Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de drept Simion Barnutiu


Centrul tutorial Bacau
Anul IV Drept - ID

Drept judiciar comparat


Structura sistemului judiciar i
competena instanelor n Frana

Student: GAVRILU VLAD IOAN

1. Organizarea instanelor judecatoreti


Exist 2 sisteme de jurisdicii :
a) de ordin judiciar- realizat prin intermediul instanelor judecatoreti;
b) jurisdicii administrative.
Cele doua sisteme de jurisdicie au o autonomie deplina i se caracterizeaz
prin lipsa oricrui control reciproc. Eventualele conflicte de jurisdicie sunt soluionate
de o instituie speciala.
TRIBUNALUL DE CONFLICTE
Cuprinde toate instanele judecatoreti care judec litigiilee civile, comerciale,
sociale i penale.
Jurisdicia administrativa se realizeaza in faa curilor de apel. n fruntea
sistemului se afla Curtea de Casaie.
Jurisdiciile civile comerciale i sociale:
-

Tribunalul de Instana

Tribunalul de Mare instan

Tribunalul Comercial

Tribunalul de Munc

Tribunalul Agricol

Tribunalul de Securitate social

1.1. Tribunalul de Instan este jurisdicia pentru micile creane. Judec


aciunile personale i mobiliare cu o valoare de pn la 10.000 EURO. n Frana exist
473 Tribunale de Instan. Nu are magistrai proprii, judectorii sunt desemnai de
Tribunalul de Mare instan.
1.2. Tribunalul de Mare instan este o jurisdicie de drept comun, n sensul
c judec toate cauzele civile cu excepia celor date n competena altor instane. Nu
judec litigii comerciale, de munc i litigii civile cu o valoare mai mic de 10.000
EURO.
n fiecare departament funcioneaz un Tribunal de Mare instan (181). Ele sunt
alctuite din cel putin dou judectorii, dintre care una e preedinte, un judecator de
instrucie i un procuror.
2

1.3. Tribunalul de Comer - judec litigiile privitoare la actele de comer i


litigiile referitoare la comerciani i societile comerciale (227).
Judectorii de la Tribunalele de Comer - judectori consulari sunt alei dintre
comercianii care au mplinit vrsta de 30 ani, au desfurat activitate comercial timp de
5 ani i nu au fcut obiectul unei proceduri de reorganizare sau lichidare judiciar.
Mandatul lor este de 2 ani i poate fi rennoit de 4 ori.
1.4. Tribunalul de Munc judec in materia litigiilor de munc. Primul
Tribunal de Munc a fost infiinat de Napoleon in 1806 la Lyon. n prezent sunt 270.
Orice cerere promovat la Tribunalul de munc este supusa mai inti unui birou de
consiliere cu scopul de a se obine o soluie amiabil. Biroul de consiliere este alctuit din
doi membrii:
- un consilier din partea angajatorului;
- un consilier din partea patronatelor.
Daca procesul de conciliere eueaz, cererea va fi soluionat de Biroul de
judecat ( doi consilieri din partea salariailor i doi din partea patronatelor). Judectorii
din cadrul Tribunalului de Munc sunt alei de organizaia salariailor i de patronate
din rndul cetenilor francezi care au implinit 21 ani pentru un mandat de 5 ani.
1.5. Tribunalul Agricol (Tribunalul paritar pentru bunurile rurale)- n
circumscripia fiecrui tribunal de instan funcioneaz un Tribunal Agricol. El judec
litigiile dintre proprietarii de bunuri rentale i arentare. Tribunalul paritar este format
dintr-un judector de la tribunalul de instan i 4 membrii (2 proprietari+2 arendai).
1.6. Tribunalul de securitate social
Soluioneaz toate litigiile dintre un organism de securitate social i beneficiari.
Sunt 113 tribunale, fiecare fiind format dintr-un judector de profesie i 2 asesori
(asisteni) din partea instituiilor sociale i un judector din partea beneficiarilor.
1.7. Tribunalele paritare

de bunuri rurale,

functioneaza cte unul n

circumscripia fiecrui tribunal de instan.. Ele sunt jurisdicii de prim instan , cu


excepia litigiilor cu valoare pn la 2000 Euro, unde judec i n ultim instan. Este
alctuit dintr-un preedinte-judector la tribunal de instan, i de 4 asistenti-assesori, doi
din partea arendailor i doi din partea chiriailor.

