TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze o pompa centrifuga monoetajata in simplu flux

cu turatia constanta avand urmatorii parametrii de baza;

-debitul nominal:

Q o =0.0153 m 3 /s

-sarcina sau inaltimea de pompare:

H o =30 m

-abaterea randamentuli:

o =0.03

CUPRINS

1.Memoriu justificativ

pag. 5

1.1.Consideratii generale asupra fabricarii turbopompelor

pentru alimentari cu apa

pag.5

1.1. Scopul studiilor si cercetarilor

pag.6

2.PROBLEME ACTUALE SI DE PERSPECTIVA PRIVIND

FABRICAREA POMPELOR CENTRIFUGE

pag.7

2.1. Scopul studiului si cercetarilor

pag.7

2.2. Realizari actuale si de perspective

pag.8

2.2.1. Studii estimative asupra performantei rotorilor de

pompa centrifuga cu muchiile paletelor strunjite prin metoda suprafetelor singulare

pag.16

3. STUDIUL SI FUNCTIONAREA POMPELOR CENTRIFUGE pag.20

3.1. Elementele componente si principiul de functionare

pag.20

3.2. Parametrii functionali ai pompelor

pag.23

3.3. Influienta unghiului paletei la iesirea din rotor

pag.30

3.4.Clasificarea pompelor

pag.34

3.5. Pierderi si randamen te la pompe centrifuge

pag.37

3.6. Determinarea teoretica a curbei caracteristice H(Q)

pentru o pompa centrifuga la o turatie constanta

4. CALCULUL HIDRODINAMIC AL ROTORULUI

pag.41

pag.47

4.1. Studiul curgerii fluidului fara frecare prin rotor cu un

numar infinit de palete

pag.47

4.2. Elemente constructive pentru definirea geometriei ro rotorului turbopompelor

pag.50

4.2.1. Intrarea in rotor

pag.51

4.2.2. Iesirea din rotor

pag.53

4.3. Determinarea numarului de palete rotorice

pag.54

4.4. Coeficientii caracteristici pentru studiul si utilizarea

pompelor

pag.55

4.4.1. Coeficientii lui Rateau

pag.56

4.4.2. Coeficientii de viteza

pag.58

4.4.3. Consante de trasaj

pag.59

4.5. Relatii intre marimile, functiile si coeficientii caract eristici pentru studiul si utilizarea T.M.H.
4.5.1. Rapiditatea rotorului si coeficientii lui Rateau

pag.60
pag.60

4.5.2. Relatii intre coeficientii caracteristici, randamen tului intern si gradul de reactie al rot orului

pag.64

4.6. Stabilirea tipodimensiunii de turbopompa conditii date

pag.68

4.7. Determinarea principalelor marimi caracteristici

pentru geometria rotorului in conditii date

pag.74

5. STATORUL SI CAMERA SPIRALA A POMPELOR

CENTRIFUGE

pag.77

5.1. Statorul pompelor centrifuge

pag.78

5.2. Camera spirala a pompelor centri fuge

pag.82

6. CALCULUL EFECTIV AL POMPEI

pag.88

7. CALCULUL TEHNICO-ECONOMOIC

pag.112

8. PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE MECA NICA PENTRU REPERUL ARBORELE ROTORULUI

pag.118

8.1. Date initiale necesare proiectarii procesului tehnogic

pag.118

8.2. Stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare mecanica

pag.119

8.3. Calculul regimului de aschiere

pag.122

8.4. Calculul normei de timp

pag.130

9. PROBLEME DE MONTAJ, EXPLOATARE SI

PROTECTIA MUNCII

pag.133

9.1. Montajul agregatelor si conductelor

pag.134

9.1.1. Actiuni prematoare montajului

pag.134

9.1.2. Probleme de montaj ale pompei

pag.138

9.1.3. Montarea conductelor in zona agregatelor de

pompare

pag.139

9.2. Exploatarea agregatelor

pag.139

9.2.1. Probleme de exploatare a aparatelor

9.3. Instructiuni de protectia muncii specifice pompelor

BIBLIOGRAFIE

pag.140
pag.143

1.MEMORIU JUSTIFICATIV

1.1. Consideratii generale asupra turbopompelor pentru alimentari

cu apa

Instalatiile de pompare se folosesc pentru a furniza energia hidraulica

necesare folosintei servite, cu anumiti parametri (Q,H), corespunzatori cerintelor
acesteia, in conditii de eficienta economica, deci cu randamente cat mai ridicate .si
specifice cat mai reduse. Stransa legatura dintre caracteristicile functionale ale
turbomaginilor si geometria acestora face ca respectivele cerinte ale folosintei
servite sa asigurate in cele mai bune conditii prin utilizarea unui tip precizat de
turbopompa,

ale

carei

caracteristici

geometrice

principale

corespund

caracteristicilor functionale pe care sa le realizeze.

Cei mai importanti parametri ai pompelor considerati in prezent sunt:
costul efectiv si economia de energie, cei doi mergand mana in mana din cauza
pretului ridicat al energiei. Toate cercetarile actuale urmaresc sa imbunatatesca
durata de ionare a reperelor pompei, in particular, proiectarea si executarea unor
pompe pentru folosirea in medii corozive. In urmatorii douazeci de ani o mare
atentie se vor da pompelor centrifuge, urmarindu-se cregterea puterii, vitezei,
presiunii temperaturii, concomitent cu aparitia materialelor si modelelor noi cu
desavargire. Obtinerea presiunii inalte este legata de cresterea vitezei de antrenare a
rotorului pompei prin introducerea motorului electric bipolar.
Introducerea motorului electric bipolar va determina crestrea turatiei de
sincronism de la valorile de 3550 si 2950, la 4000 rot/min. O crestere a vitezei de
sincronism a motorului putea obtine prin modificarea frecventei.

1.2.Scopul studiului si cercetarii

Problemele practice actuale carora se urmareste a li se da o rezolvare

rationala sunt:
- modernizarea sistemului pentru a face fata cererilor;
- optimizarea energico-economica a functionarii in conditii de calitate
si fiabilitate date;
- prevenirea avariilor;
- aprecierea starii retelelor pe baza datelor statistice de exploatare.
Sporirea eficientei statiei de pompare presupune cresterea capacitatii de
transport in conditiile complicate a echilibrului functionarii si necesitatii analizelor
deciziilor in timp real.
Optimizarea functionala si energetica a sistemului de alimentare cu apa
mareste stabilirea structurii necesare a retelei si a sistemului de pompare capabile
sa asigure orice debit solicitat de consummator, in limitele capacitatii instalate a
sistemului, in cele mai defavorizate puncte servite in retea, in conditiile reducerii la
strictul necesar a consumului de energie pentru pompare.
Experienta acumulata in proiectare si exploatarea statiilor de pompare si
posibilitatea utilizarii tehnicii moderne de calcul electronic, permit imbunatatirea
metodelor de optimizare energo-economica a liniilor de refulare, astfel incat sa se ia
in considerare si aspectele neglijate de modelele intalnite current in literature de
specialitate:

- posibilitatea ca refularea statiei de pampare sa se realizeze prin mai

multe conducte fortate;
- varietatea pronuntata a regimurilor de exploatare;
- influienta variatiei debitului asupra coeficientului prierderilor de
sarcina distribuite;
- importanta factorului timp in aprecierea eficientei economice a
investitiilor

2.PROBLEME ACTUALE SI DE PERSPECTIVA PRIVIND

FABRICAREA POMPELOR CENTRIFUGE

1.2. Scopul studiului si cercetarii

Problemele practice actuale carora se urmareste a li se da o rezolvare

rationala sunt:
- modernizarea sistemului pentru a face fata cerintelor actuale si de
perspective;
- optimizarea energo-economica a functionarii in conditii de calitate
si fiabilitate date;
- prevederea avariilor;
- aprecierea starii retelelor pe baza datelor statistice de exploatare.

Sporirea eficientei statiei de pompare presupune cresterea capacitatii de

transport in conditii complicate a echilibrului functionarii si necesitatii analizei in
timp real.
Optimizarea functionala si energetica a sistemului de alimentare cu apa
mareste stabilirea structurii necesare a retelei si a sistemului de pompare capabile
sa asigure orice debit solicitat de consumatori, in limitele capacitatii instalate a
sistemului, in cele mai defavorizate puncte servite in retea, in conditiile reducerii la
strictul necesar a consumului de energie pentru pompare.
Experienta acumulata in proiectare si exploatarea statiilor de pompare si
posibilitatea utilizarii tehnicii moderne de calcul electronic, permit inbunatatirea
metodelor de optimizare energo-economica a liniilor de refulare, astfel incat sa se ia
in considerare si aspectele neglijate de modelele intalnite current in literature de
specialitate:
- posibilitatea ca refularea statiei de pompare sa se realizeze prin mai
multe conducte fortate;
- influienta variatiei debitului asupra coeficientului prierderilor de
sarcina distribuite;
- importanta factorului timp in aprecierea eficientei economice a
investitiilor

2.2. Realizari actuale si de perspective

Studiile teoretice i cercetrile experimentale efectuate pn n prezent

pun n eviden preocuparea deosebit pentru fenomenele pulsatorii care iau
natere n pomp i care pot genera apariia i meninerea fenomenului de cavitate.
La miscarea lichidelor sunt intalnite situatii cand viteza v, respective
inaltimea cinetica, cresc foarte mult.
Analizand ecuatia lui Bernoulli, scisa sub forma:

v2
const.
2 g

se constata ca atunci cand inaltimea cinetica creste, presiunea va trebui sa scada

pentru ca suma celor doi termini sa ramana constanta. Scazand presiunea, masa de
lichid elibereaza o cantitate din gazelle dizolvate in masa sa.
La scaderea presiunii sub valoarea de vaporizare, poate avea loc si o
evaporare partiala din masa de lichid in miscare. Gazele eliberate si vaporii de licid
formeaza o bula care este antrenata de lichid in zone unde presiunea este mare. In
aceste conditii va avea loc un process invers de absorbtie condensate, care are loc de
la exteriorul bulei spe interiorul acesteia, se zice ca bula se surpa. Particulele de
lichid rezultate din condensare ce umplu golul ocupat de vapori se apropie de
centrul bulei cu o viteza foarte mare. In momentul cand se termina, particulele cu
viteza mare sunt oprite brusc, producaddu-se un soc hidraulic local, energia cinetica
a particulelor transformandu-se in energie elastica de deformatie. Deformatiile
lichidului fiind mici rezulta o crestere foarte mare a presiunii. Dupa unda de

10

presiune se creeaza o depresine. Acest process de vaporizare, condensare, insotit de

socuri, poarta numele de cavitatie.
Pe baza experimentala s-a stabilit ca distrugerea prin cavitatie are loc
pe mai multe directii si anume:
- actiune mecanica;
- actiune chimica;
- actiune electrochimica;
- actiune termodinamica.
In afara proiectarii judicioase, executia are deasemeni o importanta
deosebita pentru indepartarea pericolului cavitatiei. Este important de stiut ca o
masina bine proiectata si executata, poate sa lucrexe in regim de cavitatie daca in
reteaua in care lucreaza nu sunt asigurate conditiile unei functionari normale ( in
cazul nostru, conducte prea lungi de aspiratie, de diameter mici sau cu numeroase
rezistente locale, reglajul prin strapungere pe aspiratie, etc ).
Unul din procedeele de reglare permanent a pompelor centrifuge l
constituie i strunjirea rotorilor. Au fost fcute cercetri experimentale n vederea
cunoaterii modificrilor introduse de strunjirea rotorilor pompelor centrifuge
asupra parametrilor funcionali.
n viitor se vor ntreprinde cercetri n vederea clarificrii modului de
stabilire a echilibrului dinamic ntre procesul de degajare a aerului din soluii i cel
de eliminare a acestuia n momentul amorsrii conductelor de refulare al staiilor de
pompare prin debuonri ifonate, respectiv pentru clasificarea valorilor

11

coeficientului de debit (m) necesar pentru calcularea debitului de amorsare al

acestora.
Din punct de vedere hidraulic se urmrete proiectarea paletelor
rotoarelor pompelor centrifuge care s previn apariia cavitaiei i eliminarea
vibraiilor hidraulice rezultate din interaciunea dintre rotor i conducta de
refulare. Dezvoltarea viitoare va fi axat pe proiectarea rotoarelor care vor
soluiona aceste probleme hidraulice.
n sistemul de evi, inclusiv pompa centrifug, exist fenomenul de
pu1saie a presiunilor. Pompa centrifug prezint dou caracteristici: generarea
pulsaiilor i propagarea undelor. Ultima este descris de o matrice de transfer.
Forma acestor caracteristici este obinut experimental. Sursa de oscilaie la pompa
centrifug este pulsaia sarcinii pompei. Experienele fcute clarific faptul c
intensitatea sursei de pulsaii este independent de sistemul de evi, dar
amplitudinea se pstreaz aproape constant la turaia constant a rotorului
pompei. Distribuia presiunilor n pomp - sistemul de conducte se poate explica
clar, bazndu-se pe generarea i propagarea fenomenului undei de presiune ntr-un
sistem simplu de conducte n locul pompei.
Efectul asupra pompei centrifuge a oscilaiilor de presiune este
generat de sistemul de conducte a crui frecven este frecvena proprie a paletei

f ZN determinat de numrul de palete Z i de viteza de rotaie N a rotorului.

