua vena axilara. Ea se ntinde de la marginea externa a primei
coaste pna la articulatia sternoclaviculara, unde se uneste cu vena jugulara interna,
formnd trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara,
care aduna o parte din sngel fetei, gtului si cefei, precum si venele toracoacromiale si
transversale ale gtului care aduna snge din regiunile respective.
f.

Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a
muschiului marele pectoral. Ea se ntinde pna la marginea externa a primei coaste, unde
se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al
toracelui si vena cefalica.

g.

Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza


traiectul arterelor, ele fiind asezate sub piele. La nivelul minii, venele superficiale sunt
dispuse n 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a minii. La nivelul
antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala

sau cefalica, vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. La
nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica, care
continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica, care urca pe partea interna a
bratului pna la mijlocul lui, unde patrunde n profunzime, drennd sngele n vena
brahiala. Venele profunde formeaza la nivelul minii arcadele palmare superficiala si
profunda, care constituie originea venelor profunde. Fiecare artera este nsotita de 2 vene.
n regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti.
Acestea se unesc la nivelul cotului, formnd venele brahiale sau humerale, care rpin
confluenta lor formeaza vena axilara.
Vena cava inferioara aduna sngele venos din organele abdominale si pelviene,
din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care l varsa n
atriul drept. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea
coloanei vertebrale, fiind asezata la dreapta aortei. n drumul sau este acoperita de
duoden, pancreas si ficat. Vena cava inferioara strabate diafragmul, patrunde apoi
n pericard si se varsa n atriul drept. n vena cava inferioara se varsa 2 categorii
de vene afluente: viscerale, care aduc sngele din viscerele abdominale si
pelviene si parietale care aduc sngele de la peretii abdominali.
a. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene, vena
suprarenala dreapta care colecteaza sngele de la nivelul glandelor suprarenale, venele
renale, venele hepatice care colecteaza sngele de la nivelul viscerelor abdominale
ncepnd de la cardia si pna la rect. Acestea din urma strng sngele adus de vena porta
la ficat.
b. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica, dupa ce
aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. Vena splenica colecteaza
sngele de la nivelul pancreasului, stomacului si duodenului. Vena mezenterica
superioara aduna sngele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului.
Vena mezenterica inferioara colecteaza sngele de la rect si de la jumatatea stnga a
colonului. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. Vena porta astfel
formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera
hepatica. Ajunsa n hilul hepatic, ea se divide n ramuri din ce n ce mai mici care ajung
n spatiile dintre lobulii hepatici. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii
n lobulii hepatici unde se capilarizeaza. Din capilarele sinusoide iau nastere venele
centrolobulare, care se unesc la baza lobulilor n vene sublobulare, formnd n cele din

urma venele hepatice care colecteaza tot sngele din ficat si l duc n vena cava
inferioara. Cele mai importante vene parietale care se varsa n vena cava inferioara sunt
venele forenice inferioare care colecteaza snge de la diafragm si venele lombare care
colecteaza snge de la peretii abdominali.
c. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2
vene: iliaca interna si iliaca externa. Aceasta vena nu are afluenti.
d. Vena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza
sngele de la uter, vagin , rect , vezica urinara si organele genitale externe, iar prin
afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere, obturatoare, sacrale laterale si ileolombare
aduna sngele de la peretii bazinului.
e.

Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale, se ntinde de la ligamentul inghinal


pna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. Pe traiectul ei
primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care
colecteaza snge din peretele abdominal inferior.

f. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza


traiectul arterelor, fiind asezate sub piele. La nivelul piciorului, aceste vene sunt dispuse
n 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Din aceste retele se
formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. Vena safena mare ia nastere
de pe fata dorsala a piciorului, trece naintea maleolei interne si urca pe fata interna a
gambei, apoi a coapsei pna n regiunea inghinala, unde se curbeaza si se varsa n vena
femurala. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului, trece napoia
maleolei externe, urca pe fata aosterioara a gambei pna la regiunea poplitee, unde
strabate fascia si muschii acestei regiuni, varsndu-se n vena poplitee. Venele
superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite
nivele. Venele profunde ncep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare, ce se
continua cu venele interosoase plantare, care se varsa n arcada venoasa plantara. Din
aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare.
Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee, care se continua
cu vena femurala.
g. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, ntinzndu-se de la inelul muschioului
adductor mare pna la ligamentul inghinal, unde se continua cu vena iliaca externa. Pe

traseul ei primeste afluenti care colecteaza sngele din muschii coapsei si de la regiunea
abdominala inferioara.
Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie ncepe cu artera pulmonara care ia
nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa n atriul stng.
Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele
alveolocapilar. Acestea se strng apoi n venule si n vene de calibru din ce n ce mai mare,
formnd n cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamn. Dupa ce strabat
pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct n atriul stng, ducnd snge mbogatit n
oxigen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului

CAPITOLUL II. TROMBOFLEBITA


(TROMBOZA VENOASA)

1. Definitie:
Tromboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare
intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Deoarece principala complicatie este embolia, face
parte din boala tromboemboiica. in evolutie se deosebesc un stadiu initial, de flebotromboza, de
scurta durata (5 - 6 zile), cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la
embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin
emboligen.

2. Localizarea procesului tromboflebitic.


In general apar la nivelul membrelor, sau la git.

3. Simptomatologia tromboflebitei
La nivelul venelor membrului inferior consta in dureri locale, care pot duce pina la
impotenta functionala in cazul tromboflebitei profunde (pacientul nu se mai poate deplasa din
cauza intensitatii durerilor). Concomitent cu aparitia durerilor piciorul cu tromboflebita se umfla,
edemul determinind schimbarea culorii tegumentelor in alb, apare o senzatie de greutate, de
tensiune. in cazul tromboflebitelor superficiale apare un cordon dur, sub piele, colorat in rosu,
cald, dureros, inflamat. Este vorba despre vena trombozata si care sufera acum in urma
procesului flebitic. De multe ori procesul poate evolua de la o zi la alta in sensul extinderii de
obicei, mai ales in lipsa tratamentului. Astfel codonul venos se poate extinde, ramifica,
ascensiona. In general edemele si durerile sint mai reduse in tromboflebitele superficiale fata de
cele profunde. Edemul din tromboflebita profunda este mai accentuat, cuprinde de multe ori tot
piciorul.
Pacientul poate face febra si starea generala se poate altera, asa cum vom vedea cind vom
enumera complicatiile tromboflebitelor. In cazuri rare procesul flebitic poate evolua catre un
abces local, cu aparitia unui orificiu prin care se exprima puroi.