1.8. Sunt jurisdictii intermitente, cu o activitate


ocazionale Jurisdiciile de securitate social

nepermanent, n sesiuni

cuprind de fapt o jurisdicie social i

una medical. Aceste tribunale au o competen general, soluionnd toate litigiile


dintre organismele de securitate sociala i beneficiarii acestora, iar n litigii cu valoare
de max 2000 Euro, judec i n ultima instan. Competena lor teritorial se ntinde
asupra circumscripiei teritoriale a unui organism de securitate social. n alcatuirea
acestui tribunal intr un judecator i 2 asesori numii pe un mandat de 3 ani , unul
reprezentnd salariaii, celalalt, patronatele.
1.9. Jurisdictia medical,

solutioneaza litigiile

privind invaliditatea,

incapacitatea de munc, ngrijiri medicale, malpraxis, funcionnd n fiecare direcie


regional. Hotrrile date de tribunalul contenciosului de incapacitate se soluioneaz de
Curtea naionala pentru incapacitate i asigurri pentru accidente de munca Jurisdiciile
penale franceze sunt jurisdicii de instrucie i de judecata .
Jurisdictiile de judecat se mpart la rndul lor n jurisdictii de drept comun si de
exceptie.
1.10. Jurisdiciile de instrucie

nu au o activitate proprie procesului penal,

implicnd determinarea probelor , stabilirea vinoviei, luarea msurilor de arestare a


nvinuitului i inculpatului. n materie penal , pentru protecia libertilor ceteneti i n
spiritual i litera art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, instruirea i
judecata se fac de organe diferite. n dreptul comun, judectorul de instrucie este un
magistrat al tribunalului de mare instanta, numit prin decret preedenial, cu puteri de
informare i instrucie. El este un anchetator, avnd atribuia de a strnge probe privind
existena infraciunii i a vinoviei persoanei cercetate. n desfurarea activitii sale
poate da ordonane pentru luarea unor msuri precum deinerea provizorie sau trimiterea
in judecat.
Aceast jurisdicie este de prim instan, un al doilea grad jurisdicional fiind
camera de acuzare format din trei magistrai ai curii de apel. Preedintele acesteia are
atribuii de control al cabinetelor de instrucie, sau supravegherea locurilor de reinere.
Camera judec apelurie formulate mpotriva ordonantelor date de judecatorul de
instructie.
1.11. Jurisdiciile penale de judecat

Contraveniile se judec de Tribunalul de poliie, adic tribunalul de instan


competent s judece i cauze penale.
Tribunalul corecional reprezint practic secia penal a tribunalului de mare
instana, avnd acelai sediu i aceeai competen. Competena material cuprinde
excepional i contraveniile conexe delictelor judecate.
Este alctuit din trei judecori, un preedinte i doi assesori.
Curtea cu jurai este o instan de drept comun n materia faptelor calificate drept
crime, exceptnd crimele facute de minori, militari i minitri.
Ea este fomat din 3 judectori de profesie i 9 jurai. Sunt incompatibili cu
calitatea de jurat: membrii Guvernului, parlamentului, magistraii, membrii prefecturii
funcionrii din poliie i militari active; procedura de alegere fiind tragerea la sori.
Exist i

jurisdicii

penale specializate precum: Tribunalele pentru minori,

Tribunalele militare.
nalta curte de Justiie ca jurisdicie politic este alcatuit din parlamentari,
avnd competen n judecarea crimelor

de nalt trdare fcute de preedintele

Republicii, iar Curtea de Justiie a Republicii format din 15 magistrai judec crimele
i delictele membrilor Guvernului n exercitatea funciilor lor.

2. Asemnri i deosebiri
Revenind la Tribunalele militare , legea francez a dispus n C. Proc. Pen. ca n
timp de pace cauzele cu militari sunt instrumentate i judecate de jurisdiciile de drept
comun, iar acestea din urm, compuse din magistrai specializai n materie militar, au
competena special de a judeca infraciunile comise de militari n exercitiul serviciului
lor.
Corespondene n sistemul romnesc sunt tribunalele militare i tribunalele
militare teritoriale a cror competen este stabilit in art 27, 28 Cod Procedur Penal,
putnd funciona ca prime instane, instanele de apel sau de recurs. La noi, aceste
instane au fiecare statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
Spre deosebire de sistemul judiciar francez, sistemul romnesc, este unitar ca si
organizare ambele avnd insa ca obiectiv asigurarea respectarii dreptului la un proces
5

