Sunteți pe pagina 1din 27

CAPITOLUL 1

1.1 Intreprinderea-componenta de baza a unui sistem de


productie.Scurta prezentare a evolutie sistemelor de productie
Dezvoltarea productiei de bunuri materiale a facut obiectul multor dezbateri
teoretice, care n principiu, reduc aceasta la procesul de productie si valorificare
a informatiilor. Alti teoreticieni (Alvin Tofler, Daniel Bell) remarca mutatiile
profunde care vor avea loc n urma revolutiilor tehnico-stiintifice n urma carora
prevad declinul industriei si reducerea rolului fortei de munca productive.
n prezent, asistam la revizuirea acestor teorii, recunoscdu-se ca sistemele
economice actuale nu vor putea fi n ntregime informationale sau postindustriale.
Asadar, se poate spune ca productia de bunuri materiale va continua, dar vor
avea loc mutatii profunde care nu vor mai fi compatibile cu conceptiile si
metodele actuale de productie. n acest context o abordare realista a
problematicii activitatii de producere de bunuri materiale impune abordarea din
punct de vedere sistemic a ntregului sistem de productie.
Tratarea sistemica a unei unitati de productie presupune determinarea
interactiunilor dintre diversele subsisteme si structuri componente ale acestuia.
n general, prin sistem se ntelege un ansamblu de elemente aflate ntr-o relatie
de interdependenta si interactiune reciproca, formnd un tot organizat si
functional.
Sistemele sunt caracterizate de trei elemente, si anume:
a) obiective;
b) sarcini;
c) functii.
Obiectivul unui sistem este bine definit atunci cnd exista un mijloc ce poate fi
utilizat pentru obtinerea rezultatelor dorite.
Sarcina sistemului deriva din obiectivul sistemului, n sensul ca un anumit
obiectiv poate fi atins prin realizarea mai multor sarcini.
Functia unui sistem este proprietatea acestuia de a transforma intrarile n iesiri
si defineste modul cum se realizeaza sarcina.

1.2 Sistemul de productie industrial


Sistemul de productie este component principal a complexului economic
national,contribuind la cristalizarea intr-o structura unitara a tuturor celorlate
sisteme,care contribuie la desfasurarea proceselor economice si sociale.
Productia este activitatea sociala in care oamenii cu ajutorul mijloacelor de
productie,exploateaza si modifica elemente din natura sin vederea realizarii de
bunuri materiale destinate necesitatilor de consum.
Structura sistemului de producie este format dintr-un ansamblu de elemente
care acioneaz n
vederea asigurrii funciunii principale de producie care este transformarea
materiei n produs finit.

1.3 Intreprinderea de productie-obiect al managementului productie


Agentul economic industrial reprezinta veriga autonoma a industriei, care
dispune de un patrimoniu corespunzator pentru desfasurarea de activitati
productive, in cadrul sistemului integrat al relatiilor de piata, cu scopul asigurarii
unui anumit grad de profitabilitate a capitalului investit.
Intreprinderea constituie un sistem care cu ajutorul mijloacelor fixe si umane
produce bunuri si servicii destinate vanzarii fiind organizata printr-un centru de
decizie care dispune de o anumita autonomie.
Intreprinderea are ca scop principal fabricarea de bunuri sau furnizarea de
servicii pentru a satisface cerintele pietei existand un context rational economic,
client-furnizor, in care intreprinderea poate juca alternativ.
O intreprindere industriala poate fi caracterizata prin existenta a trei trasaturi
de baza: unitate tehnico productiva, unitate organizatorico administrativa,
unitate economico sociala.
Unitatea tehnico productiva se poate prezenta sub doua aspecte de baza:
a)
omogenitatea procesului tehnologic in toate unitatile de productie de baza
specializate in executarea anumitor tipuri de produse sau parti ale acestora, in
acest caz se folosesc utilaje cu aceleasi destinatii tehnologice, forte de munca de
aceeasi calificare, organizarea este asemanatoare (exemplu: turnatorii, tesatorii)
b)
unitatea productiei fabricate de intreprindere cu reuniunea in acest scop a
unor unitati de productie unde se desfasoara procese omogene din punct de
vedere tehnologic (exemplu: intreprinderi constructoare de masini,
intreprinderi de prelucrare a lemnului).

Unitatea organizatorico administrativa se concretizeaza in faptul ca


intreprinderea, inca de la infiintare, isi stabileste un obiect al activitatii, i se da un
sediu, o denumire, dispune de un complex de mijloace de productie, de
conducere proprie, de un cadru organizat de oameni.
Unitatea economico sociala se caracterizeaza prin aceea ca intreprinderea
de la infiintare este inzestrata cu mijloace fixe si circulante proprii, are un plan
propriu, un cost de decontare la banca si beneficiaza de credite bancare, are
relatii economice, financiare si juridice cu alte unitati.
Intreprinderea, ca unitate economico financiara, poate fi desfiintata,
reorganizata prin fuziune, absorbita, divizare totala sau partiala sau poate sa-si
modifice obiectul activitatii, denumirea si sediul.

