Nursa manager

Managementul unitatilor sanitare consta in studierea proceselor si relatiilor de

management din cadrul unei unitati sanitare, in vederea descoperirii legitatilor si principiilor ce
le guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere care sa
asigure obtinerea si cresterea competitivitatii.Esenta stiintei managementului o reprezinta studiul
relatiilor si proceselor de management.
Procesul de management intr-o unitate sanitara consta in ansamblul fazelor prin care se
determina obiectivele acestuia, resursele si procesele de munca necesare realizarii si executarii
acestora, prin care se integreaza si controleaza munca personalului, folosind un ansamblu de
metode si tehnici in vederea indeplinirii eficiente a ratiunilor ce au determinat infiintarea unitatii
respective.
Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman se pot diviza indoua
categorii principale:procese de executie si procese de management.
Procesele de executie
- din punct de vedere cantitativ se caracterizeaza prin faptul ca forta de munca fie ca actioneaza
asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de munca, fie indirect prin intermediul
unor categorii speciale de mijloace de munca, asigura o serie de servicii corespunzatoare naturii
proceselor de munca implicate si obiectivelor previzionate.
Procesele de management
- se caracterizeaza prin aceea ca o parte din forta de munca actioneaza asupra celeilalte parti, a
majoritatii resurselor umane, in vederea realizarii unei eficiente cat mai ridicate, avand caracter
preponderent multilateral.
Relatiile de management
- pot fi definite ca raporturile ce se stabilesc intre componentiiunei organizatii si intre acestia si
componentii altor sisteme, in procesele previzionarii, coordonarii,antrenarii si control-evaluarii
activitatilor unitatii.
Functiile manangementului
Procesul de management se poate partaja, avand in vedere natura sarcinilor implicate de
desfasurarea lui si modul de realizare, in cinci functii:

-previziune;
-organizare;
-coordonare;
-antrenare;
-control
-evaluare.
1.Previziunea: functia de previziune consta in determinarea principalelor obiective ale unitatii
sanitare precum si resursele si principalele mijloace necesare realizariiacestora. Previziunea are
ca rezultat: prognoze, planuri si programe.
Prognozarea- este procesul in urma caruia se elaboreaza programe.
Planificarea- este regasita in eleborarea strategiilor si politicilor globale si/sau partiale.
Prognozarea- reprezinta detalierea in timp si spatiu a politicilor prin intermediulprogramelor.
2. Organizarea- reprezinta ansamblul proceselor de management prin care se stabilesc
sidelimiteaza procesele de munca fizica, intelectuala si comportamentele acestora (operatii,
lucrari,sarcini etc.) precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca, compartimente
siatribuirea lor personalului, corespunzator anumitor criterii manageriale, economice, tehnice
sisociale, in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul concret al organizarii il
reprezintasubsistemul organizatoric si cel informational.
3. Coordonarea- consta in armonizarea deciziilor si actiunilor subordonatilor si
alesubdiviziunilor organizatorice ale unitatii sanitare pentru realizarea obiectivelor.
Coordonarea imbraca doua forme:
Coordonarea bilaterala- care se deruleaza intre un manager si un subordonat, ceasigura
preintampinarea filtrajului, distorsiunii si obtinerea operativa a feed-back-ului. Principalul
dezavantaj il reprezinta consumul mare de timp, in special din partea managerilor.
Coordonarea multilaterala- ce implica un proces de comunicare concomitenta intreun manager
si mai multi subordonati, folosita pe scara larga in special in cadrul sedintelor.Suportul
coordonarii il reprezinta comunicarea.
Comunicarea reprezinta transmiterea de informatii si perceperea integrala a mesajelor continute.
Comunicarea este elementul dominator al proceselor manageriale. Procesul decomunicare are in
compunerea sa mesajele informationale si canalele de comunicare.Realizarea coordonarii la un

nivel calitativ superior confera activitatilor unitatii sanitarerespective, o pronuntata suplete,

