Sunteți pe pagina 1din 41
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL INTERNAȚIONAL DE MANAGEMENT “IMI - NOVA” CHIŞINĂU

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL INTERNAȚIONAL DE MANAGEMENT “IMI-NOVA” CHIŞINĂU FACULTATEA : MARKETING ȘI REI

Analiza internă și extrnă a unei întreprinderi de producere

efectuată în baza Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.

La disciplina: Marketingul tehnologiilor industriale

S.A . La disciplina: Marketingul tehnologiilor industriale Efectuat: studenta anului II f/r, gr. REI

Efectuat:

studenta anului II f/r,

gr. REI

Fodorcea Tatiana

Coordonat:

prof. univ. Cavadji N.

CHIȘINĂU 2015

CUPRINS: I. Caracteristica generală a Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A 3 II. Analiza internă

CUPRINS:

I.

Caracteristica generală a Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A

3

II.

Analiza internă a întreprinderii

13

2.1 Departamentul de marketing (şi vânzări)

13

2.2 Departamentul de producere

15

2.3 Departamentul de aprovizionare

19

2.4 Deparatmentul de logistică

19

2.5 Departamentul de cercetare si dezvoltare

20

2.6 Departamentul financiar

22

2.7 Departamentul resurse umane

24

III.

Analiza externă a întreprinderii

28

3.1 Analiza condiţiilor generale de pe piaţă

28

3.2 Analiza pieţei de aprovizionare

32

3.3

Analiza pieţei de desfacere

34

 

a) capacitatea şi volumul pieţei

b) clienţii companiei

c) concurenţii companiei

IV.

Analiza SWOT a companiei în comparaţie cu cel mai important concurent

38

Concluzii

 

40

2

I. Caracteristica generală a Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. După for ma organizatorico- juridică

I. Caracteristica generală a Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.

După forma organizatorico-juridică întreprinderea este o societate pe acţiuni şi totodată mixtă. Denumirea ei deplină conform legislaţiei este: Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. şi este o întreprindere de producţie cu un sistem deschis, bine organizat, complex, dinamic, adaptiv şi autorentabil folosind piaţa factorilor de producţie pentru a produce marfa pentru piaţa bunurilor de consum. Cele mai multe surse istorice plasează apariţia berii cu 7 mii de ani în urmă pe teritoriul cuprins între râurile Tigru şi Eufrat. Băutura a căpătat o răspândire rapidă în Mesopotamia, Egipt şi prin coloniile greceşti în toată lumea antică. În spaţiul nostru geografic primele relatări despre bere dateză de dinaintea erei noastre. Este atestat de exemplu consumul berii în perioada războaielor romane. Pe teritoriul actualei Republici Moldova producţia industrială a berii începe în anul 1873, când un întreprinzător german pe nume Raps fondează în Chişinău prima fabrică de bere. Volumul anual al producţiei nu depăşea atunci cantitatea de 10 mii de hectolitri. În timpul celui de-al doilea Război Mondial fabrica a fost distrusă aproape complet, rămânând intacte doar încăperile de la subsol. Deja în 1945 a fost proiectată o nouă fabrică, cu o capacitate de 25 de mii de hectolitri de bere pe an. Ulterior volumul producţiei a crescut până la 64 de mii de hectolitri. Bazele actualei companii au fost puse cu 30 de ani în urmă, în 1974, prin fuzionarea unităţii vechi de producţie cu cea nouă, ceea ce a dus la mărirea considerabilă a capacităţii anuale de producţie pînă la 1250 mii dal de bere, iar în acelaşi an a fost construită o nouă întreprindere de producţie a berei cu capacitatea anuală de 5,1 mln dal de bere (fosta întreprindere N1). Sfârşitul anilor '80 şi începutul deceniului al nouălea al secolului trecut au fost o perioadă favorabilă pentru industria berii în Republica Moldova. Băutura spumoasă era mai populară ca oricând până atunci, unităţile de producţie funcţionau la capacitate maximă, asigurând constant vânzări înalte. În 1990 consumul anual de bere în Moldova constituia 22 de litri pe cap de locuitor. Criza economică ce a marcat următorii ani nu a putut să nu afecteze ramura. În 1995 statisticile arătau o scădere de trei ori a volumului de bere consumată de moldoveni, indicele ajungând la 8 litri anual pe cap de locuitor. În 1996 compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu numele de „VITANTA - INTRAVEST”. Pachetul de 85 la sută din acţiuni aparţinea fondului american „Western NIS Enterprise Found”. În următorii 4 ani a fost efectuată o reutilare considerabilă, noile echipamente asigurând creşterea calităţii produselor. Rezultatele noului management nu au întârziat să apară. Fiecare din mărcile de bere şi băuturi răcoritoare produse de „VITANTA” a adus în colecţia întreprinderii medalii de aur, argint şi bronz la mai multe expoziţii şi târguri internaţionale de specialitate.

3

O nouă etapă în istoria companiei a început în ianuarie 2003, odată cu achiziţionarea pachetului

O nouă etapă în istoria companiei a început în ianuarie 2003, odată cu achiziţionarea

pachetului majoritar de acţiuni de către „Efes Beverages Group”, a şasea ca mărime companie de pe piaţa europeană a berii. În prezent aceasta operează peste 25 fabrici de bere, malţ şi băuturi răcoritoare în 10 ţări. Produsele „EFES” se exportă în peste 40 de ţări. Portofoliul de mărci al companiei cuprinde 26 de denumiri, printre care sunt branduri de referinţă ca „Efes”, „Starîi Melnic”, „Becks”, „Miller”, „Weisteiner” şi altele. Odată cu schimbarea proprietarului, „Vitanta Intravest” îşi schimbă numele în „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”. În prezent producătorul moldovean asigură 16% din operaţiunile internaţionale ale grupului.

Structura oganizatorică a unităţii. Ca orce întreprindere mare, strucutra organizatorica a ÎI ”Efes Vitanta Moldova Brewery” cuprinde totalitatea departamentelor necesare unei întreprinderi profiatbile.Putem caracteriza organigrama drept o piramidă.

În vârful piramidei ierarhice se află: Directorul General şi în subordonare are toate secţiile

care fac parte din administraţia întreprinderii. De asemenea este şi Prim-vice Director General, care în lipsa Directorului General îndeplineşte toate funcţiile lui. Fiecare Departament are în frunte un director care răspunde de toate activităţile şi de asemenea el coordonează cu toate activităţile. Aici intră: Director Tehnic, Director pe aprovizionare tehnico-materială, Director financiar, Director pe marketing şi vînzare, Directorul administraţiei şi resurselor umane; Întreprinderea este astăzi cel mai mare producător de bere, băuturi răcoritoare şi slab alcoolice şi unul dintre cei mai mari producători de apă minerală din Moldova. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” asigură peste 3/4 din berea de pe piaţa Moldovei, jumătate din cantitatea de băuturi răcoritoare, 14 la sută din volumul de apa minerala. Compania este prezentă pe piaţă prin 3 mărci proprii de bere - „Chişinău”, „Blonda” , ”Aurie” , „Draft” , „Vitanta Premium” şi „ Vitanta Premium Extra” , precum şi prin mărcile de import „Efes” şi „Starâi Melnik”. Perioada de vară este cea mai bună perioadă de vindere a berii, cantitatea variind în lunile Iunie, Iulie şi August între 500000 litri şi 600000 litri.

4

Organigrama Î.C. “Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. Director General Consilier pe probleme economice Consilier pe
Organigrama Î.C. “Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.
Organigrama Î.C. “Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.

Director General

Consilier pe probleme economice
Consilier pe
probleme economice
Consilier pe probleme sociale
Consilier pe
probleme sociale

Director

Financiar

Jurisconsult
Jurisconsult
Director Tehnic
Director
Tehnic
Director de achizitii si intrebari economice
Director de
achizitii si
intrebari
economice

Achizitionari

Depozit central
Depozit
central
si intrebari economice Achizitionari Depozit central Director Marketing Departamentul de marketing si reclama

Director

Marketing

Departamentul de marketing si reclama
Departamentul
de marketing si
reclama
Director Vinzari
Director
Vinzari

Director

operational

Director resurse umane si administratia
Director
resurse
umane si
administratia
Departamentul RU Sef departamentului administrativ
Departamentul
RU
Sef
departamentului
administrativ
Departamentul administrativ
Departamentul
administrativ
Serviciul administrativ - gospodaresc Sectia
Serviciul
administrativ -
gospodaresc
Sectia
transport si deservire
transport si
deservire
Serviciul protectia civila
Serviciul
protectia civila
Punctul medical Securitatea
Punctul
medical
Securitatea
Cantina
Cantina
Sef serviciul Tehnolog principal energetic AMC si A Elevator Electrica Ferbere Cazangerie Inginer - Fermentare
Sef serviciul
Tehnolog principal
energetic
AMC si A
Elevator
Electrica
Ferbere
Cazangerie
Inginer -
Fermentare
energetian
Imbutiliere
Sef serviciului
mecanic
Inginer – mecanic
piese de schimb
Compresoare
Mecanica
Inginer protectiei
muncii
Inginer - mecanic
echipament
tehnologic
Inginer protectiei
mediul ambiant

Departmentul de

dezvoltare in

perspectiva si

constructii

capitale

in perspectiva si constructii capitale Laboratorul Manager Logistica Contabilitatea Director
Laboratorul Manager Logistica
Laboratorul
Manager
Logistica

Contabilitatea

Director adjunct

vinzari

Manager vinzari, Chisinau
Manager
vinzari,
Chisinau

Manager

vinzari, regiuni

Serviciul de deservire echipamentului tehnologic
Serviciul de
deservire
echipamentului
tehnologic

Magazin de firma

Departamentul IT
Departamentul
IT
Departamentul control financiar
Departamentul
control
financiar

Productia finita

Ambalaj
Ambalaj

5

Funcţiile manageriale ale întreprinderii Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. În cadrul întreprinderii

Funcţiile manageriale ale întreprinderii Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. În cadrul întreprinderii funcţiile managementului sînt următoarele:

1. de planificare;

2. de organizare;

3. de coordonare;

4. de antrenare;

5. de control-evaluare

Funcţia de planificare priveşte alegerea sarcinilor care trebuie îndeplinite pentru a realiza obiectivele firmei. Prin intermediul planurilor managerii conturează cu exactitate ceea ce trebuie să îndeplinească compania pentru a obţine profit.

În cadrul întreprinderii Î.M. ”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. sunt utilizate la diferite etape ale procesului de producţie următoarele tipuri de planificări:

I. În raport cu obiectivele de dezvoltare se evidenţiază:

Planificare strategică care se realizează de obicei la nivelul conducerii de vîrf pe termen lung;

Planificare tactică, unde acţiunile şi activităţile trebuie efectuate pe termene mai scurte.

II. După orizontul de timp la care se referă:

Planificare de perspectivă care se elaborează pe o perioadă de mai mulţi ani (3-7);

Planificare curentă;

Planificare operativă care se elaborează pe un trimestru, o lună, decade, săptămînă, schimb, oră.

III.În raport cu nivelul ierarhic la care se efectuează:

Planificare de corporaţie;

Planificare la nivel de unitate economică.

IV. În raport cu modul de formalizare:

Planificare formală;

Planificare informală.

