Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TRANSFORMARI ELEMENTARE
1) Care din urmatoarele operatii efectuate asupra unei
matrice este transformare elementara:
a) cu rangul egal cu 1;
b) care se obtine din matricea unitate prin transformari
elementare;
c) cu determinantul nenul;
d) obtinuta din matricea unitate printr-o singura
transformare elementara. gresit
5) Fie B o matrice obtinuta prin transformari elementare
din matricea A. Atunci:
a) rang A = rang B;
b) rang A rang B;
c) rang A < rang B;
d) rang A > rang B.
8) Fie A Mn(R). Daca rang A = r, atunci prin
transformari elementare se obtine:
a) cel putin r coloane ale matricei unitate;
b) cel mult r coloane ale matricei unitate;
c) exact r coloane ale matricei unitate;
d) toate coloanele matricei unitate.
11) Daca A Mn(R) cu det A = 1 atunci forma GaussJordan asociata va avea:
a) o singura linie a matricei unitate In;
b) toate liniile si coloanele matricei unitate In;
c) o singura coloana a matricei unitate In;
d) numai o linie si o coloana a maricei unitate In.
14) Fie A Mn(R) si B matricea atasata acesteia in
metoda aflarii inversei lui A prin transf elementare.Atunci:
a)
c) matricei atasate
B = [A MI n ] ;
d) matricei atasate
B = [I n MA ] .
T
1 0 0 1 2 3
B 0 0 1 M3 2 1 atunci:
0 1 0 2 1 3
1 2 3
a) A = 3 2 1
2 1 3
-1
d) A-1 nu exista.
1 3 2
1 2 3
-1 2
1 3
2
2
1
b)A =
c) A =
3 2 1
3 1 3
-1
B Mn (R);
b) B Mn,2n (R);
c) B M2n,n (R);
d) B M2n,2n (R);
17) Aducand matricea A la forma Gauss-Jordan obtinem:
a) A-1;
b) rang A;
c) det A;
d) AT.
2 3
3 2
1 4
1 4 c) A-1 = 4 1
a) A-1 = 2 3 b) A-1 =
d) A-1 nu exista.
18) Daca matricea A M2,3(R) este echivalenta cu
matricea A` =
1 2 0
atunci:
0 1 1
a) rang A = 2;
b) rang A = 1;
c) rang A = 3;
d) rang A = rang A`.
1 1 0
0 0 0
2 0 1
b) 3;
c) 1;
d) 0.
1 0 0
0 1 0
0 0 1
atunci:
a) rang A = 3;
b) rang A = 1;
c) det A 0;
d) A este inversabila.
25) Fie A M3(R) cu det A = . Atunci forma Gauss-Jordan
a lui A:
a) are acelasi rang cu matricea A, () R;
b) are acelasi rang cu matricea A, numai pt = 0;
c) coincide cu I3 <=> 0;
d) are cel mult doua coloane ale matricei unitate I3 daca = 0
28) Metoda Gauss-Jordan de rezolvare a sistemelor liniare
prin transformari elementare se aplica:
a) numai sistemelor patratice;
b) oricarui sistem liniar;
c) numai daca rangul matricei sistemului este egal cu
numarul de ecuatii;
d) doar sistemele compatibile nedeterminate.
31) Aplicand metoda Gauss-Jordan unui sistem liniar de
ecuatii, matricea extinsa A este echivalenta cu matricea
2 1 1 0 3
M . Atunci sistemul liniar:
`=
3 0 2 1 1
a) este incompatibil;
b) este compatibil nedeterminat;
c) are solutia de baza: x1=4, x2=2, x3=-1, x4=0;
d) are o infinitate de solutii.
0 1 0
0 0
atunci:
a) rang A = 0 <=> = 0
b) rang A = 1 <=> = 1
c) rang A 2, () R;
d) rang A = 3 <=> 0.
26) Doua sisteme liniare de ecuatii se numesc echivalente
daca:
a) au acelasi numar de ecuatii;
b) au acelasi numar de necunoscute;
c) au aceleasi solutii;
d) matricele lor extinse sunt echivalente.
A;
A;
1 2 0 1 4
sistemul liniar:
a) este incompatibil;
b) este compatibil determinat;
c) are solutia de baza x1=1, x2=2, x3=-1, x4=0;
d) are o infinitate de solutii.