Pulsaia presiunilor devine cauza vibraiilor i a zgomotului n sistemul de conducte,
iar pompa are tendina s genereze pulsaii. n interiorul pompei centrifuge, prin

12

trecerea fluidului prin canal, pulsaiile sunt propagate ntre intrarea i ieirea din
pomp.
Relaia dintre configuraia pompei centrifuge i mrimea pulsaiilor
presiunii n sistemul de conducte a fost investigat de Simpson, Suyuki, Ugai,
Matsumura i Nakata. n aceste lucrri autorii compar rezultatele msurrii
pulsaiilor la intrarea n conducta de refulare, dar ei nu au elucidat problema
caracteristicii pulsaiei proprii a pompei.
Ohaski a obinut caracteristica dinamic a pompei centrifuge n raport
cu interferena dintre variaia curgerii (micarea turbulent) i rotor.
Anderson i alii determin experimental relaia variaiei de presiune
referitoare la variaia curgerii (micrii turbulente) n pompa centrifug.
Wylie i Streeter au descris, cu ajutorul unei matrici de transfer relaia
dintre variaia presiunii i micarea turbulent n seciunea de intrare n pompa
centrifug.
Studiile ndreptate spre obinerea experimental a relaiei matricei de
transfer n raport cu instabilitatea fenomenului de cavitate a pompei centrifuge a
fost fcut de Ng. and Brenner, Stirnemann i Eberl.
Toate aceste studii referitoare la frecvena inferioar

f ZN i la

caracteristicile de pulsaie care pot fi generate ntr-o pomp nu sunt definite clar.
Studiile care se refer la frecvena f ZN aparin lui Sano, Desmed i Barrand. Dei
Sano introduce noiunea de diametru echivalent i lungimea echivalent a conductei
pentru o pomp centrifug i elaboreaz o metod de evitare a rezonanei fluidului

13

n reea, pompa nu poate fi privit ca o conduct circular dac frecvena devine

mare.
Desmed i Barrand, analiznd fenomenul de generare a fenomenului
de pulsaie ntr-o pomp centrifug, trateaz separat cele dou caracteristici:
caracteristica generrii pulsaiilor i caracteristica vitezelor de propagare a
pulsaiilor.
n lucrare se admite faptul c aceste caracteristici de pulsaie pentru o
pomp centrifug pot fi mprite n: caracteristici de generare a pulsaiilor i
caracteristici de propagare a pulsaii lor. Folosind pomp centrifug s-au obinut
cele dou caracteristici separat.
Distribuia oscilaiei presiunii generate de pompa centrifug a fost
msurat prin determinarea amplitudinii i frecvenei oscilaiei paletei. Rolul
pompei centrifuge n generarea i propagarea pulsaiilor de presiune a putut fi
demonstrate prin compararea valorilor obinute pe cale experimental cu cele
teoretice, calculate pe baza valorilor caracteristice.
Folosind pe standul de ncercri n locul pompei centrifuge o singur
conduct, s-a putut calcula distribuia de presiuni i s-a examinat fenomenul de
pulsaie n mai multe detalii.
n calculul matematic se folosesc mai multe simboluri:

l-lungimea conductei;
d-diametrul conductei;
A-aria seciunii conductei;

14

a-viteza de propagare a undei de presiune prin fluid;

-densitatea fluidului;
f-frecvena pulsaiei;
=2f/a-constanta fazei;
Z-numrul de palete;
N- turaia de antrenare;

f ZN -frecvena oscilaiei paletei;

D2-diametrul exterior al rotorului;
B2- limea rotorului n seciunea de ieire;
u2- viteza tangenial periferic a rotorului;
P- presiunea pentru fiecare frecven mprit la a 2 ;
Q-debitul pentru fiecare frecven mprit la AS ;
h-sarcina generat de pomp pentru fiecare frecven mprit la a 2 ;
q- debitul generat de pomp pentru fiecare frecven mprit prin aAS ;
P*- presiunea pentru fiecare frecven mprit prin u2 ;
2

Q*- debitul pentru fiecare frecven mprit prin D2 B2u2 ;

h*- sarcin generat de pomp pentru fiecare frecven mprit prin u2 ;
2

[ZP]-matricea de transfer a fluidului din pomp;

Pi- presiunea n seciunea de intrare n pomp;
P0- presiunea n seciunea de ieire din pomp.
Aceast pomp model are mai puine oscilaii propagate prin fluid
ntre seciunea sa de intrare i de ieire dect o pomp real. Este un mecanism de

15

generare i pstrare constant a amplitudinii oscilaiilor debitului, indiferent de

configuraia conductei. Pe de alt parte, n cazul pompei centrifuge, debitul curs
prin rotor prin canalele interpaletare, mpreun cu micarea de rotaie a rotorului
determin oscilaii ale presiunii ntre seciunea de intrare i de ieire din pomp, la
care se adaug variaia sarcinii totale a pompei, variaie ce genereaz i ea de
asemenea pulsaii n pomp.
Datorit faptului c oscilaia presiunii generat n pomp este
cauzat de oscilaia debitului prin rotor, configuraia pompei n cele din urm
determin forma oscilaiei i amplitudinea sa, n timp ce, configuraia conductei
influeneaz ntr-o msur relativ mic amplitudinea i faza oscilaiei presiunii.
Oscilaiile debitului i a sarcinii totale, ca parte a pulsaiilor pompei
sunt relativ mici n interiorul unei pompe centrifuge, iar modificarea densitii
fluidului de lucru este de asemenea mic. Prin urmare, au fost acceptate cele dou
caracteristici de pulsaie: caracteristica de pulsaie a debitului i caracteristica de
pulsaie a presiunii, ambele fiind determinate din punct de vedere matematic printro combinaie liniar, de forma .
Deoarece nu este normal ca rotorul pompei s creasc sau s
descreasc volumul lichidului din pomp, oscilaiile debitului generate de pomp
sunt considerate ca fiind produse numai de compresibilitatea fluidului ntre sursa de
pulsaii i refulare.
Caracteristica de pulsaie a debitului este reprezentat de
urmtoarea matrice de transfer:

q(

ZPb3
)h
ZPb1

16

n care:

ZPb3
A
j ( d )tgl d 0
ZPb1
As

iar:

Ad- seciunea conductei de aspiraie;

As- seciunea conductei de refulare;
ld0- lungimea conductei de aspiraie.
Va rezulta pentru caracteristica de pulsaie a debitului urmtoarea
relaie matematic:

q j(

Ad
2f
)tg (
)l d 0 h
As
a

2.2.1. Studii estimative asupra performanei rotorilor de pomp centrifug cu

muchiile paletelor strunjite prin metoda suprafeelor singulare

Metoda suprafeelor singulare aplicat curgerii prin interiorul unui

rotor de pomp centrifug, combinat cu o pomp integral pentru stratul limit,
pot explica mecanismul modificrii performanelor rotorului pompei centrifuge
cauzate de strunjirea marginii paletei rotorului pompei.
Strunjirea muchiei paletei rotorului centrifug influeneaz direct
aspectul curgerii prin rotor, determinnd o descretere a debitului relativ de fluid,

17

precum i descreterea componentei radiale a vitezei absolute. S-a constatat c

strunjirea

muchiei

paletei

rotorului

centrifug

determin

deteriorarea

performanelor pompei.
Profesorii Akinori Furukawa, Ci-ChangCheng i Jasua Takamatsu
de la Universitatea Kyushu Japonia, au pus la punct un stand pentru testarea
rotorilor unor pompe centrifuge, la care s-au strunjit muchiile exterioare ale
paletelor rotorilor.
n figura 1.a este desenat rotorul original nainte de strunjire, iar n
figura 1.b este desenat rotorul avnd marginile muchiilor paletei strunjite.

Rotorul pompei centrifuge are ase palete, iar limea b a paletei

este constant; unghiul constructiv 1 de intrare n rotor este de 12 i de ieire 2 ,
de 25. Unghiul sub care se face strunjirea paletei n seciunea de ieire din palet
este s pentru intradosul paletei i p , pentru extradosul paletei centrifuge, iar
limea tieturii msurate pe circumferina cercului corespunztor diametrului

18

exterior al rotorului este e s pentru intradosul paletei i e p pentru extradosul

paletei.
Cu (1) s-a notat distana msurat pe circumferina cercului
corespunztor diametrului de ieire din rotor, ntre cele dou palete consecutive.
Metoda analizei bidimensionale a suprafeelor singulare este
folosit ntruct depresiunea n direcia axial este mai mic n curgerea
bidimensional radical prin rotor, unde singularitile suprafeei nseamn
vrtejuri ce sunt distribuite pe marginea suprafeei paletei, modificate de variaia de
densitate a stratului limit.
Calculele efectuate arat c rezultatele sunt uor influenate de
numrul N de vrtejuri ce iau natere pe suprafaa de ieire din palet, fapt artat
n figura 2 n care este ilustrat distribuia circular a coeficientului de sarcin
static n seciunea aval de rotor.

Fig. 2

19

n figura 3 este dat distribuia sarcinii statice n lungul

parametrului la rotorul strunjit.

Fig.3
Schimbarea provocat de curgerea fluidului prin interiorul
rotorului centrifug i performanele efectului de strunjire al paletei n seciunea de
ieire din rotor sunt msurate experimental pentru a verifica soluia curgerii
analizat pentru un rotor de pomp centrifug prin metoda suprafeelor singulare,
combinat cu calcularea tridimensional a stratului limit.
Aceast metod ia n considerare efectele teoretice a strujirii
marginii paletei cu performanele rotorului, i anume: strunjirea paletei n
seciunea de ieire din palet influeneaz n mic msur valoarea presiunii n
seciunea de ieire din rotor, ea rmnnd aproape neschimbat. Se constat
micorarea componentei radiale a vitezei absolute, care are ca efect scderea
debitului de curgere n seciunea de ieire din rotor, n comparaie cu originalul.
Distribuia circular a sarcinii statice n seciunea de ieire din rotor devine

20

uniform, avnd o descretere pe grosimea paletei n lungul perimetrului exterior n

partea strunjit.

3.STUDIUL SI FUNCTIONAREA POMPELOR CENTRIFUGE

3.1. Elementele componente si principiul de functionare

Pompele sunt masini hidraulice care transforma energia mecanica
disponibila la arboreal motor, in energie hidraulica transmisa unui lichid.
Spre deosebire de pompele volumice, debitarea lichidului la
celelalte tipuri de pompe se realizeaza printr-o curgere continua prin intermediul
fortelor centrifuge.
Pompele centrifuge, fig. 4, constau in principiu dintr-un rotor si un
stator paletar sau neplanetar, sau din mai multe rotoare cuplate in serie sau in
paralel in functie de caracteristicile principale (debit, presiune) urmarite a fi
obtinute in exploatare. Functionarea unor asemenea pompe are un caracter
continuu, aspiratia si refularea facandu-se concomitent.
Organul principal al unei pompe centrifuge, care serveste la
cresterea presiunii este rotorul ce consta dintr-un disc prevazut cu un numar de
canale prin care lichidul circula sub actiunea fortei centrifuge.
Pentru a putea functiona, rotorul pompei ca si conducta de
aspiratie legata la racordul de aspiratie 4 al pompei, trebuie sa fie umplute cu lichid.
Operatiunea de umplere a pompei si a conductei de aspiratie cu lichid se numeste

21

amorsarea pompei. Cand rotorul se invarteste, lichidul existent in interiorul

rotorului, sub actiunea fortelor centrifuge, este impins spre periferie. In acest fel, se
creiaza o deplasare de lichid dinspre intrarea in rotor, spre iesirea din rotor.
Lichidul care iese din rotor trece prin statorul 6 care poate fi sau nu prevazut cu
palete. Rolul acestuia este de a dirija curentul si a transforma o parte din energia
cinetica a curentului,in energie potentiala de presiune.

Fig.4

La iesirea din stator, lichidul este colectat in camera colectoare 7.

Acesta are rolul de a conduce lichidul de la stator spre racordul de refulare. De cele
mai multe ori, camera colectoare are aria sectiunii ei transversale crescatoare in
mod continuu, pentru a putea colecta intregul debit de lichid care iese din stator. O
asemenea camera se numeste camera spirala. Daca aria sectiunii transversale
este constanta, camera colectoare este o camera inelara. Camera colectoare se
termina cu un difuzor 8 care are rolul de a transforma o parte din energia cinetica a

22

lichidului in energie potentiala de presiune, deorece ne intereseaza ca presiunea

furnizata de pompa la racordul de refulare 9 sa fie cat mai mare. La trecerea
arborelui prin carcasa, trebuie prevazut un sistem de etansare 10, care depinde de
turatia arborelui, natura lichidului vehiculat si de eventualele restrictii privind
posibilitatea contaminarii mediului exterior cu mediul vehiculat.
Rotorul invartindu-se fata de corpul pompei, exista spatii libere
intre rotor si pompa. Acestea permite crearea unui curent de lichid de la iesirea din
rotor catre intrarea in rotor, prin exteriorul rotorului. Pentru reducerea la minim
acestui debit circular in interiorul pompei, se dispune un sistem de labirinturi. La
demontarea pompei, pentru a asigura golirea ei de lichid, in partea de jos al camerei
colectoare se prevede un bujon de golire. Aceste elemente se gasesc la toate pompele
centrifuge monoetajate. Desigur exista particularitati constructive determinatede
natura lichidului vehiculat, de conditiile de functionare.
Datorita pierderilor hidraulice ce apar la circulatia fluidelor,
sarcina efectiva H va fi mai mica decat cea teoretica.
Tinandu-se seama de rolul important pe care il are rotorul in
procesul de transformare energetica, tipurile constructive principale ale pompelor
sunt determinate in primul rand de forma si dispunerea rotorilor in cadrul pompei.
Domeniul de utilizare este foarte variat putand fi utilizate in foarte
multe scopuri practice, printre care:
- alimentarea cu apa potabila si industriala;
- transportul diferitelor lichide (apa, petrol) de
multe ori la distante foarte mari;

23

- in cadrul lucrarilor de hidromecanizare,

pentru dislocarea si transportul solului
-

in

cadrul

hidroamelioratiilor,

pentru

desecarea mlastinilor si a terenurilor inundate;

- pentru irigatii;
-

in

industria

metalurgica,

chimica,

siderurgica;
-

in

diferite

centrale

termice

si

atomoelectrice.
3.2. Parametrii fundamentali ai pompelor
Pentru a putea cunoaste buna functionare a pompelor este necesar
a se cunoaste cu precizie parametrii de functionare ai pompelor. Parametrii
fundamentali ai pompelor sunt:
- debitul pompei;
- sarcina pompei si sarcina retelei in care lucreaza
aceasta (reteaua de conducte);
- puterea pompei;
- randamentul pompei
- turatia pompei.
Debitul pompei
Reprezinta cantitatea de lichid refulata de pompa in unitate de
timp. In functie de modul de exprimare a cantitatii de lichid refulat de pompa,
debitul poate fi:

24

-debitul volumic Q care reprezinta volumul de fluid refulat de

pompa in unitate de timp:
Q

V
t

(1)

- debitul grovimetric QG , reprezentand greutatea masei de lichid

refulata de pompa in unitate de timp:
QG

G V

Q
t
t

(2)

- debitul masic Qm , reprezentand masa de fluid refulata de

pompa in unitate de timp:
Qm

m V

Q
t
t

(3)

Sarcina pompei
Sarcina pompei H reprezinta cresterea energiei specifice (pentru un
kg. de lichid) la trecerea lichidului prin pompa si este determinat de diferenta
dintre energiile specifice de la iesirea si la intrarea in pompa.
Pentru determinarea sarcinii pompei se considera ca pompa P, fig.
5 lucreaza intr-o instalatie oarecare.
In imediata apropiere a sectiunii de intrare in pompa se monteaza un
vacuumetru, iar la iesirea din pompa un manometru M. Considerandu-se o axa
de referinta O-O, se va putea scrie energia specifica totala de la aspiratia Ea si de
la refularea pompei Er prin relatia:
pa

V
Ea Z a
a
2 g

25

(4)

pr

V
Er z r
r
2 g

(5)

- (pa) presiunea lichidului la intrarea in pompa;

- (pr) presiunea lichidului la refularea pompei;
- (Va) viteza medie a lichidului in sectiunea de aspiratie a pompei;
- (Vr) viteze medie in sectiunea de refulare a pompei.