V. În raport cu conţinutul activităţii de planificare:

Planificare tehnico-economică;

Planificare operativ-calendaristică.

imposibilă activitatea

unei unităţi economice fără a avea la bază un plan bine elaborat sau fără a desfăşura o anumită activitate de planificare. Planul poate fi adoptat numai de către proprietar sau de către persoana

Întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. crede că este

autorizată de aceasta angajată prin contract de muncă şi care este responsabilă pentru rezultatele activităţii

autorizată de aceasta angajată prin contract de muncă şi care este responsabilă pentru rezultatele activităţii economice – antreprenorul. El se fixează în primul rînd în contractul dintre agenţii economici. Prin strategiile aplicate de Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. se desemnează ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung, principalele modalităţi de realizare, împreună cu resursele alocate în vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei. Strategiile elaborate de întreprindere sunt valabile pe o perioadă de 3-5 ani. În cadrul Î.M. ”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. strategia are de regulă un caracter formalizat îmbrăcând forma unui business-plan. Prin fundamentarea sa, strategia determină o reducere substanţială a riscurilor ce însoţesc orice activitate economică, în consecinţă în întreprindere se diminuează pierderile, se ridică moralul personalului. Organizarea întreprinderii desemnează ansamblul proceselor de management prin intermediul cărora se stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor precum şi gruparea acestora pe posturi, informaţii de muncă, compartimente şi atribuirea lor personalului, corespunzător anumitor criterii manageriale, economice, tehnice şi sociale, în vederea realizării în cît mai bune condiţii a obiectivelor previzionate. Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor organizatirice astfel constituite încît să asigure premisele organizatorice în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor lor previzionate. [Anexa 1]. Mai detaliat se descrie organizarea şi structura organizarea în subsitemul organizatoric din respectivul capitol. Coordonarea este abordată ca prelungire a funcţiei de organizare şi constă în armonizarea deciziilor şi acţiunilor subordonaţilor şi ale subdiviziunilor organizatorice ale firmei pentru asigurarea realizării obiectivelor. Suportul coordonării îl constituie comunicarea, definită ca procese de transmitere de mesaje informaţionale, pe fluxuri descendente sau ascendente, între manager şi subordonaţi. Comunicarea internă în cadrul „Efes Vitanta Moldova Brewery” se face între diverse nivele ale organizaţiei, în următoarele sensuri: de sus în jos, de jos în sus şi pe orizontală și are drept scop: atribuirea de responsabilităţi pentru implimentarea politicii referitoare la calitate şi mediu, precum şi pentru realizarea obiectivelor, atribuirea de responsabilităţi în investigarea solicitărilor referitoare la mediu şi reclamaţiilor părţilor interesate precum şi în analizarea cerinţelor/solicitărilor clienţilor şi consumatorilor; atribuirea de responsabilităţi pentru realizarea programului de producţie şi alocarea de resurse necesare; proceduri şi practici documentate, reglementate în standardele proprii; analiza efectuată de management privind acţiunile în curs de

desfăşurare, eventualele neconformităţi şi identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire; analiza eficienţei

desfăşurare, eventualele neconformităţi şi identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire; analiza eficienţei sistemului de management calitate-mediu şi a gradului de realizare a obiectivelor referitoare la calitate şi mediu şi a acţiunilor din programul de management de mediu. Comunicarea externă presupune: schimbarea informaţiilor referitoare la calitate şi mediu cu părţile interesate externe; circulaţia informaţiilor dinspre fabrică spre părţile interesate la iniţiativa conducerii întreprinderii „Efes Vitanta Moldova Brewery” fără solicitarea explicită a părţii externe; primirea, analiza, documentarea şi răspunsul la cerinţele pertinente ale părţilor interesate; raportări solicitate; răspunsuri la reclamaţiile primite; informaţii despre firma”Efes Vitanta Moldova Brewery” şi produsele sale. Primirea documentelor externe se face prin recepţie sau prin managerul de departament, iar repartizarea lor se face către departamentele implicate. Suporturile informaţionale ale comunicării folosite sunt: fişe de post; cursuri de instruire, conştientizare şi competenţă; rapoarte de audit intern/extern; rapoarte de neconformitate;

programe de acţiuni corective şi procedurile documentate. Antrenarea cuprinde decizii şi acţiuni prin care se determină participarea salariaţilor la stabilirea şi realizarea obiectivelor prin luarea în considerare a factorilor ce-i motivează. Suportul economic al antrenării îl reprezintă, aşadar, motivarea personalului, ce contribuie la armonizarea sistemului categorial de interese economice ale participanţilor la derularea proceselor de muncă. Angajamentul întreprinderii este de a dezvolta un mediu deschis, cu oportunităţi egale pentru toţi, unde o echipă puternic motivată, performantă şi dedicată contribuie la succesul afacerii prin execuţie exemplară. Principalele instrumente de motivare economică a personalului utilizate la Compania „Efes Vitanta Moldova Brewery” sînt:

1. Salariul de bază, plătit lunar fiecărui angajat. Variază în funcţie de dificultatea postului deţinut de angajat la companie. Conform politicii de salarizare a companiei salariul este confidenţial. Conducerea întreprinderii se obligă:

De a remunera personalul în dependenţă de îndeplinirea sarcinilor de muncă şi conform contractului individual de muncă

De a efectua salarizarea salariaţilor în concordanţă cu volumul de realizare a producţiei conform planurilor de muncă şi statele de personal a muncitorilor

De a achita salariul angajaţilor până la data de 20 a fiecărei luni

De a compensa lucrul în zilele de sărbători şi de odihnă în bani

De a efectua compensarea suplimentului pentru lucrul în timp de noapte

De a acorda compensări şi retribuiri inclusiv, şi pentru munca grea şi munca în condiţii dăunătoare sau periculoase

 Plata unor premii, suplimente, adaosuri de salariu în dependenţă de rezultatele întreprinderii 2.

Plata unor premii, suplimente, adaosuri de salariu în dependenţă de rezultatele întreprinderii

2.

Bonusuri anuale – se acordă tuturor angajaţilor în urma evaluării atingerii obiectivelor setate

pentru anul precedent de către angajat şi manager. Acest bonus poate constitui maxim 15 % din salariul anual al salariatului şi se achită pe data de 10 martie, la salariul din februarie.

3. Beneficii:

cantină – angajaţii sînt răsfăţaţi în fiecare zi cu o masă gratuită în cantina companiei;

uniformă şi echipament de protecţie – se asigură cîteva seturi de uniforme standard, curate în mod regulat, tuturor angajaţilor de la producere, depozitare şi întreţinere. Uniformele sînt de culoare albastră. Angajaţii de la controlul calităţii sînt asiguraţi cu bonete, halate şi mănuşi;

maşini de serviciu – persoanele cu funcţii de răspundere şi agenţii comerciali sînt asiguraţi cu maşini de serviciu, fiindu-le achitate toate cheltuielile pentru deplasările de serviciu;

cadouri – în preajma sărbătorilor de iarnă şi de Paşti compania acordă gratis fiecărui angajat produse în sumă de 50 de lei.

ajutor material - în legătură cu decesul rudelor apropiate în mărime de 400 de lei, iar

pentru pensionarii plecaţi de la întreprindere - 200 de lei. La atingerea de către salariaţii întreprinderii a vîrstei de pensionare şi cu un stagiu nu mai mic de 10 ani primesc lunar o pensie din partea întreprinderii de 500 lei. Jubileul de 50 de ani al salariaţilor este remarcat prin achitarea ajutorului material în sumă de 500 de lei. Se acordă unele ajutoare materiale familiilor cu mulţi copii, familiilor monoparentale. De asemenea întreprinderea asigură ajutor material pentru copii orfani – la unii le acordă permanent, iar pentru unii din timp în timp. Din categoria motivării psihologice prezente la Compania „Efes Vitanta Moldova Brewery” evidenţiem:

1. promovarea internă – condiţiile de promovabilitate sunt legate de: performanţă dovedită în postul curent pe o perioadă relevantă de timp; abilităţi şi cunoştinţe demonstrate; experienţa trecută sau prezentă relevantă pentru noua poziţie; atitudine faţă de companie, echipă, job, schimbare; potenţial relevant pentru noua poziţie. 2. training- dorinţa de a crea o cultură a performanţei şi pentru a stimula dezvoltarea continuă a echipei „Efes Vitanta Moldova Brewery”, compania şi-a luat angajamentul de a asigura dezvoltarea profesională şi personală a angajaţilor săi astfel încît să fie în pas cu realităţile pieţei şi societăţii în care trăim. În acest scop întreprinderea organizează periodic traininguri destinate managerilor, team laederilor şi supervizorilor pe diferite tematici, cum

ar fi: comunicare, conducere situaţională, managementul conflictului, rolul leaderului, planificare, organizare,

ar fi: comunicare, conducere situaţională, managementul conflictului, rolul leaderului, planificare, organizare, construirea echipelor eficiente etc. Nu sînt privaţi de traininguri nici ceilalţi angajaţi din cadrul companiei. Costurile acestor traininguri sînt suportate de companie, dar angajaţii care au urmat aceste traininguri trebuie să rămînă în companie o perioadă determinată de timp, în caz contrar trebuie să achite cheltuielile pe care le-a suferit întreprinderea pentru el la acel training. Salariaţilor întreprinderii li se acordă la cerere concediu odată pe an. În afară de concediu, zile de sărbători legale angajaţii mai primesc zile libere în caz de:

Căsătorie – 5 zile

Căsătoria copilului – 3 zile

Naşterea copilului – 1 zi

Moartea rudelor apropiate 3 zile

Orice proces de management, asociat unui ciclu managerial, se finalizează prin intermediul

funcţiei de control-evaluare. Această funcţie presupune exercitarea controlului periodic şi final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu obiectivele stabilite, depistarea cauzală a principalelor abateri pozitive şi negative şi adoptarea unor decizii cu caracter corectiv sau profilactic. În întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” se evidenţiază cîteva forme de control a calităţii:

- Control de recepţie care include:

Controlul materiilor prime şi a materialelor

Controlul sculelor instrumentelor, aparaturii de măsură şi control

- Control de fabricaţie care are rolul de a evita rebuturile sau pierderile ca urmare a nerespectării

de către muncitori şi poate fi efectuat sub diferite forme:

Controlul primului produs executat

Controlul prin sondaj

Controlul continuu

Controlul final

- Controlul produselor finite presupune controlul final al procesului de producţie. Certificarea calităţii produselor este o acţiune care confirmă prin intermediul certificatului dacă produsul sau serviciul corespunde unui anumit standard sau unui document tehnico- normativ. Fără certificat este imposibilă realizarea produselor pe piaţa altor ţări. Pe 1 noiembrie compania a primit certificatul ISO 9001 care confirmă implimentarea unui sistem performant al managementului calităţii.

Pentru urmărirea progresului în îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor companiei „Efes Vitanta Moldova Brewery”,

Pentru urmărirea progresului în îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor companiei „Efes Vitanta Moldova Brewery”, sunt stabiliţi indicatori de performanţă comunicaţi şi calculaţi la cel mai înalt nivel pentru toate funcţiile relevante în cadrul organizaţiei. Stadiul de realizare a indicatorilor este analizat în cadrul organizaţiei pe bază de rapoarte, grafice, e-mail-uri şi alte metode şi materiale. Datele de intrare pentru analiză constau din următoarele elemente: rezultatul auditurilor; sinteze ale feedback-ului de la clienţi (interni şi externi) şi de la consumatori, inclusiv tendinţele; preocupările pertinente ale părţilor interesate; indicii de calitate; măsura în care obiectivele specifice au fost atinse; performanţa proceselor şi conformitatea produselor; stadiul îndeplinirii acţiunilor corective şi preventive; programul de management a incidentelor; probleme privind protecţia muncii şi mediu; instruirea personalului; schimbările care ar putea afecta performanţa sistemului de management; necesitatea de a efectua schimbări în politicile organizaţiei, obiective, ţinte şi sistemul de management în general; recomandări privind îmbunătăţirea sistemului de management; performanţele furnizorilor de bunuri materiale şi servicii; implicaţii ale modificărilor legislative apărute; eventuale propuneri de modificare a obiectivelor, proceselor, procedurilor sistemului de management. Toate rezultatele analizei efectuate, neconformităţile evidenţiate, acţiunile corective stabilite, concluziile precum şi persoanele responsabile cu implementarea acţiunilor respective sunt consemnate de către managerul de departament. Managerul de departament informează şefii de secţii asupra stadiului de implementare a acţiunilor convenite, eficacităţii şi eficienţei acestora. Fiecare şef de secţie este responsabil de implementarea acţiunilor stabilite.