35) un sistem liniar cu 2 ecuatii si 3 necunoscute admite
solutia de baza X=(0,-1,0)T . Stiind ca x2, x3 sunt variabile
principale, atunci solutia x este:
a) admisibila si nedegenerata;
b) admisibila si degenerata;
c) neadmisibila si nedegenerata;
a) admisibila;
b) neadmisibila;
c) degenerata;
A = 0 1 1 0 M2 . Atunci sistemul
0 0 2 1 3
liniar:
a) sistemul este compatibil nedeterminat;
b) variabilele principale alese sunt x1, x2, x4;
c) sistemul este incompatibil;
d)solutia de baza cores. este x1=1, x2=2, x3=0, x4=3.
36) Sistemele liniare de ecuatii care admit solutii de baza
sunt numai cele:
a) compatibile nedeterminate;
b) compatibile determinate;
c) incompatibile;
d) patratice.
d) neadbisibila si degenerata.
37) Formei explicite a unui sistem liniar ii corespunde
1 0 1 1 2
M . Atunci solutia
matricea A =
0 1 1 1 2
corespunzatoare este:
a) x1= 2+- , x2=-2+- , x3=, x4= ;
b) x1=2-+ , x2=-2-+ , x3=, x4= ;
c) x1=2+- , x2=-2-+ , x3=, x4= ;
d) x1=2-- , x2=-2++ , x3=, x4= .
40) Solutia de baza X=(,0, ,0)T a unui sistem liniar de
doua ecuatii este neadmisibila daca:
a) > 0 si >0;
<0;
c) >0 si <0;
d) <0 si >0.
b) <0 si
=0;
c) =0, >0;
d) >0, >0.
b) =0,
46) Fie
1 0 0 2 2
d) nedegenerata.
38) Matricea extinsa corespunzatoare formei explicite a
1 1 1 0 1
M . Atunci
unui sistem liniar este A =
1 0 2 1 1
solutia de baza corespunzatoare este:
a) X= (1 1 -1 0)T;
b) X= (1 0 2 1)T;
c) X= (1 1 0 0)T;
d) X= (0 1 0 1)T.
41) Solutia de baza X=(0,0, , )T corespunzatoare unui
sistem liniar cu 2 ecuatii principale si 4 necunoscute este
degenerata daca:
a) =0, 0;
=0;
c) =0, =0;
d) 0, 0.
b) 0,
1 0 0 2 1
corespunzatoare X este:
a) X=(1 2 -1 0)T ;
b) X=(1 -1 2 0)T ;
c) X=(1 2 0 -1)T ;
d) X=(-1 2 1 0)T
2 0 1 1 1
M . Atunci solutia de baza
1 1 1 0 0
A =
corespunzatoare X este:
a) admisibila;
b) degenerata;
c) neadmisibila;
d) nedegenerata.
1 0 2 2
1 0 2 2
=0;
c) =o, =0;
d) 0, 0.
b) 0,
b) cel mult
=0;
b) degenerata, daca <0, =0;
c) neadmisibila, daca > 0 si 0;
a) mi mult de
c) exact
C mn forme explicite;
C mn forme explicite;
C mn forme explicite;
C mn solutii de baza;
b) cel mult
C mn solutii de baza;
c) cel putin
C mn solutii de baza;
a) ()i= 0, i= 1, k ;
b) ( )i= 0;
a) i = 0, () i= 1, k ;
b) ( ) i 0;
c) k>n;
c) i 0, ()i= 1, k ;
d) k>n.
8) Vectorii x1, x2, ... , xk Rn sunt liniar independenti.
Atunci:
a) x1,x2,...,xk-1 sunt liniar independenti;
b) xi0n, ()i= 1, n ;
c) k n;
d) x1+x2+...+xk=0n
11) Fie vectorii x1, x2, ... , xk Rn .At. ei form o baza daca:
a) sunt liniar independenti si kn;
b) xi0n si k=n;
c) sunt liniar independenti si k=n;
a) n;
b) n=1;
c) n2;
d) 2n.
6) Fie vectorii x1, x2, ... , xk Rn a.i. 1x1+2x2+...+kxk
=0n .Atunci x1,x2,...,xk sunt liniar dependenti daca:
d) i 0, ()i= 1, k .
9) Fie x1, x2,x2 R3 vectori oarecare a.i. x3=x1-2x2.