1.3.1 Abordarea conceptului de intreprindere de productie

n sens economic firma are rolul de a produce bunuri i servicii destinate


vnzrii pe pia, scopul urmrit este obinerea de profit. ntreprinderea
industrial prin obiectivele impuse are rolul de a-i folosi cu eficien mijloacele
de producie pe care le deine n condiiile folosirii complete a
capacitii de producie, a unei caliti ridicate a produselor i a obinerii de profit.
Trsturile de baz ale ntreprinderii de producie industrial sunt:
- Unitatea tehnico-productiv, determinat de faptul c ntreprinderea dispune de
un complex
de factori de producie astfel nct obiectivele s fie realizate n condiiile stabilite.
- Unitatea organizatorico-administrativ, este dat de faptul c la nfiinarea
ntreprinderii se stabilete un studiu, un obiect al activitii, o denumire, un
complex de mijloace de producie, un personal i o conducere.
- Unitatea economico-social, este dat de faptul c ntreprinderea este
organizat i funcioneaz pe baza principiilor de rentabilitate i eficien
economic.

1.3.2 Trasaturile de baza ale unei intreprinderi de productie

Intreprinderea se caracterizeaza prin trei trasaturi de baza:


-unitatea tehhnico-productiva
-unitatea organizatorico-administrativa
-unitatea economico-sociala
Unitatea tehnico-productiva se concretizeaza prin legaturile organice dintre
diversele verigi de productie ale intreprinderii, tratate prin prisma rolului acestor verigi
in realizarea activitatilor functiunii de productie, a echipamentelor tehnologice aflate
in dotarea lor, a raporturilor cantitative si calitative care se stabilesc intre ele.
Legaturile definitorii ale unitatii tehnico-productive stau la baza functionalitatii
diferitelor subdiviziuni ale procesului de productie din intreprindere. Ele sunt
determinate fie de natura asemanatoare a proceselor tehnologice care se realizeaza
in intreprindere, fie de participarea verigilor de productie din structura ei la
executarea acelorasi produse.
Unitatea organizatorico-administrativa se concretizeaza in legaturile or-ganice dintre
elementele intreprinderii care o definesc sub raportul organiza-rii si administrarii ei,
permitandu-i acesteia sa-si desfasoare activitatea ca un organism unitar.
Aceasta trasatura se bazeaza pe o serie de aspecte cu caracter practic referitoare la
crearea si functionarea intreprinderii. In acest sens, odata cu consti-tuirea
intreprinderii, prin documentatia de infiintare legala se stabilesc carac-teristicile
definitorii ale acesteia, dintre care mai importante sunt urmatoarele:
- forma de proprietate a viitoarei intreprinderi, care poate fi: publica, privata, mixta
(publica si privata) sau asociativa de tip cooperatist
- sursa capitalului investit; acesta poate fi: autohton, strain sau autoh-ton si strain;
- regimul juridic de constituire si functionare a intreprinderii; in func-tie de acesta, ea
poate fi: regie autonoma sau societate comerciala in nume colectiv, in comandita
simpla, in comandita pe actiuni, pe ac-tiuni sau cu raspundere limitata;
- obiectul de activitate al intreprinderii infiintate;
- denumirea, sigla si sediul principal al acesteia;
- patrimoniul aflat la dispozitia sa - in cazul regiei autonome - sau capitalul social
subscris, cu mentionarea aportului fiecarui asociat -in cazul unei societati comerciale.
Unitatea economico-sociala se materializeaza in legaturile organice dintre
componentele intreprinderii care o definesc din punct de vedere economic si social,
asigurand functionarea ei ca o entitate distincta, preocupata de indeplinirea
functiunilor sale si de realizarea obiectivelor prestabilite.

Privita prin prisma acestei trasaturi, intreprinderea poate fi definita prin trei
caracteristici esentiale:
- reprezinta o organizatie economica, care utilizeaza un ansamblu de resurse pentru
productie, impune stabilirea unor ierarhii si niveluri de responsabilitate, determina
existenta anumitor raporturi fonnale si informate intre salariatii sai si presupune
adoptarea in acest scop a unui sistem de gestiune adecvat;
- are o anumita finalitate economica concretizata in scopul fundamental al activitatii
ei: satisfacerea nevoilor si cerintelor clientilor sai, in conditiile realizarii unui nivel de
rentabilitate asteptat;
- dispune de o anumita autonomie de decizie, ca urmare a functionarii in cadrul ei a
unui centru decizional care asigura transpunerea in practica a atributelor procesului
de management.

Capitolul 2
Procesul de productie : notiune, tipologie, factori de
influenta

1.Definirea conceptului de proces de productie


ntrprinderile productive si realizeaza functiunea de productie prin desfasurarea n bune
conditii a procesului de productie.
Procesul de productie contribuie att la obtinerea diferitelor produse, lucrari si servicii, ct si
la crearea unui ansamblu de relatii de productie ntre persoane ce concura la realizarea
acestuia.
Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale
angajatilor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii
asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente n scopul transformarii lor n
produse, lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata.
n cadrul unui proces de productie componenta principala o constituie procesele de munca
iar n anumite ramuri industriale la acestea se adauga si anumite procese industriale. Tinnd
seama de aceste componente, conceptul de proces de productie mai poate fi definit prin
totalitatea proceselor de munca si a proceselor naturale ce concura la obtinerea produselor
sau la executia diferitelor lucrari sau servicii.
Procesul de productie poate fi abordat si sub raport cibernetic, ca un proces destinat sa
transforme un set de elemente denumite iesiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de productie poate fi definit prin trei
componente:
- intrari

- iesiri
- realizarea procesului de productie.
Componenta principala a procesului de munca poate fi definit prin actiunea muncitorilor cu
ajutorul uneltelor de munca asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente n
vederea transformarii lor n bunuri economice.