flexibilitate, adaptabilitate si creativitate.
4. Antrenarea- cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care personalul unitatii sanitare este
determinat sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate, pe baza luarii in
considerare a factorilor care il motiveaza.
Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea satisfacerii necesitatilor si
intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite.
Motivarea- presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale si morale spiritual cu
rezultatele obtinute de catre personalul unitatii sanitare din realizarea obiectivelor.
Motivarea pozitiva- se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului, ca urmare a realizarii
sarcinilor atribuite, in conditiile in care nivelul sarcinilor obligatorii de realizat esteaccesibil
majoritatii executantilor.
Motivarea negativa- se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor daca nu
realizeaza intocmai obicetivele si sarcinile repartizate, al caror nivel este foarte ridicat,inaccesibil
in conditiile date unei parti apreciabile a executantilor.
Exercitarea functiilor si relatiilor de management la nivelul unei unitati sanitare serealizeaza prin
sistemul de management.
Subsistemul decisional consta in ansamblul deciziilor adoptate si aplicate in unitatea sanitara.
Componenta esentiala a sistemului decizional o reprezinta decizia de conducere sau de
management prin care desemnam cursul de actiune ales in vederea indeplinirii unui obiectiv,ce
are implicatii directe asupra a cel putin unei alte persoane, influentand-i comportamentul si
actiunile.
Subsistemul informational cuprinde totalitatea datelor, informatiilor, circuitelor
informationale, fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor
existente, care au ca scop asigurarea suportului informational necesar previzionarii si
indepliniriiobiectivelor.Orice sistem informational indeplineste urmatoarele functii: decizionara,
operationala si dedocumentare.
SISTEMUL DE MANAGEMENT-al unei unitati sanitare poate fi definit ca
ansamblulelementelor cu caracter decizional, organizatoric, informational, motivational etc din
cadrul unitatiisanitare, prin intermediul careia se exercita ansamblul proceselor si relatiilor de
management, invederea obtinerii unei eficacitati si eficiente cat mai mari.
Sistemul de management
cuprinde mai multe componente si anume:

-subsistemul metodologic;
-subsistemul decizional;
-subsistemul informational;
-subsistemul organizatoric.
Sistemul metodologic- asigura suportul logistic, metodologic pentruexercitarea proceselor si
relatiilor de management si dezvolta potentialul personalului managerialsi de executie din cadrul
unitatii sanitare.
Sistemul organizatoric-al unei unitati sanitare consta in ansamblul elementelor denatura
organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca in vederearealizarii
obiectivelor previzionate.
In cadrul sistemului organizatoric al unei unitati sanitare sunt reunite cele doua
categoriiprincipale de organizare si anume: organizarea formala si organizarea informala.
Organizarea formala: cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din cadrul unei
unitatisanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si
functionare,organigrama, descrieri de functii si posturi si alte documente organizatorice.
Organizarea informala: rezida in totalitatea elementelor si interactiunilor umane cu caracter
organizatoric care se manifesta spontan intre componentii unitatilor sanitare.
Decizia constituie un element esential al managementuluiu find considerata de o serie de autori,
instrumental specific de exprimare cel mai important.
Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
Decizia manageriala poate fi definita ca acea decizie cu urmari nemijlocite asupradeciziilor,
actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte persoane.
Decizia manageriala implica cel putin doua persoane: managerul si una sau mai multepersoane
care pot fi executanti sau cadre de conducere care participa la aplicarea deciziei. Are influente
directe la nivelul grupului, neafectand numai starea, comportamentele, actiunile sirezultatele
unui singur individ.
Decizia manageriala imbraca doua forme:
-act decizional si proces decizional
Actul decisional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand situatia
respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate sunt bine cunoscute de decident, nemafiind

necesara culegerea de informatii si analiza acestora. La baza actelor decizionale se afla

experienta si abilitatea managerilor.
Procesul decisional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se pregateste,adopta,
aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cheie ale situatiei decizionale sunt
decidentul si mediul ambiant decizional.
Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care, in
virtuteaobiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia.
Mediul ambiant decisional consta in ansamblul elementelor endogene si exogene unitatii sanitare
respective, care alcatuiesc situatia decizionala. Factorii primari ai deciziei prezinta evolutii
complexe si accelerate, generand o multitidine de situatii decizionale.
O componenta foarte importanta a resurselor umane dintr-o organizatie o reprezinta managerii.
Acestia exercita permanent functii de previziune, organizare, coordonare, antrenare si evaluare,
referitoare la procesele de munca exercitate de subordonatii lor. Materia prima amanagerilor o
reprezinta potentialul subordonatilor si propirul lor statut de a conduce. Managerii trebuie sa
posede o serie de calitati, cunostinte si aptitudini.
Un manager bun trebuie sa fie:
-sanatos fizic si psihic;
-rezistent la efort intelectual prelungit si la stres;
-energic si perseverent, capabil sa-si asume initiative si sa le duca la bun sfarsit;
-hotarat;
-responsabil;
-vizionar;
-altruist;
-loial;
-competent;
-inteligent, cult, deschis catre nou;
-capabil sa comunice cu cei din jurul sau si sa stabileasca contacte in folosul organizatiei.
Intuitia, talentul organizatoric, capacitatea de decizie, de a mentine relatii umane bune, de
perfectionare continua, asociate cu pregatirea teoretica si practica, experienta manageriala, ii vor