4. Cauzele procesului trombotic


La nivelul membrelor inferioare in special pe un teren de insuficienta venoasa cu sau fara
prezenta venelor varicoase iar la nivelul venelor membrelor superioare si ale gitului in special in
urma unor manevre de cateterism venos, recoltari repetate, administrarea unor substante
(citostatice, diverse antibiotice). O alta cauza a aparitiei unei tromboflebite este reprezentata de
traumatismele locale cu lezarea peretilor venelor din regiunea respectiva. Trombozele nu sint
afectiuni ce apar doar la nivelul membrelor, orice vena se poate tromboza, in anumite conditii.
O serie de factori au fost demonstrati ca avind un rol favorizant in declansarea procesului
de tromboza venoasa si dintre acestia cei mai importanti sint imobilizarea prelungita la pat, sau
in cursul calatoriilor ce presupun imobilizare (avion, masina) deshidratarea, utilizarea prelungita
de medicamente anticonceptionale
Exista si stari fiziologice ce pot predispune in mod natural la tromboza venoasa, cea mai
frecventa si mai importanta fiind sarcina.
Poate cel mai important factor ce duce la aparitia unei tromboze este predispozitia
genetica individuala, datorita unui usor dezechilibru al factorilor implicati in balansul
coagulare/tromboliza, generat de consteletia genetica individuala. Conditia respectiva poate intra
in rindul afectiunilor denumite generic trombofilii sau pot exista disfunctii trombocitare, sau ale
factorilor ce influenteaza cascada coagularii. Dezechilibrele ionice si hidro-electrolitice pot fi de
asemenea implicate.
Toate aceste conditii pot fi descoperite in urma unor baterii de teste specifice, unele dintre
ele cu indicatie speciala, care insa trebuie solicitate de catre medicul specialist, chirurg,
obstetrician, hematolog, in momentul in care suspicioneaza o astfel de situatie.
O grupa importanta de afectiuni ce pot duce la aparitia de tromboze sunt cancerele, prin
modificarile biochimice produse de impregnarea neoplazica sau prin afectarea circulatiei
venoase si limfatice in urma interventiilor cu caracter radical (mastectomiile de exemplu). Un alt
mecanism generator de tromboze poate fi compresiunea directa pe axele venoase de catre o
tumora, maligna sau benigna sau de catre un chist, un hematom, o fibroza locala rezultata in
urma unei manevre chirurgicale, descoperiri venoase la copii etc. Arsurile pot de asemenea sa
declanseze tromboflebite.
Ce trebuie retinut este ca cea mai frecventa conditie medicala ce se complica cu o
tromboflebita ramine boala varicoasa. Varicele membrelor inferioare favorizeaza staza singelui

venos la nivelul membrelor inferioare. Staza si calitatea precara a peretelui venos declanseaza
tromboza si ulterior procesul flebitic de inflamara a peretelui venos.
Fumatul si obezitatea sint factorii de risc pentru declansarea tromboflebitei
5. Tipuri de tromboflebita
Tromboflebita poate fi de doua tipuri - tromboflebita superficiala si tromboflebita
profunda.
A) Tromboflebita superficiala
Semne sau simptome clinice

Un cordon dureros, uneori rosiatic situat pe traiectul unei vene superficiale

Optiuni terapeutice

Prisnite cu comprese reci si unguente antiflebitice

Hidratare adecvata

Administrare de antiinflamatoare

Dupa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical al


varicelor daca acestea exista

B) Tromboflebita profunda
Semne sau simptome clinice

Durere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri +/- a muschilor coapsei

Marirea diametrului membrului afectat

Temperatura crescuta si coloratie violacee a membrului afectat

Aceasta simptomatologie poate aparea dupa imobilizari prelungite la pat, calatorii lungi cu
masina, avionul, trenul
Optiuni terapeutice

Este urgenta medicala: pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la medic

Tromboliza

Heparinoterapie

Hidratare adecvata

Antiinflamatoare

Uneori trombectomie venoasa


Termenul de tromboza venoasa este de multe ori inlocuit cu termenul de tromboflebita,

atragand atentia asupra faptului ca tromboza venoasa determina si inflamatia tesutului adiacent
venei trombozate.
Tromboflebita poate apare in diferite regiuni anatomice avand diferite particularitati clinice si
de tratament. Se disting patru tipuri principale de tromboze venoase:

Tromboflebite ale venelor superficiale a membrului superior

Tromboflebiteale axului venos profund a membrului superior (vene brahiale, axilara,


subclavie, trunchi brahiocefalic venos).

Tromboflebite ale sistemului venos superficial a membrului inferior

Tromboflebiteale sistemului venos profund a membrului inferior

Complicatia cea mai serioasa si cu risc vital a tromboflebitelor sitemelor venoase profunde
(rarisim a sistemelor venoase superficiale) ale membrelor este trombembolismul pulmonar.
Tromboza venoasa (tromboflebita) superficiala a membrului superior este determinata in
special de tratamentele intravenoase efectuate fie prin punctie directa, fie prin montarea unor
catetere venoase periferice (branule, flexule).
Manifestarea clinica este reprezentata de aparitia unui cordon inflamator pe traiectul unei
vene (roseata si durere la acest nivel). Nu necesita pentru diagnostic alte investigatii decat
simplul examen clinic.
Tratamentul consta in scoaterea cateterului venos periferic, aplicarea de prisnite cu
comprese reci, antiinflamatoare si unguente antiflebitice (Lioton, Hepatrombin, Lasonyl,
Vurdon). Aceste situatii sunt destul de frecvente la pacientii spitalizati cu tratamente intravenoase

de medie sau lunga durata. Ele nu au o importanta clinica deosebita si nu necesita expertiza
chirurgului cardiovascular.
In cazul tromboflebitei suprainfectate (manifestata prin supuratie locala asociata sau nu cu
febra) este necesara excizia chirurgicala a cordonului flebitic.
Tromboza venoasa (tromboflebita) superficiala a membrului inferior apare in special
in contextul prezentei varicelor hidrostatice sau in urma unor traumatisme. Riscul de aparitie a
unor complicatii importante precum trombembolismul pulmonar este redus in acest caz, insa
neglijata, aceasta patologie se poate extinde la nivelul sistemului venos profund, situatie in care
complicatiile vitale fiind foarte probabile.
Semnele clinice in cazul tromboflebitei superficiale sunt evidente: un cordon dureros,
uneori rosiatic situat la nivelul unei varice preexistente sau pe traiectul unei vene superficiale
de la nivelul membrului inferior.
Desi diagnosticul este clinic, aceasta patologie necesita o investigare imagistica
amenuntita prin ecografie Duplex, pentru aprecierea starii intregului sistem venos al membrului
inferior respectiv, si in special a sistemului venos profund.
Tratamentul tromboflebitei superficiale consta in:

aplicarea de prisnitz cu comprese reci si

aplicarea unor unguente antiflebitice (Lioton, Hepatrombin, Lasonyl, Vurdon),

hidratare adecvata,

administrare de antiinflamatoare (Diclofenac etc).

Dupa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical al


varicelor la la nivelul carora a aparut tromboza venoasa.
Trombozele venoase (tromboflebitele) profunde ale membrelor superioare sunt
determinate de cele mai multe ori de un neoplasm (cancer) cu localizare toracica, de luxatii
recidivante a articulatiei scapulo-humerala, de traumatisme repetate la acest nivel dar pot fi
determinate si de prezenta indelungata a unor catetere venoase centrale folosite pentru injectarea
directa a unor substante in sistemul venos central.