2. Tipurile de productie, concept, criterii de clasificare, caracteristici


Conducerea si organizarea activitatii de productie din cadrul ntreprinderii se afla ntr-o
dependenta directa fata de tipul productiei.
Prin tip de productie se ntelege o stare organizatorica si functionala a ntreprinderii,
determinata de nomenclatura produselor fabricate, volumul productiei executate pe fiecare
pozitie din nomenclatura, gradul de specializare a ntreprinderii, sectiilor si locurilor de
munca, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc
de munca la altul.
n practica se disting 3 tipuri de productie:
- tipul de productie n serie,
- tipul de productie n masa,
- tipul de productie individual.
Tipul de productie preponderent ce caracterizeaza o ntreprindere impune metodele si
tehnicile de organizare a productiei de baza auxiliare si de servire precum si modul de
pregatire a fabricatiei noilor produse de evidentasi control a activitatii productive.
Tipul de productie n masa este caracteristic ntreprinderilor care fabrica o gama redusa de
tipuri de produse iar fiecare tip de produs se executa n cantitati foarte mari, adica n masa.
n conditiile acestui tip de productie are loc o specializare a ntreprinderii n ansamblu sau pe
sectii si ateliere pna la nivelul locurilor de munca.
La acest tip de productie deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face n mod
continuu, de regula bucata cu bucata, folosindu-se n acest scop mijloace de transport n cea
mai mare parte mecanizate si automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de productie n masa creeaza conditii pentru automatizarea
productiei si organizarea ei sub forma de linii tehnologice n flux.
Tipul de productie n serie caracterizeaza ntreprinderile care fabrica o gama mai larga de
produse n cantitati mari, mijlocii sau mici.
n raport cu nomenclatura produselor fabricate si marimea seriilor de fabricatie precum si
gradul de specializare a sectiilor, atelierelor si a locurilor de munca, acesta poate fi mai
accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face n
catitati egale cu marimea lotului de transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se folosesc mijloace de
transport cu mers continuu, n cazul seriilor mari si cu mers discontinuu n cazul unor serii
mici de fabricatie.
La ntreprinderile caracterizate prin tipul de productie n serie amplasarea diferitelor masini si
utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de productie n flux.
Tipul de productie individual
ntraprinderile caracterizate prin acest tip de productie executa o gama foarte larga de
produse, fiecare fel de produs fiind unicat sau executndu-se an cantitati foarte reduse.

n cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sectii, ateliere si locuri de munca sunt
organizate dupa principiul tehnologic, folosind masini, utilaje si forta de munca cu caracter
universal pentru a fi adaptate rapid la executia unei varietati de feluri de produse n conditii
de eficienta economica.
O alta caracteristica a acestui tip de productie o constituie faptul ca produsele sau piesele se
deplaseaza de la un loc de munca la altul bucata cu bucata sau n loturi mici, folosindu-se
pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.
Datorita caracterului de unicat al produselor sau agamei largi de produse, pregatirea tehnica
a fabricatiei nu este la fel de detaliata ca la tipul productiei n masa.

3. FACTORII CARE INFLUENEAZ PROCESELE DE PRODUCIE


Felul materiilor prime i materialelor utilizate impune diferenieri n organizarea proceselor de
producie prin: asigurarea reelelor de transport, a reelelor de depozite i magazii, folosirea
mijloacelor de transport adecvate, asigurarea valorificrii deeurilor reziduale, prevederea
unor instalaii de captare a degajrilor de praf, fum sau substane toxice etc.
Felul produselor finite fabricate influeneaz organizarea proceselor de producie prin
particularitile lor de ordin constructiv, prin reeta de fabricaie, prin forma sau proprietile
lor, prin gradul de folosin i complexitate, etc. Astfel, n cazul produselor omogene este
nevoie ca procesele de producie s fie continui cu posibilitatea introducerii mecanizrii
complexe i a automatizrii. Atunci cnd produsele executate sunt eterogene, organizarea
proceselor de producie este mult mai complex, datorit multitudinii de operaii tehnologice,
care se repet la intervale de timp variabile. Caracteristicile procesului tehnologic determin
particulariti n alegerea metodelor de organizare a proceselor de producie i a programrii
produciei. Un proces tehnologic adoptat pentru fabricarea produselor determin un anumit
numr de operaii, un anumit fel de operaii tehnologice executate ntr-o anumit succesiune,
folosirea unor utilaje adecvate executrii lor, utilizarea unei fore de munc cu o anumit
calificare, folosirea unor materii prime i materiale specifice, existen unui anumit nivel de
mecanizare i automatizare etc., care n final influeneazasupra organizrii procesului de
producie. Caracteristicile resurselor umane influeneaz eficiena i eficacitatea proceselor
de producie prin calificarea personalului, cantitatea de munc depus, utilizarea
corespunztoare a timpului de munc etc.