Genul de activitate şi tipurile de producţie. Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. desfăşoară următoarele genuri de activităţi:

fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi a berii; importul şi comercializarea angro a berii importate; exploatarea izvoarelor şi îmbutelierea apelor minerale de masă. Sortimentul producţiei fabricate la întreprindere este alcătuit din următoarele produse:

BERE: care este de următoarele tipuri:

Bere blondă „Chişinău”

Bere tare „Chişinău”

Bere draft „Chişinău”

Bere blondă „Arc”

Bere „Vitanta Premium Blondă”

 Bere „Chişinău Aurie”  Bere „Vitanta Premium Extra” BĂUTURI RĂCORITOARE: ( 0,5 şi 1,5

Bere „Chişinău Aurie”

Bere „Vitanta Premium Extra”

BĂUTURI RĂCORITOARE: ( 0,5 şi 1,5 PET, şi 0,5 sticlă)

1. Viva Limonadă

2. Viva Coacăză

3. Viva Orange

4. Viva Cola

5. Via Grapefruit

6. Viva Lime

BĂUTURI SLAB ALCOOLICE:

Gin Tonic, Red Vodka, Cofee Amaretto.

APĂ MINIRALĂ:

Real (carbogazoasă şi necarbogazoasă).

La fel întreprinderea se ocupă cu distribuţia următoarelor băuturi:

Bere Efes Pilsener; Bere Stary Melnic; Warsteiner; Sokol Svetloe

II. Analiza internă a întreprinderii 2.1. Departamentul de marketing și vînzări Activitatea de marketing în

II. Analiza internă a întreprinderii 2.1.Departamentul de marketing și vînzări

Activitatea de marketing în cadrul Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. devine responsabilitatea secţiei de marketing şi vânzări. Secţiile de marketing şi vânzări sunt subordonate directorului comercial, care este responsabil de aplicarea marketingului în practică, pe lîngă el responsabilitate directă poartă şi managerul secţiei marketing. Evoluţia activităţii de marketing în cadrul întreprinderii a avut loc conform unei scheme clasice:

I etapă - anii 1970 - 1985. Această perioadă este caracterizată prin relaţiile tipice sistemului sovietic de comandă. Serviciul de desfacere al întreprinderii efectua nişte proceduri de formalizare a vânzărilor, conform ordinelor şi indicaţiilor „din centru”. De fapt, funcţia de marketing lipsea, iar activitatea de vânzare reprezinta mai degrabă o activitate de livrare. II etapă - (1986 - 1997) Etapa caracterizată prin stihia tranziţiei la economia de piaţă. Întreprinderea a fost lăsată să supravieţuiască în condiţiile dure ale pieţei. Au avut loc transformări de ordin economic, social, legislativ, dar mentalitatea socialistă a întreprinderii nu putea fi depăşită. Conducerea întreprinderii elabora în continuare programe de activitate, ţinând cont de capacitatea de producţie, materia primă, forţa de muncă de care dispunea. Se producea de dragul produsului. Aşa-zisul „marketing” avea caracter pasiv. S-au elaborat planuri de afaceri şi programe de activitate pentru obţinerea creditelor, dar aşa cum nici un plan de afaceri nu conţinea prognoze reale, privind evoluţia volumului şi structurii cererii berii şi băuturilor răcoritoare, vânzările deveneau din ce în ce mai dificile. III etapă - (de la începutul anului 1995). Activitatea de marketing devine responsabilitatea secţiei marketing şi vânzări. Structura organizatorică a secţiei a fost transformată. Pentru că nu existau standarde unice în acest sens, subdiviziunea de marketing corespunde specificului şi particularităţilor întreprinderii (s-a ales varianta organizării pe criteriul produselor). Secţiile marketing şi vânzări sunt subordonate directorului comercial care este responsabil de aplicarea marketingului în practică, pe lângă el responsabilitate directă poartă şi managerul secţiei marketing. Dar încetul cu încetul situaţia începea să se schimbe. Se observă uşor că bugetul alocat pentru marketing creşte atât în dinamică, cât şi ca pondere în totalul cheltuielilor comerciale. Treptat s-a reuşit să se convingă conducerea întreprinderii în necesitatea studierii aprofundate a pieţei, în organizarea frecventă a campaniilor promoţionale, dezvoltarea eficientă a relaţiilor

publice, necesitatea participării la târguri şi expoziţii etc. În anul 2000 se înregistrează o creştere

publice, necesitatea participării la târguri şi expoziţii etc. În anul 2000 se înregistrează o creştere importantă a sumelor alocate pentru marketing (ritmul creşterii este de 582,58 %) şi reclama (154,65 %), tendinţa de creştere menţinându-se şi în 2001. Considerăm că eforturi enorme sau „primii paşi siguri” de către specialiştii secţiei marketing s-au efectuat în 2000, dovadă fiind şi bugetul de marketing acceptat de conducere. Bugetul alocat pentru marketing, se observă că creşte atât în dinamică cât şi ca pondere în totalul cheltuielilor comerciale. Treptat s-a reuşit să se convingă conducerea întreprinderii în necesitatea studierii aprofundate a pieţii, în organizarea frecventă a companiilor promoţionale, dezvoltarea eficientă a relaţiilor publice, necesitatea participării la târguri şi expoziţii etc. Relaţiile secţiei de marketing cu celelalte funcţiuni ale întreprinderii, sunt de natură ierarhică (stabilite cu conducerea întreprinderii, fiind relaţii de subordonare); funcţională─relaţii care apar în raport cu toate celelalte secţii vizându-se asigurarea unei indispensabile abordări

unitare şi a unor acţiuni conjugale. În secţia de marketing la moment lucrează 11 persoane, în următoarea componenţă: Brand manager, BTL & Event manager, Trade marketing manager, din aceştia fiecare având câte un asistent; la fel în secţia dată mai este prezent şi un specialist în dezvoltarea canalelor de piaţă. Pe lângă persoanele nominalizate evident că este şi un manager al departamentului Marketing. Practic toţi specialiştii secţiei au mai lucrat anterior în companii prestigioase ca „Coca-Cola” Moldova, „Pepsi-Cola” România; aceasta demonstrează că toţi au experienţă, unii activând în alte mari companii, alţii având stagieri peste hotare, de exemplu în SUA, Marea Britanie, Cehia. În plus, cel puţin odată pe an personalul acestei secţii participă la training-uri, conferinţe, simpozioane cu tematica: marketing, management, food and drinks tehnology (România, Rusia). În secţia Marketing nemijlocit, vârsta medie a persoanelor este de 25-30ani. Brand manager- se ocupă de imaginea şi reputaţia întreprinderii, desfăşoară căile de desfacere. Analizează etichetele şi se ocupă de înnoirea lor, ele trebuie să fie cât mai atrăgătoare. Trade marketing manager- se ocupă de organizarea a diferitor acţiuni de sărbătoare, de reclamă, campanii promoţionale etc. Sarcinile Departamentului de Marketing sunt:

înţelegerea cerinţelor pieţei;

efectuarea cercetărilor de marketing;

comunicarea permanentă cu clienţi şi experţi (vizite, prin telefon, fax, internet etc.);

informarea personalului din vânzări precum şi din alte depertamente a companie care

sunt cerinţele din timpul de faţă a pieţei;

orientarea strictă spre client, produs şi preţ;

 absolut necesară este cunoaşterea unei limbi străine (preferenţial engleza). Caracterul social responsabilizat al

absolut necesară este cunoaşterea unei limbi străine (preferenţial engleza).

Caracterul social responsabilizat al companiei este demonstrat în fiecare zi de activitate. Astfel pe parcursul ultimilor ani consumatorii moldoveni s-au obişnuit să urmărească atent campaniile promoţionale organizate de „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”. „EFES VITANTA” este şi unul dintre cei mai mari sponsori ai evenimentelor culturale şi sportive din Republica Moldova. Sub marca „EFES” este sponsorizat Festivalul Etno Jazz, „Vitanta Premium” este brand-ul care susţine Bienala teatrală „Eugen Ionesco”, iar Berea „Chişinău” este sponsor oficial al Comitetului Naţional Olimpic din Moldova, al Federaţiei Sportului Studenţesc şi al Federaţiei de Tenis de Masă a Republicii Moldova. „Chişinău” şi-a confirmat renumele de marcă cu adevărat „naţională” prin susţinerea unor sărbători de amploare ca Festivalul Berii, Ziua Studentului, hramurile mai multor localităţi din Republica Moldova. Marca „Arc” marchează sponsorizarea unui întreg şir de activităţi studenţeşti. Acelaşi nume susţine difuzarea în Moldova a curselor de Formula 1. În 2004, berea „Starîi Melnik” a fost sponsorul difuzării pe teritoriul Repubicii Moldova a Campionatului European la Fotbal şi a dat numele celui mai important festivalul de muzică rock din ţară. Din anul 2004 tradiţionala competiţie de fotbal pentru copii a devenit „Cupa VIVA”. Marca „VIVA” a fost şi sponsor al manifestărilor organizate de Ziua Copilului şi a unui şir de evenimente pentru copii şi adolescenţi. „EFES VITANTA” acordă atenţie deosebită personalizării relaţiilor cu clienţii, fiind o prezenţă permanentă în cluburi, prin organizarea unor evenimente speciale, inclusiv cu ocazia sărbătorilor de Valentin şi Valentina, 8 martie, Halloween şi altele. În fiecare an EVMB acordă burse pentru merite speciale la studii şi sport, unui număr de 30 de studenţi de la toate Universităţile din Moldova.

2.2 Departamentul de producere

Î.C. „ Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. după cum ştim deja este astăzi cel mai mare producător de bere, deci principala sa funcţie este de a produce. De aceea funcţiunea de producere este una dintre cele mai importante în cadrul întreprinderii şi cuprinde următoarele activităţi:

Tipul de producţie şi metoda de realizare.Deoarece berea este principalul produs al întreprinderii , vom încerca să exemplificăm aplicarea acestei funcţiuni în baza ei. Berea reprezintă o băutură răcoritoare, spumată, puţin alcoolizată, de culoare blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi apă. Culoarea, aroma şi gustul sunt determinate de substanţele aromate, extractive din malţ,

hamei şi de cele obţinute în timpul fermentării alcoolice a mustului de malţ — etanolul,

hamei şi de cele obţinute în timpul fermentării alcoolice a mustului de malţ — etanolul, dioxidul de carbon şi alcoolii superiori. După culoare, se împarte în două varietăţi principale: berea blondă sau deschisă şi berea brună. Se produc şi tipuri intermediare de bere. Clasificarea după culoare reflectă aparent numai aspectul exterior, dar varietăţile de bere diferă mult în funcţie de materia primă folosită, tehnologiile şi metodele de tratare. Aroma şi gustul berii blonde şi b rune de asemenea sunt diferite. Calitatea berii este determinată în mare măsură de tipul de malţ folosit, de cantitatea materiei prime ne mălţuite adăugate. Berea blondă se prepară din malţ blond cu suplimentarea orzului mărunţit, făinii de porumb degresate, brezurii crupei de orez. Berea brună se prepară din malţ colorat, malţ caramelizat şi malţ ars. De aceea la berea blondă predomină aroma de hamei, iar la cea brună — cea de malţ, pîine. Mustul de malţ pentru prepararea berii are concentraţia de 1021% de substanţe uscate. Berea finită conţine 5—10% substanţe extractive, 2,8—6,0% de etanol, 0,300,35% de CO 2 şi 84— 92% de apă.