Caracteristica clinica este reprezentata de marirea diametrului membrului superior


implicat asociat sau nu cu o senzatie de tensiune sau durere si coloratie violacee. Pentru
precizarea diagnosticului este necesara ecografia Duplex.
Tratamentul in acestei situatii clinice depinde de severitatea simptomelor, momentul
prezentarii la medic si de patologia de baza care a determinat tromboza. In cazul in care
pacientul s-a prezentat la medic in primele 24 ore de la debut (dupa unii autori pana la 48-72 ore)
se poate incerca tratament cu trombolitice (streptokinaza, urokinaza etc)
Tratamentul standard in aceste situatii este heparinoterapia (prin aceasta intelegand fie
administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cu molecula
mica de doua ori pe zi (Clexane, Fraxiparina, Fragmin etc). Tratamentul factorului care a
determinat tromboza trebuie sa fie elementul cheie in managementul acestui tip de pacient.
Tratamentul chirurgical ce consta in trombectomie venoasa este rareori utilizat, rezultatele
acestuia fiind comparabile cu cele ale tratamentului medical.
Tromboza venoasa (tromboflebita) profunda a membrului inferior este o afectiune
importanta, cu risc vital.
In cazul suspiciunii prezentei acesteia, tratamentul trebuie condus de specialisti in
cardiologie sau chirurgie vasculara.
In acest caz tromboza venoasa poate fi situata in sistemul venos profund al gambei, coapsei,
sau in venele iliace sau sistemul cav inferior. Exista un risc destul de mare de desprindere a
unui tromb de la acest nivel, care ulterior va ajunge in plamani.
De aceea diagnosticul si tratamentul promt al acestei afectiuni sunt foarte importante.
Tromboflebita profunda apare in special dupa imobilizari prelungite la pat (interventii
chirurgicale ortopedice, alte situatii) atat la tineri cat si in special la varstnici.
Pentru a se preveni aparitia acestei afectiuni, in cazul imobilizarilor prelungite, dupa
interventii ortopedice sau in alte cazuri, trebuie aplicat un protocol de profilaxie a
tromboflebitei profunde ce consta in:

administrarea de anticoagulante (heparina normala sau heparine cu greutate moleculara


mica Clexane, Fraxiparina, Fragmin etc.),

purtarea de ciorapi elastici cel putin pana la nivelul genunchiului,

mentinerea unui echilibru hidroelectrolitic adecvat.

Aceasta patologie apare in special in cazul existentei unor modificari ale concentratiei unor
factori ai coagularii sangvine (deficit de antitrombina III, proteina C, proteina S,
homocisteinemia etc).

Manifestarile tromboflebitei profunde a membrului inferior sunt:

Marirea in volum a membrului inferior afectat

Durere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri +/- a muschilor coapsei.

Accentuarea durerii in molet la flexia piciorului (semnul Homans).

Temperatura crescuta si coloratie violacee la nivelul membrului inferior afectat.

6. Investigatii
Investigatia principala ce trebuie efectuata este ecografia Duplex amanuntita a
sistemului venos a membrului respectiv.
Venografie (Flebografie)
- mai rar se evalueaz circulaia sngelui n vene dup injectare de substan de contrast n
sistemul venos
- aceasta este o metod invaziv (presupune introducere de catetere n vene i injectare de
substan de contrast), ce utilizeaz razele X pentru urmrirea fluxului de snge
Teste de laborator
- se pot doza mai multe substane care evalueaz starea coagulrii sngelui: D-dimeri, teste
pentru prezena unei trombofilii, teste de coagulare ce verific eficiena tratamentului
anticoagulant
Exista si alte investigatii imagistice care insa se realizeaza doar in situatii speciale: RMN,
CT cu substanta de contrast, Scintigrafi.

Alaturi de cele de mai sus, obligatoriu pentru diagnosticul complicatiei cel mai frecvent
asociate cu aceasta efectiune (trombembolismul pulmonar) este efectuarea unui EKG si a unei
radiografii pulmonare.

7. Tratamentul tromboflebitei profunde


In cazul in care pacientul s-a prezentat la medic in primele 24 ore de la debut (dupa unii
autori pana la 48-72 ore) se poate incerca tratament cu trombolitice (streptokinaza, urokinaza
etc). Acest tratament este indicat in special in cazul trombozelor inalte ce afecteaza axul venos
femural iliac cav, si se face sub protectia unei umbrelute montate la nivelul venei cave
inferioare, deasupra zonei de tromboza, pentru a impiedica migrarea fragmentelor de trombi la
nivel pulmonar.
Trombozele inalte au un risc de trombembolism pulmonar cu potential letal destul de
ridicat. In aceste cazuri s-a tentat efectuarea de trombectomii venoase pe cale chirurgicala, insa
cu rezultate asemanatoare tratamentului medical.
Tratamentul standard in majoritatea situatiilor este heparinoterapia (prin aceasta
intelegand fie administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cu
molecula mica de doua ori pe zi (Clexane, Fraxiparina, Fragmin, Innohep etc). Mentinerea
echilibrului hidroelectrolitic adecvat, administrarea de antiinflamatoare (Diclofenac etc) cu sau
fara administrare de antibiotice antistafilococice sunt alte puncte importante ale tratamentului.
Dupa remisiunea episodului acut al tromboflebitei, mentinerea tratamentului
anticoagulant oral (cu Trombostop, Sintrom sau Warfarina) se face 3 6 luni. In cazul
tromboflebitelor recidivante, a unor modificari ale factorilor de coagulare, a unor episoade de
trombembolism pulmonar in antecedente, tratamentul anticoagulant oral se va mentine toata
viata. (decizia mentinerii acestui tratament va fi in sarcina cardiologului sau chirurgului
cardiovascular).
Deasemeni in cazul trombembolismelor pulmonare repetate datorate trombozei
venoase profunde a membrelor inferioare, pe langa tratamentul anticoagulant oral permanent, se
va lua in discutie montarea unei umbrelute la nivelul venei cave inferioare pentru impiedicarea
ajungerii trombilor in plamani.

Tratamentul tromboflebitei superficiale consta in antiiflamatorii locale si per os,


unguente cu heparina, local, comprese cu gheata si cu alcool, locale, ciorapi elastici. In unele
cazuri, dupa un examen Dopler ce poate evidentia o progresie a trombului spre venele profunde
sau in cazurile in care pacientul a mai avut episoade de tromboflebita sau daca imobilizarea este
impusa de o alta afectiune, in general ortopedica, se pot prescrie anticoagulante injectabile,
heparinice, pentru o perioada determinata. Nu sint necesare anticoagulantele orale.