4. Metode de organizare a productiei de baza


Pornind de la marea diversitate a ntreprinderilor care si desfasoara activitatea n cadrul
economiei nationale, se pot stabili anumite metode si tehnici specifice de organizare a
acestora pe grupe de ntreprinderi, avndu-se n vedere anumite criterii comune.
Asupra metodelor de organizare a productiei de baza are influenta gradul de transformare a
produselor finite, precum si gradul de complexitate a operatiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a productiei de baza este organizarea productiei n flux pe linii de
fabricatie - specifica ntreprinderilor care fabrica o gama redusa de feluri de produse n masa
sau n serie mare.
n aceste cazrui organizarea productiei n flux se caracterizeaza n metode si tehnici
specifice cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe banda, pe linii automate de productie

si ajungndu-se n cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sectii


sau a ntreprinderii n ansamblu cu productia n flux n conditiile unui grad nalt de
mecanizare si automatizare.
Organizarea productiei n flux se caracterizeaza prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multiple sub raportul volumului de
munca si precizarea celei mai rationale succesiuni a executarii lor,
- repartizarea excutarii unei operatii sau a unui grup restrns de operatii pe un anumit loc de
munca,
- amplasarea locurilor de munca n ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor
tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese si semifabricate de la un loc de munca la altul n
mod continuu sau discontinuu cu ritm reglementat sau liber n raport cu gradul de
sincronizare a executarii operatiilor tehnologice;
- executarea n mod concomitent a operatiilor la toate locurile de munca n cadrul liniei de
productie n flux,
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munca
la altul prin mijloacele de transport adecvate,
- executarea n cadrul formei de organizare a productiei n flux a unui fel de produs sau piesa
sau a mai multor produse asemanatoare din punct de vedere constructiv, tehnologic si al
materiilor prime utilizate.
n concluzie, se poate spune ca organizarea productiei n flux se poate defini ca acea forma
de organizare a productiei caracterizata prin specializarea locurilor de munca n executarea
anumitor operatii, necesitate de fabricare a unui produs, a unor piesesau unui grup de
produse sau piese asemanatoare prin amplasarea locurilor de munca n ordinea impusa de
succesiunea executarii operatiilor si prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de
munca la altul, cu mijloace adecvate de transport, iar ntregul proces de productie
desfasurndu-se sincronizat pe baza unui unic de functionare stabilit anterior.

CAPITOLUL 3

3.1 Pregatirea productiei noilor produse


3.1.1 Obiective si posibilati de asimilare a noilor produse
O caracteristica a intreprinderii modern de productie industriala o
constituie capacitatea acesteia de a se adpta cat mai rapid la fabricatia
unor produse care sa satisfaca cat mai bine cerintele de consum pe piata
interna si externa.
Obiectivele care stau in fata activitatii de pregatire a productiei pot fi in
ansamblu urmatoarele:

Asigurarea fabricatiei noilor produse si modernizarea celor existente


la nivelul cerintelor din ce ince mai diversificate ale consumatorilor
Asigurarea celor mai bune conditii de desfasurare a activitatii de
pregatire a fabricatiei noilor produse si de asimilare a celor mai
perfectionate tehnologii de fabricatie
Reducerea la minimum posibil a duratei de pregatire a productiei si
realizarea acesteia cu cele mai mici costuri.

3.2 Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregatire


a fabricatiei
Activitile desfurate pentru pregtirea fabricaiei sub aspect
organizatoric i tehnic sunt:
cerere de ofert;
documentare n vederea preofertrii
preofert
elaborare studiu ethnic
ofert final;
ncheiere contract
realizare produs;
planificare:
-pentru proiectare;
-pentru fabricare
proiectare efectiv:
- elaborarea documentaiei de studiu;
- elaborarea documentaiei tehnice de baz;
- elaborarea documentaiei pregtirii sumare de fabricaie
pentru prototip;
- fabricare prototip;
- executarea probelor.

pregtirea fabricaiei de serie zero:


- elaborarea tehnologiilor pieselor primare;
- elaborarea tehnologiilor de asamblare;
- elaborare deviz de materiale;
- elaborare deviz de manoper pe tipuri de operaii;
- analiza necesitii colaborrii l fabricarea produsului;
- lansarea seriei zero n vederea omologrii pregtirii de
fabricaie:
- fabricare serie zero;
- omologare serie zero n vederea validrii pregtirii de
fabricaie care valideaz proiectul final.
aprovizionare:
cu materii prime;

cu servicii (colaborri la realizarea produsului pe diverse


tipuri de fabricaie, procedee).
contractare furnizori;
selectare furnizori;
contractare servicii cu furnizorii;
- recepia calitativ/cantitativ a serviciilor furnizorilor.
-lansare n fabricaie a produsului;
-

- fabricarea produsului.
- planificarea produciei n baza comenzii primite;
- controlul echipamentelor, dotrilor, utilajelor folosite n fabricarea
produselor;
- controlul aparatelor de msur i control;
- identificare i trasabilitate conform Planului Calitii, cod PC001 -- livrare produs
- service.
- control final, recepie, instruire personal pentru exploatarea
corect a ansamblului.