Fig.5

26

In aceste conditii sarcina pompei va fi:

H Er Ea ( z r z a )

pr pa

Vr2 Va2
(6)
2 g

In ecuatia (6) adunandu-se si scazandu-se

p at

si ordonandu-se

termenii, se va obtine:

H y

p at p a

p r p at

Vr2 Va2
2 g
(7)

Vr2 Va2
H y

2 g
pv

Facandu-se notatiile

pm

pm

H M si

pv

H V , sarcina H a pompei va

fi:

H y Hv HM

Vr2 Va2
2 g

(8)

Considerandu-se ca distanta y intre vacuumetrul V si manometrul

M este foarte mica, neglijabila in raport cu HM si Hv mai ales la pompele cu presiune

27

mare si ca sectiunea de la intrare si iesire din pompa sunt egale (Va = Vr), ecuatia
(8) va lua forma:
H=Hv + HM + y

(9)

Asa cum rezulta din ecuatia (9) sarcina unei pompe este determinate
de suma indicatiilor celor doua aparate de masura, a vacuumetrului si
manometrului. Rolul principal al unei pompe este realizarea unei energii hidraulice
care sa permita transportul lichidului cu anumiti parametri printr-o retea de
transport.
Pentru acesta este necesar ca sarcina pompei H sa poata face fata
ridicarii lichidului la locul si inaltimea dorita, sa invinga toate rezistentele hidraulice
de pe reteaua de transport si sa asigure in punctul final parametrii solicitati,
presiunea pf si viteza medie a lichidului Vf . Pentru a realiza aceasta este necesar ca
intre sarcina pompei H si sarcina pompei Hr sa existe relatia:

H Hr
Puterea utila sau efectiva a pompei
Fie P puterea aplicata la arborele pompei. O parte din ea este
consumata pentru invingerea frecarii in lagare, in sistemul de etansare al arborelui
si prin frecarea discurilor inelului si coroanei rotorului de lichidul existent in
carcasa. Aceasta putere disipata mecanic se va nota prin ppm . Puterea ramasa este
puterea teoretica ce se aplica rotorului.
Puterea teoretica pt aplicata rotorului si transmisa de acesta
lichidului nevascos este:
pt p p pm q g Qt H t Qt Yt

28

(10)

Din aceasta putere, in realitate o parte este disipata datorita vascozitatii lichidului.
Puterea primita de lichidul real, vascos la trecerea prin rotor va fi:

g Qt H Qt Y

(11)

Fig.6
Din lichidul care paraseste rotorul, o parte este reciclata pe
la labirinturi, iar o parte este pierduta pe la etansarea arborelui.
Puterea transformata de rotor acestei parti a lichidului se poate
considera ca o putere consumata.
Puterea utila sau efectiva a pompei P u reprezinta energia
obtinuta la refularea pompei in unitate de timp, fiind determinata de
relatia;
Pu

(G)reprezinta

G H V H

Q H
t
t

greutatea

masei

transportata la o inaltime H.

29

de

lichid

(12)
ce

urmeaza

fi

Putera utila a pompei este mai mica decat puterea absorbita

de la motorul de antrenare a acesteia P.
Randamentul pompei
Tinandu-se seama de puterea disipata mecanic (p p m ), se
defineste randamentul mecanic al pompei:

m
In

P Ppm
P

functie

de

Ppm

(13)

pierderile

hidraulice

se

defineste

randamentul hidraulic dat de relatia:

H t hr
H

Ht
Ht

v 1 (

Qp
Qt

(14)

(15)

In functie de randamentele aratate mai sus randamentl

global al pompei se defineste ca raportul dintre puterea utila P u si
puterea absorbita P, fiind astfel determinata prin relatia:

Pu Q H

P
P

(16)

de unde:
P

Q H
102

kw

(17)

Turatia pompei
Reprezinta numarul de rotatii in unitate de timp pe care la
realizeaza arborele principal al pompei.

30

3.3. Influienta unghiului paletei la iesirea din rotor

In literatura privind turbopompele se obisnuieste sa se
noteze sectiunea de intrare in rotor cu 1, iar sectiunea de iesire din
rotor cu 2, marimile corespunzatoare acestor sectiuni fiind afectate
de indicii 1, respectiv2. Pentru analizarea influient ei unghiului
paletei la iesirea din rotor aspra formei acesteia, se va considera
modelul teoretic si numar infinit de palete de grosime infinit mica. In
cazul modelului adoptat, curentul de lichid este perfect ghidat de
catre paletele rotorului, astfel inc at aceasta urmareste suprafata lor.
Ecuatia fundamentala a turbomasinilor in acest caz are forma:
g H t (u vu ) (u vu )1

(18)

Se admite cazul unei intrari normale care asigura un transfer

energetic maxim:
vu1 0

ceea ce conduce la urmatoarea forma simplificata pentru relatia:

g H t u 2 vu 2

(19)

31

fig. 7

fig. 8

Triunghiul de viteze pentru intrarea nominala este reprezentat in

fig.7 . Pentru debitul nominal si o forma cunoscuta a sectiunii meridiane a rotorului,
din triunghiul de viteze rezulta;

1 p

v1
Q
arctg n
u1

(20)

ceea ce permite stabilirea modului in care este dispusa paleta rotorului la intrare.
La iesirea din rotor, curentul paraseste paleta dupa o directie
tangenta la suprafata acesteia, conform unghiului constructiv al paletei la iesirea

2 p , corespunzandu-i triunghiul de viteze din fig.8 .

Pentru a vedea influienta unghiului 2 p , asupra formei paletei, se va
prezenta protectia paletei pe un plan perpendicular pe axa de rotatie, fig.9. Se vor
considera trei rotoare avand aceeasi protectie a paletei in planul meridian, cu
acelasi unghi de intrare 1 p , prin care trece acelasi debit. Rotoarele se invartesc cu
aceeasi viteza unghiulara , iar unghiurile de iesire 2 p , sunt:

32

- mai mic decat 90 0

- egal cu 90 0
- mai mare decat 90 0
Sub fiecare rotor este reprezentat triunghiul de viteze la iesire corespunzator.
Avand acelasi diametru de iesire si aceeasi turatie, rezulta ca vitezele tangentiale
sunt egale in cele trei cazuri. Functionand la acelasi debit si avand aceeasi sectiune
meridiana, componenta in plan meridian a vitezei absolute, la iesire, are aceeasi
valoare.

Fig.9

33

Componenta vitezelor absolute in planul meridian este tocmai

inaltimea triunghiulara de viteze. Comparand cele trei triunghiuri de viteze,
rezulta ca odata cu marimea lui 2 p viteza absoluta la iesire creste. Creste deci
si ponderea energiei cinetice in energie totala transferata lichidului, micsoranduse corespunzator cresterea de energie potentiala.

Fig.10
In fig.10 este reprezentata variatia energiei specifice totale
transferate lichidului si a componentei sale cinetice in functie de vu 2 . Din triunghiul
de viteze la iesirea din rotor fig.8, se observa ca situatia vu 2 u 2 corespunde unghiul
de iesire 2 p 90 0 . Pentru vu 2 u 2 corepunde un unghi 2 p 90 0 , iar pentru
vu 2 u 2 corepunde un unghi 2 p 90 0 .

Deoarece pentru o pompa se cere obtinerea energiei in special sub

forma de componenta potentiala de presiune si nu sub forma de energie cinetica,
rezulta ca unghiul 2 p la iesire rational sa fie sub 90 0 . Solutiile constructive
34

 2 p 90 0 se utilizeaza in cazul in care se doreste vehicularea unor mase mari de

lichid la diferenta de presiune scazuta, ceea ce se intalneste mai frecvent la
ventilatoare.
Rotorul cu:
- 2 p 90 0 se numeste rotor cu palete curbate inapoi
- 2 p 90 0 se numeste rotor cu palete terminale radial
- 2 p 90 0 se numeste rotor cu palete curbate inainte
3.4. Clasificarea pompelor
- Pompe monoetajateO astfel de pompa, fig.4 poate functiona cu randamentul bun la
sarcini mici. Sarcina maxima este determinata de dimensiunile rotorului, turatia,
debitul, unghiurile constructive ale paletelor rotorice. Considerandu-se turatia
pompei de 2000 rot/min, sarcina pe rotor poate fi cuprinsa intre limitele
H 20 100mCA , iar la constructiile speciale ajungandu-se pana la 150mCA.

- Pompe etajateIn practica sunt intalnite situatii in care retelele hidraulice reclama
presiuni mult mai mari decat cele ce le pot realiza pompele monoetajate. In aceste
cazuri se construiesc pompe centrifuge etajate la care sunt folositi mai multi rotori
montati unul dupa altul pe un arbore comun, lichidul dupa ce paraseste un rotor
este dirijat prin intermediul unor canale de intoarcere, fig.11, spre intrarea in
rotorul urmator.

35

Fig.11

- Pompe cu rotor dublu flux Sunt pompe simple, monoetajate, la care rotorul are intrarea
dubla fig.12. Un astfel de rotor poate realiza la o sarcina constanta un debit
dublu de lichid. Aducerea lichidului lichidului la cele doua intrari ale rotorului
este realizata printr-o conducta de bifurcatie. Marele avantaj al acestor tipuri de
pompe este faptul ca pot functiona la turatii si sarcini mari. In cazul cand
practica cere ca pompa sa realizeze un debit mare la o presiune mica, aceste
tipuri de pompe sunt inlocuite cu pompe axiale sau cu pompe diagonale

36

Fig. 12

- Pompe etajate cu rotori dubli

Sunt alcatuite din mai multi rotori dubli dispusi in serie fig.13. la
pompe obisnuite cu rotori simpli in timpul functionarii apare o forta axiala, care
este cu atat mai mare cu cat este mai mare numarul rotilor.
In asemenea cazuri sunt utilizate diferite metode pentru preluare acestor sarcini,
care insa se dovedesc a fi ineficace in cazul lichidelor murdare. Pompele cu
rotori dubli rezolva acest incovenient, problema echilibrarii prin constructia
corespunzatoare a rotorilor.

37

Fig .13
3.5. Pierderi si randamente la pompele centrifuge
Micsorarea reala a fluidelor in orice masina hidropneimatica este
insotita de pierderi hidraulice ceea ce face ca parametrii reali ai masinii sa fie
mai mici decat cei teoretici. Aceste pierderi in ansamblu sunt oglindite prin
randamentul total al masinii, definit ca raport intre puterea utila P (de la iesirea
din pompa) si puterea totala absorbita la motorul de antrenare Pk .
Randamentul total al pompei constituie un indiciu calitativ al masinii. Pentru a
construi o pompa cu un inalt randament se impune a se considera separat
natura pierderilor hidraulice ce apar la trecerea unui lichid prin pompa si apoi
sa se studieze marimile ce influienteaza asupra acestor pierderi:

38

- pierderi hidraulice (pierderi de sarcina)

- pierderi volumetrice (pierderi de debit)
- pierderi mecanice.
Pierderile hidraulice (q1) apar la trecerea lichidului prin pompa si
se datoreaza:
- variatiei vitezei ca directie si marime
- frecarii lichidului cu peretii solizi si cu particulele de lichidinvecinate
- aparitiei unor curenti secundari (vartejuri) caere se suprapun peste
curentul principal din pompa.
Aceste elemente produc o pierdere de sarcina

. Daca sarcina

la iesire din pompa este H, datorita acestor pierderi rotorul va trebui sa imprime
curentului o energie specifica Ht H.

H t H hp

(21)

Raportul dintre sarcina efectiva H si sarcina teoretica Ht poarta

denumirea de randamentul

H
hp
1
Ht
Ht

hidraulic H .
(22)

La pompele actuale H 0.7 0.92 .

Pierderi volumetrice (q2) apar datorita neetanseeitatilor dintre
rotor si carcasa cat si a dispozitivelor de etansare a pieselor in rotatie. Astfel,
existenta unui spatiu dintre rotor si stator impus din conditia de miscare a
rotorului, face ca zona de la iesirea din rotor unde presiunea este mai mare, sa

39

fie pusa in legatura cu cea de la intrare, unde presiunea este mai mica,
stabilindu-se o pierdere de lichid q1 .
Debitul de lichid care circula in spatiul respectiv depinde de
diferenta de presiune p2 p1 , fig.14 cat si de dimensiunile interstitiului.
Desi la pompele actuale aceste pierderi prin inele de etansare,
presetube, labirinti, etc. Sunt in general foarte mici acestea nu au putut fi
anulate. La pompele mari la care impingerile axiale sunt substantiale, sunt
prevazute adesea dispozitive speciale de echilibrare.