Evolutia tromboflebitei superficiale este in general favorabila sub tratament desi studii
recente arata ca, in special in cazul tromboflebitelor localizate la nivelul gambei, un procent
important pot evolua catre o tromboza venoasa profunda, poplitee, cu consecinte de multe ori
grave, de aici necesitatea unui examen Doppler complet care sa investigheze atit venele
superficiale cit si pe cele profunde.
Exista si situatia inversa in care un proces trombotic sa treaca asimptomatic sau cu o
simptomatologie frusta care poate fi de multe ori mascata, confundata cu simptomatologia
traumatismului care a generat tromboza sau cu simptomatologia insuficientei venoase si a
varicelor existente la acel nivel.
Evolutia tromboflebitei profunde, de multe ori si in cazurile tratate corespunzator,
poate fi grava, cu complicatii redutabile ce pot pune in pericol viata pacientului in pofida tuturor
masurilor de reanimare si suport existente la ora actuala. Putem intilni urmatoarele situatii.
pacientul evolueaza bine, sub tratament corect si respectind toate idnicatiile medicului. Chiar si
in acest caz fericit trebuie sa retinem ca aparitia unui episod de tromboza venoasa profunda este
factor de risc independent pentru un alt episod, ulterior de tromboza venoasa profunda. Un profil
complet de teste pentru trombofilie se impune si poate fi necesar ca pacientul sa ramina pe
medicatie antitrombotica toata viata.
Ceea ce trebuie sa retina pacientul ce a trecut de o tromboflebita profunda este ca piciorul
respectiv nu va mai fi niciodata ca inainte, desi de multe ori o dezobstructia venoasa obtinuta, in
timp, permite functionarea normala a piciorului, acesta va purta stigmatele trombozei si va
ramine un picior vulnerabil, care trebuie protejat in special de traumatisme.
Cea mai frecventa evolutie este catre sindromul posttrombotic, a afectiune cronica ce
paote fi ameliorata dar nu va dispare nciodata. Practic reprezinta suma tuturor efectelro rezultate
in urma trombozarii principalului ax venos al piciorului. Desi un grad de dezobstructie se obtine

acesta nu este suficient indeplinirii complete a functiilor piciorului si asta se manifesta de cele
mai multe ori printr-un picior mai umflat, mai edematiat, decit celalalt, cel normal. Drenajul
venos, circulatia de retur a singelui este incetinita in zona partial obstruata unde a fost tromboza.
Pot exista dureri, in special in a doua jumatate a zilei, culoare piciorului va fi diferita, maronie,
roscat-ruginie, cu pete de dermatita ocra. Pot exista zone cu tulburari trofice, ulcere varicoase,
scuame pe tegument.
Medicatia anticoagulanta, de multe ori indicata pentru intreaga viata, si un tratament
compresiv cu ciorapi elastici precum si exercitii de gimnastica si drenaj limfatic pot aduce
piciorul intr-o conditie mult mai buna.
O complicatie redutabila o reprezinta evolutia catre tromboembolismul pulmonar cu
insuficienta repiratorie, apoi cardio-respiratorie si de multe ori deces.
Practic procesul de trombozare evolueaza, de multe ori catre venele abdominale si, cel
mai grav, fragmente de tromb se desprind si sint purtate in circulatie catre inima dreapta si apoi
in circulatia pulmonara, care actioneaza ca un filtru ce retine acesti trombi. Vasele astupate de
trombi lasa fara circulatie un segment, mai amre sau mai mic, din plamin, scotindu-l astfel din
circuitul normal al schimburilor gazoase. Dar procesele declansate sint mult mai ample, mai
zgomotoase, cu deficit respirator ce necesita intubatie. Astfel de cazuri pot fi tratate doar in
serviciile de reanimare mari, dotate cu resursele necesare si cu specialisti pentru o astfel de
patologie. Medicatia este complexa, anticoagulanta initial. Se poate ajunge si la o conditie
extrem de grava CID, coagulare intravasculara diseminata, cu consecinte de mult eori fatale. O
variatie a acestei evoultii apare atunci cind intre inima drapta si cea stinga exista un mic orificiu,
defect septal atrial se numeste. Multe personae traiesc complet asimptomatic cu acest mic defect,
genetic, dar care devine manifest permitind unui fragment de tromb sa treaca din circulatia
dreapta, pulmonara in cea stinga, generala. Din inima stinga, trombul poate ajunge orinude in
organism, creier, cord, viscere, membre superioare sau inferioare, determinind o infarctizare
(lipsa circulatiei arteriale) locala cu efecte variabile, dar in general grave, in functie de lcoul de
producere.
Tratamentul tromboembolismului pulmonar este apanajul serviciilor de reanimare si
terapie intensiva specializate, orice caz suspectat de un astfel de diagnostic trebuie transferat in
urgenta spre un asfel de serviciu. Diagnosticul poate fi suspectat plecind de la existenta unei
tromboze profunde la nivelul piciorului in antecedentele recente, si se copnfirma printr-un

examen scintigrafic pulmonar, se pot folosi si examinarile RMN, radiologia simpla raminind
doar ca o prima etapa, de multe ori in centrul de unde se transfera pacientul.
Evolutia acestor cazuri este impredictibila si de multe ori fatala.
Tocmai pentru a evita astfel de situatii este necesar sa tratam cu maxima responsabilitate
trombozele venoase, tromboflebitele, si pe cit posibil sa luam toate masurile de preventie a
acestor afectiuni.
7. Preventia cea mai sigura este data de compresia elastica. Ciorapii elastici, medicinali,
de varice, comprima venele suprafasciale, dirijeaza singele in profunzime, ii creste viteza si
previne staza. Sint recomandati in toate situatiile ce presupun imobiliare, interventii chirurgicale
lungi, spitalizare la pat prelungita, drumuri lungi cu avionul sau masina, dar si activitati mai
prozaice cum ar fi un serviciu lipsit de activitate fizica, munca de birou, in special in cazul in
care persoana respectiva are si varice.
O serie de tonice venoase pot ajuta, dar nu se pot considera ca unic mijloc de preventie.
Exercitiile fizice regulate, in special cele ce fortifica musculatura gambei, adevarata
pompa pentru circulatia venoasa, sint importante si nu trebuie minimalizate. Simpla renuntare la
masina pentru deplasarile la servici sau la piata este de ajutor.
Drenajul limfatic manual sau mecanic este o alta arma, in special pentru pacientii cu
insuficienta venoasa.
Tot ca o masura de preventie poate fi privita si operarea varicelor hidrostatice.

CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ

Cazul nr.1
I. Culegerea datelor:
Numele i prenumele :T.C.
Sex : Feminin ;
Vrsta : 61 ani ;
Localitatea : Constanta ;
Ocupaia : Pensionara ;
Religia : Ortodoxa;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : - Tromboflebita profunda membru inferior stang.
Diagnosticul la 72 de ore : - Tromboflebita profunda membru inferior stang
- Diabet zaharat tip 2;
Motivele internrii : - febra de cca 38, tahicardie, depasind frecventa corespunzatoare
temperaturii si stare de neliniste; semne locale, dintre care atrag atentia: durerea spontanta la
nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsoflexia
piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. Se mai constata o usoara infiltrare a
tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor
superficiale.
Istoricul bolii : Pacienta n vrst de 61 ani, cunoscuta cu tromboflebita de peste 5 ani, diabet
zaharat tip 2 (2009), fr medicaie antidiabetic de aproximativ 2 ani. Se interneaz pentru
edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar, dureri intense care persista un timp, dar
scad pe masura constituirii edemului, hidrartroza a genunchiului si adenopafie inghinala.
Pacienta nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaie vasoprotectoare i venotonic.
Se interneaz n vederea investigaiilor clinice i paraclinice i a tratamentului de
specialitate