3.1.2 Problematica pregatirii fabricatiei.Studiul de prognoza


si de conjuctura
Prima faz este constituit de stabilirea necesittii oportunittii
i posibilitii realizrii unor produse cu desfacere ntr-o zon
previzibil n condiii de profit pentru un interval detimp stabilit,
interval n care s se ncheie i amortizarea investiiei i realizarea
unui profit scontat.
Pentru a se lua hotrrea fabricrii unui produs deci implicit a
pregtirii unui proces de fabricaie trebuie cunoscute unele date cum
ar fi:
- dac produsul este nou pentru zona n care se prevede
desfacerea lui;
- cum s-au comportat consumatorii sau utilizatorii unor produse
similare sau identice fa de subiectul respectiv .
Datele de prognoz care se refer la un produs sau un proces
de fabricaie pot fi primite contra cost de la institute specializate n
activiti de prognoz. Asemenea date pot s se refere la previziuni
pe diferite termene care pot atinge sau chiar depii 50 de ani.
Datele de prognoz sunt foarte costisitoare ntruct studiile de
prognoz implic o activitate de o foarte nalt calificare i in acelai
timp foarte nalt rspundere. Furnizorii de date de prognoz pot

ajunge n situaia de a rspune material i n unele cazuri chiar


penal pentru date care nu corespund realitii i pe baza crora
solicitanii au suferit daune materiale.
Stabilirea lotului de fabricaie (volumul produciei) i a
sistemului de fabricaie (productivitatea), deci producia ca noiune
cantitativ este o valoare absolut care exprim cantitatea total de
produse care se aproximeaz c vor fi fabricate. Productivitatea este
o valoare specific relativ, ca reprezentnd raportul numrului de
produ-se fabricate n unitatea de timp, care pentru piese mici poate
s fie ore, minute, zile decade sau luni, iar pentru piese mari ani.
La o producie de repere cum ar fi automobilele, tractoare,
camioane, televizoare etc., trebuie corelate productivitile liniilor
care asigurdiferite repere care fabric subansamble i apoi trebuie
realizat convergena subansamblelor ctre punctul de realizare a
produsului finit incluznd controlul de calitate interfazic i final.

3.3 Controlul aprovizionarii


n acest procesul complex de control al aprovizionrii trebuie avute
n vedere cteva etape cheie foarte importante n buna desfurare
a acestuia:
-Evaluarea furnizorilor
Este esenial n controlul aprovizionrii pentru ca calitatea
produselor achiziionate depinde de furnizor. De aceea se va aciona
cu o pruden deosebit n alegerea acestora, stabilindu-se o
procedur specific de evaluare bazata pe criterii stricte.
Metodologia de evaluare a furnizorilor
Aceasta implic o mulime de aciuni prin care n principal i se
solicit furnizorului date referitoare la facilitile sale de producie,
organizare, resurse umane i financiare, toate aceste informaii fiind
clasificate ntr-un formular tipizat.
Date despre aprovizionare
La orice activitate de aprovizionare trebuie avute n vedere
exigenele de calitate pe care s le satisfac furnizorul. Acestea vor
fi incluse n specificaiile contractuale.
Controlul oportunitii i exactitii datelor de aprovizionare
n aceast etap se vor elabora proceduri de verificare a calitii
produselor stipulate n specificaiile contractuale.
- Verificarea produsului aprovizionat
Sistemul de verificare se va stabili de comun acord cu furnizorul
nainte de finalizarea comenzii de aprovizionare pentru evitarea
oricrei probleme ulterioare. Se va face verificarea produsului numai

conform acestei proceduri stabilite de comun acord.


nregistrarea calitii materialelor aprovizionate
Trebuie s se realizeze o nregistrare adecvat i continu a calitii
produselor achiziionate. Acest lucru trebuie avut n vedere pentru a
avea o dovad a controlului aprovizionrii dar i ca mijloc de
urmrire a performanelor furnizorului.

3.4 Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si


suprafetelor de productie
Indiferent de mrimea sau sfera n care i desfoar activitatea o firm, aceasta
trebuie s se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor ce trebuie
efectuate. Aceste materiale pot fi: materii prime, piese semifabricat, componente,
subansamble, dispozitive de verificare, scule. n acest context devine imperios
necesar ca activitatea de aprovizionare s fie supus unui riguros control.
Asigurarea material i organizatoric a fabricaiei urmeaz etapei de
pregtire tehnologic i cuprinde ansamblul mainilor, utilajelor i instalaiilor de
lucru, precum i activitile care au drept scop asigurarea tuturor condiiilor tehnice,
materiale i de for de munc cerute de realizarea eficient a sarcinilor din
programul de producie pentru o anumit perioad
n cadrul acestei etape un rol important revine activitilor de pregtire a
factorilor activi de producie cum sunt:
-

mainile;
utilajele;
instalaiile;
suprafeele de producie.

Aceast activitate se realizeaz parcurgnd secvenial un proces care cuprinde:


- analiza documentaiei de pregtire tehnologic pentru produsele din
programul de fabricaie i ntocmirea situaiei centralizatoare a tuturor utilajelor
prevzute n fiele tehnologice, concretizat n Lista utilajelor, inclusiv gruparea
acestora pe verigi de producie;
- confruntarea tipului i caracteristicilor utilajelor stabilite n secvena
anterioar cu existentul de utilaje din cadrul verigilor de producie i ntocmirea listei
cu utilaje, mainile i instalaiile de procurat prin investiii care vor fi puse ulterior n
funciune. n cadrul acestei secvene, se execut urmtoarele activiti:
-verificarea strii tehnice a fiecrui utilaj existent;