Atunci:
a) coordonatele lui x3 sunt 1 si -2;
b) x1,x2,x3 nu formeaza o baza in R3
c) x1,x2,x3 sunt liniar dependenti;
d) deoarece x1-2x2-x3=0 => x1,x2,x3 sunt liniar indep.
12) Fie B = {x1, x2,...,xk} o baza in spatiul liniar X. Atunci:
a) dim X = k;
b) dim X > k;
c) dim X < k;
c) dreptunghiulara;
d) nesingulara (det S0).
13) Fie S matricea de trecere de la o baza B la baza B` si uB
respectib uB` coordonatele vectorului u in cele doua baze.
Atunci au loc relatiile:
a) uB = S uB` si uB` =S-1 uB
b) uB = ST uB si uB` =S-1 uB
c) uB = ST uB si uB` =( ST) -1 uB
d) uB =S-1 uB si uB` = ST uB
16) Fie operatorul liniar L: R2 R3 si 02,03 vectorii nuli ai
celor 2 spatii. Atunci:
a) L(02) = 02;
b) L(03) = 03;
c) L(02) = 03;
d) L(03) = 03.
d) xi 0x, () i= 1, k .
15) In spatiul liniar Rn exista:
Q : R3 R
27) Fie forma patratica
2
2
3
Q( x) = x1 + 2 x2 + x3 2 x1 x2
()x=(x1,x2,x3) T R3 .Atunci matricea asociata lui Q este:
2
2
Nici una: Q(y)= y1 y2 sau
2 1
c) Q(x) = 2 x x + 2 x1x 2
2
1
2
2
c) a<0, b<0
a) obligatoriu m>n;
b) obligatoriu m<n;
c) m si n unt numere naturale oarecare, nenule;
d) obligatoriu m=n.
1 2 1 2 2 2
y1 +
y2 +
y3 forma canonica
1
2
3
1 1 0
c) A = 1 2 0
0 0 1
1 2
sau
3 y12 + 7 y22
d) daca
Q: n
n
n
35) Forma patratica
spunem ca
Q
(
x
)
=
aij xi x j
i =1 j =1
Q: n
n
n
36) Forma patratica
spunem ca
Q
(
x
)
=
aij xi x j
i =1 j =1
b) Q(x)>0, () x Rn , x 0.
37) Forma patratica Q: R R are forma canonica asociata:
3
Q(y)= y
2
1
+ y y . Atunci:
2
2
2
3
Q: n
n
n
38) Forma patratica
are forma
Q
(
x
)
=
a
x
x
ij
i
j
i =1 j =1
2
2
2
canonica asociata Q(y)= 1 y1 + 2 y2 + ... + n yn . Atunci
Q este degenerata daca:
c) ( ) 1=0, pentru i= 1, n .
(A
In = 0
A=
0 2
L: 3 2
41) Fie operatorul liniar
,
T
L( x) = ( x1 + x3 , 2 x1 x2 )
b) L(x)= (
1 2
b) A= 0 1 .
1 0
1 2
3 1
1
2
3
=0
1
2 0
47) Operatorul liniar L: R2 R2 are matricea A=
1 2
Atunci, valorile proprii ale lui L sunt:
c) 1 = 2, 2 = 2
c)
x1 + 2 x2` x1 ) .
c)
1 0
1 1
2 2 + 1 = 0
1 1
2
2
matricea atasata operatorului L: R R
1
1
48) Fie A=
Atunci:
b) valorile proprii ale lui L sunt
1 = 0, 2 = 2 ;
(1 ) x1 + x2 = 0
d) sistemul caracteristic atasat este
x1 + (1 ) x2 = 0
51) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) orice spatiu liniar este grup abelian;
b) orice grup abelian este spatiu liniar;
c) exista spatii liniare care nu sunt grupuri abeliene;
L: 2 2
.Atunci :
T
L( x) = ( x1 + x2 , x1 )
c) rang A < m;
d) det A =0.
57) Multimea x1,x2,...,xm este formata din vectori liniar
dependenti. Atunci:
a) rang A = m;
d) det A 0.
58) Fie vectorii x1,x2,...,xn Rn, n>3, liniar independenti.
Atunci:
a) vectorii x1,x2,...,xn formeaza o baza in Rn ;
b) vectorii x1,x2,...,xk sunt liniar independenti, ()k= 1, n .
a) A Mm,n(R)
71) Fie operatorul liniar L: Rm Rn liniar oarecare. Atunci:
Atunci:
a) x1,x2,...,xn formeaza o baza in Rn ;
d) x1,x2,...,xn sunt liniar independenti.