Antecedente heredo-colaterale :
- Nu cunoate
Antecedente personale, fiziologice i patologice:
- 1982 - apendicectomie ;
- 2009 - tromboflebita stng ;
- 2009 - diabet zaharat, echilibrat prin diet i A.D.O. ;
- 2010 - cardiopatie ischemic ;
Condiii de via i munc :
- Condiii corespunztoare de via ;
Comportamente (fumat, alcool) :
- nefumtor ;
- consum ocazional alcool ;
- alimentaie hipercaloric ;
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- a urmat tratamentul diabetic conform prescripiei medicale ;
- fr nici o medicaie vasoprotectoare i venotonic de aproximativ 4luni ;
II. Examenul obiectiv- Tip constituional hipostenic
Greutate= 88 kg ,
Talie = 177 cm ,
Temperatur = 38,6 C ;
Starea general : influenat ;
Starea de nutriie : supraponderal ;
Starea de contien : pstrat ;
Facies : suferind, zone depigmentate la nivelul pomeilor ;
Tegumente : edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar la nivelul gambei stngi;
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : unghi deformate, cu striaiuni la nivelul picioarelor ;
esut conjunctiv - adipos : foarte bine reprezentat ;
Sistem ganglionar : superficial, nepalpabil ;
Sistem muscular : normoton, normotrof, normokinetic ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : torace uor emfizematos, murmur vezicular normal transmis bilateral, uor
estompat, fr raluri. F.R. =20 respiraii /minut ;

Aparat cardiovascular : arie precordial de aspect normal, oc apexian n spaiul V, IC pe


LMC stng, zgomote cardiac asurzite, ritmice, greu perceptibile. AV = 62 bti /minut, TA =
130/70mmHg, fr sufluri cardiac, puls neperceptibil la artera pedioas ;
Aparat digestiv : abdomen destins de volum, elastic, moale nedureros, spontan i la palpare.
Tranzit intestinal absent (constipaie) ;
Ficat , ci biliare , splin : ficat palpabil la 0,5cm de rebordul costal, splin nepalpabil ;
Aparat uro-genital : loje renale libere, manevra Giordano bilateral, miciuni frecvente, poliurie
i nicturie, usturimi la urinare;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : ROT prezente bilateral , fr semne de iritaie
meningeal ;
III. Analiza i interpretarea datelor
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :
-Poziia obinuit de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
- Prezint tromboza venoasa profunda .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
- Gust : da ;
- Ajutor pentru a mnca : nu ;
- Regim : da , din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaie ;
- Dificulti la masticaie : nu prezint ;
- Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
- Dificulti la eliminare : prezint polakiurie ;
- Miciuni nocturne : prezint nicturie ;
- Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
- Dificulti : nu prezint ;
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singura , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :

- Numrul orelor de somn : aproximativ 7 ore ;


- Ajutor pentru a adormi: nu ;
- Obiceiuri pentru a dormi : fr ptur ;
- Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine memperature corpului n limite normale :
- Acuz palpitaii la temperaturi foarte ridicate .
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele :
- Obiceiuri : baie de dou ori pe sptmn ;
- Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
- Semne particulare : nu are ;
- Tegumentele prezint ulceraii masive, nsoite de edeme mari la nivelul gambei stngi
iar mucoase sunt normal colorate .
9. Nevoia de a evita pericolele :
- Temperaturile crescute i creaz problem .
10. Nevoia de a comunica :
- Este o persoan puin comunicativ ;
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
-Satisfacerea nevoi se reduce la ngrijirea nepotului ;
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : urmrete meciurile de fotbal ale echipei favorite ;
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
-Urmeaz tratamentul hipertensiv si dieta aferent conform prescripiei medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose.

IV.

Plan de ingrijire

Ziua 1
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

-stare

de

generala

rau -supravegherea
functiilor vitale

Interventiile asistentei

-masurarea

Evaluare

tensiunii -puls:62 batai /minut

arteriale, a pulsului, a
respiratiei si notarea in
foaia de abservatie

-reaspiratie:20
resp/min
-TA: 130/70 mmHg

-investigatii
laborator

de -recoltarea
probelor
laborator

-s-a recoltat sange prin

Rezultate

pt punctia venoasa pentru

laborator.

determinarea

-VSH: mm/h;

urmatoarelor examene de

-Hb:10.4 g %;

laborastor:

VSH,

-leucocite:

glicemie,

9300/mm3

hemoglobin,
uree,
transaminaze.

creatinina,

de

-EO:1%;
-segmentate:78

%;

limfocite mici;
-glicemie: 239 mg%;
-creatinita:

0.6

mg/dL; ASLAT: 16
U/L; ASLAT: 18 U/L;
Homocisteina:
11,17um

Ziua 2

Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

investigatii
laborator

de -recoltarea
analizelor

de

laborator

Interventiile asistentei

Evaluare

-urocultura cu antibiograma

Rezultate

-recoltare secretii din plaga

de

laborator: -urocultura
negativa (sterile)
Fibrinogen:
288/mg/dl
APTT: 27,4/s

administrar ea

-indepartarea

Administrarea

tratamentul ui

riscului de edem

antitrombotic injectabil:

medicamentos

pulmonar

- Innohep 35mg/zi

-imbunatatirea
circulatiei
venoase;

de

-starea generala se
imbunatateste;
-edemul persista;
-reducerea

-Vasseldue: 1 fiola/zi;

in ortostatism;

-Detralex: 2 tb/zi;
-repaos

in

pozitia

Trendelenburg;
-Tador: 3 tb/zi;

Ziua 3
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

durerii

Interventiile asistentei

Evaluare

consult

la eevaluarea

-s-a

clinica de boli valorilor

sange

pt

determinarea glicemiei;

de nutritive si glicemiei
diabet

recoltat

Rezultatele
examenelor

si

de

laborator:

stabiliirea

-glicemie:270 mg%;

regimului si a
conduitei
terapeutice;
administrarea

indepartarea

tratamentului

riscului

medicamentos;

suprainfectare;
-tratarea
trombozei
venoase;
-tratarea
durerii;
- tratarea

Administrarea
de

de

-stare generala buna;

antitrombotic injectabil:

-regresie

-Innohep 35mg/zi

edemului;
ortostatism prelungit;
-nu

-Detralex: 2 tb/zi;
in

-reducerea durerii in

-Vasseldue: 1 fiola/zi;

-repaos

usoara

pozitia

intoleranta;

Trendelenburg;

diabetului;

-Tador: 3 tb/zi;

Probleme

Obiectivele

Interventiile asistentei

pacientului

asistentei

Ziua 5
Evaluare

prezinta

-administrarea

-indepartare

-Administrare

tratamentului

riscului de

anttrombotic:

mjedicamentos

suprainfectie;

mg/zi

-imbunatatirea

de In urma tratamentului cu
Innohep

35 flebotonice

si

venotonice,

starea

-Pentoxifilin retard 400mgx vasculara

circuiatiei

2/zi;

venoase;

Endoteon:2 tb/zi;
-clinostatism prelungit si
contentia elastica extrema a
gambei;

Cazul nr 2
1.

Culegerea datelor:

imbunatatita;

este

mult

Numele i prenumele :V.I.