-analiza planului de reparaii pentru fiecare utilaj, stabilindu-se msurile care


se impun;
-verificarea formelor de contractare cu furnizorii pentru mainile, utilajele i
instalaiile ce se procur prin investiii, astfel ca acestea s intre n producie la
termen, cu precizarea totodat, a msurilor interne pentru montarea i efectuarea
rodajelor i probelor tehnologice aferente acestora.
-controlul activitii de pregtire tehnic a execuiei, cnd se compar sarcina
de producie ordonanat pe termene de livrare a produselor, cu starea tehnic a
utilajelor cuprinse n capacitile de producie cu care se execut acestea. Dup ce
se stabilete numrul de maini, utilaje sau instalaii tehnologice, este necesar
dotarea acestora i a locurilor de munc cu SDV - urile necesare. Aceast etap se
realizeaz n mai multe etape, i anume:
- analiza documentaiei tehnologice, urmrind elaborarea unei situaii
centralizatoare pe tipuri de SDV - uri codificate, corespunztoare echiprii utilajelor i
dotrii locurilor de munc;
- analiza comparativ a necesarului de SDV - uri cu SDV - urile existente att
n depozit ct i n seciile de producie, inclusiv comenzile lansate pentru
conceperea i execuia SDV - urilor speciale;
- stabilirea sistemului de aprovizionare a locurilor de munc cu SDV - uri;
- stabilirea msurilor tehnico-administrative pentru ntreinerea, repararea i
recondiionarea SDV - urilor.

CAPITOLUL 4

4.1 Date initiale generale


-Tolerante la cote libere m.S. STAS 2300-88
4.2 Caracteristici de material
OLC 45 :
-otel carbon de calitate 0.45% carbon
Utilizare :
-

in constructiile de masini
la fabricarea pieselor ce urmeaza a fi sudate, matritate , a pieselor supuse la uzuri de
frecare mare , pentru piese cu proprietati elastic (arcuri , bucse ) , pentru piese
rezistente la uzura (pene , roti dintate)

Caracteristici mecanice i tehnologice (conform STAS 880 80)

Marca
oelului
1680

OLC 45

Tratament
termic

Limita de
curgere

Rezistena la
rupere

Rp0,2

Rm
2

CR

Alungirea la rupere

[N/mm ]

[N/mm ]

410

700 840

4.2.1 Masa reperului


Masa reperului = 0,5 kg
4.2.2 Clasa din care face parte piesa
Piesa Bucsa ghidare matrita face parte din clasa:Bucse.

4.2.3 Proiectarea semifabricatului


Procedeul de obtinere a piesei este matritare.

Reziliena
KCU

[%]

J/cm2

14

39

4.2.4 Adaosurile totale de prelucrare


Adaosul total pe lungime:

At Lsf L pf , unde:
Lsf - lungimea semifabricatului, Lsf = 32,3 mm

L pf - lungimea piesei finite, L pf = 34 mm

AL1 3 [mm]
At 38 - 34 4
AL 2 1

Adaosurile de prelucrare (intermediare, simetrice) sunt:

d sf d1 32 30

1
A1
2
2

A d1 d 2 30 25,5 2,25
2
2
2

d
25
,
5
23
3
A3 2

1,25

2
2

A d burghiu 18 9
4
2
2

A5 d 4 d 5 19,5 18 0,75
2
2

d d 6 25,5 24,1

0,7
A6 2
2
2

[mm]

4.3 Normarea tehnica


Se poate determina ca norm de timp Nt sau norm de producie Np.
Norma de timp Nt reprezint timpul necesar pentru execuia unei lucrri sa operaii de unul sau
mai mui muncitori n anumite condiii tehnice i organizatorice. Se exprim n uniti de timp (sec,
min, ore).
Norma de timp este format din timpi productivi i timpi neproductivi. Pentru calcul se poate
folosi relaia: N t

T pi
N

Top Td Tin

- Tpi (timpul de pregtire ncheiere) este timpul de cunoatere a lucrrii, pentru obinerea,
montarea i reglarea sculelor, montarea dispozitivelor, reglarea mainii unelte (la nceput) iar la
sfrit pentru scoaterea sculelor i dispozitivelor, predarea produselor, a resturilor de materiale i
semifabricate.
- Top timpul operativ respectiv timpul efectiv consumat pentru prelucrarea materialului.
Este alctuit din timpul de baz Tb i timpul ajuttor:

Top Tb Ta

L
i
Tb
sn

unde

mm

s avansul[ rot ]

rot

]
n turatia [
min

L L L1 L2

- Timpul de baz tb este tipul consumat pentru prelucrarea materialului, acesta schimbndu-i
forma, dimensiunile, compoziia, proprietile.
- Timpul ajuttor ta se consum pentru aciunile ajuttoare efecturii lucrului timpul de baz,
schimbarea turaiilor, napoierea sniilor i meselor n poziia iniial, prinderea i desprinderea
pieselor, schimbarea poziiei suportului portscule, etc.
- Td timpul de deservire a locului de munc este consumat de muncitori pe ntreaga durat a
schimbului de lucru.
Ea are dou componente: timpul de deservire tehnic tdt i timpul de deservire organizatoric tdo:

Td t dt t do

tdt timpul pentru meninerea n stare de funcionare a utilajelor, sculelor i dispozitivelor


(ungerea mainilor unelte), ascuirea sculelor, controlul utilajelor.
tdo este timpul folosit pentru organizarea lucrului, aprovizionarea cu scule, materiale,
semifabricate, curenia la locul de munc.
ton timpul de odihn i necesiti fiziologice.
tto timpul de ntreruperi condiionate de tehnologie.