Fig.14

40

Pierderi mecanice (q3) . Uneori aceste sisteme constau dintr-o serie

de orificii, plasate in discul posterior, care descarca intr-o mare masura fortele
axiale, dar in acelasi timp si o scurtcircuitare a zonelor de iesire si intrare in rotor,
producandu-se astfel o pierdere mecanica. Pierderile totale de debit in aceste
conditii vor fi:
q q1 q2 q3

(23)

Aceste pierderi vor consuma o parte din puterea pompei. Debitul

teoretic Qt realizat de pompa va trebui sa fie mai mare decat debitul util Q cu
valoare debitului pierdut q.
Qt Q q Q q1 q2 q3

(24)

Raportul dintre debitul util Q si cel teoretic Qt reprezinta

randamentul volomic v .

Q Qt q
q

1
Qt
Qt
Qt

(25)

La pompele actuale pierderile volumice sunt destul de reduse,

randamentul volumetric poate varia intre limitele:

v 0.95 0.99
Pierderile care apar obisnuit la frecarile in lagarele, in bucsa de
etansare.
Acestea vor consuma o putere Pm care trebuie adaugata la puterea
consumata de pompa. In asemenea situatii raportul dintre puterea teoretica a
pompei Pt si puterea absorbita de pompa reprezinta randamentul mecanic m .

41

Pt Pk Pm
P
Pt

1 m
Pk
Pk
Pk 102 Pk

(26)

Randamentul mecanic m poate lua valori intre limitele:

m =0.960.99
Randamentul total al pompei , va fi :

P
h v m
Pk

(27)

La pompele moderne construite astazi randamentul total poate

lua valori cuprinse intre limitele:
=0.650.8

3.6. Determinarea teoretica a curbei caracteristice H(Q) pentru o pompa centrifuga

la o turatie constanta

Pentru determinarea determinarea teoretica a dependentei H(Q),

se pleaca de la legatura ce exista inntre inaltimea de pompare reala si cea teoretica.

H Ht hf

(28)

Se observa ca solutionarea problemei propuse cere stabilirea dependentelor H t(Q) si

h (Q) . Pentru stabilirea primei dependente Ht(Q), se utilizeaza modelul teoretic

r

de rotor cu numar infinit de palete. In acest caz, ecuatia fundamentala a

turbomasinilor este:
g H t (u vu ) 2 (u vu )1

(29)

42

Admitand cazul intrarii nominale, care asigura un transfer energetic maxim se

obtine:
g H t (u vu ) 2 u 2 vu 2

(30)

Triunghiul de viteze la iesirea din rotor este reprezentat in fig.8.

Turatia fiind constanta, viteza periferica este contanta. In cazul rotorului cu numar
infinit de palete, curentul de lichid este perfect ghidat de catre acestea, astfel incat
curentul urmareste directia paletelor. La iesirea, unghiului constructiv al paletei
este 2 p . Indiferent de valoarea debitului, unghiul dupa care curentul relativ
paraseste rotorul este 2 p .
vm 2

Q
D2 b2

Componenta in plan meridian a vitezei absolute la iesirea din rotor este:

vm 2

unde:

Q
( D2 b2 )

(31)

- D2 este diametrul rotorului la iesire

- b2 latimea canalului rotorului la iesire.

Componenta tangentiala a vitezei absolute la iesire rezulta din triunghiul de

viteze fig.8.
vu 2 u 2 vm 2 ctg 2 p

(32)

Inlocuind relatia (32) in relatia (30) si tinand seama de relatia (31) se va obtine:
g H t u 2 vu 2 u 2 (u 2

Q
ctg 2 p )
D2 b2

43

(33)

Rezulta ca intre inaltimea de pompare corespunzatoare numarului infinit de

palete si debit in sistemul H t , Q exista o dependenta liniara. Alura acestei
dependente depinde de valoarea unghiului 2 p , conform fig.15.

Fig.15
In cazul unui numar finit de palete, ghidarea curentului nu mai este
perfecta, ci exista o variatie a vitezei pe sectiunea canalului dintre palete. Acesta
conduce la micsorarea valorii (u vu ) 2 pe sectiunea de iesire, in cazul numarului
finit de palete, in comparatie cu valoarea (u vu ) 2 corespunzatoare numarului
infinit de palete. Astfel, in cazul numarului finit de palete, energia specica
transferata lichidului este mai mica. Se poate scrie:

44

g H t H t

1 p
g Ht
Ht

(34)

Conform modelului propus de catre Pfeiderer, acest coeficient p are

valori uzuale cuprinse intre 0.2 si 0.45 depinzand de forma si marimea canalului
dintre palete. In modelul propus de Pfleiderer, acest coeficient este independent
de debit.
Pentru determinarea inltimii reale de pompare mai trebuie
specificate disipatiile. Disipatiile intr-o pompa se pot imparti in doua categorii:
a) o categorie este generata de frecari (vascoase), modificari de
sectiune si de directie, fiind proportionale cu patratul debitului:
hh1 k1 Q 2

(35)

Considerandu-se un regim de curgere corespunzator domeniului hidraulic

rugos;
b) o a doua categorie sunt pierderile prin soc; acestea se datoresc
faptului ca la debite diferite de cel nominal, unghiul de intrare al
curentului,

1 arctg

vm1
u1

(36)

diferita de unghiul constructiv al paletei la intrare 1 p . Astfel, curentul de lichid va

fi obligat de catre palete sa-si schimbe brusc directia. Apare astfel un vector viteza
de soc ws in triunghiul de viteze de la intrare. In fig.16 este reprezentat triunghiul
de viteze de la intrare, in cazul cand debitulcurent este mai mic decat cel nominal si
vectorul vitezei de soc care apare.

45

Fig. 16
Pierderile produse de aceasta viteza de soc sunt de forma:

hr 2 k

ws2
2 g

(37)

Din asemanarea triunghiurilor formate fig.16, rezulta ca:

ws u1 (1

vm1
Q
) u1 (1 )
vm1
Qn
QN

(38)

respectiv:
hr 2 k 2 (1

Q 2
)
QN

(39)

46

Disipatiile totale in pompa sunt:

hr1 hr 2 k1 Q 2 k 2 (1

Q 2
)
QN

(40)

Cunoscand si dependenta disipatiilor in functie de debit se poate

construi pe baza relatiilor (33), (34), (35), (39), (40) si (28) curba caracteristica H(Q).
Pentru exemplificare, in fig. 17 se reprezinta modul in care se construieste
caracteristica H(Q).

Fig.17
Determinarea teoretica a curbei caracteristice H(Q) a pompei
centrifuge necesita precizarea valorilor constantelor k1, k2, si p care se face pe o cale
destul de elaborioasa; de aceea de multe ori se prefera determinarea experimentala
a curbelor caracteristice energetice.

47

4. Calculul hidrodinamic al rotorului

4.1. Studiul curgerii fluidului fara frecare printr-un rotor cu numar infinit de palete
Cel mai de seama organ al masinii este rotorul, care, folosind lucrul
mecanic primit de la arbore, transmite curentului fluid cantitatea corespunzatoare
de energie. Rotorul este un corp rigid care se roteste cu oviteza unghiulara ,
constanta, fiind prevazut cu 6 12 palete ce ghideaza curentul de fluid. Daca
distanta dintre doua palete consecutive ar fi infinit de mica, pentru un observator ce
se va misca impreuna cu rotorul, toate particulele fluide ar avea traiectorii ce ar
coincide cu forma paletei. Pentru simplificare, se neglijeaza atat aceste diferente, cat
si pierderile hidraulice. Evident, inaltimea de pompare obtinuta cu aceste ipoteze va
fi diferita de cea reala si de aceea o vom numi inaltime de pompare teoretica pentru
un numar infinit de palete H t . Particula fluida care se misca pe traiectoria relativa
din punctul 1 in punctul a va ajunge, fata de un observator fix, in punctul a
deoarece punctul a sa deplasat in punctul a , fiind miscat cu viteza de antrenare
Va ra . Asadar particula fluida intrata in rotor in punctul 1 va parcurge

traiectoria relativa 1, a, b, 2 si traiectoria absoluta 1, a , b , 2 , datorita unei

miscari de antrenare a rotorului fig.18 . Corespunzator celor trei miscari vom avea:

- viteza relativa
c - viteza absoluta
u - viteza de antrenare (tangentiala)

48

Fig.18

In fiecare punct al traiectoriei trebuie sa fie satisfacuta relatia:

c u

Cele trei viteze formeaza paralelogramul, respectiv triunghiul vitezelor. Viteza

absoluta c formeaza cu viteza tangentiala un unghi , iar viteza relativa w formeaza
cu directia inversa a vitezei tangentiale un unghi . Viteza absoluta poate fi
descompusa dupa doua directii: una tangentiala si una radiala (meridionala) cm:
cu c cos

(41)

cm c sin

(42)

49

Ecuatia fundamentala a generatoarelor hidraulice rotative, cu

functionare continua, sau ecuatia Euller exprima sarcina teoretica ideala dezvoltata
de un rotor ideal:
H t

1
1
1
(c22 c12 )
(u 22 u12 )
( w12 w22 )
2g
2g
2g

(43)

H t - sarcina teoretica ideala pentru un numar infinit de palete

Exprimand vitezele din relatia (43) in functie de componentele
tangentiale ale vitezei absolute de la intrarea in rotor c1u si iesirea din rotor c2u si
utilizand triunghiurile de viteze obtinem:
H t

1
(u 2 c2u u1 c1u )
g

(44)

Intrarea in rotor fiind radiala, componenta tangentiala vitezei

absolute c1u=0 (1=90), expresia sarcinii teoretice devine:
H t

(45)

g c 2u u 2

50

4.2. Elemente constructive pentru definirea geometriei rotorului

Forma rotorului unei turbopompe este complet determinat dac se
cunosc urmtoarele elemente:
- diametrul racordului de aspiraie (D0)
- diametrul suprafeei de control interioare (D1), de intrare n paletajul
rotorului, mrime uor superioar lui (D0) pentru ca muchiile paletelor s nu fie
plasate n zona de curbur a liniilor de curent n calcule, ca prim aproximare se
consider D1=D0
-

diametrul

suprafeei

de

control

superioare

(D2),

dimensiune

caracteristic a rotorului, care determin sarcina acestuia

- diametrul butucului (Dh) stabilit funcie de diametrul arborelui (d),
determinat astfel nct s preia solicitarea de torsiune corespunztoare puterii mari
a pompei (N), (kW) la (n), (rot/min)
1

P 3
d k (mm)
n

(46)

cu k dependent de rezistena admisibil a materialului folosit, se apreciaz de obicei

la valoarea:
Db2d

(47)

pentru pompele radiale i diagonale.

- nlimea paletelor pe cele dou suprafee de control (b 1 i b2), aflate

ntr-un raport invers cu 1 k D ;

D2

- unghiul de intrare (1) i de ieire (2) ale paletelor;

51

- numrul de palete sau pale (z).

n cazul rotoarelor radiale, toate particulele de fluid intr n rotor
printr-o suprafa cvasicilindric, ieirea realizndu-se ntr-o manier similar.
Micarea pe spaiul rotorului poate fi asimilat cu o micare plan, iar paletele
primesc form cilindric cu simpl curbur. Caracterizarea micrii este nlesnit
de considerarea unui singur triunghi al vitezelor pentru fiecare din cele dou
suprafee de control, acestea rmnnd neschimbate pentru orice punct de pe
respectivele suprafee.

Fig. 19

4.2.1. Intrarea n rotor

Accesul apei n rotorul mainii se asigur prin racordul de aspiraie,

al crui diametru (D0) trebuie s conduc, funcie de debitul nominal al mainii la o
vitez care la sarcini de 10100 metri, ia valori:
c0=1,55,0 m/s

52

care trebuie s verifice ecuaia de continuitate scris pentru seciunea de intrare n

main:
2
D2
D
Q' c0 0 b
4
4

(48)

Q - debitul de calcul al mainii, ce ine seama de pierderile prin circulare i

scurgerile prin presgarnituri.
Q' (1,02 1,15)Q

(49)

Viteza de intrare c0 corespunde sarcinii rotorului (H) i a unui

coeficient al vitezei de intrare () corelat cu viteza specific (nq) i a unghiului de
intrare (1).
2

0.0336(nqtg1 ) 3

(50)

Pentru pompele folosite la vehicularea apei, experiena a condus la

concluzia c cele mai indicate valori ale unghiului (1) sunt: 1=1220, domeniul de
variaie al acestui fluid fiind 1=1236. n general valoarea unghiului (1) este invers
proporional cu rapiditatea rotorului, lund valori mai mari n cazul mainilor
radiale lente. Valorile uzuale ale coeficientului vitezei de intrare sunt cuprinse ntre:
=0,10,25.

53

4.2.2. Ieirea din rotor

Curentul de fluid prelucrat de rotor prsete organul activ al mainii
printr-o suprafa cilindric, de diametrul (D2) i nlime (b2) - la mainile radiale.
Unghiul de ieire (2) este unul din elementele cele mai importante
pentru garantarea bunei funcionri a mainii, aceasta influennd marea
majoritate a constantelor de trasaj, experiena artnd c rezultatele bune se obin
pentru unghiurile (2) cuprinse ntre 14 i 30, pentru debite i sarcini mari
putndu-se ajunge n detrimentul randamentului la 50. Se apreciaz c
randamentele superioare se obin pentru (Stepanoff):
2=17,527,5

construcii ce duc la randament maxim, indiferent de rapiditatea mainii,

corespunznd unui unghi 2=22,5.
Diametrul exterior al rotorului se coreleaz cu sarcina ce trebuie
asigurat i turaia de acionare prin intermediul unor coeficieni de sarcin (),
respectiv al vitezei tangeniale (ku), dependenei de rapiditatea rotorului (nq),
caracteristic ce determin i raportul diametrelor (D1/D2=kD).
nlimea rotorului la ieire este determinat de diametrul (D2),
debitul ce trebuie prelucrat i componenta meridian a vitezei absolute (c2m) care,
pe rotoarele reale, se accept a fi:
c2m=(0,81,0)c1m

(51)

54

Considernd ntr-o prim dar bun aproximaie c1m=ci, aceast

component va determina funcie de diametrul (D1) i nlimea paletelor la intrare
(b1).