Sex : Feminin ;
Vrsta : 71 ani ;
Localitatea : Ovidiu (Constanta) ;
Ocupaia : Pensionara ;
Religia : Ortodox ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : Tromboflebita profunda la ambele membre inferioare
Diagnosticul la 72 de ore : Tromboflebita profunda la ambele membre inferioare
Motivele internrii : - edeme la nivelul membrelor afectate dar si localizate de-a lungul vasului
de sange afectat, ce are un aspect de cordon inflamat si poate fi simtit la palpare
-

cresterea temperaturii locale : 38,6

- durere si sensibilitate. Durerea este continua la nivelul coapsei

- eritem caracteristic

Istoricul bolii : Bolnava prezint diagnosticul de tromboflebita profunda de aproximativ 2 ani, a


mai avut o internare la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta in urma cu un an intercalata de
perioada de vindecare postterapeutic. Se reinterneaz. pentru reevaluare clinica i tratament de
specialitate, prezentnd la ambele membre inferioare edeme si dureri, insotite de eritem.
Antecedente heredo-colaterale :
- Mama insuficien venoas, diabet zaharat ;
- Tatl H.T.A.;
Antecedente personale fiziologice :
- Bolile copilriei ;
Antecedente personale patologice :
- 1979: Fractur deschis gamb stng i antebraul drept;
- Tromboflefita profunda din 2012;
- Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat;
- H.T.A. (nu poate preciza exact data debutului);
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- Enap - 5mg.x2/zi;
- Furosemid - 1 tablet pe zi
- Detralex - 2 tablete pe zi

II. Examenul obiectiv


Greutate= 79 kg , Talie = 175 cm , Temperatur = 36 C ;
Starea general : bun ;
Starea de nutriie : bun ;
Starea de contien : pstrat ;
Facies : fr modificri fenotipice ;
Tegumente : normal colorate , cu excepia edemului si a eritemului la ambele membre
inferioare
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : normale ;
esut conjunctiv - adipos : normal reprezentat ;
Sistem ganglionar : normal ;
Sistem muscular : normoton , normotroftrof , normokinetic ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral ;
Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice , TA =170/80 mm/Hg (H.T.A, insuficien
venoas cronic) ;
Aparat digestiv : abdomen suplu , elastic , cu respiraia TI prezent ;
Ficat , ci biliare , splin : ficat , splin - n limite fiziologice ;
Aparat uro-genital : miciuni fiziologice ;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : fr semne de iritaie meningian .

III. Analiza i interpretare datelor


1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :

-Poziia obinuit de confort : decubit lateral dreapta ;


-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
-Prezint insuficien venoas cronic .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
- Gust : da ;
-Ajutor pentru a mnca : nu ;
-Regim : da , din cauza bolii : hiposodat ;
-Dificulti la masticaie : nu prezint ;
-Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificulti la eliminare : nu prezint ;
-Miciuni nocturne : n limite normale ;
-Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
-Dificulti : nu prezint ;
-Constipaie : nu ;
-Diaree : nu ;
-Transpiraie : n cantitate 50ormal .
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
-Numrul orelor de somn : aproximativ 8 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Obiceiuri pentru a dormi : nu prezint ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale :
-Acuz palpitaii la temperaturi foarte ridicate
- Prezinta febra 38,6.
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele :
-Obiceiuri : baie i du ;

-Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;


-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente i mucoase normal colorate, prezint edem si eritem la ambele membre
inferioare.
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Temperaturile crescute i creaz probleme .
10. Nevoia de a comunica :
-Este o persoan comunicativ, i plac glumele .
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
-Se implic n aciuni de ajutorare a btrnilor de la azil ;
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : merge n parc pentru a se ntlni cu ali pensionari cu care poart discuii i
joac ah .
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
-Urmeaz tratamentul hipertensiv si dieta aferent conform prescripiei medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea tromboflebitei .

IV.

Plan de ingrijire

Ziua 1

Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-stare

-masurarea tensiunii arteriale,

-pulsul:

generala

supravegherea

puisului si a respiratiei si

batai/minut;

relative buna;

functiilor

notarea

vitale;

observatii;

lor

in

foaia

70

de

-respiratia:20
respiratii/minut
-TA: 130/70 mmHg;

-investigatii

-recoltarea

S-a recoltat sange prin

-VSH:45mm/h;

de laborator

probelor

punctia venoasa pentru

-Hb:13.4 g %

pentru

determinarea

-leucocite: 4300 mm3;

laborator

analize de laborator:

-glicemie:98 mg %;

-VSH;

-creatinina: 0.6mg/dL;

-hemoglobina;

-TGO: 18 I.;

-leucocite;

-TGP: 15 U.I

glicemie;

-albumina,

-uree;

absent

-creatinina;

-Ubg normal;

-transaminaze: TGO,

-pH: 5

TGP;

-sediment urinarar:

urmatoarelor

Ssumarul de urina;

glucoza-

-rare

celule-

epiteliale;
-densitate: 1025;
-urocultura- sterila

Ziua 2
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

administrarea

-indepartare

tratamentului

riscului de

medicamentos

suprainfectie;

-Administrare de antitrombotic:

-stare generala
buna;

Clexane 1 fiola/zi

-diminuarea

-imbunatatirea

-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;

senzatiei

circuiatiei

Endoteon:2 tb/zi;

"piceor greu

de

venoase;
-clinostatism prelungit si contentia
elastic extrema a gambei;
Ziua 3
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

administrarea

-indepartare

-Administrare

tratamentului

riscului de

Clexane: 1 fiola/zi

medicamentos

suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;

de

Evaluare

antirombotic:

-stare generala
buna;

-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;


Endoteon:2 tb/zi;

-diminuarea
senzatiei

de

"piceor greu;

-clinostatism prelungit si contentia


elastic extrema a gambei;

Ziua 4
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

administrarea

-indepartare

-Administrare de antitrombotic:

tratamentului

riscului de

Clexane: 1 fiola/zi

favorabila;

-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;

-imbunatatirea

Endoteon:2 tb/zi;

circulatiei venoase

medicamentos

suprainfectie;
imbunatatirea
circuiatiei

-clinostatism

venoase;

contentia
gambei;

Ziua 5

prelungit

elastic

extrema

si
a

evolutie

Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

administrarea

-indepartare

tratamentului

riscului de

medicamentos

suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;

Interventiile asistentei

Evaluare

-Administrare de antitrombotic:
Clexane: 1 fiola/zi

In

urma

tratamentului

cu

-Pentoxifilin retard 400mgx


2/zi; Endoteon:2 tb/zi;

flebotonice

si

-clinostatism
prelungit
si
contentia elastic extrema a
gambei;

vasculara este mult

venotonice, starea
imbunatatita

Cazul nr.3
I.