Tir t on t to

Calculul timpului operativ pentru strunjirea cilindric

Top t a t b

tb

t op timpul operativ

t a timpul ajutator
t timpul de b aza
b

L
28 2 2
i
1 0,55 min
n s
380 0,4

L1 = lungimea de prelucrare
L1 l1 l 2 l
l1= 2 mm lungimea de apropiere a sculei
l2= 2 mm lungimea de ieire din achiere
l = 80,5 mm lungimea suprafeei de prelucrat
tb = 0,55 min

t a t a1 t a 2 t a3 - timp ajuttor strunjire cilindric 24 mm


ta1 = 0,14 min timp ajuttor pentru manevrarea strungului
ta2 = 0,16 min timp ajuttor legat de faz
ta3 = 0,11 min timp ajuttor pentru msurarea cu ublerul

t a 0,14 0,16 0,11 0,41 min

Timp operativ (timp de main) Top 0,55 0,41 0,96 min

Timpul unitar - Tu Top Td Tir

Timpul de deservire - Td t dt t do

2,5

2
,
5
%

0,55 0,013 min


dt
b

100

t 1% T 1 0,96 0,09 min


op
do
100

Td 0,013 0,09 0,103 min


5,5
Tin 5,5% Top
0,96 0,05 min
100
Tu 0,103 0,96 0,05 1,165 min

T2 (Strunjire exterioara) = 1 min


T3 (Gaurire) = 1,5 min
T4 (Rectificare) = 1 min
T5 (Tratamente termice) = 5 min

4.4 Determinarea tipului de productie


Prin managementul productiei se intelege totalitatea activitatilor legate de planificare,
coordonare, comanda si controlul productiei. In definitia de mai sus se gasesc functiile
managementului.
In cadrul functiei de planificare trebuie sa se faca planificarea resurselor tehnice, de
timp si umane pentru fiecare loc de munca. In procesul de planificare a productiei reperului
care face obiectul prezentului proiect se pleaca de la datele rezultate din proiectul tehnologic
sintetizate in tabelul urmator.
Nr
operatie

Denumire
operatie

Timp
pregatire
incheiere

Strunjire
interioara
Strunjire
exterioara
Gaurire
Rectificare
Tratement
termic

10

1,1

200.000

10

200.000

10
10
10

1,5
1
5

300.000
380.000
350.000

1,5
3
3

2
3
4
5

de Norma de Retributie
timp
[min]
[lei/h]

Arie utilaj
[m2]

Sistemul de productie este un ansamblu de factori productivi interdependenti,


determinand principalele proportii de desfasurare ale procesului de productie in spatiu si in
timp, permite crearea conditiilor materiale si tehnico-organizatorice necesare realizarii
fabricatiei la parametrii optimi de eficienta economica.
Una din metodele de fundamentare stiintifica, de estimare a sistemului de productie
este metoda coeficientului sistemului de productie.
Coeficientul sistemului de productie se determina cu relatia:
rg
k sp
t ig
unde : rg este ritmul de fabricatie al produsului
tig este norma de timp la operatia I
Daca din calcule rezulta:
- k sp 1 - productia este considerate de masa
- 1 k sp 10 - productia este considerate de serie mare
- 10 k sp 20 - productia este de serie mijlocie
- k sp 20 - productia este de serie mica
Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatia:
rmed

unde: Fn este fondul de timp nominal,


N programa de productie (11.000)

Fn
* 60[min/ buc]
N

Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii resursa de timp Fn
se calculeaza cu relatia:
Fn=60*z*ks*h
unde : z este nunarul de zile lucratoare,
h este numarul de ore lucrate pe schimb;
ks este numarul de schimburi.
Deci, indicele de apreciere a tipului de productie devine:

k ij

60 * z * k s * h
N j * t ij

Pentru cazul luat in considerare :


Fn=60*265*3*8=381600 [min/an]
Cum N = 10.000bucati/ an, rezulta
Nj=N1+N2+N3=11.000+100+35=11.135
Unde: N1 sunt nunarul de piese comandate,
N2 numarul de piese de schimb,
N3 este numarul de rebuturi acceptate.
rmed

In continuare se prezinta valorile obtinute pentru Kij la fiecare operatie:


pentru strunjire interioara:

k11
-

r71 34.27

2,21
t 71 15.5
serie mare

pentru rectificare:

k11
-

r21 34,27

2,63
t 21
13
serie mare

pentru gaurire :

k11
-

r
34.27

2,58
t11
12
serie mare

pentru strunjire exterioara:

k11

381600
34.27[min/ buc]
11135

r61 34,270

2,14
t 61
16
serie mare

pentru tratamente termice:

k11

r61 34,27

2,36
t 61 14,5
serie mare

Deoarece predomina seria mare se alege ca tipologie a productiei seria mare si se va


face in continuare organizarea productiei in conformitate cu principiile de proiectare
corespunzatoare caracteristicilor acestui tip de productie.
4.5. Determinarea numarului de masini-unelte
Determinarea numarului de MU ma,i necesare executarii operatiei i, in cadrul
procesului de fabricatie a reperului j se face dupa cum urmeaza:

m a ,i

ti
rmed * k up

unde: ti este timpul necesar executarii operatiei i,


ma,i numar calculat de masini la operatia i,
kup =0.93 este coefficient de planificare utilizat,
rmed este ritmul mediu de fabricatie
Efectuand calculele poate rezulta un numar de MU necesar de forma :
ma,i=a+b
unde: a - parte intreaga; b- zecimala
Din considerente de ordin practic numarul de MU rezultat se majoreaza sau
micsoreaza la o valoare intreaga dupa cum urmeaza:
m= a daca b<=0.15
m=a+1 daca b>0.15 deci:

12
0,376
34,27 * 0.93
- se aleg 1 MU,
13
m12
0,407
34,27 * 0.93
- se alege 1 MU

m11

14
0,439
34,27 * 0.93
- se alege 1 MU,
15
m14
0,470
34,27 * 0.93
- se alege 1 MU
m13

m15

11
0.345
34,27 * 0.93
se alege 1MU.

