Sunteți pe pagina 1din 4

VIATA E VIS

PEDRO CALDEON DE LA BARCA


Considerata capodopera lui Calderon, Viata e vis dezbate tema
raportului dintre libertate si predestinare. Concluzia dramei este ca viata,
cu ambitiile ei inutile, poate fi efemera si inselatoare ca si visul. Omul nu
este predestinat , ci, din contra, are libertatea optiunii si actiunii, iar
ghidat de ratiune, el isi poate domina instinctele si isi poate gasi drumul
spre adevar. Actiunea dramei este urmatoarea: un oracol i-a prezis regelui
Basilio al Poloniei ca nasterea fiului sau va provoca moartea mamei si ca,
odata ce va deveni rege, acest fiu va fi un tiran. Regele Basilio incearca sa
inlature implinirea profetiilor si-l inchide pe fiul sau, printul Segismundo, in
turnul unui castel situat intr-o regiune muntoasa, sub ingrijirea lui Clotaldo.
Cuprins de remuscari, regele il aduce la curte pe Segismundo, care era
adormit cu ajutorul unui narcotic. Trezindu-se in palatul somptuos, printul
isi manifesta cruzimea prevestita. Basilio, realizand cat de periculos ar fi pe
tronul regal un principe atat de despotic si de violent, il trimite la
inchisoare. Segismundo, trezindu-se, crede ca a visat si regreta ca i s-a
spulberat visul. Dar poporul se rascoala in sprijinul lui Segismundo, pe care
il considera mostenitor legitim, si acesta este adus la tron. Segismundo isi
iarta tatal, dupa ce isi infrange un prim impuls de razbunare, si isi schimba
complel firea, hotarat sa devina un rege marinimos, pentru ca iluzia vietii sa
nu se mai spulbere de aceasta data.
Dar pn ce-ai s-l vezi,
dormind te vei ntoarce-n turn, s crezi
c tot ce-ai fost i-ai zis,
dei aievea, s-a-ntmplat n vis.
Personajele sunt interiorizate, sunt aduse in prim plan reflecii asupra
efemeritatea existenei umane: en esta vida todo es verdad y todo es
mentira. Avem o adevrat confuzie ntre lumea real i cea oniric. De
fapt, care este realitatea palpabil: viaa sau visul? Iat una din ntrebrile
la care ncearc s rspund pe tot parcursul piesei, prinul Segismundo,
tnr contiin frmntat de mari ntrebri la care numai experiena
cunoate rspunsul. Segismundo este chinuit de problema vieii ca vis. Care
dintre ipostaze este real: cea a unui biet prizonier cu libertatea nctuat
sau cea de prin- despot cu prea mult libertate i putere de decizie asupra
vieii celorlali? Visul lui Segismundo capt consistena realitii, iar
realitatea are caracter oniric. Discursul oniric desfiineaz logica obinuit

i face posibil reversibilitatea timpului i spaiului. ntruct viaa poate fi


efemer i neltoare ca i visul, noi oamenii, avem datoria ca prin
manifestrile noastre s-i dm substan i statornicie. Mesajul piesei este
un mesaj de optimism i eliberare.

ce e viaa? un delir.
ce e viaa? un comar,
o nluc, nor fugar,
i-i mrunt supremul bine,
cci un vis e viaa-n sine,
iar visul, vis e doar. (p.88)
aceasta e concluzia celei mai celebre piese - viaa e vis - a
dramaturgului baroc spaniol don pedro caldern de la barca.

Despre ce e vorba?
n polonia, regele basilio, speriat c studiul crilor i arat c urmaul
lui va fi un tiran, l nchide pe copil ntr-un turn, pe via. ns, dup ani, se
rzgndete i, nainte de a preda tronul unor nepoi din moscova, l
adoarme apoi l aduce la palat ca prin. evident, rod al educaiei animalice i
al dorinei de rzbunare, tnrul npstuit, segismundo, ncepe s comit
crime:
iar de vreme ce-un printe,
cu asprimi att de grele
i att de sterp de mil,
m nstrineaz-orbete,
ca pe-o fiar-apoi m crete
sau ca pe-un monstru-n sil
i s mai i mor se roag,
ce nsemntate are
c nu-mi d o-mbriare
cnd fiina-mi fur-ntreag? (p.61)
ceea ce-l determin pe rege, convins de implacabilitatea sorii, s-l
duc napoi, adormit.
astfel c tnrul va crede c ziua sa ca prin n-a fost dect un vis i cuget,
asemenea lui hamlet, la rosturile vieii.
drept e: dec s-nbuim
fiara-n noi, turbata vrere,
ura, setea de putere,

de-o mai fi n vis s fim,


i-o s fim, cci vieuim
pe-un trm att de rar
c un vis ni-i traiul doar,
i deprinderea m-nva
c-i viseaz-ntreaga via
omul, pn treaz e iar. (p.87)
culmea este c segismund se nelepete. dac n 1001 de nopi, o
astfel de experien nnebunete, aici e invers. cci nemulumirea poporului
s fie condus de moscovii nate rzboi civil iar segismond iese nvingtor.
dar el nu mai pedepsete, ci iart.
c visez i vreau doar bine
s mai fac, cci de prisos
binele nu-i nici n vise. (p.97)
putem spune c segismond s-a trezit i nu mai vrea s se supun
viselor, c ncearc ceva nou, c iese din soart. face un fel de experiment.
spre deosebire de hamlet, care, scrbit de via, vrea s moar, segismund
e deschis la trirea clipei:
de-i aa i dac scris e
s vedem cum se destram
maiestate i putere,
mreie, glorii, fal,
s-nvm mcar s prindem
clipa ce ne e lsat,
cci doar ea ne d plcerea
care-n vise ne desfat. (p.116)
... totu-n
fericirea omeneasc
piere ca-tr-un vis la urm,
i de-aceea clipa de-astzi
vreau s-o folosesc, ct ine,
implornd iertarea voastr
pentru ce-am greit, cci lesne
cei cu suflet nobil iart. (p.128)
acestea sunt cuvintele care ncheie frumoasa pies, lsndu-ne
n efemeritate: dac totul e vis, n trezie clipa trece, ce facem ca ceva s
rmn? binele, rspunde moral caldern, binele pe care visele nu-l au,
binele nsemnnd a cere i a da iertare. a regla lucrurile - cci mai sunt,
desigur, i alte personaje - i chiar a le pedepsi (ca trdarea: cine a trdat o

dat, va trda i a doua oar). nseamn justeea. evident c i aceasta e


relativ...
iat-ne deci n plin relativism existenialist, n secolul 17 al spaniei.