Culegerea datelor:

Numele i prenumele : M.G. ;


Sex : Feminin ;
Vrsta : 38 ani ;
Localitatea : Constanta ;
Ocupaia : Asisten social;
Religia : Ortodoxa ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : tromboflebita profunda membru inferior stang
Diagnosticul la 72 de ore : tromboflebita profunda membru inferior stang
Motivele internrii :Edem si eritem superficial la membrul inferior stang
Istoricul bolii : Pacient n vrst de 38 ani se interneaz n prezent pentru un edem si eritem
superficial la membrul inferior stang, durere local, greutate n deplasare.
insarcinata in 5 saptamani.
Antecedente heredo-colaterale :
- Nu cunoate ;
Antecedente personale, fiziologice i patologice:
- 1009 - Colecistectomie ;
Condiii de via i munc :
- asistent social, triete n condiii corespunztoare ;
Comportamente (fumat, alcool) :
- nefumtoare ;
- nu consum alcool;
- alimentaie normal;
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- Acid folic ;
II.Examenul obiectiv
Greutate = 66 kg , Talie = 170 cm , Temperatur = 36,5 C ;
Starea general : bun ;
Starea de nutriie :normala;
Starea de contien : pstrat ;

Pacienta este

Facies : normal ;
Tegumente : edem si eritem superficial la membrul inferior stang ,
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : normale ;
esut conjunctiv - adipos : bine reprezentat ;
Sistem ganglionar : nepalpabil ;
Sistem muscular : tonus normal ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : torace normal conformat. Sonorizare pulmonar n limite normale.
Aparat cardiovascular : oc apexian n spaiul V i pe linia medioclavicular. Matitate
cardiac n limite normale.Zgomote cardiace rotunde, bine btute ;
Aparat digestiv : Abdomen cu esut adipos abundent. Tranzit intestinal prezent;
Ficat , ci biliare , splin : n limite normale ;
Aparat uro-genital :Miciuni spontane prezente. Loje renale libere. Manevra Giordani
bilateral nrgativa; Sarcina in evolutie cf EKG in 5 saptamani
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : ROT prezente, orientat temporospaial;
III.Analiza i interpretare datelor
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :
-Poziia obinuit de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
-Prezint tromboza venoasa profunda .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
-Gust : da ;
-Dezgust : nu ;
-Ajutor pentru a mnca : nu ;
-Regim : nu ;
-Dificulti la masticaie : nu prezint ;
-Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificulti la eliminare : nu prezint ;

-Miciuni nocturne : da, datorita sarcinii


-Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
-Dificulti : nu prezint ;
-Constipaie : nu ;
-Laxative : nu ;
-Transpiraie : n cantitate normal .
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
-Numrul orelor de somn : aproximativ 6 - 7 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale :
-Nu prezint dificulti ;
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele :
-Obiceiuri : baie ;
-Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente i mucoase normal colorate cu excepia prezenei unui edem si eritem
superficial la nivelul gambei stangi.
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Fulgerele i provoac team ; este ingrijorata de evolutia sarcinii in conditiile trombozei
venoase
10. Nevoia de a comunica :
-Este satisfacuta
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
-Se reduce la activitatea din casa; isi doreste un copil.
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : se uit la televizor, atunci cnd activitatea din casa i permite ;

14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :


-Se documenteaza din carti, brosuri si de pe internet in legatura cu sarcina.

IV. Plan de ingrijire


Ziua 1
Problemele
Pacientului

Obiectivele
asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-stare generala
relatie buna;

-supravegherea
functiilor vitale;

-masurarea tensiunii
arteriale, puisului si a
respiratiei si notarea lor

-pulsul: 70 batai/minut;
-respiratia:20

in foaia de observatii;
-investigatii de
laborator

-recoltarea
probelor pentru
laborator

respiratii/minut
-TA: 130/70 mmHg;

S-a recoltat sange prin


punctia venoasa pentru
determinarea

-VSH:45mm/h;
-Hb:13.4 g %;

urmatoarelor analize de

-leucocite: 4300 mm3;

laborator:

-glicemie: 98 mg %

-VSH;

-creatinina: 0.6mg/dL;

-hemoglobina;

-TGO: 18 U.I.;

-leucocite;

-TGP: 15 U.I.;

-transaminaze: TGO,

-pH: 5

TGP;

-sediment urinar celule

Sumarul de urina;

epiteliale;
-densitate: 1025;
-urocultura- sterila

Ziua 2
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-control
ginecologic

monitorizarea -s-a

de sarcinii;

specialitate

efectuat

ginecologic

control - sarcina in evolutie,


si

EKG prea

intravaginal

mica

pentru

evaluare ulterioara;

-administrarea

-ibunatatirea

-administrarea

tratamentului

circulatiei

injectabil: Innohep 35mg 1 imbunatateste;

medicamentos;

venoasae;

fiola pe zi

-tratarea durerii;
-tratarea pruuritului;

tratamentui -starea

Acid

folic,

Magneziu+vitamina

generala

se

-edemul persista;

B6, -reducerea

vitamina E
-Repaos

durerii

in

ortostatism;
in

pozitia

Trendelemburg

-reducerea pruuritului;

-contentie elastica;
-Cutaden pentru indepartarea
eritemului

Ziua 3
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

-toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face


plagii;

de suprainfectare;
-ibunatatirea
circulatiei
venoasae;
-tratarea durerii;
-tratarea pruuritului;

toaleta

Evaluare

cu apa -infectia

oxigenata;

plaga

persista

devine

dar

curate,

-pe zona ulceroasa se aplica fara secretii;


un unguient cu heparinoiziLioton;

-reducerea senzatiei de
greutate a piceorului;

-administrarea

-indepartarea riscului -administrarea

tratamentului

de suprainfectare;

medicamentos;

tratamentui -starea

generala

se

injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi; imbunatateste;


-Detralex:

-ibunatatirea

tb/zi;

-Pentoxifilin: 400 mg- 1 tb/zi

circulatiei

-Repaos

venoasae;

in

pozitia -reducerea

Trendelemburg

-tratarea durerii;

durerii

in

ortostatism;

-contentie elastica;

-tratarea pruuritului;

-edemul este redus;

-Ketonal (supozitoare): 2

-reducera pruuritului;

supozitoare/zi;
-Aerius: 1 tb/zi;

Ziua 4
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

-investigatii

de -recoltarea

laborator

pentru

Interventiile asistentei

Evaluare

sangelui -se recolteaza probe pentru:

analize

-Fibrinogen: 288

de Fibrinogen, APTT, PT INR, - APTT: 27,4

laborator

LA R, LA 2 si Homocisteina PT INR 1,06


LA R 1, 05
LA 2 13, 2 (normal: 3038/s)

-ingrijirea

zonei -inbunatatirea

edematoase

circuiatiei

Homocisteina 11,17
-aplicatii locale de comprese -senzatia de greutate a

venoasae reci,

unguent

Lioton

si piciorului

(tratament local);

Cutaden;

-administrarea

-tratarea durerii;

-administrarea

tratamentului

-tratarea pruuritului;

injectabil: Innohep 35 mg 1 ibunatatita;

medicamentos;

-ibunatatirea

fiola/zi

circuiatiei

venoasae Acid

(tratament local);

cu

mult

redusa;

tratamentui -stare

generala

mult

-edemul este redus;


Folic,

magneziu+ -durerea este redusa in

vitamina B6, vitamina E

ortostatism
-pruritul este mai redus;

-Repaos

in

Trendelemburg
elastica;

pozitia
-contentie

Ziua 5
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

-ingrijirea

Interventiile asistentei

Evaluare

zonei
-ibunatatirea circulatiei -aplicatii locale de unguent-senzatia de greutate a

periulceroase;

venoasae

(tratament Lioton;

piciorului se mentine dar

local);

este foarte redusa;