echitabil si judecarea proceselor in mod impartial si independent. Dreptul procesual


roman are ca personaj principal intotdeauna judecatorul, indiferent ca este vorba despre
o instanta civila , penala, comerciala.
La baza piramidei sistemului romnesc se afl judectoriile , care funcioneaz ca
prime instane . Ele sunt organizate ca instane fr personalitate juridic, prin Legea
304/2004, art 38-40. Competeta material a judectoriilor este prevzut n chiar art. 1
din C. Proc Civil care spune c: Judectoriile judec:
1. n prim instan, toate procesele i cererile, n afar de cele date prin lege n
competena altor instane;
2. plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate
jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege;
3. n orice alte materii date prin lege n competena lor dar si in

Codul e

procedura penal.
Judecatoriile pot avea n organizarea lor secii complete specializate pentru
minori i familie.
Instanta ierarhic superioar este tribunalul, instana cu personalitate juridic,
organizata la nivelul fiecarui judet.
In cadrul tribunalelor funcioneaz secii sau dup caz complete specializate
pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze

de

contencios adminstrativ i fiscal, conflicte de munc si asigurri sociale iar acolo unde
este necesar sectii maritime si fluviale sau marci si inventii sau altele.
In ultimii ani se ncearc infiintarea chiar a tribunalelor specializate, ( n prezent
exista 4 asemenea tribunale) cu personalitate juridica, ce preiau tribunalului cauzele n
domeniul n care se nfiineaz, tinznd oarecum spre modelul francez. Tribunalul romn
este att o prim instan, o instan de apel i o ultim instan n cazurile limitativ
prevazute de lege.
Competena material a tribunalelor este reglementata de dispoziia Art. 2 C. proc.
civila dar i de Codul de proceura penal.
Curtile de apel sunt in numar de 15, sunt persoane juridice distincte, avnd n
circumscriptia fiecreia cteva tribunale judeene i tribunale specializate. n cadrul lor
pot funciona secii sau complete specializate.

Competenta sa materiala este prevazuta n art 3 C. proc. civil, iar n materie


penal art 28 alin 1 C. proc. penal. Ele sunt al treilea grad e jurisdicie , n vreme ce
curile de apel franceze reprezint de regul unica instan de apel , al doilea i totodata
ultimul grad de jurisdicie.
Preedinii Curilor de apel au calitatea de ordonator de credite secundar, au
atribuii de coordonare i control ale administrrii instanei.
Completele de judecat sunt formate dintr-un singur judector la cauzele n prim
instan, doi la judecarea apelului i trei judectori la judecarea recursului indiferent de
tipul instantei unde se judeca.
Principiile fundamentale ale organizarii sale in Frana sunt :exluderea apelului
pentru mici afaceri si faptul ca intotdeauna al doilea grad de jurisdictie este Curtea de
Apel. Ori in dreptul nostru aceasta competenta materiala de a judeca apelul nu apatine
exclusiv Curii, din contra, regula este judecarea recursului de Curtea de Apel romana.
n Frana curile de apel sunt

formate din

judectori de profesie, numii

consilieri. Prim preedintele Curii are atribuii aministrative i jurisdictionale.


Sectiile specializate sunt conduse la randul lor de un preedinte de secie.
Completul de judecata este format din trei consilieri.
Cea mai inalta instanta din cadrul sistemului judiciar francez este Curtea de
Casatie, care are 6 sectii: 5 civile si una penala. Cele civile sun la randul lor specializate
in 3 civile, una cimercial-financiara si una sociala.
Prim presedintele Curtii prezideaza

dezbaterile, are puteri administrative

importante si este presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Fiecare sectie are un


presedinte ce conduce dezbaterile sectiei si repatizeaza cauzele, iar consilierii Curtii sunt
judecatori de profesie. Ea este o instanta de control judiciar , pronuntandu-se asupra
legalitatii hotararilor pronuntate de Curtile de apel i excepional a celor date de tribunale
ca ultim instan, fiind de fapt o jurisdicie de casaie.
Judecatorul instanei supreme face un examen critic cu privire la chestiunile de
drept i nu a celor de fapt. Instana poate da avize asupra interpretrii corecte a unor
dispoziii legale ce creeaz probleme. Decizia data insa nu este obligatorie pentru instanta
ce a solicitat avizul.