73) Nucleul unui operator liniar L: Rm Rn este:
a) un subspatiu liniar;
b) o multime de vectori din Rm
a) ker L Rm ;
d) ker L este subspatiu liniar.
c) excat n vectori.
78) Un sistem de m vectori din Rn care contine vectorul nul:
a) este intotdeauna liniar independent;
d) nu formeaza o baza in Rn .
81) Daca avem relatia x1=x2 atunci vectorii:
c) x1 si x2 sunt liniar independenti, () R.
() x1 , x2 S A x1 + (1 ) x2 S A , () [0,1]
x1 1 + (1 ) x2 , () [0,1] .
13) In rezolvarea unei probleme de programare liniara cu
algoritmul Simplex se aplica:
a) intai criteriul de intrare in baza, apoi criteriul de iesire
din baza;
d) criteriul de optim la fiecare etapa a algoritmului.
CB
P0
2
-1
1
1
1
-1
P1
0
1
0
-3
P2
2
-1
2
P3
1
0
0
0
P4
1
2
0
CB
P0
P2
P1
zj cj
2
2
2
1
f
2
P1
0
1
0
2
P2
1
0
0
-1
P3
-2
1
-1
0
P4
-1
-2
-6
Atunci:
c) f=6 si solutia optima este x0 =(1,2,0,0)T ;
d) problema admite solutie optima unica.
22) In urm.tabel Simplex pt o problema de transport cu
cerinte de minim:
2
-1
2
0
0
B
CB
P0
P1
P2
P3
P4
P5
P1
2
3
1
-1
2
0
1
P4
0
1
0
3
-1
1
3
zj cj
6
0
-1
2
0
2
b) intra in baza P3 sau P5 ;
c) iese din baza P4 daca intra P5 ;
B
P3
P1
zj cj
c) f=8, =-1
CB
P0
3
2
2
1
f
2
P1
0
1
1
P2
-1
1
-2
3
P3
1
0
0
0
P4
-1
3
3
0
P5
1
1
-3
CB
P0
P3
P2
zj cj
3
1
1
2
3
2
P1
2
1
3
1
P2
0
1
0
3
P3
1
0
0
0
P4
1
1
4
0
P5
1
-1
-2
CB
P0
P3
P1
2
-1
0
4
1
3
f
zj cj
2
P1
1
0
0
0
2
P2
0
-1
1
-1
P3
0
1
0
1
P4
1
0
2
1
0
P5
0
0
0
P6
1
1
1
1
, au urmatoarele valori:
c) f=7, =-1, =0, =1
constantele f, ,
CB
P0
C2
1
D1
D2
30
D3
C3
3
2
20
2
15
2
0
2
0
2
1
3
0
P1
P2
P3
P4
3
4
0
1
1
0
P3
2
1
1
-1
0
0
P1
0
3
0
2
0
1
zj cj
14
0
0
0
0
a) x0 =(1,0,4,3,0)T este solutie optima.
c) problema are o infinitate de solutii optime.
B
CB
34) Cantitatile
P0
2
0
-1
0
0
P1
P2
P3
P4
P5
P3
-1
3
2
0
1
-2
-2
P1
0
1
3
1
0
1
3
zj cj
-3
-4
0
0
2
2
a) poate intra in baza P4 sau P5 ;
b) va iesi din baza numai P2 ;
d) solutia de baza admisibila gasita este x0 =(0,1,3,0,0)T .
35) Intr-o problema de transport ciclul celulei care intra in
baza este:
B
CB
P0
c) celulele nebazice.
D1
D2
C1
2
15
1
C2
1
C3
3
C4
2
D3
15
15
2
20
2
15
1
30
30
a) x11 .
41) O solutie de baza admisibila a unei probleme de
transport cu 2 depozite si 5 centre de desfacere este
degenerata daca are:
b) 7 componente egale cu 0;
c) cel mult 5 componente nenule.
37) O solutie de baza admisibila a unei probleme de
transport este data de tabelul.
C1
30
D1
20
D2
C2
2
10
C3
1
2
1
10
1
25
30
D3
5
2
5
15
a) cantitatea totala
de marfa care trebuie transp este 65 u.m.
d) 13 =-4.