Schema tehnologică de preparare a berii cuprinde următoarele operaţii tehnologice principale: purificarea malţului, a orzului şi a altor cereale – mărunţirea malţului şi a cerealelor – prepararea plămadei fierberea mustului cu hamei – limpezirea şi răcirea mustului – fermentarea principală a mustului de bere – postfermentarea şi măturarea berii – limpezirea – îmbutelierea – depozitarea şi realizarea berii.

In figura de mai jos este reprezentată schema tehnologică de fabricare a berii.

mai jos este reprezentată schema tehnologică de fabricare a berii. Fig. 1. Schema tehnologică de fabricare

Fig. 1. Schema tehnologică de fabricare a berii:

Majoritatea operaţiilor tehnologice de fabricare a berii se realizează la instalaţii şi apara te cu

Majoritatea operaţiilor tehnologice de fabricare a berii se realizează la instalaţii şi aparate cu acţiune continuă, iar îmbutelierea se face la linii automatizate de productivitate înaltă, folosite şi în alte ramuri ale industriei fermentative. Sortimentul producţiei fabricate la întreprindere este alcătuit din următoarele produse:

BERE: care este de următoarele tipuri:

Bere blondă „Chişinău”

Bere tare „Chişinău”

Bere draft „Chişinău”

Bere blondă „Arc”

Bere „Vitanta Premium Blondă”

Bere „Chişinău Aurie”

Bere „Vitanta Premium Extra”

BĂUTURI RĂCORITOARE: ( 0,5 şi 1,5 PET, şi 0,5 sticlă)

Viva Limonadă

Viva Coacăză

Viva Orange

Viva Cola

Via Grapefruit

Viva Lime

BĂUTURI SLAB ALCOOLICE:

Gin Tonic, Red Vodka, Cofee Amaretto.

APĂ MINIRALĂ:

Real (carbogazoasă şi necarbogazoasă).

La fel întreprinderea se ocupă cu distribuţia următoarelor băuturi:

Bere Efes Pilsener; Bere Stary Melnic; Warsteiner; Sokol Svetloe

Totodată în cadrul acestui departament mai intră şi activitatea secţiei de reparaţie a mijloacelor fixe necesare activităţii de producere şi deasemenea alimentarea întreprinderii cu apă și energie termică.

Activitatea secţiei de reparaţie a mijloacelor fixe Pentru studiu s-a luat exemplul calculelor efectuate la secţia de fierbere Conform procesului tehnologic în secţia de Ferbere se efectuează următoarele etape:

1. Pregătirea malţului pentru măcinare (separarea fină a malţului de praf, pietre şi particule de metal) 2. Măcinarea malţului

3. Pregătirea plămezii şi filtrarea ei. 4. Fierberea mustului însoţită de dozarea maltozei şi adăugarea

3. Pregătirea plămezii şi filtrarea ei.

4. Fierberea mustului însoţită de dozarea maltozei şi adăugarea hameiului.

5. Răcirea mustului şi pomparea spre secţia de fermentare.

Pe baza experienţei acumulate pentru fiecare tip de utilaj în conformitate cu normele de timp pentru lucrările ce trebuie executate şi ţinând cont de recomandările producătorilor de utilaje se stabileşte volumul reparaţiilor necesare.

Alimentarea intreprinderii SA”EFES Vitanta Moldova Brewery” cu energie termica si apa. Intreprinderea la moment are patru surse de alimentare cu apa:

1. Reteaua orasaneasca centralizata de alimentare cu apa/

2. Fintina arteziana N-1.

3. Fintina arteziana N-2.

4. Fintina arteziana N-3.

Apa din fintina arteziana N-1 se foloseste doar la producerea apei minerale “REAL”. Celelalte surse se folosesc atit pentru producerea ape tehnice si productive cit si drept sursa de alimentare a: sistemelui de alimentare a salii cu cazane, a sistemului antiincendiar, a sistemei de adaos a apei in turnurile de racier s.a. Drept sursa de energie termica a intreprinderii este Sala cu Cazane. In sala sunt instalate doua cazane de abur cu o capacitate totala de 22 t.abur/h. cu parametrii P=8 bar si T=175ºC. Drept combustibil de baza pentru cazane se foloseste gazul naturat. Ca conbustibil de rezerva se foloseste motorina. In toate sectiile unde se consuma abur sunt instalate reglatoare de presiune care sunt ajustate conform cerintelor tehnice a fiecarei instalatii. De asemenea sunt prezente instalatii moderne de recuperare si colectare a condensatului ceea ce a permis de a obtine un retur de condensat de circa 80%. Pentru pregatirea apei calde menagerie se foloseste abur care trecind printrun schimbator de caldura incalzeste apa rece menagera pina la 65 ºC. Pina in sezonul de incalzire 2006-2007 intreprinderea a folosit pentru incalzirea incaperilor sistema de incalzire centralizata a orasului. La moment se efectuieza lucrari de constructie si renovare a sistemei existente pentru ca in sezonul urmator sa fie data in expluatare sistema de incalzire autonoma a intreprinderii ceea ce va permite de a mentine temperatura in limite dorite atat in incaperile administrative cit si in sectiile de productie ceea ce nu era posibil de facut fiind conectati la sistema centralizata.

2.3 Departamentul de aprovizionare Aprovizionarea cu materie primă şi materiale necesară în procesul de producţie,

2.3 Departamentul de aprovizionare

Aprovizionarea cu materie primă şi materiale necesară în procesul de producţie, este una din cele mai impotante activităţi preliminare producţiei, deoarece aceste 2 articole de cheltuieli, au o pondere înaltă în cheltuielile totale ale întreprinderii şi pe lîngă aceasta de calitatea materiei prime utilizate în producţie depinde direct calitatea produsului finit.

Departamentul achiziţii şi întrebări economice are în subordinea sa 4 secţii, şi anume:

achiziţionarii, depozitul central, depozitul pentru utilaj şi reclamă, şi respectiv depozitul pentru piese de schimb. În prezent, toată materia primă şi materialele sînt cumpărate atît de pe piaţa externă cît şi parţial de pe piaţa locală. De pe piaţa locală se procură materia primă:

zahar de la SRL „Iurici;

sodă caustică SRL „Aldea”;

oxigen SRL „MEDTEHGAZ”;

acid azotic SRL „Aldea”;

nisip, cheramzit şi beton SRL „Morol”.

În ceea ce priveşte aprovizionarea cu materie primă de pe piaţa externă, aici putem aduce următoarele exemple: din Ucraina se importă dioxid de carbon, acid citric şi forme PET, din Cehia se importă tuburi cu zimţi, din Austria se importă aparate de umplut şi închis. Exemple ar fi: malţul - este importat din Bulgaria şi Ucraina, hameiul - este cumpărat din Bulgaria, dopurile sunt aduse din România şi Ucraina. Etichetele pentru bere, apă minerală şi băuturi răcoritoare sunt fabricate în ţară, soda caustică este cumpărată din România şi Ucraina, sticla la fel din România. În situaţiile cînd este necesară achiziţia unui utilaj se organizeză tendere sau se solicită cereri de ofertă, la care de cele mai dese ori participă atît firme autohtone, cît şi din străinătate.

2.4 Deparatmentul de logistică

ÎM. „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA este cel mai mare producător de bere, de băuturi răcoritoare, Long Drinks şi apă minerală din Republica Moldova. La baza succesului acestei întreprinderi a stat calitatea produselor şi chiar a serviilor pe care le oferă clienţilor. Avînd la bază o strategie de dezvoltare dinamică compania permanent tinde să satisfacă cît mai bine necesităţile consumatorilor săi.

Departamentul de logistică este cel care organizează şi permanent ia măsuri pentru asigurarea completă şi

Departamentul de logistică este cel care organizează şi permanent ia măsuri pentru asigurarea completă şi la timp a societăţii cu bunuri materiale şi servicii de transport folosind corect fondurile financiare puse la dispoziţie şi mijloacele de transport existente . De asemenea, departamentul de logistică este cel care planifică, îndrumă și controlează activitatea de aprovizionare, distribuție, recepție și consum a materialelor, obiectelor de inventar și mijloacelor fixe necesare urmărind ca acestea să fie în legalitate, conform legiilor în vigoare. Societatea își organizează, planifică și controlează cursurile de mărfuri împreună cu cele de informații legate de acestea începând de la achiziționarea produselor până la livrarea acestora către clienți. Studiind rapoartele privind volumul vînzărilor putem afirma că sistemul de distribuire a întreprinderii include în sine 17 distribuitori, 14 în regiuni şi 3 în Chişinău. Numai în Chişinău producţia întreprinderii se comercializează în mai mult de 1400 de puncte. Î.M. „Efes-Vitanta” S.A. nu se ocupă cu livrarea mărfurilor sale la consumatorul final, această activitate din 2005 a fost trecută pe seama distribuitorilor, 14 în raioane şi 3 în Chişinău; astfel încît întreprinderea nu suportă cheltuieli de transport, în schimb e necesar de menţionat că „Efes-Vitanta” oferă reduceri de preţ la marfa realizată acestor distribuitori, rabaturi care propriu-zis au scopul de a acoperi cheltuielile de transport suportate de aceşti intermendiari. Relaţiile între distribuitori şi întreprindere sunt nişte relaţii contractuale reglementate de contractul de distribuţie. Valoarea mărfii care este oferită distribuitorului, corespunde cu valoarea creditului comercial prevăzut în „Înţelegerea privind creditul comercial”. Întreprinderea este de menţionat că are la dispoziţie 3 depozite, la momentul petrecerii practicii un depozit fiind închiriat, dat fiind faptul că urma să se efectuieze reparaţii capitale în unul din aceste depozite, totodată în desfăşurare aflîndu-se procesul de adaptare în calitate de depozit a unei încăperi de la subsol ce servise anterior pentru alte necesităţi.

2.5 Departamentul de cercetare si dezvoltare

În cadrul întreprinderii Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. secţia cercetare –dezvoltare se prezintă sub forma unui birou de construcţii. Personalul acestei secţii are un grad înalt de pregătire profesională. Din cadrul acestei secţii fac parte 4 persoane dintre care: un şef de secţie, şef adjunct, un inginer la supraveghere în construcţii, un expert în relaţii externe.