n Romnia, nalta Curte de Casaie i Justiie este singura instana suprem, fiind
organizat n 4 sectii: civila si de proprietate intelectula, sectia penala, sectia comerciala
si sectia de contencios administrativ si fiscal.
Conducerea ei se exercita presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere iar
judecarea cauzelor se face de complete formate din 3 judecatori ai aceleiasi sectii, din
complete de 9 judecatori specializati in functie de natura cauzei sau de Sectiile Unite.
In acest ultim caz, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul
judecatorilor in functie, iar decizia e luata cu majoritatea voturilor celor prezenti.

3. Jurisdiciile administrative n Frana.


Consiliul de stat ca instanta suprema administrativa, are o functie executiva si
una jurisdictionala., find format din auditori, maitre de requetes, consilieri de stat si
consilieri de stat in serviciu extraordinar.
Aceasta jurisdictie isi pastreaza

o competenta de fond determinata de lege,

comportandu-se in materie administrativa ca un judecator de casatie , instanta suprema.


Curtile de apel administrative sunt instante inter regionale de drept comun, deciziile
tribunalului administrativ pot fi atacate cu recurs in casatie la Consiliul de Stat.
Tribunalele administrative sunt instante de drept comun

ce desfasoara

activitate cu caracter jurisdictional dar separate de jurisdictiile judiciare.


Ministerul Public francez

vegheaza la respectarea ordinii publice , apararea

interesului social si alicarea corecta a legii. El este organizat pe linga toate jurisdictiile,
existand cate un parchet pe linga fiecare tribunal, condus de un procuror al Republicii. Pe
linga fiecare Curte de Apel exista un Parchet General , si unul pe linga Curtea de Casatie.
Parchetul General de pe linga curtea de apel este condus de un procuror General, avand
in subordine ca magistrati avocati generali si substituti generali.
La Parchetul Curtii de Casatie exista doar avocati generali. Procurorii sunt
organizati ierarhic, subordonati ministrului de Justitie la fel ca in sistemul roman. Mai
mult, si procurorul francez si cel roman au posibilitatea de a promova si exercita actiunea
penala in calitate de parte in proces, iar in procesul civil pot promova sau interveni in
actiuni determinate de lege.
8

Ministerul public roman este

alcatuit din parchete ce functioneaza pe linga

fiecare judecatorie, tribunal, curte de apel sau instanta civila sau militara.Parchetele de
pe linga tribunale si curti de apel au personalitate juridica, fiind structurate in sectii ce
pot fi si ele impartite in servicii si birouri.
Parchetele de pe linga Curti sunt conduse de procurori generale , iar cele de e
linga tribunale de prim procurori Parchetul de pe linga Inalta Curte are sectii servicii si
birouri conduse de procurori sefi, inclusiv pentru combaterea infractiunilo facute de
militari.
Tot aici functioneaza Directia

de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate

Organizata si Terorism cu o activitate reglementata de Legea 508/2004 si Departamentul


national Anticoruptie, ale carui atributii, competenta , structura si organizare

sunt

stabilite in OUG 43/2002. si legea 304/2004.


Consiliul Superior al Magistraturii francez este un organism democratic cu o
functie administartiva de recrutare si numire a judecatorilor si o functie disciplinara.
Omologul sau roman, este definit ca garant a realizarii justitiei, avand o functie
de instanta

de judecata

pentru solutionareacontestatiilor formulate

de magistrati

impotriva hotararilor date de sectiile CSM, dar nu n materie disciplinar.


Cele dou sisteme de drept francez i romn n multe puncte deosebite, au ns i
instituii asemntoare sau chiar identice, lucru justificat i de influenele puternice ale
Franei asupra sistemului nostru juridic i judiciar de-a lungul istoriei.

Cuprins
1. Organizarea instanelor judecatoreti.. 2
2. Asemnri i deosebiri 5
3. Jurisdiciile administrative n Frana 8

Bibliografie:
1.

Ioan Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 2002

2.

Viorel Ciobanu, G Boroi Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck,

Bucuresti 2009

10

3 Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck


Bucuresti 2001
4.Ion Neagu Tratat de procedura penala .Partea generala Ed Universul Juridic
Bucuresti 2008

11