4.3. Determinarea numrului de palete rotorice

La stabilirea numrului de palete pentru rotor trebuie avut n vedere
c un numr redus de palete conduce la simplificarea construciei i o micare a
pierderilor de sarcin, ns favorizeaz dezvoltarea turbionului axial, creterea
diferenei de presiune ntre feele paletelor i variaiile de vitez, care favorizeaz
apariia cavitaiei.
n construcia turbopompei este verificat relaia:
2

rmed
sin med
l

(52)

unde avem:
rmed- raza medie;
l-lungimea proieciei n plan meridian a paletelor;
med-unghiul mediu al paletelor;
Pentru paletele rotoarelor radiale:
K=6,5;
rmed

( D2 D1 )
;
4

( D2 D1 )
;
2

med (2 1 ) ;

astfel c rezult:
6,5

55

D2 D1
1
sin 2
D2 D1
2

n general turbopompele radiale se realizeaz cu Z=(46) palete.

Fig.20

4.4. Coeficieni caracteristici pentru studiul i utilizarea

turbopompelor

n activitatea de alegere a celei mai indicate T.M.H. pentru a fi folosit

ntr-un scop, respectiv la stabilirea principalelor caracteristici geometrice i
funcionale ale acestora, s-a generalizat utilizarea, pe lng mrimile i funciile
caracteristice definite anterior i a unor coeficieni adimensionali sau cu

56

dimensiuni a cror valoare poate fi corelat cu rapiditatea mainii, n baza

prelucrrii datelor relative la cele mai bune maini, de diferite rapiditi realizate
i aflate n exploatare.

4.4.1.Coeficienii lui Rateau

Prin mprirea termenilor expresiilor analitice ale caracteristicilor de

sarcin ale
ue
2 n 2 De
T.M.H. reale la
acestea pot fi aduse la forme adimensionale variabile

2g
7200 g
2

pentru ntreaga clas de turbomaini similare, pentru turbopompe radiale

obinndu-se:

0 ' ( ") 2

(a)

cu:

2
2
s1k D2 s
1 p
1 p

'

120kQ

k D2 s1

s2
1 p

(b)

ctg 2
2(1 p) 2 kb2

s2
s2

" tp 4
1

2
1
2
k

73
,
9
k

(
1

p
)
k

tp
Q
s
D
R

57

(c)

(d)

n care i sunt mrimi adimensionale cunoscute sub numele de coeficienii lui

Rateau.
a) Coeficientul de sarcin (de presiune) () este dat de relaia urmtoare:

2 gH 7200 g H

ue2
2 n 2 De2

(53)

Coeficientul de sarcin (de presiune) () are semnificaia de sarcin

adimensional asigurat de T.M.H., aparinnd grupului de maini similare i
permite corelarea sarcinii
efective a unei maini cu caracteristicele sale geometrice i turaia de antrenare,
mrimi ce determin viteza tangenial pe suprafaa de control exterioar a
rotorului su:( ue n

De
)
60

Mrimea asociat ntotdeauna rotorului i nu T.M.H., coeficientul de

sarcin ()
permite determinarea diametrului caracteristic (De) necesar, pentru ca acionat de
turaia (n), adoptat, acesta s asigure sarcina cerut (H).
b) coeficientul de debit definit de relaia:

4Q
240 Q
2
2
De u e n De3

(54)

Acest coeficient reprezint debitul adimensional prelucrat de T.M.H.

aparinnd grupului de maini similare i constituie o mrime prin intermediul
creia geometria rotorului este corelat cu turaia de acionare i debitul vehiculat
de acesta.

58

n practic T.M.H., pe lng coeficientul definit anterior, n calitate

de coeficient de debit se folosete i mrimea adimensional : e

cem
, care, innd
ue

seama de ecuaia de continuitate scris pentru suprafaa de control exterioar a

rotorului ( Q Debecem ), este legat de () prin relaia: 4Kbe e ; K be

be
De

4.4.2.Coeficienii de vitez

Avnd ca baz formula lui Galilei, n practic T.M.H. se folosesc o

serie de coeficieni de vitez care permit corelarea diferitelor caracteristici
geometrice ale rotorului cu turaia de antrenare, debitul prelucrat i sarcina
asigurat de aceasta.
a) Coeficientul vitezei de intrare:

c0
2 gH

(55)

caracterizeaz condiiile din vecintatea suprafeei de control inferioar a rotorului

i ia valori dependente de rapiditatea rotorului i formei paletei data de i.
b) Coeficientul vitezei tangeniale:

Ku

ue
2 gH

(56)

caracterizeaz condiiile din vecintatea suprafeei de control exterioar a rotorului

i la fel ca i () primete valori dependente de rapiditatea rotorului.

59

4.4.3.Constante de trasaj

n vederea stabilirii principalelor caracteristici geometrice ale

rotorului, metoda statistic de proiectare a organului activ al turbopompelor
recurge la folosirea unor coeficieni adimensionali kj, j(D0, D0e, De, b1, b2), prin
care, caracteristica j a rotorului se determin lund n consideraie turaia unitar
(n1) corespunztoare sarcinii ce trebuie asigurat i turaia de antrenare (n)
adoptate:

j=kjf

cu

f = n1-1=

(H )
n

1
2

Valorile coeficienilor kj, corespund rapiditii rotorului studiat,

legturile kj nq fiind stabilite prin prelucrarea statistico-matematic a datelor
relative la cele mai reuite maini aparinnd diferitelor categorii, considerate prin
valoarea funciei caracteristice asociate regimului lor nominal. n condiiile de mai
sus, mrimea D0 reprezint diametrul echivalent al gurii de intrare n pomp:
D0e D02 Db2 care mpreun cu D0 conduce la determinarea diametrului butucului,

celelalte mrimi corespunznd definiiilor anterioare.

60

4.5. Relaiile dintre mrimile, funciile i coeficienii caracteristici

pentru studiul i utilizarea T.M.H.

Lund n considerare modul n care au fost introduse n studiul

diferitelor mrimi, funcii i coeficieni caracteristici, prin folosirea relaiilor
cuprinse n capitolul referitor la modelarea T.M.H. i determinarea principalelor
caracteristici, pot fi stabilite o serie de relaii utile, ntre acestea, pe de o parte i
ntre unele dintre ele i geometria specific clasei de maini similare reprezentat de
rapiditatea rotorului - pe de alt parte.

4.5.1.Rapiditatea rotorului i coeficienii lui Rateau

Lund n considerare relaiile de definiie ale rapiditii funcie de

debit i ale numrului caracteristic respectiv cele relative la coeficienii de sarcin i
de debit, prin introducerea lui Q i H n expresiile lui nq i k se obine:
1

60 2 g 1
nq
De

2
2 gDe 2

157,79 3

2

(57)

respectiv:

30 g

3
4

nq 2,98

(58)

3
4

61

n acelai timp se folosesc relaiile:

- turaie unitar - coeficient de sarcin

n60 2 g
n
1

84,6
nDe
De

n1

(59)

sau:
7156,52

De2 n

(60)

- debit unitar coeficienii lui Rateau

Q1

2g 2
Q

De
3,48De2
4

(61)

de unde:

84,6 Q
1
Q
24,32 3
2
De n 3,48De
nDe

(62)

- debit dublu unitar - coeficienii lui Rateau

Q1'

Q1
Q
3,48
21 2 2
2
D1 K D DD
KD

(63)

- turaia dublu unitar:

n1' n1De

84,6
( )

n1'

1
2

, astfel c KH devine:

1,4 10 4

(64)

iar constanta KQ se va exprima sub forma:

Q1' 0,041
Q '

n1
2D

(65)

62

 N 5,64 105

Prin

(66)

2D

aceasta,

complexele

adimensionale

specifice

studiului

turbomainilor hidraulice pot fi exprimate prin:

g
1,37 105
n 2 De2

(67)

Q
0,041
nDe3

(68)

N
5,64 105
n3 De5

(69)

Coeficientul vitezei de intrare (), conduce la:

c0
4
1 Q
0,287 Q
De

2
2
D0
2 g 2 g D0

D0

(70)

care, ntr-o prim aproximare pentru Di=D0 devine:

1
2D

(71)

n vederea determinrii diametrului caracteristic De, constanta de

trasaj corespunztoare este dat de:

De n1'

84,6

(72)

Coeficientul vitezei tangeniale ue se va putea folosind urmtoarea

formul matematic:

De n
1

2 g 60

(73)

63

 De

84,6

1
2

1
2
3
4

28,4

(74)

Constanta asociat nlimii suprafeei de control interioare a

rotorului (bi) poate fi stabilit exprimnd ecuaia de continuitate n respectiva
seciune cilindric, pentru Di1,05D0 i Cim=C0, prin care rezult:
b1

Q
Qn
1
1
Q

n
1,05D0C0 D0 2 g 2 g D0

b1 7,1

(75)

(76)

Pentru nlimea suprafeei de control exterioare a rotorului (be),

procednd ca mai sus, n condiiile cazului general, cnd

cem
, (=0,81,05), se
cim

va obine:
be

Q
Qn
1
1

nQ
Decem De 2 g 2 g De

be 2,38

(77)

(78)

Avnd n vedere c diametrul echivalent al intrrii (Doe) este

proporional cu (De), chiar i simpla trecere n revist a expresiilor constantelor de
trasaj arat c: KD0, KEe, Kbi, Kbe sunt funcie de rapiditatea rotorului, fie direct
(prin mrimea caracteristic K), fie indirect, prin coeficientul de sarcin() i
coeficientul vitezei de intrare ().

64

Raportul diametrelor caracteristice ale rotorului D

Di
rezult prin
De

considerarea urmtoarei relaii:

D 0,335

(79)

4.5.2.Relaii ntre coeficienii caracteristici, randamentul intern i gradul

de reacie al rotorului
Gradul de reacie al rotorului unei T.M.H. este definit de:

d
C
1 eu
t
2U e

(80)

i poate fi corelat cu elementele triunghiului de viteze asociat suprafeei de control

exterioare:

ceu 1 1 cem
ctg e

2 g 2 2 ue

(81)

respectiv, cu sarcina prelucrat de main n regim nominal:

ueceu ue

g
ip 2 gip

(82)

prin care:

ceu

2ue 4ip

(83)

Ultima relaie conduce la definirea legturii dintre coeficientul de

sarcin (), randamentul intern n regim nominal (ip) i gradul de reacie () al
turbopompei:

4ip (1 )

(84)

65

din care se poate explicita:

4ip

(85)

Observnd c:

2 g 2 g
cem cim
1

cim

ue
ue
ue
ue
2 g

(86)

se poate scrie:

1 1
ctg e
2 2

(87)

forma care, mpreun cu cea anterior obinut pentru gradul de reacie, conduce la:

ctg e
2ip

(88)

ecuaie ce permite stabilirea valorii coeficientului de sarcin () de ndat ce se

cunoate coeficientul vitezei de intrare (), stabilit prin ecuaia (3.32), randamentul
intern n punctul de randament maxim (ip) va avea urmtoarea relaie
matematic:
45
0,048
ip 0,94 0,32 0,29 lg
Q
nq

i se alege unghiul de ieire e.

66

(89)

Fig.21. Coeficientii vitezei tangentiale si constantelor de trasaj ale rotorului

67

ntr-adevr, folosind notaia (

ctg e )2=, relaia (3.67) devine:

2 4ip (1 ip ) 4ip

(90)

care, avnd n vedere c, din:

ip

0,
2ip
rezult:

1,
accept numai o rdcin:

2
1 1
ip

2 ip 1 ip

(91)

Constatnd c prin adaptarea unor unghiuri de intrare (i) i de ieire

(e), cu valori situate n domeniul celor considerate optime i urmarea unui demers
ce vizeaz obinerea celui mai bun rotor corespunztor situaiei date, toate
constantele de trasaj sunt univoc determinate de ndat ce se cunoate rapiditatea iprin intermediul su - se apreciaz coeficientul vitezei de intrare (), n practic,
pentru a simplifica operaiunea de proiectare, se recurge la diagrame ce redau
variaia respectivelor constante de trasaj, ca i pe cea a coeficientului vitezei
tangeniale la ieirea, n funcie de viteza specific fig. 21.

68

4.6. STABILIREA TIPODIMENSIUNII DE TURBOPOMP N

CONDIII DATE

Stabilirea tipodimensiunii de turbopomp ce urmeaz a fi folosit

pentru a se asigura cerinele de debit i sarcin (Q, H) ale unui utilizator, se
efectueaz consultnd diagramele cu cmpurile acoperite - n planul (Q, H) - de
diferitele familii de pompe aflate n construcia de serie a diverselor firme
constructoare de maini i analiza comparativ a performanelor diferitelor
variante de echipare, posibil de adoptat.
Cu totul altfel trebuie abordat problema stabilirii tipodimensiunii de
pomp ce urmeaz a fi folosit n cazul staiilor ce vehiculeaz debite importante
i prezint, n consecin, puteri instalate considerabile, staii pentru care
consumul specific de energie i, implicit randamentul global, devin factori
determinani n procesul proiectrii i conducerii exploatrii, obiectivul urmrit
fiind de regul apropierea valorilor acestor factori de valorile maxime
corespunztoare condiiilor de funcionare (Q,H) date.
n astfel de situaii, avnd n vedere c randamentul maxim posibil de
realizat n condiiile vehiculrii debitului (Q) dat, reclam folosirea unor maini cu
rapiditate apropiat de cea optim (nq = 45), precum i faptul c viteza specific
efectiv este determinat de acionarea cu turaie (n), fiind influenat de
particularitile rotorului cu dublu flux i numrul de etaje (i = 1), urmeaz a se
stabili: turaia de acionare, tipul de main (mono/multietajat), tipul de rotor (cu
simplu/dublu flux) i familia crei i aparine (rapiditatea corespunztoare),

69

dimensiunea caracteristic a mainii, redat prin diametrul intrrii (D0), care,

asigurnd prelucrarea debitului cerut (Q) sub sarcina necesar (H), realizeaz cel
mai bun randament posibil.
n acest fel, stabilirea tipodimensiunii de turbopomp ce urmeaz a fi
folosit pentru a asigura parametrii (Q,H) dai devine o problem de optimizare, a
crei funcie obiectiv este limitarea abaterii randamentului fa de valoarea maxim
- corespunztoare debitului prelucrat - la o fraciune = 0,010,03, considerat
acceptabil din punct de vedere energo-economic:

0,29 lg45 / nq

(92)

n condiiile respectrii restriciilor introduse de necesitatea asigurrii

cerinelor folosinei servite:
Q0=Q; H=H0
de corelaia turaiei de acionare cu turaia mainii electrice alimentate n curent
alternativ trifazat cu frecvena standard f = 50 Hz:
n=3000/p; pN
precum i de utilizarea unor valori corespunztoare ale unghiurilor de intrare i de
ieire a paletelor:i = 1220; e = 1436.
La determinarea turaiei de acionare se ine seama de o frecven a
rotaiilor care, dac este mai mare, conduce la o reducere a gabaritului pompei i
prin aceasta, a costului su, la fel ca i la folosirea unor motoare electrice mai
economice (numrul mai redus de perechi de poli (p) determin un consum mai mic
de cupru i o reducere a nsui gabaritului mainii electrice). n aceste condiii,

70

lund n considerare cele spuse mai sus, rezult c, pentru a asigura parametrii de
calcul (Q0,H0) printr-o transformare energetic cu randament maxim
(nq = 45), turaia de acionare trebuie s aib valoarea de calcul:

45
Q1

nc

H pc

3000
45 H

Q
H

(93)

care conduce la o main electric cu numrul de poli:

p = INT(pc)
i turaia nominal:
n = 3000/p = 3000/INT(pc)
n cazul acionrii pompelor cu motoare asincrone, valoarea turaiei de
sincronism (n), determinat mai sus se corecteaz la valoarea corespunztoare
utilizrii normale a mainilor asincrone (n).
Parametrii funcionrii ce trebuie asigurai de pomp acionat cu
turaia (n), conduce la o turaie specific de referin - specific a mainii nq0, deci
turaia specific a rotorului:
nqo

n
H0

Q0

(94)

H0

nq nq 0

i4
r

(95)

1
2

71

Aceasta trebuie, n cazul mainii bine alese, s satisfac condiia (92)

care, devine:

nq 0

45 10

0,29

3
4

10

0 , 29

nq 0

(96)

45

i, introducnd notaiile sintetice b, respectiv R i a:

b nq 0 R anq 0

Avnd n vedere c R

(97)

r
i

1
2
3
4

, turbopompei cu i = 1 i r = 1 i corespunde

R = 1, astfel c, n cazurile cnd a

0 , 29

10
45

a nq 0 1

(98)

turbopompa necesar va avea un singur etaj (i = 1), urmnd ca rotorul su s

prezinte r = 1 sau r = 2 intrri, dup cum este sau nu satisfcut inegalitatea
(b

45 10

):

0 , 29

b nq 0 1

(99)

Trebuie remarcat faptul c, n cazul nesatisfacerii ultimei inegaliti, care

conduce la alegerea unui rotor cu dou intrri (n dublu flux), este necesar
testarea condiiei (4.5, 4.6) n noile condiii:

72

a nq 0 2

(100)

stabilindu-se dac maina ce va fi aleas prezint un singur etaj (atunci cnd

inegalitatea (4.9) este ndeplinit), sau mai multe etaje (n caz contrar). Evident,
n cazul cnd (4.7) nu este satisfcut, utiliznd rotoare n simplu flux (r = 1),
urmeaz a se stabili numrul de etaje (i) necesar pentru respectarea condiiei
impuse de funcia obiectiv a problemei.
Numrul de etaje al turbopompei ce satisface condiia obiectiv a
problemei de optimizare ce determin, corespunztor numrului de intrri ale
rotorului folosit (r),din relaia turaiei specifice a acestuia, din condiia limit
nq=45:
4

45 r 3

ic
n

q
0

cu observaia c:
i1,i2N

i1 i0 i2 ,

(101)

cu:
45

k
n
q0

(102)

i:

qk nq 0

i
r

3
4

(4.12)

1
2

73

Odat stabilit tipul mainii (i) i a rotorului (r),n urma calculului

caracteristicilor nominale ale acestuia:
Qr

Q0
;
r

Hr

H0
i

(104)

se determin mrimile caracteristice:

Q1

Qr
i n1
Hr

n
Hr

(105)

al crei randament intern maxim (ip) se evalueaz prin (3.68).

Dimensiunile mainii hidraulice, caracterizeaz n aceast faz prin
diametrul (D0) al gurii de aspiraie a rotorului, se determin innd seama c la
toate rotoarele radiale unghiul (1) crete pe msura scderii rapiditii, pentru a se
evita obinerea unor canale prea lungi i nguste.
Pentru a se putea sesiza influena abaterii de la valorile optime ale
mrimilor determinate (n, r, i), precum i a diferitelor unghiuri de intrare (1),
programul ntocmit permite evaluarea caracteristicilor rotorului rezultat (n q, k, ip,
Do) dar i principalele elemente ale intrrii (D1, b1, I3), ca i puterea maxim i
coeficientul de sarcin (P).
Determinarea rapid a tipului de turbopomp corespunztor unor
cerine determinate (Q, H), ca i a principalelor dimensiuni ale rotorului, poate fi
efectuat i prin recurgerea la nomograme elaborate - n baza unor considerente
similare celor de mai sus - de diferii cercettori. O astfel de nomogram este cea
propus de Laboratorul de Hidraulic din Delft (Olanda)

74

4.7.Determinarea principalelor mrimi caracteristice pentru geometria

rotorului n condiiile date

Odat stabilit tipodimensiunea turbopompei ce urmeaz a asigura, n

cele mai bune condiii de randament, cerinele folosinei servite, principalele
caracteristici ale geometriei rotorului acesteia se determin prin folosirea relaiilor
rezultate n seciunile anterioare ale acestui capitol, sau celor specifice teoriei
turbomainilor hidraulice.
Intrarea n rotor este determinat de diametrul caracteristic (D0)
stabilit anterior, dar i de diametrul arborelui (d) care condiioneaz diametrul
butucului (Db) i - prin aceasta - aria efectiv a seciunii de intrare n rotor,
caracterizat prin diametrul echivalent (De), cruia i va corespunde viteza efectiv
de intrare (C0e), mrime ce va determina la rndul su, componenta meridian (de
debit) a vitezei absolute (Cim = Cem). Diametrul suprafeei de control interioare a
rotorului, de intrare n paletajul acestuia, este corelat cu cel al gurii de intrare,
(Di = 1,05D0), iar limea sa (b1) va corespunde debitului nominal i componentei
meridiane (Cim=C0e); bi

Q'
, avnd de regul, ca i celelalte dimensiuni, o
DiCim

valoare care, exprimat n milimetri, constituie un numr natural.

Dimensiunile determinate ale intrrii n rotor (Di, bi), conduc, in raport
cu turatia de actionare si debitul prelucrat (n, Q), la definirea triunghiului vitezelor
asociat suprafetei de control interioare ( ui
ortogonalitatii vectorilor ci , u i ,

75

n Di
60

; cim

Q'
) si din conditia
Di bi

( i tan 1 (

cim
) ). Componenta de debit efectiva (cim) astfel determinate conduce la
ui

un coeficient al vitezei la intrarea in rotor i

cim
2 g H

care, impreuna cu

randamentul intern maxim ( ip ), determinat anterior, si cu valoarea estimate a

unghiului de iesire al paletelor ( e ), determina o valoare de calcul a coeficientului
de sarcina ( ).
Coeficientul de sarcina ( ), impreuna cu sarcina ce trebuie asigurata,
determina - prin intermediul vitezei tangentiale la iesire (ue) si turatia de actionare
stabilita (n) valoarea diametrului exterior al rotorului ( De

( ue

2 g H

60 u e
n

) cu

), rotunjita la un numar intreg de milimetri.

Raportul diametrelor K D

Di
conduce la o inaltime a patratelor pe suprafata de
De

control exterioara: be= KDbi , de asemenea ajustata la un numar intreg de

milimetri.
Componenta (ceu), determina corespunzator sarcini ( H t

tangentiale effective ( u e

n De
60

): ceu

ip

g H t
, impreuna cu componenta de
ue

debit cem cim ui tg i , conduce la un unghi de iesire (e) dat de: tg e

76

) si vitezei

cm
(u e ceu )

care, tinand seama ca

H 2 g
e - coeficientul de sarcina efectiv al rotorului, iar
u e2

Di
K D , devine:
De

1 k D tg i
e tan
1
2 ip

(106)

Elementele geometrice stabilite pana in present permit evaluarea

numarului de palete ale rotorului si a coeficientului lui Proskura (p):

1.2 sin e 1
z 1 k D2

(107)

Respective a coeficientului de structura a curgerii k p (1 p) 1

Fixand grosimea paletelor in vecinatatea celor doua suprafete de
control 1 , 2 , in baza relatiilor de mai sus a relatiilor uzuale din teoria T.M.H. se
evalueaza elementele triunghiurilor vitezelor pentru rotorul real:

'
im

(108)

Q'

D1 b1 z b1 i '

'
cem

Q'

(109)

De be z be e '

ceu' K p ceu

si:

77

'

cem

'
u e ceu

e tan 1

(110)

In final se determina:
-

coeficientul de debit:
24.32 Q '

n De2

numarul caracteristic al rotorului obtinut:

1

2.98 2
3

4
-

turatia specifica nq=53K

randamentul intern (ip)

gradul de reactie:
c
1 eu
u
e
2

5. Statorul i camera spiral a pompelor centrifuge

Statorul i camera spiral, numit i melcul pompelor, sunt organe fixe

ce au rolul de a transforma energia cinetic imprimat fluidului de rotor n energie
de presiune: deoarece sunt organe fixe, micarea are loc numai datorit micrilor
absolute c . Cnd fluidul ce le strbate este considerat ideal, energia total pe care
acesta o are la intrare rmne egal cu cea de la ieire.

78

5.1 Statorul pompelor centrifuge

La ieirea din rotorul pompei fluidul are vitez mare chiar pentru
c2 cm2 2 cu22

rotoare cu grad de reacie ridicat (p>1,25), din aceast cauz, pompele sunt
prevzute dup rotor cu un organ special numit stator. Statorul majoreaz
seciunea de curgere a fluidului, reducnd corespunztor vitezele i n final
pierderile de sarcin.
Dup poziia statorului fa de rotorul pompei acesta poate fi:
- SAR - stator anterotoric,
- SPR - stator post rotoric i
- SIR- stator interotoric numit i directricea pompelor.
Soluia constructiv este funcie de o serie de factori dintre care cei
mai importani sunt: gradul de reacie al rotorului, mrimea pompei, parametrii
Q,H, tipul constructiv al rotorului etc.
La pompele mici i cu 2<40, statorul capt forma unui simplu
difuzor sau inel de conducere cu lime b=cst., fiind nglobat la zona de acces a
camerei spirale.
La pompele cu mai multe etaje prezena statorului numit directrice
este obligatorie, deoarece suplimentar acesta conduce fluidul ctre rotorul urmtor
asigurnd intrarea ortogonal cu 1=90.

79

Pompele mari sunt prevzute dup rotor cu statoare ce au posibilitatea

de rotire a paletelor, n vederea reglrii debitului i a asigurrii funcionrii pompei
cu randamente sporite n afara regimului optim de funcionare.

Fig.10
Pompa prezentat n fig.10 are stator independent amplasat dup
rotorul 2 '' . n mod curent se noteaz: D4 - diametrul de intrare n stator,
D4=(1,41,8),- diametrul la ieirea din stator, b3=b2+(14)mm - limea statorului la
intrare, b4=b3+(12)mm - limea statorului la ieire, =0,5(D3 D2) - spaiu1 dintre
rotor i stator (ntre fier).
Deoarece interstiiul este foarte mic, se consider vitezele c3c2,
astfel c cu2cu3.

80

La traversarea statorului de ctre fluid, cuplul Euler rmne constant

i astfel se poate scrie:
cu 2 2 cu 3 3 cu 4 4

(111)

n cazul unui stator ideal, cu numr infinit de pale (zs= ) i de

grosime s=0, acestea rmn tangente vitezei absolute, motiv pentru care n plan
paralel apar invers curbate fa de palele rotorice fig.10b.
Pentru precizarea unghiului 3, sub care particula de fluid ptrunde
n stator, se va avea n vedere faptul c este foarte mic, iar tg

cm
.
cu

Prin particularizarea unor relaii cunoscute rezult:

cm 2

Q
gt
; cu 2
;
D2b2
u2

tg 2 tg 3

ntruct s-au notat u2

nQ
60 gbt

D2 n
60

, iar t

(112)

cu 2u2
.
g

Pompele cu un singur etaj (rotor) au nlime de pompare (sarcini)

limitat din cauza valorilor maxime pe care le poate avea turaia i diametrul
rotoric D2.
Cnd turaia i diametrul depesc anumite limite, forele centrifuge
f c mr 2 solicit intens rotorul, devin periculoase i l pot avaria.

Pentru a obine sarcini mari, este necesar etajarea pompelor, astfel

nct, dac i - reprezint numrul de rotoare, iar H - sarcina pe un singur rotor,
sarcina total a pompei multietajate va fi Hp=ih.

81

Pentru a preciza valoarea lui H, se apeleaz la triunghiul vitezelor

corespunztor ieirii din rotor i se exprim:
u2 sin( 2 2 )

sin 2 ctg 2 cos 2

c2
sin 2

Deoarece

(113)

cu 2u2
, rezult:
t , t (1 p)t , iar t
h
g

u2 1 tg 2 ctg 2 g t g

(1 p)

(114)

Cu relaiile anterioare sarcina pe un singur rotor se poate scrie:

u22
2h

2 g (1 p)(1 tg 2 ctg 2 )

(115)

Deoarece n relaia (115) cel de-al doilea factor este constant pentru
un anume rotor, se poate scrie:

u22
D22 n 2
2g

(116)

reprezentnd modificarea sarcinii unui rotor de pomp n funcie de turaia i

diametrul acestuia.
n funcie de tipul pompei i difereniat pe furnizori, =(1,31,5)10-4
dac pompa are stator cu pale, i =(1,01,4)10-4 dac statorul lipsete.