Aceasta secţie are următoarele sarcini:

Aceasta secţie are următoarele sarcini:  Elaborarea proiectelor strategiei şi politicii de cercetare şi

Elaborarea proiectelor strategiei şi politicii de cercetare şi proiectare

Elaborarea de studii, cercetări, documentaţiei pentru înlocuirea şi perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie

Aplicarea în producţie a rezultatelor studiilor şi cercetărilor

Informarea şi documentarea tehnico-ştiinţifică în firmă

Stabilirea propunerilor de măsuri pentru dezvoltarea bazei materiale a cercetării ştiinţifice şi dezvoltării proprii. Sursele alocate anual pentru activitatea pentru activitatea de cercetare –dezvoltare sunt în valoare de 12000 mii lei

Actualmente în desfăşurarea normală a activităţii de zi cu zi, cît şi în vederea asigurării nivelului de calitate solicitat pentru producţia sa în cadrul întreprinderii “Efes Vitanta” funcţionează un laborator foarte performant, care a fost modernizat pe depllin în anul 2004. Laboratorul se află în subordinea Managerului Operaţional, în cadrul acestuia activează 16 persoane, dintre care 1 persoană este şef de laborator, 1 persoană-inginer de standartizare, cite 5 chimişti şi ingineri chimişti superiopi, 3 ingineri microbiologici şi un specialist principal la laboratorul tehnologic. La fel la întreprindere funcţionează secţia de dezvoltare în perspectivă şi construcţii capitale în care sunt încadraţi 3 specialişti, şi anume: expertul de relaţii externe- expert pe problemele economice externe, un inginer la supravegherea tehnică în construcţii şi respective şeful secţiei date. Trebuie de menţionat că întreprinderea investeşte sume destul de considerabile în dezvoltarea întreprinderii, în modernizarea capacităţilor de producţie existente, în achiziţii de nou utiaj mai performant decît cel existent . Astfel anual sunt investite sume destul de importante . Spre exemplu la momentul de faţă s-au făcut investişii în efectuarea de reparaţii capitale într-o parte a depozitului central, precum şi reparaţii privin reutilarea unui spaţiu mai vechi în calitate de deposit. În cadrul întreprinderii Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. se efectuează următoarele investiţii:

- Investiţii neproductive

- Investiţii pentru dezvoltări, modernizări şi reutilări

- Investiţii pentru utilaje şi instrumente

- Investiţii pentru învăţământ

- Investiţii în industrie - Investiţii private Este de menţionat că în cadrul întreprinderii o

- Investiţii în industrie

- Investiţii private

Este de menţionat că în cadrul întreprinderii o atenţie deosebită se acordă şi măsurilor de protecţie a mediului înconjurător, de aceste probleme se ocupă inginerul pentru protecţia mediului înconjurător. Problemele interdependenţei societăţii şi mediului ambiant totdeauna au prezentat o latură importantă în dezvoltarea omenirii. Problemele folosirii raţionale a naturii, ocrotirii naturii s-au plasat pe locul 1 al vieţii economice şi sociale a omenirii. Folosirea raţională a resurselor naturale include următoarele componente:

Studierea naturii care evidenţiază resursele naturale, le ia în consideraţie, le valorifică şi prognozează folosirea lor

Valorificarea resurselor naturale

Managementul resurselor naturale

Efectuarea măsurilor de ocrotire a naturii Folosirea raţională a resurselor înseamnă combinarea armonioasă a dezvoltării social economice a societăţii inclusiv dezvoltarea şi menţinerea echilibrului ei. Scopul activităţii de planificare a folosirii raţionale a resurselor naturale este :

De a preveni degradarea şi impurificarea mediului ambient

De lichidare a consecinţelor negative ale accidentelor de producţie şi a diferitor calamităţi

De a restabili mediul în zonele unde au intervenit unele schimbări

De a menţine şi de a reproduce mediul ambiant în limitele care ar asigura cele mai

favorabile condiţii de viaţă ale omului Toţi salariaţii din cadrul întreprinderii au obligaţia de a folosi raţional resursele naturale ,de ajuta şi de a contribui la schimbarea mediului ambiant.

2.6. Departamentul financiar

În cadrul întreprinderii “Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. ţinerea evidenţei contabile se face în baza Statutului, Politicii de contabilitate, bazîndu-se pe prevederile SNC1 “Politica de contabilitate”, în care se stabilesc principiile convenţiile, regulile şi procedeele de ţinere a contabilităţii şi a întocmirii rapoartelor financiare şi desigur se conduce de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii Republicii Moldova.

Î.M”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. fiind o întreprindere mare, pentru organizarea şi ţinerea evidenţei

Î.M”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. fiind o întreprindere mare, pentru organizarea şi ţinerea evidenţei contabile are nevoie de 15 contabili care la rîndul lor se supun Directorului

financiar. Pentru a obţine rezultatele adecvate secţia contabilitate îşi pune cîteva obiective principale:

1. furnizarea informaţiei privind patrimonial întreprinderii;

2. ţinerea evidenţei sintetice şi analiticea tuturor activelor şi pasivelor, precum şi furnizarea datelor pentru luarea deciziilor;

3. efectuarea decontărilor;

4. calculul costului de producţie,

5. calcularea şi plata impozitelor;

6. întocmirea şi prezentarea la timp a dărilor de seamă şi rapoartelor financiare.

Secţia de contabilitate are mai multe sectoare , cum ar fi:

Sectorul aprovizionare-materială. Acest sector generalizează toată informaţia privind intrarea de materialelor, consumul lor şi a serviciilor primite.

Sectorul de calcul are drept scop ţinerea evidenţei calculului salariului şi compensaţiilor de naştere şi incapacitate temporară de muncă. Cu ajutorul sitemului automatizat, sectorul dat colectează mai uşor informaţia privind timpul lucrat şi sarcina de lucru îndeplinită.

Sectorul mijloacelor fixe are ca sarcină de bază: calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe a întreprinderii; calculul uzurii mijloacelor fixe;calculul reevaluării din reparaţii.

Sectorul casa- fiind o subdiviziune aparte, ea duce evidenţa operativă a mijloacelor băneşti. Pentru ţinerea evidenţei corecte şi cît mai veridice, răspunzător este şeful contabilt, care introduce datele în sistemul informaţional.

Sectorul de desfacere se ocupă de evidenţa operaţiilor privind comercializarea mărfurilor

din depozitul de producţie finită. Toate aceste sectoare din Secţia de Contabilitate au legătură strînsă între ele şi sunt controlate de contabilul-şef, care este ajutat de vice-contabil-şef. Funcţiile cantabilului-şef la întreprinderea analizată sînt următoarele:

Planificarea lucrului contabilităţii;

Alcătuirea tablourilor circuitelor documentelor;

Delegarea sarcinilor fiecărui contabil în parte;

Să indice termenele de prezentare a raportului de lucrua fiecărui contabil;

Să întocmească bilanţul contabil;

 Să întocmească declaraţia privind impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat. Sectoarele analizate mai

Să întocmească declaraţia privind impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat. Sectoarele analizate mai sus sunt conectate la unsistem automatizat al evidenţei contabile. La sfîrşitul lunii se efectuează controlul între contabili privitor la existenţa a aceloraşi sume în diferite compartimente ale contabilităţii.

2.7. Departamentul Resurse Umane

În cadrul Î.C. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A Departamentul Resurse Umane are ca obiect de activitate cea mai importantă resursă a firmei „forţa de muncă”. De activitatea acestei funcţiuni în cadrul Î.C. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. se ocupă departamentul resurse umane, avînd în fruntea conducerii pe directorul resurselor umane. Politica de personal Î.M.” EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A include următoarele direcţii principale de activitate:

1. Planificarea Personalului

2. Angajarea ,selecţia

3. Pregătirea şi perfecţionarea profesională

4. Remunerarea muncii

5. Garanţiile sociale

Planificarea resurselor umane este o activitate specifică întreprinderii Î.M. ”Efes Vitanta

Moldova Brewery” S.A

inclusiv şi numărul necesar la sezon. O activitate a politicii de personal ce rezultă din activitatea

de personal este selecţia, angajarea, reclama posturilor vacante. Pentru posturile din ierarhia superioară şi de mijloc a întreprinderii se face selecţia. Reclama posturilor se face în mass-media ,ziare şi pe site-ul întreprinderii. După ce a fost selectată persoana potrivită i se face cunoştinţă cu obligaţiunile de serviciu, trece controlul medical . Primele două săptămâni de muncă sunt de probă, dacă persoana în acest timp dă dovadă de pricepere, dibăcie, cunoştinţe, ea este acceptată la serviciu. Reeşind din specificul activităţii acestei întreprinderi, din tipurile de produse această întreprindere practică munca sezonieră. Se fac angajări în sezonul de vară pentru postul de

Anual întreprinderea îşi planifică numărul necesar de resurse umane,

muncitor datorită creşterii cererii de produse. Pentru munca sezonieră este specifică „Contract individual de muncă pentru îndeplinirea unei anumite lucrări”. Structura personalului întreprinderii este determinată de :

Structura pe sexe

Structura pe vârste

 Structura după staj în muncă  Structura după studii La începutul anului 2009 structura

Structura după staj în muncă

Structura după studii

La începutul anului 2009 structura pe sexe constituia :

338 bărbaţi

115 femei

specificul activităţii acestei întreprinderi, unele munci sunt

inaccesibile pentru femei datorită condiţiilor grele şi nocive de muncă, de aceasta numărul de

persoane de gen masculin este mai mare decât cel femenin.

O importanţa aparte o are şi structura pe vârsta personalului din cadrul întreprinderii

care este prezentată în următorul tabel:

Aceste cifre ne determină

Vârsta

Supremă A

Administrarea

Supremă B

Administrarea

Şef Administrarea De nivel mijlociu

Administrarea De nivel mijlociu

Administrativ

Tehnic

Personalul

 

Şef de echipă

 

Lucrător

temporar

Lucrător

 

TOTAL

personalului

 

B

B

B

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

Pâna la 20 ani

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

1

0

21

- 30

0

0

1

3

1

31

14

4

0

40

2

65

4

144

21

31

- 40

0

3

1

4

2

21

6

3

0

34

11

9

2

75

21

41

- 50

1

3

0

0

0

3

15

1

1

37

25

6

0

51

41

51

- 60

0

0

1

2

2

5

14

5

6

43

8

4

2

60

32

Mai mult de

1

0

0

1

0

2

0

0

0

3

0

0

0

7

0

60

Total

2

6

3

10

5

62

49

13

7

157

46

85

8

338

115

Cea mai mare pondere a angajaţilor de gen masculin din total de angajaţi o constituie

persoanele de vîrstă cuprinsă în limitele de la 21-30 ani iar majoritatea persoanelor de gen

femenin sunt cuprinse în limitele 41-50 ani.

Structura Personalului după studii Studii Supremă A Administrarea Supremă B Administrarea De nivel

Structura Personalului după studii

Studii

Supremă A

Administrarea

Supremă B

Administrarea

De nivel

Administrarea

i l

De nivel

Administrarea

Administrativ

Tehnic

Personalul

 

Şef de echipă

 

Lucrător

temporar

Lucrător

 

TOTAL

i

 

B

B

B

 

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

Şcoala

0

0

0

 

0

0

0

0

0

0

2

0

0

0

2

0

primară

 

Medii

0

0

0

 

0

0

0

1

0

0

0

2

6

0

6

3

incomplete

 

Şcoală

0

0

0

 

1

0

13

3

1

0

73

24

26

2

114

29

medie

 

Liceu

0

0

0

 

0

0

8

15

4

3

32

10

4

0

48

28

Pre-BAC

0

0

0

 

0

0

2

0

0

0

0

1

9

0

11

1

univ

 

BAC univ

2

5

3

 

8

5

38

27

8

4

49

9

38

6

151

51

Masterat

0

1

0

 

0

0

0

2

0

0

1

0

0

0

2

2

univ

 

Curs

0

0

0

 

0

0

0

0

0

0

0

0

2

0

2

0

Total

2

6

3

 

9

5

61

48

13

7

157

46

85

8

336

114

Din datele tabelei rezultă că la întreprindere 114 bărbaţi şi 29 femei au absolvit o şcoală

medie, 48 bărbaţi şi 28 femei au studii liceale, şi cea mai mare cifră se observă la personalul cu

BAC universitar – 151 bărbaţi şi 51 femei (celelalte studii înregistrează o cifră mică).