4.6. Determinarea coeficientului de incarcare a masinii unelte


Coeficientul de incarcare al MU se calculeaza cu relatia:
mc , i
k in,ci
*100[%]
mo , i
unde kin,ci este coeficientul de incarcare al masinii,
mci este numarul de masinii calculat la punctual anterior,
mo,I numarul de masii adoptat.
Facand calculele rezulta:
0,376
k11
*100 37,6[%]
1
0,407
k12
*100 40,7[%]
1

0,439
*100 43,9[%]
1
0,470
k14
*100 47[%]
1
0,345
k15
*100 34.5[%]
1
k13

4.7. Determinarea lotului optim


Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare se realizeaza
numai pe loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea cheltuielilor de
productie pe unitatea de obiect al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:

nopt

2N j * D
(C m A) * * n

unde Nj = 11000[buc/an] este volumul de productie,


D cheltuieli dependente de marimea lotului;
Cm cheltuieli materiale;
A cheltuieli independente de marimea lotului,
n= 0.2 coef de cuantificare a pierderilor
Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:
D=B+B[lei/lot]
Unde B reprezinta cheltuieli cu pregatirea incheierea fabricatiei la locul de munca.
Cheltuielile B se determina cu relatia :
n

t pi,i

i 1

60

* s mi * mi [lei / lot ]

unde tpi- timp de pregatire incheiere;


mi=nr de masini unelte;
smi= salariu pe ora al muncitorului
B=0.16*6*200000+0.16*2*300000+0.16*1*380000*+0.16*1*350000+0.16*1*320000
=504000[lei/lot]
Cheltuielile B se determina cu relatia:

B'

p
20
*B
* 504000 100800
100
100

unde p reprezinta un procent ce tine cont de cheltuielile cu pregatirea administrative a


lotului si p=20
D=B+B=504000+100800=604800[lei/lot]
Cheltuielile materiale se determina cu relatia:
Cm=ms*Csf-md*Cd
Unde ms = masa semifabricatului in kg; =1,100kg
Csf =40.000 costul unui kg de piesa turnata;
md=1 kg si reprezinta masa deseurilor;
Cd=9000lei/kg cost kg deseu
Cm=1,100*40.000-1*9000=35.000
Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:
A=Cm+Cs+Cind+Cif [lei/buc]

unde: Cif este cheltuiala cu intretinarea si functionarea utilajului pe durata timpului de


lucru efectiv;
Cind cheltuieli indirecte;
Cs cheltuieli salariale

Cs

1 n
t opt * smi [lei / buc]
60 i 1

Cs=0.016*(12*200000+13*200000+14*200000+15*200000+11*200000+11.2*200000
+15.5*300000+16*300000+14.5*380000+15.5*320000+17.5*350000)= 625360
Cheltuielile indirecte se determina cu relatia:

Cind C S *

Rf
100

[lei / buc] 625360 *

250
1653400
100
[lei/buc]

unde Rf este regia de fabricatie a sectiei


Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului de lucru
efectiv se determina cu relatia:
n

Cif
i 1

t ui
* ai * mi
60

Cif=0.16*(12*200000+13*200000+14*200000+15*200000+11*200000+11.2*200000+
15.5*300000+16*300000+14.5*380000+15.5*320000+17.5*350000)=6253600[lei/buc
]
unde ai reprezinta cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajului la
operatia 1
Inlocuind rezultatele in relatia de mai sus rezulta:
A=35.000+1653400+2.814.240=7924000[lei/buc]
Coeficientul i se dermina cu relatia :

1
rj

in care i este un coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pt diverse forme de


organizare a productiei. Deoarece productia este de serie mare se aplica organizarea
in paralela fara respectarea principiului proportionalitatii.
n

s t ui
i 1

unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea operatiei I

s
rj

ne

11.2
0.326
34,27

2 *11135 *1653400
85.1
(35000 7924000) * 0,326 * 0.2

Se adopta nec= 85[buc/lot] si se determina:

11135
131
85

6.3. Calculul datelor cel mai devreme (CMD)


Succesiunea stadiilor fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea nu este
inceputa,inceputul activitatii, activitatea este in curs de desfasurare, sfarsitul activitati,
activitatea este terminate.
Pentru efectuarea calcului CMD, activitile din reea trebuie plasate pe o scar de timp care
au ca origine momentul t0 i se deruleaz spre viitor.

A1
A2

A3
A4
A5

A6
A7

t
5
4
6
unde t=zile
A1-strunjire interioara
A2-strunjire exterioara
A3-gaurire

10

A4-rectificare
A5-tratamente termice
A6-aprovizionare
A7-control

6.4. Calcului datelor CMT


Succesiunea de stri a fiecrei activiti este urmatoarea: activitatea este terminat;
sftitul activitii; activitatea este n curs de desfurare; nceputul activitii; activitatea nu
este nc nceput.
Pentru efectuarea calculului CMT activitile din reea trebuie plasate pe o scar de
timp.

A7
A5

A6

A4
A2

A3

A1
t

10

PROIECT PPF

Student : Grigore Mihai


Grupa : 641CC
Facultatea : IMST