Atunci:
c) = 15,
= 0.
C2
C3
2
0
D1
2
0
D2
3
0
15
35
20
C1
2
C2
1
10
b) strict negative.
2
0
2
0
10
45) Intr-o problema de transport va intra in baza variabila
Atunci problema:
d) este neechilibrata.
Atunci
c)
D1
Atunci valoarea
functiei obiectiv f,
corespunzatoare
acestei solutii este:
b) f=65
D2
D3
20
1
10
3
5
2
Atunci:
= 10
d) x 21 iese din baza.
c)
21 =-1+2=1+4
d)
ij = 0 pt o
S A S AB = S A
a) nenegative.
zj cj < 0 ;
z j c j = 0 au coordonatele negative.
ij 0
ij > 0 , maxim.
2) Care din urmatoarele operatii poate modifica natura unei 3) Suma unei serii convergente se modifica at. cand:
an convergenta. Atunci, asociind termenii
1) Fie seria
serii divergente:
n =1
b) adaugam un nr.finit de termeni;
in grupe finite:
a) asocierea termenilor seriei in grupe finite.
c) suprimam un nr. finit de termeni ai seriei;
b) seria ramane convergenta;
d) inmultim termenii seriei cu un scalar ennul.
d) suma seriei nu se modifica.
Daca
a) daca
n =1
converge, atunci
lim an = 0 ;
n
d) daca
n =1
n
n =1
a
n =1
n =1
si
converge daca
b
n =1
n =1
an bn , ()n *
astfel incat
d)
n =1
n =1
diverge daca
n =1
a
n =1
sumabn diverge=>
n =1
. Daca
a
n =1
diverge.
n =1
diverge daca
, ( an
0 ). Atunci sirul ( S n ) n
an
an 0 si seria armonica
a si b
an
= k .Atunci:
satisfac relatia lim
n b
n
n =1
, care
n . Atunci:
n =1
1
.
n
a
n =1
n =1
a (C ) b (C ) ;
si
termeni pozitivi
a si b
n
este intotdeauna:
b) monoton crescator.
b)
b
n =1
a
lim n = 1 , atunci:
n b
n
9) Fie
este o serie:
a) daca
n =1
.Atunci:
n =1
a) converge, daca S ;
d) converge, daca S=1.
n =0
a)
n =1
diverge.
lim S n = 2 , atunci:
n
an
a) seria converge;
d) seria are suma S=2
a)
lim n an =
n
1
2
b)
a
n =1
converge.
an 0 . Daca lim
n
an +1 1
= , atunci:
an
2
b ( D) a ( D) .
b) daca
n =1
n =1
b) k=2 si
n =1
c) k=1 si
an +1
si 2 = lim n an . Atunci:
n a
n
n
1 = 2 ;
d) daca
n =1
a
n =1
19) Fie
a)
b) sirul
c)
( S n ) n converge.
(1)
n +1
n =1
an =0.
an , an 0 astfel incat lim
n
( an ) n
lim an+1
a
n =1
converge;
b) seria
an
a
n =1
u
n =1
b)
a (C ) si a
n =1
n =1
( D)
Atunci:
u=0=>
d) daca
(1, 2) an (C )
(1)
n =1
an cu an 0 . Criteriul lui
a
n =1
b)
un gu+1 0, ()n ;
d)
un = (1) n +1 an , an 0 .
b) daca
c)
c) daca
lim n an =
n
n =1
n =1
1
2
a ( D) a
n
n =1
an , an 0 . Atunci:
n =1
a) daca
an (C ) rezulta
n =1
a
n =1
(C ) ;
an . Care din
an (C ) an (C ) ;
n =1
1
= . Atunci:
2
converge;
an , an se
25) Seria
n =1
n =1
n =1
lim n 1 .
n a
n +1
a
n =1
an +1
a) seria
converge.
converge;
20) Fie
n =1
n =1
n =1
( S n ) n marginit. Atunci:
n
2 an , diverge.
n =1
n =1
n a
n =1
n +1
a
n =1
a)
c) daca
partiale
bn ( D) an ( D) .
Atunci :
an +1
= 2
d) lim
n a
n
diverge;
an +1
=.
an
Atunci :
avem
lim n an = 2 . Atunci:
n
c)
an 0 avem lim
n
0,
d) daca
an converge.