Conducerea întreprinderii întotdeauna a acordat o atenţie deosebită instruirii şi pregătirii

personalului. Încă din anii ‘ 80 Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A a desfăşurat

traninguri şi seminare pentru lucrătorii tehnici şi ingineri utilizând jocurile practice şi pe roluri,

cu scopul căpătării noilor cunoştinţe şi obţinerii deprinderilor la elaborarea strategiei comune de

conducere, planificarea optimă a resurselor financiare, realizarea producţiei de mărfuri.

Majoritatea personalului de conducere superior şi mediu cunoaşte Limba Engleză, aceasta fiind o

cerinţă de bază a acestor posturi. Personalul care necesită o pregătire sunt trimişi la cursuri în

Anglia, Moscova, Germania, SUA, Turcia. Legătura dintre angajat şi întreprindere este

determinată de „Retribuirea muncii, salariu”.

În această privinţă conducerea întreprinderii se obligă:

De a remunera personalul în dependenţă de îndeplinirea sarcinilor de muncă şi conform

contractului individual de muncă;

 De a efectua salarizarea salariaţilor în concordanţă cu volumul de realizare a producţiei conform

De a efectua salarizarea salariaţilor în concordanţă cu volumul de realizare a producţiei conform planurilor de muncă şi statele de personal a muncitorilor;

De a achita salariul angajaţilor până la data de 20 a fiecărei luni;

De a compensa lucrul în zilele de sărbători şi de odihnă în bani;

De a efectua compensarea suplimentului pentru lucrul în timp de noapte;

De a acorda compensări şi retribuiri inclusiv şi pentru munca grea şi munca în condiţii dăunătoare sau periculoase;

Plata unor premii, suplimente, adaosuri de salariu în dependenţă de rezultatele întreprinderii.

Garanţiile sociale

Suma ajutorului material în legătură cu decesul rudelor apropiate în mărime de 400 de lei, iar

pentru pensionarii plecaţi de la întreprindere 200 de lei;

Fiecărui angajat la Crăciun şi sfintele paşti se acordă gratis produse în sumă de 50 de lei;

La atingerea de către salariaţii întreprinderii a vârstei de pensionare şi cu un stagiu nu mai

mic de 10 ani primesc lunar o pensie din partea întreprinderii de 500 lei;

Jubileul de 50 de ani al salariaţilor este remarcat prin achitarea ajutorului material în sumă de 500 de lei;

Se acordă unele ajutoare materiale familiilor cu mulţi copii, familiilor monoparentale. Salariaţilor întreprinderii li se acordă la cerere concediu odată pe an . În afară de concediu ,

zile de sărbători legale angajaţii mai primesc zile libere în caz de :

Căsătorie - 5 zile

Căsătoria copilului – 3 zile

Naşterea copilului – 1 zi

Moartea rudelor apropiate 3 zile

În cadrul Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERYS.A. se practică munca în două schimburi pentru secţiile fierbere, fermentare, îmbuteliere, producţie finită.

III. Analiza externă a î ntreprinderii 3.1. Analiza condiţiilor generale de pe piaţă ÎM. „Efes

III. Analiza externă a întreprinderii 3.1. Analiza condiţiilor generale de pe piaţă

ÎM. „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA este cel mai mare producător de bere, de băuturi răcoritoare, Long Drinks şi apă minerală din Republica Moldova. La baza succesului acestei întreprinderi a stat calitatea produselor şi chiar a serviilor pe care le oferă clienţilor. Avînd la bază o strategie de dezvoltare dinamică compania permanent tinde să satisfacă cît mai bine necesităţile consumatorilor săi. Asftel în compartimentul dat vom analiza condițiile generale ce influințează piața de desfacere și anume mediul cultural, economic, social, tehnologic și natural, de care depinde productivitatea întreprinderii și calitatea produselor.

Mediul cultural:

Conducerea Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. a înţeles că pentru a-şi menţine poziţiile pe piaţă în condiţiile importurilor masive şi a concurenţei produsul autohton trebuiesă satisfacă cerinţele consumatorilor. Pe parcursul ultimilor ani consumatorii moldoveni s-au obişnuit să urmărească campaniile promoţionale organizate de Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. ………………………………………………………………… Sub marca EFES este sponsorizat Festivalul Etno Jazz, ,Vitanta Premium este brandul care susţine „Bienala Teatrală Eugeniu Ionescu” iar berea Chişinău este sponsorul oficial al Comitetului Naţional Olimpic din Moldova al Federaţiei Sportului Studenţesc şi al Federaţiei de Tenis de masă. „Chişinău” şi-a confirmat renumele de marcă cu adevărat naţională prin susţinerea unor sărbători de amploare :

Festivalul Berii

Ziua studentului

Hramurile mai multor localităţi

Marca VIVA a fost sponsor al manifestărilor organizate de ziua copiiilor şi a unui şir deevenimente pentru copii şi adolescenţi.În anul 2004 berea „Starîi Melnic „ a fost sponsorul difuzării pe teritoriul Republicii Moldova acampionatului European la Fotbal şi a dat numele celui mai important Festival de muzică rock dinţară. Tot din acest an tradiţionala competiţie de fotbal pentru copii a devenit „Cupa Viva”.Fiecare din mărcile de bere şi băuturile răcoritoare produse de VITANTA a adus în colecţiaîntreprinderii medalii de aur , argint şi bronz la mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale despecialitate.

Mediul economic:

Mediul economic: Mediul economic influentiaza totalul resurselor financiare aflate la dispozitia cumparatorului, deoarece

Mediul economic influentiaza totalul resurselor financiare aflate la dispozitia

cumparatorului, deoarece venitul intreprinderii depinde de fiecare perioada a anului. De costul de

producţie cum se calculează şi se formează se ocupă secţia de economişti. Dar am aflat că costul

se formează conform tuturor cheltuielilor plus o rentabilitate de 10-15%. Însă preţul de desfacere

îl stabilesc magazinele, dar întreprinderea le oferă nişte preţuri recomandabile, însă magazinele

singure decid. Sunt magazine care nu respectă aceste preţuri, atunci Vitanta nu le oferă reduceri

la produsele ei. Cel mai mare adaos la preţuri le au magazinele mari („supermarkets”) care

ajunge pînă la 28%.

Mediul tehnologic:

În ultima perioadă tot mai mare accent se pune pe tehnologiile performante cu o mare

capacitatede producţie, şi cu posibilitatea reducerii numărului muncitorilor.

ASIGURAREA TEHNICĂ A PRODUCŢIEI

(Toate secţiile)

   

Randamentul

Nr. de

Denumirea utilajului

Uzina producătoare

capacitatea

unităţi

Elevator pentru recepţie şi păstrare de malţ

 

Cântar electronic

f.

А.S.E. grup Moldova

10

t / h

1

Maşina de polizarea malţului CS12

Cehia

12

t / h

1

Secţia de fierbere a mustului

 

Ciclon

f.

SEEGER, Germania

25

t

2

Buncărul tampon pentru malţ blond

-

-

5

t

2

Buncărul tampon pentru malţ caramel

-

-

8

t

1

Buncărul tampon pentru orez

-

-

16

t/h

1

Maşină pentru curăţirea malţului

-

-

16

t/h

1

Maşină pentru separarea pietrelor

-

-

16

t/h

1

Cântar electronic

f.

CHRONOS Richardson

16

t/h

 

Moara de condiţionare şi măcinare umedă

f.

Steinecker,

16

t/h

1

a

malţului

Germania

Cazan pentru plămădire-zaharificare

 

- -

316

hl

1

Cazan pentru decoct

 

- -

152

hl

1

Cazan de filtrare

 

- -

462

hl

1

Vas intermediar

 

- -

402

hl

1

Cazan de fierbere MERLIN

 

- -

Ø 6000 mm

1

WHIRLPOOL

 

- -

490

hl

1

Dozator pentru hamei

 

- -

1,35 hl

2

Tanc pentru siropul de zahăr

 

- -

20

hl

1

Răcitor pentru must

 

- -

360

hl/h

1

Sistem de aerare a mustului - ” - 360 hl/h 1 Tanc pentru colectarea trubului

Sistem de aerare a mustului

-

-

360

hl/h

1

Tanc pentru colectarea trubului

-

-

36

hl

1

Tanc pentru apă rece

-

-

817

hl

1

Tanc pentru apă fierbinte

-

-

817

hl

1

Schimbător de căldură pentru încălzire apei

-

-

398

KW

1

Tanc pentru apă glacială

-

-

554

hl

1

Răcitor pentru apă

f.

Steinecker,

200

hl/h

1

Instalaţie de spălare şi dezinfectare CIP

-

-

3 de 60 hl

1

Buncărul tampon pentru borhotul epuizat

-

-

58

m3

 

Sistem automatizat pentru dirijarea procesului tehnologic

-

-

BOTEC

1

Secţia de fermentare primară şi fermentare secundare

 

Filtrul pentru epurarea aerului A 250U-2

Rusia

 

1

Filtru combinat Orion A 100

f.

KHS, Germania

200

hl/h

1

Fotometru de turbiditate SOLITAX-B

   

1

Carbonatorul de bere ŞC VKP-12

 

200

hl/h

1

Schimbător de căldură cu plăci РО 65-4

GEA Ecoflex

300

hl/h

2

Tancuri pentru fermentarea primară şi secundară a berii (TCC)

Ziemenn, Germanz

3022hl

20

Tancuri pentru păstrarea drojdiei

Hraninvest, Bulgaria

10m3

 

4

Rezervor pentru apă

Fabriinox, Moldova

10m3

 

2

Rezervor pentru acid

Fabriinox, Moldova

10m3

 

1

Rezervor pentru dezinfectant

Fabriinox, Moldova

10m3

 

1

Rezervor pentru soluţie de sodă caustică

Fabriinox, Moldova

10m3

 

2

Rezervor pentru soluţiile CIP

Fabriinox, Moldova

10m3

 

1

Schimbător de căldură cu plăci

GEA Ecoflex

100

hl/h

1

Colbe Karlsberg

Nocado

14

l

2

Propagator pentru producerea drojdiei

Nocado

20

hl

1

Propagator pentru reproducerea drojdiei

Nocado

80

hl

1

Secţia de Îmbuteliere

 

Linia de îmbuteliere în keguri Kegboy C2

GEA TILL, Germania

36 keguri/oră

1

Linia de tragere a berii în keguri Transomat 3/1

GEA TILL, Germania

120keguri/oră

1

Cântar electronic

BX 150D13

Alex S & E, Moldova

 

1

Linia de îmbuteliere a berii la PET 1

f. KOSME, Аustria

2,7 mii st/h

1

Sistem de formare prin suflare KSB 3000

 

3,3 mii st/h

1

Răcitorul de aer pentru maşina de suflat

 

8 mii. кcal/h

1

ТАЕ-020

Maşina de clătire a buteliilor cu filtru SK

 

300 см3

1

126/24

apă/1but.