-administrarea

- tratarea durerii;

-administrarea

tratamentului

-ibunatatirea

injectabil:

medicamentos;

circulatiei

tratamentui-stare generate buna;


-represie

marcata

venoasae Innohep 35 mg 1 fiola pe zi edemului gambier;

(tratament local);
-tratarea pruritului;

-durere mult redusa in


Acid

folic,

magneziu+ortostatism;

vitamina B6, vitamina E -pruurit diminuat pana la


-Repaos

in

pozitiadisparitie;

Trendelemburg
-contentie elastica;

Se recomanda la externare continuarea tratamentului cu Innohep 35 mg 1 fiola pe zi toata


perioada de graviditate si lauzie. In plus se recomanda administrarea de Aspirina 0,75 mg/zi sau
Aspenter 1 cpr/zi, vitamina E, vitamina C (CETEBECE), Magneziu + vitamina B6 (Magne B6),
Femibion, Conzina Q10 si Acid Folic - 1cpr/zi
In urma controlului ginecologic va urma tratament acasa cu No-spa 1 cpr/zi pt evitarea
contractiilor uterine involuntare.

EDUCAIE PENTRU SNTATE


- TROMBOFLEBITA
Deoarece tromboflebita profunda necesit un tratament de lung durat i se asociaz cu multe
complicaii putnd merge pn la deces, este preferabil s se previn apariia trombilor n
sistemul venos. La pacienii care au factori de risc pentru apariia tromboflebitei profunde se pot
lua msuri preventive eficiente.
Mobilizarea exerciiile fizice
Chiar n condiiile unei imobilizri la pat dup operaii, fracturi sau din alte motive
medicale, trebuie asigurat o mobilizare activ sau pasiv a membrelor in ferioare. Soluiile sunt:
mobilizare ct mai precoce posibil dup o intervenie, flexia i extensia repetat a gleznelor,
genunchilor prin exerciii realizate chiar n pat.
Ciorapii elastici
Ciorapii elastici exercit o presiune mai mare la nivelul gleznei dect spre genunchi, i
astfel favorizeaz ntoarcerea sngelui ctre inim. Ciorapii elastici (medicinali) pot fi procurai
din farmacii. Exist diverse tipuri, care acoper ntregul picior (cu sau fr chilot) sau doar
gamba. Modelul i durata de purtare trebuiesc discutate cu medicul.
Compresia pneumatic extern
n jurul piciorului i gambei este plasat o manet care exercit presiune intermitent,
mimnd astfel presiunea muscular din timpul mersului i favoriznd returul venos. Se utilizeaz
la pacienii imobilizai ndelungat, mai ales n servicii de terapie intensiv.
Heparina cu greutate molecular mic
Dup intervenii chirurgicale sau ortopedice, dup fracturi, dar i n cursul unor afeciuni
medicale acute (respiratorii, cardiace, boli infecioase acute severe, afeciuni oncologice etc.) sau
la pacieni neurologici care asociaz paralizii, este necesar prevenia tromboflebitei profunde
prin administrarea pentru o anumit perioad de medicamente anticoagulante.
Cea mai utilizat modalitate profilactic este reprezentat de heparinele cu greutate
molecular mic (HGMM) de tipul
-

enoxaparin - Clexane,

reviparin - Clivarine,

dalteparin - Fragmin,

nadroparin - Fraxiparine,

tinzaparin - Innohep.

HGMM au multiple avantaje:


- se administreaz cu uurin, prin injectare subcutanat care poate fi
efectuat chiar de ctre pacient sau un membru al familiei.
- o singur administrare pe zi pentru preventia tromboflebitei profunde.
- nu necesit monitorizare de laborator a aciunii (vor necesita ns evaluarea numrului de
trombocite n caz de tratament prelungit).
Durata administrrii de HGMM n prevenia TVP depinde de tipul de intervenie sau de
boal, de factorii de risc asociai. Administrarea de HGMM poate fi necesar de la cteva zile la
cteva sptmni, n funcie de indicaia medicului; pot fi folosite pentru administrare de lung
durat Clexane, Clivarine, Fragmin sau Fraxiparine.
Cltoriile prelungite i TVP
Dei exist controverse n jurul acestui subiect, cltoriile prelungite (peste 4-6 ore) n
avion, autocar sau tren, pot conduce la stagnarea sngelui n sistemul venos al membrelor
inferioare, crescnd astfel riscul de tromboflebita mai ales la pacienii care asociaz i ali factori
de risc.
De aceea, este important s se ia urmtoarele msuri nainte de i pe parcursul cltoriei
- nu purtai ciorapi strmi, care mpiedic ntoarcerea venoas;
- n timpul cltoriei facei micari active ale membrelor, chiar i din pozi ie aezat (de exemplu
flexia i extensia gleznelor, genunchilor);
- bei multe lichide pe tot parcursul cltoriei.
Dac asociai i ali factori de risc pentru tromboflebita (de exemplu: tromboflebita n
antecedente, trombofilie cunoscuta, chirurgie major recent, imobilizare, sarcin) putei lua i
urmtoarele msuri:
- purtai ciorapi elastici pe perioada cltoriei;
- se va administra o injecie subcutanat de HGMM cu 1-2 ore nainte de plecarea n cltorie, la
indicaia medicului (nu i dac urmai deja tratament anticoagulant oral).
Aspirina nu este considerat un mijloc eficace de prevenie a tromboflebitei!

BIBLIOGRAFIE

1. Ghid de prevenie a tromboembolismului venos. De D.Antonescu, L.Gherasim, D.Tulbure,


Ruxandra Jurcut. Medicina Intern 2007; 5(1):23-39
2. Prevention of venous thromboembolism. Geerts WH, Pineo GF, Heit JA et al. Chest 2004;
126:338S-400S
3. Scottish Intercollegiate Guidelines Network, Prophylaxis of venous thromboembolism. A
National Clinical Guideline. Edinburgh SIGN 2002
4. Diseases of the Veins. Cardiology Patient
5. www.sfatul-medicului.ro

ANEXA
Mod de administrare a heparinelor cu greutate molecular mic
(Urmrii imaginile ca exemplu pentru metoda de injectare a HGMM)
1. Injecia trebuie fcut n esutul subcutanat (sub piele) la nivelul prii laterale a
abdomenului, cu pstrarea distanei fa de ombilic i de orice leziune prezent.
Dezinfectai pielea i lsai s se usuce.

2. Ridicai filmul protector al ambalajului si scoatei capacul seringii

3. Formai un pliu cutanat ntre degetul mare i arttor. Introducei vertical acul pe toat
lungimea sa n pliul cutanat. Meninei pliul ntre degete pe toat durata injectrii.
Injectai lent substana.

4. Dup injectare, scoatei acul i eliberai pliul cutanat. Dac apare o pictur de snge,
apsai cteva secunde-minute cu o compres.

5. Acoperii acul pentru a preveni riscul de nepare al dumneavoastr sau al altor persoane.

6. Aruncai imediat seringa ntr-un co de gunoi special.

Pentru informaii complete despre modul de injectare, consultai prospectul fiecrui produs.