conferi managerului acele calitati necesare pentru a deveni performant.Capacitatea managerului

de a conduce in echipa implica o stransa colaborare cu subordonatii si folosirea pe scara larga a
consultarii personalului, si a luarii deciziilor in grup.Exista o serie de factori care determina tipul
si stilul managerial si anume: tipul sistemului managerial al oragnizatiei:
-personalitatea managerilor;
-potentialul si personalitatea subalternilor;
-natura proceselor de munca implicate;
-intensitatea influentei organizatiei sindicale etc.
Tipul de manager reprezinta ansamblul caracteristicilor principale referitoare la calitatile,
cunostintele si aptitudinile proprii unei categorii de cadre de conducere, ce le confera,aceeasi
abordare in ce priveste aspectele de baza ale proceselor si relatiilor manageriale, ale
comportamentului managerial, deosebite de ale altor manageri.In literatura de specialitate tipurile
de manageri variaza de la un specialist la altul in functie de criteriile specifice ce au stat la baza
delimitarii lor.
Potrivit abordarii bidimensionale(Blake si Montan) bazata pe de o parte pe interesul pentru
obiective si rezulatte si interesul pentru oameni si problemele lor sociale, abordeaza cinci tipuri
si stiluri manageriale.
1. Managerul populist
este caracterizat prin:
- lipsa unui management strategic;
- acorda prioritate rezolvarii unor pretentii salariale;
- tergiverseaza disponibilizarile de personal, chiar daca situatia concreta aorganizatiei o impune;
- apeleaza la imprumuturi mari pentru salarii, care conduc la incalcarea corelatiilor dintre
indicatorii economici (productivitate, salariu mediu etc.).
2. Managerul atutoritar:
- acorda atentia deosebita problemelor restructurarii;
- detine o bogata experienta anterioara si o personalitate solida;
- este foarte competent profesional;
- da dovada de seriozitate fata de salariati, corectitudine, severitate, exigenta;- prezinta dezinteres
pentru problemele sociale;

- apeleaza la disponibilizarea personalului in somaj, atunci cand situatia impuneacest lucru;urmareste maximizarea profitului;
- este dispus sa-si dea demisia daca nu-si poate exercita stilul managerial.
3. Managerul incompetent:
- nemultumeste pe toata lumea;
- este lipsit de initiativa si curaj in asumarea unor riscuri;
- este coruptibil;
- se caracterizeaza prin absenta unei strategii realiste.
4. Managerul participativ reformist:
- are capacitate mare de antrenare;
- disponibilitate pentru comunicare;
- spirit inovator, creator;
- curaj in asumarea riscurilor;
- flexibilitate in situatii de criza sau conflict de muncal
- strategii clare.
5. Managerul conciliator:
- abordeaza strategii de supravietuire si o conducere abila, de pe o zi pe alta;
- prezinta abilitate in situatiile conflictuale, face concesii in relatiile cu sindicatele,dupa care este
mai dur cu acestia;
- are tendinta spre manipularea sindicatelor.
Abordarea tridimensionala (W.Reddin) are in vedere trei caractersitci ale valorii unuimanager:
-preocuarea pentru sarcini;
-preocuparea pentru contracte umane;
-preocuparea pentru randament.
Tipurile de manager si stilurile de management rezultate sunt: negativ,birocrat, altruist, promotor,
autocrat cu bunavointa, oscilant, realizator.Fiecarui tip de manager ii corespunde un stil

managerial , care reprezinta manifestarea calitatilor, cunostintelor si aptitudinilor personalului

managerial in relatiile su subordonatii, sefii si colegii.
Stilurilor manageriale le corespund stiluri de leadership, ce au in vedere in special dimensiunea
umana in conditiile unei puternice implicari a grupului.