Bloc de turnare tip S. ISO.TVP 24/24/6

Sympak, Italia

2,7 mii but/h

1

Maşina de etichetare tip KAPPA LINE 3S1E1

Kosme, Italia

 

1

Dispozitiv printarea datei VLT 2800

f.

Robatech, Italia

 

1

Maşină pentru ambalarea buteliilor tip PET în folie CAT 101 LD f. KOSME, Аustria  

Maşină pentru ambalarea buteliilor tip PET în folie CAT 101 LD

f. KOSME, Аustria

 

1

Linia de îmbuteliere a berii la PET 2

f.”Krones”, Germania

6,0 mii but/h

1

Sistem de formare prin suflare KSP 400

f.”Krones”, Germania

6,0 mii but/h

1

Maşina de clătire sticle Variojet 563M

f.”Krones”, Germania

6,0 mii but/h

1

Maşina de turnare şi capsare K-121-756

f.”Krones”, Germania

6,0 mii but/h

1

Pasteurizatorul în flux. Fischer AG27434

f.”Fischer”, Austria

12,0 m3/h

1

Maşina de etichetare Contiroll 745-E56

f.”Krones”, Germania

6,0 mii but/h

1

Maşină de ambalat LSK 30F

f.

SMI, S.P.A. Italia

6,0 mii but/h

1

Maşină de formare a paletilor

f.

Robopac S.A. Italia

6,0 mii but/h

1

Mediul social:

Amploarea activităţii Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. are o

importanţă strategică şi influenţează interesele unuinumăr enorm de persoane. De aici reiese o

serie de principii deosebit de importante în activitateacompaniei: de a tarta cu atenţie interesele

societăţii, de a crea în ea un climat de afaceri favorabil, de a menţine condiţiile decente de

muncă, bunăstarea socială şi spirituală a oamenilor.În această privinţă Compania tinde să asigure

o dezvoltare stabilă a afacerii sale, atrăgând oatenţie sporită nu doar laturii economice, ci şi a

celei sociale. EVMB urmează permanent principiile de responsabilitate socială, care sunt:

crearea noilor locuri de muncă, realizarea de programe sociale pentru personal, plata impozitelor,

etc.

Mediul natural:

Băuturile oferite de Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. se bazeaza pe

produse naturale cum ar fi : hameiul.

Riscurile cu care se confrunta Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A.

În activitatea de zi cu zi întreprinderea evident că se confruntă cu diferite situaţii neplăcute,

probleme care pot fi concepute ca riscuri legate de activitatea întreprinderii.

Dacă ar fi să enumerăm unel riscuri care urmează a fi luate în seamă şi care de fapt

ameninţă stabilitatea întreprinderii în activitatea de zi cu zi a acesteia am putea menţiona

următoarele tipuri de riscuri:

Apariţia pe piaţă a produselor substituibile-scăderea cererii;

Diminuarea preţurilor la produsele concurenţilor;

Incapacitatea de plată a clienţilor;

Creşterea nivelului impozitelor;

Creşterea preţurilor la materia primă şi materiale, preţurile la transport;

Dependenţa de furnizori;

Deficienţa mijloacelor circulante;

Nivelul scăzut al salariilor.

mijloacelor circulante;  Nivelul scăzut al salariilor. Consecinţele principale ce le cauzează aceste riscuri în

Consecinţele principale ce le cauzează aceste riscuri în situaţiile realizării lor sunt:

1.Reducerea nivelului total al masei profitului; 2.Întîrzieri în plata salariilor, achitarea întîrziată a dobînzilor la creditele luate de întreprindere; 3.Scăderea volumului de producţie cauzat de sezon.

3.2 Analiza pieţei de aprovizionare

Activitatea de aprovizionare a firmei reuneşte ansamblul atribuţiilor prin care se asigură procurarea materiilor prime, materialelor, combustibilului, echipamentelor de producţie şi a altor factori materiali de producţie necesari realizării obiectivelor societăţii comerciale. Materia primă este transportată prin calea ferată, apoi este încărcată în autocamioane şi adusă direct la întreprindere. Materia primă care este folosită la producerea berei este : malţul, hameiul, apa, orez. Hameiul este adus din Bulgaria, malţul din Cehia iar Apa le este furnizată decătre Apa Canal. Acidul citric, zahărul aromatizatoarele şi acidul lactic care se folosesc la producerea băuturilor răcoritoare sunt din Moldova. Din sticla din plastic pliformă importată dinUkraina sub presiune termică se obţine sticla care se foloseşte la îmbutelierea băuturilor raco- ritoare, a apei minerale cu capacitatea de 0,5 l; 1,5l şi a berii cu capacitatea de 0,5l; 1l; 1,5l; 2l. Capacelele se importă din Turcia. Pentru procurarea etichetelor „Vitanta„ închee contracte cutipografiile din Moldova . Materialele auxiliare se reprezintă sub formă de dezinfecanţi care se importă din Moscova.

Achiziţionarea Echipamentelor necesare muncitorilor şi lucrătorilor în proceseleauxiliare

de producţie se efectuează cu firmele locale adică din Moldova. Uneori se încheiecontracte dar de cele mai multe ori se face o înţelegere orală. Aprovizionarea în Î.C.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERYS.A. este de următoarele tipuri:

Aprovizionarea cu materii prime

Aprovizionarea cu materiale

Aprovizionarea cu piese de schimb

Contractele de aprovizionare încheiate cu furnizorii sunt pe un termen de pînă la un an. Întreprinderea are încheiate contracte de aprovizionare cu următoarele firme: „Metrompas” – etichetă de hîrtie, „Divot”-etichetă din hîrtie metalizată, ”Şanin”- etichetă din peliculă, „Glass

Container Company”- sticla,”Kamoka”-capacul din plastic,”Iunta” –lăzile de bere, apă.

Lista produselor a căror aprovizionare are loc de pe Piaţa Externă Produsul Ţarile exportatoare Dioxid

Lista produselor a căror aprovizionare are loc de pe Piaţa Externă

Produsul

Ţarile exportatoare

Dioxid de carbon

Ucraina, România

Acid citric

Ucraina

Forme PET

Ucraina

Malţ

Bulgaria, Ucraina

Hamei

Bulgaria

Soda caustică

România, Ucraina

Sticla

România

Dopuri

România, Ucraina

Tuburi cu zimţi

Cehia

Aparate de umplut şi închis

Austria

În baza tabelului de mai sus observăm că o pondere importatntă a componentelor de producţie sunt importate de pe piaţa externă. Acest fapt determină pe de o parte calitatea înaltă a

producţiei fabricate, întrucît calitatea împuturilor este criteriul de bază în efectuarea deciziilor de achiziţionare. Pe de altă parte prin intermediul acestor iputuri Î.M. EVMB devine intens dependentă de partemerii ei externi. Lista produselor a căror aprovizionare are loc de pe Piaţa Locală:

zahar de la SRL „Iurici;

sodă caustică SRL „Aldea”;

oxigen SRL „MEDTEHGAZ”;

acid azotic SRL „Aldea”;

nisip, cheramzit şi beton SRL „Morol”.

Etichete

Formarea stocurilor se acumulează în depozitele întreprinderii, într-un anumit volum şi o anumită structură, pe o perioadă determinată de timp cu un anumit scop. Mărimea stocurilor depinde de natura şi caracteristicile materialelor şi a produselor. Pentru gestionarea stocurilor apare necesitatea unei grupări a stocurilor. Depozitarea stocurilor în Î.C.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. se efectuează în dependenţă de produsul fabricat înambalaje speciale diferite de cele iniţiale în baza unor documente tehnico-materiale. Stocurile trebuie întotdeauna să acopere necesităţile. Dacă stocul de materiale este mai mic decît necesităţile atunci situaţia trebuie să fie rezolvată imediat şi invers. Căile de îmbunătăţire a resurselor materiale la întreprinderea „Vitanta” sunt:

 Asigurarea continuităţii aprovizio nări i prin realizarea de contracte ferme,asig urîn d stabilizarea surselor

Asigurarea continuităţii aprovizionării prin realizarea de contracte ferme,asigurînd stabilizarea surselor de aprovizionare.

Dimensionarea raţională a stocurilor pe baza corelării cu necesităţile efective de resurse materiale pentru producţia în funcţie de prevederile contractului.

Flexibilizarea aprovizionării avînd în vedere necesităţile reale ale firmei şi posibilităţilesale financiare în condiţiile modernizării cererii cosumatorilor

3.3 Analiza pieţei de desfacere

ÎM. „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA este cel mai mare producător de bere, de băuturi răcoritoare, Long Drinks şi apă minerală din Republica Moldova. La baza succesului acestei întreprinderi a stat calitatea produselor şi chiar a serviilor pe care le oferă clienţilor. Avînd la bază o strategie de dezvoltare dinamică compania permanent tinde să satisfacă cît mai bine necesităţile consumatorilor săi. Sistemul de distribuţie include 17 distribuitori, dintre care: 3 în Chişinău, 14 în raioane. Numai în Chişinău producţia întreprinderii se comercializează în mai mult de 1400 de puncte. În general vorbind despre „Efes-Vitanta” S.A. putem spune că compania este concurentul principal pe piaţă berii şi a băuturilor răcoritoare. În 2006 cota de piaţă a întreprinderii este de 74,8 % pentru bere şi 47,6 % pentru băuturi răcoritoare (conform datelor anului 2004), astfel fiind incontestabil rolul ei de lider pe piaţa autohtonă în segmentul de producţie analizat. Cota de piaţă a sa puţin sa diminuat faţă de 2003 cînd ea constituia 78 % pentru bere, 49 % pentru băuturi răcoritoare şi 29 % pentru „Real”.Pe parcursul anului întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA a repartizat 300 de frigidere ca vitrină în punctele comerciale a ţării cu scopul creşterii volumul vînzărilor. Această acţiune desigur nu a fost unica, întreprinderea a organizat o intensă promovare a produselor comercializate de întreprindere. Ca rezultat vînzările nete au crescut cu 35,3%.

Structura pietei berei (după produs) Denumirea mărcii Bere Chişinău Baltika Tuborg Altele Ponderea 41% 14%
Structura pietei berei (după produs)
Denumirea mărcii
Bere Chişinău
Baltika
Tuborg
Altele
Ponderea
41%
14%
7%
38%

Concluzie: În baza tabelului de mai sus vedem „Bere Chişinău” deţine cea mai mare pondere pe

piaţa berei 41%. Produsul concurent următorul după ponderea pe piaţă este Baltika cu 14% cedează

piaţa berei 41%. Produsul concurent următorul după ponderea pe piaţă este Baltika cu 14%

cedează cu mult liderului. Acest fapt permite Î.M. EVMB să influenţeze în mare măsură evoluţia

pieţei berei.

Structura pietei berei (dupa produs)

pieţei berei. Structura pietei berei (dupa produs) Bere Chişinău Baltika Tuborg Altele Printre

Bere ChişinăuBaltika Tuborg Altele

BaltikaBere Chişinău Tuborg Altele

TuborgBere Chişinău Baltika Altele

AlteleBere Chişinău Baltika Tuborg

(dupa produs) Bere Chişinău Baltika Tuborg Altele Printre principalii concurenţi ai „Efes - Vitanta” în

Printre principalii concurenţi ai „Efes-Vitanta” în 2004 îi putem menţiona:

pe piaţa berii: Baltika cu 7 %, Beer Master cu 6 %, Obolon cu 4 %, Bere Unitanc cu

2 % şi alţii;

pe piaţa băuturilor răcoritoare: Coca-Cola cu 19 %, Gelibert cu 7 %, Unitanc cu 3

%, PEPSI Cola cu 3 % şi alţii.