2
n =1
a
n =1
n =1
2 = 2 1 = 2 .
n =1
1 = lim
c)
a (C ) b (C ) .
n =1
, si notam cu
(C ) .
a
n =1
are limita
an x n , an are lim
n
n =1
an +1
an
= 1.
b) daca
n =1
lim n an = 1 ;
n
an =
c)
n =1
a ( x + 1)
n =1
a
n =1
d)
lim
an +1
an
Atunci seria:
d) converge, () xR.
( 1)
n =1
xn
. Atunci coeficientii
n
an = ( 1)
1
n
a x
n =1
, a carei raza de
lim n an =
d)
lim
an +1
an
1
;
r
a x
n =1
n are limita
an
satisface proprietatea lim
n
( 1)
xn :
n =1
lim
()x ;
an +1
an
cu
an are
= + . Atunci seria:
an ( x x0 )n are raza de
n =1
an x n .
a x
n =1
cu
lim
an +1
an
1
. Atunci
2
converge.
= 0.
diverge;
a (x x )
n =1
n =1
( 1)
n =1
xn
are raza de convergenta
n
Atunci seria:
a) converge () xR, daca r = +;
c) converge intotdeauna in x = 0.
f ( n ) ( x0 )
.
an =
n!
n =1
= lim n an .
n
=3 rezulta
a x ,a
=0 rezulta
n =1
lim n an = 0 . Atunci:
n =1
c)
d)
n a
n =0
an ( x x0 )n are lim
n
c)
n =1
( D) ;
n =1
Atunci:
b)
a ( D) rezulta a
= 1 . Atunci seria:
f ( n ) (0)
n!
c) converge, () x (-1,1)
a x
n =1
daca:
b) raza de convergenta r = + ;
c) lim
n =1
n =1
an = 0.
pentru care lim
n
Sn
52) Daca pentru sirul numerelor partiale lim
n
= 1 atunci
seria
Atunci seria:
d) nu se poate preciza natura seriei.
an = 0.
n =1
c) lim n an = +.
n
n =1
( 1)
n =1
an 0 si lim
n
an +1
an
an =0. Atunci
an , an 0 si lim
n
seria:
c) este convergenta, daca an
n =1
an +1 pentru price n * .
n =1
an
n a =
an 0 si lim
. Atunci seria: 60) Fie seria
n
n
1
c) este convergenta, pentru =
.
2
n =1
58) Seria
n =1
an =1
b) lim
n
an = + .
c) lim
n
este divergenta
Atunci seria:
a) este divergenta, daca =0;
d) este convergenta, daca = + .
an 0 si lim n +1 1 = .
n
an
an , cu lim
a x
n =1
si
lim
an +1
= 0 . Atunci seria:
an
a) este convergenta, () x R.
n a =
= . Atunci
n
an x n avem lim
n
n =1
1
;
c) r=0, daca = + ;
63) Seria
seria:
a) este convergenta, numai in x=0.
an +1
= 0 . Atunci seria:
65) Seria an ( x x0 ) are lim
n a
n =1
n
a) este convergenta, () x R
an 0.
c) diverge, daca lim
n
an . Atunci seria:
n =1
a (x x )
n
n =1
atunci seria:
b) este divergenta, () x R\{x0};
c) este convergenta, numai in x=x0.
67) O serie cu termeni pozitivi:
b) este divergenta, daca termenul general nu tinde la 0;
c) are totdeauna sirul numerelor partiale crescator.
68)Fie seria
an 0 si lim
n
n =1
71) Seria
an +1
= . Atunci seria
an
an
1 = .
an +1
an , an 0 si lim
n
n =1
an 0 este:
an
1 = 0. Atunci seria
n =1
an +1
b) este divergenta, daca an 0 .
n
an cu lim
n
an , an 0 :
n =1
1
77) Seria armonica generalizata cu R:
n =1 n
b) diverge, daca <1;
d) converge, daca = 2.
n
78) Fie seria cu termeni alternanti ( 1) an , an 0 .
1 n
xn = ,
. Atunci
n n +1
lim
converge pt x e
( x1 x2 ) 2 + ( y1 y2 ) 2 .