82

5.2. Camera spiral a pompelor centrifuge

Camera spiral sau melcul reprezint un organ fix al pompelor

centrifuge, cu rolul de a prelua fluidul din rotor (sau din stator, cnd acesta exist)
pentru al conduce ctre flana de refulare a pompei. n camera spiral se continu
procesul nceput n stator privitor la definitivarea la ieirea din aceasta a
transformrii energiei cinetice n energie de presiune. Micorndu-se hd i crescnd
corespunztor hpq, se ajunge ca la flana de refulare a pompei viteza s nu
depeasc cr=57 m/s.
Suplimentar camera spiral transmite ctre fundaie forele dinamice
ale pompei, permite racordarea pompei cu instalaia i asigur evacuarea aerului
din paletajul rotoric n timpul operaiei de amorsare.
Constructiv i funcional se deosebesc variate tipuri, clasificate dup:
- poziia axului: cu ax orizontal i vertical;
- seciunea transversal: cu seciune circular, dreptunghiular sau
eliptic deformat;
- numrul de fluxuri: n simplu sau dublu flux, simetrice sau cu
asimetrie;
- modul execuiei: dintr-o bucat sau din mai multe, secionat n plan
orizontal sau vertical;
- poziia seciunii la intrarea i ieirea din pomp: pe aceeai direcie sau
perpendicular pe aceasta, totdeauna privind pompa dinspre cuplaj.

83

Cercetrile teoretice i experimentale au artat c n camera spiral

curgerea are un caracter spaial nepermanent i foarte complex, studiul impunnd
obligatoriu ipoteze simplificatoare. n fig.11 pentru o camer spiral circular n
seciune, au fost reprezentate: De=Dnr - diametrul nominal de refulare al pompei; p unghiul pentru seciunea cltoare, ; 2r0 - diametrul de intrare n camera spiral,
r, R - razele la centrul i periferia seciunii cltoare; p - raza cercului pentru o
seciune cltoare circular, Q - debitul total prin camer, Q - debitul n seciunea
cltoare .

Fig. 11

Considernd fluidul n micare fr pierderi de sarcin astfel ca

pereii camerei s coincid unor linii de curent, ecuaiile Euler pe direcia razei i
tangentei sunt:

84

Dcr cu2
1 p
fr
dt
r
r
Dcu cu cr
1 p

fu
dt
r

(117)

n condiiile curgerii fluidului prin camera spiral cu:cr=0, fr=0 i

fu=0, ecuaiile devin:

cu2 1 p

0
r r
Dcu 1 p

0
dt
r

(118)

Dac se integreaz relaia (118)/2 pe linia de curent median din axa

seciunii cltoare cu elementul de arc ds=rd i

Dcu
1
p
ds
rd 0
dt
r

cu2
cst
2

ds
cu rezult:
dt

(119)

(120)

n continuare, prin difereniere n raport cu r relaia (120) devine

(121) ce nlocuit cu (118)/1 formeaz 12:
1 p
c

cu u 0
r
r

(121)

cu2
c
cu u 0
r
r

(122)

Prin integrarea relaiei (122) se obine produsul cu r k i arat c n

camera spiral cuplul Euler rmne constant deci aceasta nu poate ceda sau prelua
energie de la fluid.

85

Deoarece Q b d r cu , iar Q m Q

n care k 94

360

Q i cum cu=k rezult:

360k
b( r )

dr
0
r
r

(123)

c u
c r
t
iar t u 2 2 u 2 2 n
g
30 g
n

Rezolvarea unor ecuaii de forma (123) se poate exprimnd iniial

b(r), aa cum pentru seciunea circular se arat n fig.14b.
2

b
2
2
Exprimnd iniial r a 2 de unde b 2 2 r a
2

rezult:
k
0

2 r a 2

720

(124)

dr

Dup calculele elementare relaia (124) devine (125), n care R=a +

i r0= a -
R
R

k
2 a2
2a r

720
dr
dr
Q r r 2 r a 2
2 r a 2
r

(125)

Introducnd notaiile:

a p

I1

a p

a p

dr
r 2 r a

i I 2

a p

2a r
r 2 r a

dr

(126)

relaia (125) devine (127):

720

k
2 a 2 I1 I 2
Q

86

(127)

Pentru calculul integralei I1 se face schimbarea de variabil

a2 2
r astfel nct pentru noile limite de integrare expresia (126)/1 devine:
ax

I1

a
2

dx
a
2

(128)

a 2
2

Asemntor, pentru I2 cu r = z + a i limitele rezult:

I2

za

2 z2

dz a

(129)

n final se exprim relaia (127) prin (130):

720

k 2

a2 2
a C a a 2 2
2
Q
a

(130)

n care:
C

deoarece t

720 k 720
g 360 c

t 2 u 2
Q
Q
b 2 cm 2

cu 2 u2
; iar Q 2 r2 b2 2 cm2
g
Cteva transformri permit obinerea relaiei (131) cunoscut sub

numele de ecuaia Pfleiderer sau ecuaia de dimensionare a camerei spirale n

ipoteza cu r k :

2 r0

(131)

Ipoteza Pfleiderer la fluidele perfecte, n care s-a considerat

cu r k nu ine seama de variaia vitezelor n fluidul real datorit pierderilor

hidraulice. Aceasta face ca seciunile obinute s fie mai mici; din aceast cauz,
gabaritele urmeaz a se majora cu circa 56%.
87

n limitele debitului de calcul s-a constatat experimental valabil i

ipoteza:
Cu 0,2 2 g

88

6.CALCULUL EFECTIV AL POMPEI

Date de baz:
- debitul volumetric:

Q0=0.0153m3/s

- sarcina pompei:

H0=30m

- abaterea randamentului: =0,03.

Debitul prelucrat de rotor. Pentru a ine seama de pierderile de debit din
pomp, datorit neetaneitilor se recomand a se utiliza relaia:
Q' 1.02 1.15 Q0

Valorile mai mici se utilizeaz la pompe la care nu exist dispozitiv de

conducere i are un raport r2/r1 mare:
Q' 1.05Q0 0.016 m3 s

Turaia de calcul este turaia pentru care se asigur randamentul maxim.

nc

45 0
Q'
0

nc 2885 rot min

Numr perechi de poli.

P=INT(3000/nc)p=1
Turaia de acionare. n cazul acionrii pompelor cu motoare asincrone,
valoarea turaiei de sincronism determinat mai sus, se corecteaz la valoarea
corespunztoare utilizrii normale a mainilor asincrone.
n=3000/p n=3000rot/min
Vom alege din catalogul de motoare o turatie de n=2900 rot/min

89

Turaia specific de referin este turaia asigurat de parametrii

funcionrii pompei.

nq 0

n
0

Q'
nq 0 28.56 rot min
0

Cu turaia specific a mainii vom verifica condiia de mai jos:

a nq 0 1 1.331 1

cu a

0 , 29

10
45

0,047 , deci pompa va avea un singur etaj (i=1), urmnd ca rotorul

su s prezinte r = 1 sau r = 2 intrri, dup cum este sau nu satisfcut inegalitatea:

b nq 0 1 0.304 1

cu (b=0.01), deci pompa este cu o singur intrare. Dar consultnd cataloagele de

produse de serie, observm c nu ofer o astfel de main, ca alternativ se testeaz
posibilitatea de a folosi o main de asemenea monoetajat dar cu rotorul n dublu
flux. Corespunztor acelorai date de intrare, dar pentru r=2 prin rularea
programului se obin datele.

Mrimi caracteristice ale rotorului:

Debitul real este debitul vehiculat de pomp.
Qr Q0 r Qr 0.016 m3 s

Sarcina real.
r 0 / i r 30m

Odat stabilit tipul mainii (i) i a rotorului (r), se determin mrimile

caracteristice:
90

Q1

Qr
Q1 0.003 m3 s
Hr

i
n1

n
n1 527.42 rot min
r

n urma rezultatelor obinute anterior vom determina rapiditatea:

nq n1 Q1 nq 28.56 rot min

Aceast valoare ncadreaz pompa noastr n cadrul pompelor normale din

punct de vedere al rapiditii.
Notm: k=0.54
Vom adopta ca unghi de intrare 1=17 i un unghi de ieire 2=22.5.
Viteza de intrare c0 corespunde sarcinii rotorului H i a unui coeficient al
vitezei de intrare (), corelat cu viteza specific (nq) i unghiul de intrare (1).

0,0336nq tg1 3 0,142

2

Constanta de trasaj kD0 este dat de relaia:

kD0

1
2

84,6
k
3 28,4
k D 0 40.7
1

2 4

n funcie de care se determin diametrul D0 dat de relaia:

D0 kD0 n11 D0 0.077m

Principalele elemente ale intrrii:

- diametrul de intrare:
D1 1,05D0 D1 0.081m

91

- sarcina preluat de main n regim nominal:

t /ip t 39.52m

- randamentul intern n punctul de randament maxim:

2

0,048

ip 0,94

Q'

0 , 32

lg 45
ip 85.9[%]
0,29
n
q

- puterea maxim a rotorului:

max 1.2Q' gt max 7.47kW

- diametrul arborelui care acioneaz rotorul:

d 0,14 max / n d 0.019m

13

- constanta de trasaj a diametrului butucului:

kDb=1.5
- diametrul butucului:
Db kDb d Db 0,029m

- lungimea butucului:
lb 1 1,3d 1,3 0,052 0,068m

- diametrul echivalent:
De2 D02 Db2 De 0.072m

- nlimea gurii de intrare:

b1 De2 / 4D1 b1 0.016m

- viteza tangenial la intrare:

u1 nD1 / 60 u1 12.25 m s
- componenta meridian (de debit) a vitezei absolute:
92

c1m Q / D1b1 c1m 3.99 m s

- unghiul de intrare al paletelor:

tg1

c
c1m
1 a tan1 1m 1 18.04
u1
u1

- coeficient al vitezei de intrare n rotor:

c1m
i 0.165
2 g

Parametrii funcionali adimensionali:

- coeficient de sarcin:

2
1 1 0.901
ip

2ip 1 ip

- coeficientul de debit:
3

k 4

0.028
2,98

Caracteristici intrare rotor:

- diametrul de intrare al rotorului:
Di 1,05D0 Di 0.081m

- nlimea paletelor pe suprafaa de control interioar:

bi Di / 4 Di 0.02m

- viteza tangenial pe suprafaa de control interioar:

93

ui n Di / 60 ui 12.25 m s

- componenta meridian (de debit) a vitezei absolute

Q'
cim
cim 3.116 m s
Dibi

- unghiul de intrare al paletelor:

i tan1 cim / ui i 14.26

Caracteristici ieire rotor
nlimea rotorului la ieire este determinat de diametrul D2, debitul ce
trebuie prelucrat i componenta median a vitezei absolute c2m care, pe rotoarele
reale se accept a fi:
c2m=c1m
- viteza tangenial pe suprafaa de control exterioar:
1
2

2 g
u2 25.55 m s
u2

- diametrul exterior al rotorului:
D2

60 u2
D2 0.169m
n

- raport adimensional:

kD D1 / D2 kD 0.48
- nlimea paletelor pe suprafaa de control exterioar:

b2 kDb1 b2 0.01m
- coeficient de sarcin efectiv al rotorului:

94

2 g
e 0.901
ue2

- componenta vitezei tangeniale efective:

c2u

g t
c2u 15.17 m s
u2

- unghiul de ieire al paletelor:

1 k D tg 1
2 tan
2
1
2ip

2 16.69

Caracteristici ale rotorului:

- numrul de palete ale rotorului:
z ' 6,5 sin

1 2 1 kD
1 kD

z ' 4.95

z = INT(z)=6 palete
- coeficientul lui Proskura:
p

1,21 sin 2
p 0.401
z 1 kD2

- coeficientul de structur a curgerii:

k p 1/ 1 p k p 0.714

- grosimea paletelor n vecintatea celor dou suprafee:

1=0,005m i 2=0,008m

95

Caracteristicile rotorului real:

- componenta meridian a vitezei pentru rotorul real la intrare:
c1' m

Q'
c1' m 3.455 m s
D1b1 zb11

- componenta meridian a vitezei pentru rotorul real la ieire:

c2' m

Q'
c2' m 3.37 m s
D2b2 zb2 2

- componenta vitezei tangeniale reale:

c2' u k pc2u c2' u 10.82 m s

- unghiul de ieire al paletelor real:

c2' m
2' 17.88
'
u2 c2u

2' tan 1

c2' m
0,975
c1' m

- coeficientul de debit:

24,32 Q' nD23 0.028

- numrul caracteristic al rotorului:
1

k 2.98 2 4 k 0.54
- turaia specific:
nq 53 k nq 28.59 rot min

- randamentul intern:
2

ip 0,94 0,048Q

' 0 , 32

96

45
0,29 lg ip 85.9
n
q

- gradul de reacie:

c2u
0.703
2u2

Deoarece gradul de reacie este mai mare dect 0,5 rezult c pompa nu va avea
stator.