Principalii concurenţi ai Î.M. EVMB pe piaţa berei Mărcile Concurente Baltika Beer Master Oblon Bere
Principalii concurenţi ai Î.M. EVMB pe piaţa berei
Mărcile Concurente
Baltika
Beer Master
Oblon
Bere Unitanc
Cota de piaţă, %
7
6
4
2

Concluzie: În baza datelor din tabel putem concluziona că principalele întrepinderi concurente

pentru Î.M. EVMB nu deţin cote de piaţă importante. Cotele lor nu depăşesc nivelul de 7% şi

sunt foarte mici în comparaţie cu cota de piaţă a EVMB. Acest fapt demonstrează că firma nu

este limitată în activitatea sa de acţiunea unor concurenţi puternici.

Principalii concurenţi ai Î.M. EVMB pe piaţa băuturilor răcoritoare Mărcile Concurente Coca-Cola Gelibert
Principalii concurenţi ai Î.M. EVMB pe piaţa băuturilor răcoritoare Mărcile Concurente Coca-Cola Gelibert
Principalii concurenţi ai Î.M. EVMB pe piaţa băuturilor răcoritoare
Mărcile Concurente
Coca-Cola
Gelibert
Unitanc
PEPSI Cola
Cota de piaţă, %
19
7
3
3

Concluzie: În baza tabelului de mai sus observăm că întreprinderile concurente nu deţin cote

mari pe piaţă, cea mai mare cotă fiind deţinută de întreprinderea Coca-Cola 19%. Aceaste cote

nu permit întreprinderilor concurente să influenţeze efectiv activitatea Î.M.EVMB.

Pepsi Cola

Unitanc

Gelbreit

Coaca-cola

Principalii concurenţi ai Î.M. EVMB pe piaţa băuturilor răcoritoare (după întreprinderi)

pe piaţa băuturilor răcoritoare (după întreprinderi) 0 5 10 Cota de piaţă 15 20 În prezent

0

5

piaţa băuturilor răcoritoare (după întreprinderi) 0 5 10 Cota de piaţă 15 20 În prezent majoritatea

10

Cota de piaţă

15

20

În prezent majoritatea întreprinderilor producătoare, cît şi angrosiştii nu livrează marfa

direct consumatorului final, fapt ce îi limitează viteza de reacţie la modificările ce au loc pe

piaţa comerţului detailist. În acest sens întreprinderea Î.M. EVMB S.A. a aplicat o serioe de

măsuri care trebue să diminueze acest efect negativ, şi anume:

1) Organizează un părogram de promovare eficient şi sponsorizează multe evenimente

festive care au loc în ţară aşa ca Festivalul Berei, Hramul Multor localităţi, Ziua

2)

studentului

Întreprinderea colaborează cu distribuitorii asupra preţurilor de desfacere a mărfii.

( acordă reduceri şi rabaturi, recomandă preţuri);

care-i crează o imagine favorabilă întreprinderei.

3) În 2009-2010 EVMB a iniţiat proectul „Beer Street-reţeaua de bere proaspătă” în 3

magazine Furchette din Chişinău unde se realizează bere proaspătă ( transportată la

magazine îndată după îmbuteliere în keguri )

4) Întreprinderea EVMB recomandă distribuitorilor săi un sistem de preţuri care ar facilita consumul de

4) Întreprinderea EVMB recomandă distribuitorilor săi un sistem de preţuri care ar facilita consumul de bere. În cazul în care întreprinderile distribuirtoare aplică acest sistem EVMB acordă reduceri acestor întreprideri la achiziţionarea de către aceştia a marfii. 5) Întreprinderea a creat o reţea de baruri restaurante de bere, unde marfa este realizată la preţuri accesibile celei mai mari părţi ai consumatorilor. Acestă reţeaua de localuri acoperă toată aria pieţei a oraşului Chişinău ( cea mai mare piaţă din R.M. ) iar localurile deţin o poziţie foarte avantajoasăîntru cît sunt aproape cartierile de locuit.

Trebuie de subliniat că pe parcursul ultimilor ani compania înregistrează o creştere continuă a volumului de vînzări pe toate segmentele de produse. Dinamica vînzărilor pentru ultimii 4 ani se prezintă astfel:

 

500000,00

450000,00

400000,00

350000,00

300000,00

Mii lei

250000,00

200000,00

150000,00

100000,00

50000,00

0,00

Dinamica venitului din vinzari

473574,40 414575,30 306349,60 226428,60 2002 2003 2004 2005
473574,40
414575,30
306349,60
226428,60
2002
2003
2004
2005

Anul

Este de menţionat că întreprinderea exportă doar o cantitate foarte mică de producţie proprie, în mare parte constituită din apa minerală şi băuturile „Viva”. Berea nu este exportată datorită unor cheltuieli de producţie destul de înalte, ceea ce face imposibil exportul de bere în condiţii de rentabilitate. Dar în ciuda acestui fapt pentru întreprindere deja reprezintă un succes începutul exporturilor, căci acum cîţiva ani în urmă, în general nu se exporta. Deci vorbind despre exporturi atunci acestea înregistrează următoarea evoluţie, astfel dacă în 2003 s-a exportat producţie în valoare de 2006,4 mii lei, atunci în 2004 exportul înregistrează valoarea de 2297,8 mii lei, ceea ce este o creştere de 14,52 %, deci putem vorbi că tendinţa este una pozitivă. Printre ţările de export se numără Germania, Ucraina etc.

IV. Analiza SWOT a companiei în comparaţie cu cel mai important concurent Analiza SWOT a

IV. Analiza SWOT a companiei în comparaţie cu cel mai important

concurent

Analiza SWOT a Î.C. "EVBM" în comparaţie cu Beer Master

Potenţialul strategic

S.A."EVMB"

Beer Master

Aprovizionare

8

6

Producție

8

7

Vînzări

9

5

Resurse umane

8

6

Tehnologie

9

7

Planificare

8

6

Control

9

7

Sistem informațional

7

7

Organizare

9

8

Analiza SWOT a Î.C. "EVBM" în comparaţie cu Beer Master 10 9 9 9 9
Analiza SWOT a Î.C. "EVBM" în
comparaţie cu Beer Master
10
9
9
9
9
9
8
8
8
8
8
8
7
7
7
7
7
7
6
6
6
6
5
5
4
3
S.A."EVMB"
2
Beer Master
1
0

În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor se poate concluziona societatea Efes Vitanta Moldova Brewery S.A. :

este o societate profitabilă;

are un management modern;

posedă o bază tehnico-materială modernă în proporţie de aproximativ 80%;

are o cultură organizaţională bună;

 are produse diversificate şi de bună calitate;  are un preţ de cost al

are produse diversificate şi de bună calitate;

are un preţ de cost al produselor competitive;

are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei;

a obţinut profit constant;

are posibilitatea de integrare verticală;

are posibilitatea şi condiţiile de diversificare a produselor;

are posibilitatea de a se menţine printre liderii de piaţă republicii.

Puncte forte:

 

Puncte slabe:

Societatea beneficiază de un management modern;

 

Infrastructura de distribuţie slab dezvoltată;

Structura organizaţională a societăţii este modernă, cuprinzân d sectoarele, secţiile şicompartimentele necesare unei întreprinderi moderne;

Societatea are o structură de cercetare;

La hameiere se foloseşte în exclusivitate hamei din import, sub formă de hamei granule

Prin tehnologiile şi aparatura modernă cu care este dotată, societatea are posibilitatea urmăririi eficiente a calităţii produselor, acesta fiind o preocupare constantă;

Colectivul de specialişti de toate nivelele: ingineri, maiştrii, muncitori etc. era la pornireafabricii alcătuit în mare majoritate din oameni tineri, mulţi dintre aceştia având doar cunoştinţeteoretice şi nici un fel de practică în domeniu. Spre deosebire de alte unităţi similare, mai vechi dinţară, societatea nu se confrunta cu conservatorismul, cu stereotipia sau plafonarea profesională. Seconfrunta, insă, cu o acută lipsă de experienţă în fabricarea berii. Din această cauză, încă de la pornirea fabricii, nu s-au folosit metode empirice de urmărire a fazelor de fabricaţie, ci a trebuit săse bazeze mereu pe metode de control de laborator, laborator dotat şi el cu aparatură modernă laacea dată.

Linia de îmbuteliere complet automatizată care asigură pasteurizarea în vrac a berii ce urmeazăa fi îmbuteliată, precum şi paletizarea şi depaletizarea navetelor. Linia este de mare capacitate şieste unicat pentru R.M. prin gradul avansat de automatizare.

sauhamei extract cu un bogat conţinut de acizi alfa;

La sectorul fabricare malţ s-a făcut mult mai puţin pe linia mecanizării şi modernizării instalaţiilor şi a procesului tehnologic, el urmând să fie modernizat abia în anii ce vin;

Lipsa surselor de apă, proprii;

Vânzări mai scăzute în anotimpul rece.

Comercializează mai multe marci de bere.

 

Societatea prin produsele sale

şi preţurile

atractive

ale

acestora, are o imagine favorabilă pe piaţă, situându-se printre liderii de piaţă.

Oportunități:

 

Pericole:

Creşterea rapidă a pieţei datorita faptului ca este lider in acest domeniu in RM

Presiunea tot mai crescândă a concurenţei – bere importată sau produsă sub licenţă în ţară, curenume: Baltika, Beck; Carlsberg; Heineken etc.

Emanciparea consumatorilor;

In RM cantitatea de vin si alte bauturi alcoolice ce se produce anual este relativ mică încomparaţie cu berea.

Societatea are posibilitatea extinderii nomenclatorului de produse fie prin sortimente noi de bere, fie prin produse derivate: drojdie de bere, sucuri naturale (zona pomicolă importantă aflată ladistanţă relativ mică), etc.

Fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR;

Degradarea solului în zonele de cultură a orzului şi orzoaicei;

Existenţa unor culturi întinse de oarze (orz şi orzoaică) în judeţele RM, materie primă înfabricarea berii;

Alternanţa de ani secetoşi şi umezi cu efecte asupra recoltelor de orz şi orzoaică;

Societatea prin potenţialul său şi prin potenţialul zonei în care se află amplasată are posibilitatea integrare pe verticală şi de diversificare.

Pauperizarea populaţiei;

Politicile de reducere şi eliminare a consumului de alcool.

Concluzii şi Propuneri Î.M. EVMB S.A. promoveaza si o politca de marketing bine el aborata.

Concluzii şi Propuneri

Î.M. EVMB S.A. promoveaza si o politca de marketing bine elaborata. Iar deciziile luate in departamentul de marketing sunt determinate nu de capacitatea de producere ci de studiile de piaţă reale. În baza acestor decizii EVMB a utilizat pe deplin monopolul asupra producerii calitative de bere şi a reuşit să devină cel mai important angrosist de pe piata moldovei. Din aceasta cauză, deşi mai exista şi alţi concurenţi, cota lor de piaţă este prea redusă fapt ce-i permite intreprinderei să dicteze condiţiile pe piaţă. Un alt punct forte pe care a şi transformat întreprinderea în cel mai important angrosist de pe piaţă este accesul la o reţea de distribuitori foarte largă. Acest „activ de marketing” cum este dese ori numit de specialişti are , posibil, cea mai mare importanta in activitatea firmei intrucît asigură afluxul de finanţe al intreprinderii, profitul ei. Anume reţ