5) Fie sirul ( xn ) n
an 0
a x
n
n =1
Atunci seria:
b) converge, numai pentru x=0;
d) diverge, () x R.
an +1
=1. Atunci:
an
n =1
a
n =1
n =1
4) Fie sirul ( xn ) n
n =1
an =1, atunci:
Daca lim
n
an ( x + 1)n
Atunci seria:
a) converge pt x (-2,2)
converge pt ( )
d) diverge, daca x >2.
a x
n =1
a) lim n an = 1;
si
an +1
= 0;
n a
n
lim
seria:
an +1
= 2;
n a
n
lim
an 0 :
n =1
b) diverge, daca
an = + .
c) diverge, daca lim
n
an =1;
b) diverge, daca lim
n
n =1
a
n =1
a) converge, daca
1
;
2
d) = .
b)
x1-y1+x2-y2b) d(O,P)=
cu termenul general
( 1) n n
.At.: b)sirul diverge/limita x0=(0, )
xn =
,
n n +1
x12 + x2 2 .
n . Atunci sirul:
x2
. Atunci:
y
f x 2
d)
=
.
x y 2
f 1
= ;
x x
f 1
= .
d)
x y
f 2 x
=
;
x
y
b)
f ( x, y0 ) f ( x0 , y0 )
f
( x0 , y0 ) = lim
b)
.
x
x
0
x
x x0
a)
c) df(P0)=4dx+4dy
b) df(P0)= 7dx+4dy.
b)
f
= y2 ;
x
d)
2 f
=0.
x 2
2 f
= xy 2 . Atunci:
si care are
xy
2 f
= xy 2
b)
yx
17) Punctele critice ale functiei f(x,y) C2(R2) se obtin:
f
x = 0
c) rezolvand sistemul
.
f = 0
y
2 f
2 f
=
b)
;
xy yx
c)
f : 2
20) Functia
are:
f ( x, y ) = x + y + 1
b) nici un punct critic.
forma H(P0)=
. Atunci P0 este punct de maxim
1
2x
2y +
2 ln y
y
d) H(x,y)=
x
x2
2 y + 2x 2
y
y
2 f
x2
= 2x 2
2
y
y
2
26) Fie H(P0)=
2
2
hessiana functiei f(x,y) in
1
punctul critic P0. Atunci pentru :
b) =4 nu se poate preciza natura lui P0;
1
c) = P0 nu este punct de extrem local;
2
d) =3 P0 este puct de minim local.
6 x 2
hessiana atasata functiei f(x,y).
2 6 y
2
2 2 ; Atunci diferentiala de ordin II a funtiei
6 xy 6 x y
are forma:
c) d 2 f ( x, y ) = 2 y 3 dx 2 + 12 xy 2 dxdy + 6 x 2 y 2 dy 2
f : 2
19) Functia
f ( x, y ) = xy + 1
are:
0 1
.
1 0
3
;
2
d) =
1
.
2
alfa=0
2 y 2x
y
x
punctelor critice ale lui f este:
d) 4.
38) Functia oarecare f(x,y,z) satisface conditiile din criteriul
lui Schwarz. Atunci au loc egalitatile:
f
f
;
=
xz zx
2
b)
2 f
2 f
d)
=
.
yz zy
f
= e x+ y .
x
0
1 0
0 hessiana corespunzatoare
0
0 + 1
y 0
y 0
x 0
b)
f
f
( P0 ) = 0 ; c) df(P0)=0
( P0 ) = 0 si
y
x
2 y 3 6 xy
46) Fie H(x,y)=
2
2 matricea hessiana atasata
xy 6 x y
functiei f(x,y). Atunci , daca functia f(x,y) satisface criteriul
lui Schwarz avem:
a) =3, =6; alfa2,beta 6
50) Criteriul lui Schwarz afirma ca functia f(x,y) are:
c) derivatele partiale mixte de ordinul 2 egale.
52) O functie f : n are intotdeauna:
a) n derivate partiale de ordinul I;
d) n2 derivate partiale de ordinul II.
56) Fie
2 y 2x
functiei f(x,y,z)= x 2 y +
x2 + y 2 + x y
si
x+ y
d 2 f ( P0 ) = 2dx 2 + dy 2 . Atunci:
d 2 f ( P0 ) = dx 2 + 4dy 2 + d 2 z . Atunci:
1
c) P0 nu este punct de extrem local, daca = ;
2
3 z 2 hessiana atasata
6 yz
c)
f
= ye xy .
x
2 0 1
a)
2 f
2 f
=
; d) deriv. part.de ordin II - continue
xy yx
f
y = 0