Camera spirala
Camera spiral servete ca dispozitiv de colectare i conducere a apei cu pierderi
hidraulice minime la ieirea din rotorul monoetajat.
Prin construcia ei n form de difuzor mai are i rolul de a transforma, n lipsa
dispozitivului de conducere, o parte din energia cinetic a apei de la ieirea din
motor n energie de presiune.
Raza de nceput a camerei spirale:
Ri R2 R1 0.084m

Produsul care arat c n camera spiral cuplul Euler rmne constant (legea
ariilor):
k R2cu 2 k 1.791m2 s

Fie raza cercului pentru o seciune cltoare, iar unghiul pentru aceast
seciune. Raza pentru = 0 este:

a R1 a 0.084m
Din ecuaia de continuitate se obine:
Notam: c

720k
c 179100 1/m
Q'

97

Vom obine prin nlocuire urmtoarea ecuaie:

2 2

2 R1

2 R1

Raza de construcie n funcie de unghiul i raza va fi:

R=R1+2
n cazul n care valoarea 2<b3, unde este raza seciunii camerei spirale
calculate, atunci se apreciaz cu o seciune eliptic care s aib semiaxa maxim
y=b3/2 i semiaxa x astfel nct seciunea eliptic s fie echivalent cu a unui cerc de
raz .

y x 2 2 x 2 2 y 4 2 b3 y b3 2
R=R1+x
Calculul difuzorului
Se impune o vitez cr n conducta de refulare, care s aib valori cuprinse n
intervalul cr=(46)m/s pentru 2<10, pentru a se evita desprinderea cursului de ap
de pe perei.
Vom adopta 2=9 i cr=4m/s, iar din relaia pentru debitul care circul prin
rotor vom determina diametrul de ieire.
Q'

d r2
4

4Q'
d r 0.071m
cr

cr d r

d r d360
2 tg

98

0.065m

La construcia camerei spirale se adopt seciunea eliptic pn la =40, iar

n continuare seciunea este circular.
n urma calculelor se obine camera spiral.
(grade) (mm) R=R1+x R=R1+2
0

3.2

90

10

4.6

92

20

5.6

94

30

6.5

97

40

7.3

100

50

8.1

103

60

8.7

105

70

9.4

107

80

10

108

90

10.6

109

100

10.6

110

110

11.1

111

120

11.6

113

130

12.1

114

140

12.6

115

150

13.1

116

160

13.5

117

170

14

117

180

14.4

118

190

14.9

119

200

15.3

120

210

15.7

121

220

16.1

122

99

230

16.5

123

240

16.8

124

250

17.2

125

260

17.6

126

270

18

126

280

18.3

127

290

18.7

128

300

19

128

310

19.4

129

320

19.7

130

330

20

131

340

20.4

132

350

20.7

132

360

21

133

100

Fig.27

101

Trasarea paletei rotorice

Paleta reprezint o suprafa cilindric avnd generatoarele paralele cu axul,
iar n vedere lateral se prezint profilul paletei. Profilul paletei poate fi trasat prin
mai multe metode:
- cu un arc de cerc
- cu dou arce de cerc
- prin puncte.
Cea mai exact metod este cea a trasrii prin puncte avnd forma
traiectoriei relative n fig. 25.

Din fig.25 rezult PT= r d i P1T= dr =MQtgp = rdtgp de unde:

dr
r tg p

(132)

dr
r tg p
r1

rad

180

dr

r tg

r1

(133)

(134)
p

102

max

180

dr

r tg

r1

(135)
p

unde p=f(r).
Rezolvarea acestor ecuaii se face prin metoda grafo-analitic aa cum
rezult din fig.26.

Fig.26
n abscis se consider la scar un segment de dreapt reprezentnd (r2-r1).
Se mparte acest segment ntr-un numr de pri egale. Se reprezint variaiile
'
vitezelor cm' i W ' n funcie de raz, obinuit variaie liniar, cunoscndu-se c1m
,

'
c2m
, W1' i W2' calculate anterior.

Se calculeaz n continuare mrimile:

arcsin Cm' W ' f (r )

103

Aceast variaie se reprezint grafic sub forma unei curbe continue:

B1

1
r1tg

Se reprezint grafic aceast funcie, care de asemenea trebuie s fie continu.

Se calculeaz:
S1

Bi Bi 1
r
2

r1

ri

Rezult astfel unghiurile:

180

max

180

r2

r1

Unghiul maxim max este optim dac este cuprins ntre 90110. Dac
rezult max<90 nseamn c paleta este prea scurt i lungimea ei se poate obine
prin adoptarea unei variaii continue de form W(r) dup curba c (fig.24).
Cnd max>110 se adopt o nou variaie pentru scurtarea paletei,
adoptndu-se o variaie W(r) dup curba b (fig.24).
Pentru calculul limii paletei b=f(r) se folosete relaia:
Q'
t
b
'
2rc2 m t si'

n care:
- t reprezint pasul paletei la raza ri ( t

2ri
);
z

- si' grosimea paletei pe cercul de raz ri( si'

104

s
).
sin

Pentru uurina calculelor se trec datele n tabelul de mai jos. Paleta este
trasat astfel n vederea axial, n coordonate polare i n proiecie meridional. n
vederea axial se traseaz firul mijlociu care se mbrac cu grosimea s/2. Paleta este
obinut astfel cu rotunjire la intrarea n rotor i ascuit la ieirea din rotor.

Fig.27

105

cm'
sin '
W

()

tg

3.455

0.27

15.4

0.27

0.086

26.1

12.3

3.447

0.273

15.9

0.286

0.079

22.8

48.3

12

3.44

0.276

16.3

0.293

0.071

20.2

52.2

11.7

3.432

0.28

16.7

0.304

0.064

18.2

56.1

11.5

3.416

0.283

17

0307

0.058

16.55

60.04

11.3

3.409

0.286

17.2

0.31

0.056

15.2

63.9

11.2

3.401

0.29

17.4

0.314

0.05

14.1

67.8

11

3.393

0293

17.71 0.319

0.046

13.1

71.7

10.97

3.385

0.297

17.72

0.32

0.044

12.3

75.6

10.93

3.8

0.301

17.73

0.32

0.041

11.5

79.5

10.921 3.378

0.305

17.71 0.319

0.039

10.9

84.5

10.92

0.309

17.6

0.038

10.3

ri

cm'

(mm)

(m/s)

(m/s)

40.5

12.7

44.4

3.37

106

0.319

1
ritg

bi

Q
t
'
2ri cm t s '

Si

Bi Bi 1
r
2

ri

Si
r1

180

ri

S
r1

si'

s
sin

11.1

0.265

0.265

15.18

10.7

0.236

0.501

28.7

10.5

0.212

0.713

40.8

10.2

0.192

0.905

51.8

10

0.176

1.081

61.9

9.99

0.163

1.24

71.2

9.86

0.151

1.395

79.9

9.7

0.142

1.537

88

9.69

0.133

1.67

95.6

9.69

0.126

1.79

102.9

9.701

0.122

1.918

109.8

9.72

107

Trasarea caracteristicii de sarcin

a) Caracteristica ideal de sarcin

Conform ecuaiei Euler, sarcina unui rotor ideal cu un numr infinit de
palete (1=90; cu=0) va fi:
c2m

Q'
c2 m 3.05 m s
D2 b2

c 2u u 2

c2 m
c2u 19.15 m s
tg 2

1
u2c2u
g

1 2 u2
Q'
u2
t 49.9m.
g
g D2 b2 tg 2

Vom face urmtoarele notaii:

u 22
A
A 66.54m
g

u2
B 1035m
gD2 b2 tg 2

tiind c: Qx (0 2)Q' tx A BQx

b) Caracteristica teoretic de sarcin
Conform ecuaiei Euler sarcina unui rotor real cu un numr finit de palete
este:
t

tx
1 p

0,6(1 sin 2 ) 1.164

108

1 2
(r2 r12 ) s 0.00266m
2

r22
p 0.435
zS

A BQx
1 p

A1

A
A1 46.36m
1 p

B1

B
B1 731.2m
1 p

t A1 B1Qx

c) Pierderi hidraulice produse datorit frecrilor

Aceste pierderi se produc datorit frecrii apei cu pereii canalelor
interpaletare i datorit schimbrilor de direcie a curentului fluidului.
hr t ht

1 1
1 Q2

hr

A2 2 g
d A2

hrx tx htx

1 1
1 Qx2

hrx
2
d A2
A 2g

Adoptm h=0,85
2

Q
hrx Qx'
' hrx t (1 h ) x'
hr Q
Q

109

d) Pierderi de sarcin prin oc

Aceste pierderi se mpart n dou pri:
- pierderi la intrarea n rotor:
hsx

Q2
u12 1 x2 unde =(0,32/90)
2 g Q '

- pierderi la ieirea din rotor:

2

hsx2

u2 D2

1 x'

2 g 1 p D4 Q

unde: D4=D2+D2/30 D4=0,348m

Deci, pierderile prin oc sunt date de urmtoarea relaie:

hsx hsx1 hsx2

Qx(mm/s)

Htx(m.c.a)

Htx(m.c.a)

hrx

hs1x

hs2x

hsx

66.54

46.37

3.717

7.347

11.064

0.003

61.23

44.06

0.209

2.379

4.702

7.081

0.006

55.92

41.76

0.836

1.338

2.645

3.983

0.01

50.61

39.45

1.881

0.595

1.176

1.77

0.013

53.29

37.14

3.344

0.149

0.294

0.443

0.016

49.98

34.83

5.226

0.019

46.67

32.53

7.525

0.149

0.294

0.443

0.022

43.36

30.22

10.24

0.595

1.176

1.77

0.026

40.05

27.91

12.3

1.337

2.645

3.983

110

111

Calculul forelor axiale

1.Calculul forelor de impuls

a)Fora de impuls la intrarea n rotor:
Fi1 Qc0 Fi1 55.677 N

unde: c0 cm0 k0 2 g 3,63 m s

c0 viteza n seciunea de nceput a paletelor;
k[0,1;0,2] pentru pompele de ap.
Adoptm: k0 = 0,15
b)Fora de impuls la ieirea din rotor:
Fi 2ax 2b2 r2 c22m 51.524 N

2.Calculul forelor cauzate de presiune

Fp 2ax 2b2 r2 P2 1725N

c 2 c02
2
P2 Pat H t 2
325000 N m
2
g

c22 c22u c ' 2 m 15.54 m s

3.Calculul forei axiale

Fax F1i Fi 2ax Fp 2ax 1832.201N

Forele axiale se anuleaz dou cte dou: Fr = 0.

112

7. CALCULUL ECONOMIC AL REPERULUI TURNAT ,,ROTOR

DE POMP CENTRIFUG
Rotorul constituie partea cea mai important a ansamblului pomp, i ca
urmare tratarea economic a acestuia urmeaz metodologia cunoscut i comun
tuturor ramurilor economiei naionale.
Avnd n vedere ncadrarea rotorului n ansamblu, problemele de eficien i
problemele economice vor fi analizate strict la reperul rotor. Analiza presupune
cteodat i luarea n consideraie a evoluiei n timp a efectului economic.
mbuntirea indicilor economici de exploatare a pompelor i n special a
rotorului n cadrul unui plan de folosine impus se poate realiza n continuare prin
diverse procedee, dintre care mai importante se refer la:
- prelungirea duratei dintre dou reparaii, precum i reducerea la minim a
volumului reparaiilor printr-o exploatare atent a tuturor instalaiilor, cu personal
calificat;
- folosirea raional a agregatelor de pompare, n concordan cu debitele
i nlimile de pompare solicitate de reea, n scopul obinerii unor randamente
globale optime, pentru ca n final consumurile energetice s fie ct mai reduse;
- realizarea ntocmai i la timp a tuturor lucrrilor privind ntreinerea
construciilor i echipamentelor, aa cum rezult n normele de exploatare fixate
pentru fiecare obiectiv n parte.

113

7.1. Cheltuieli directe

A. Cheltuieli materiale directe
Material: Fe 200;
Greutatea brut a rotorului: 4,2 kg;
Cost materiale: 15500 lei/kg;
4,2 x 15500 = 65100lei
Cota de transport aprovizionare reprezint 5% din cheltuielile materiale:
65100 x 5% = 3255 lei
Total cheltuieli materiale (inclusiv CTA):
65100 + 3255 = 68355 lei
B.Cheltuieli cu manopera direct
Manopera direct [ore/buc(rotor)]:
categoria 2: 1,378 h x 17235,3 lei = 23750,2434 lei
categoria 3: 1,78 h x 17670,6 lei = 31453,668 lei
categoria 4: 0,15 h x 18205,9 lei = 2730,885 iei
categoria 5: 1,819 h x 18817,6 lei = 34229,2144 lei
categoria 6: 0,206 h x 19441,2 lei = 4004,8872 lei
TOTAL

5,333 h

96168,898 lei

96168,898 x 1,1835 (index preconizat) = 113815,8908 lei

- contribuii pentru ajutor social (C.A.S.):
113815,8908 x 25,5% = 29023,05215 lei
- contribuii pentru ajutor de omaj: 113815,8908 x 5% = 5690,79454 lei

114

7.2. Cheltuieli indirecte

A. Cheltuieli comune ale seciei
Cheltuielile comune ale seciei reprezint 720% din manopera direct +
C.A.S. + Ajutor de omaj:
720% x (113815,8908 + 29023,05215 + 5690,79454) = 1069414,11 lei
Costul de regie: R (Cs/Sa) X 100
Cs - cheltuieli generale anuale ale seciei;
Sa - fondul retribuiei anuale pentru muncitorii direct productivi.
Costul de regie se poate calcula mai uor cu relaia:
R = E + Sc + D + Am + Cnc + Sindireci + Ac
E - costul energiei electrice i reprezint 40% din cheltuielile comune ale seciei:
40% x 1069414,11 = 427765,644 lei
Sc - cheltuieli cu consumul de scule reprezint 5% din cheltuielile comune ale
seciei:
5%x 1069414,11 = 53470,7055 lei
D - cheltuieli de exploatare a dispozitivelor speciale (nu se folosesc dispozitive
speciale D=0)
Am - cheltuieli pentru amortizarea utilajului:
Am /100 Pmu tb / F0 i 13071 lei

- cota de amortizare anual reprezint 7,1% din valoarea mijloacelor fixe;

Pmu - costul mainii (cuptor) 200000000 lei
tb - timpul de baz pentru fiecare operaie 3,406 h;
Fa - fondul anual de timp pentru funcionarea utilajului 7400 h ;

115

i - coeficientul de ncrcare a utilajului (0,5);

Cru

Ca tb
81318,29 lei
Fa i

Cru - cheltuieli pentru repararea utilajului;

Ca - cheltuielile anuale de reparaie reprezint 15% din valoarea utilajului:
15% x 200000000 = 24066014,78 lei/an
Fa - fondul anual de timp (2016 ore);
i - coeficientul de ncrcare a utilajului (0,5);
Si - cheltuieli cu salariile muncitorilor indirect productivi (8250 lei)
Ac - alte cheltuieli (2350 lei)
R= 427765,664 + 53470,7055 + 13071,67 + 20357 + 81318,29 +5875 =
280650 lei

B. Cheltuieli generale ale societii

I. Cheltuieli pentru proiectare
1 .Retribuia direct: R = n x r
n - numrul de ore proiectare (3,5 ore);
r - retribuia orar (20494 lei);
R=3,5 x20494 = 717191ei
2.Contribuia la asigurri reprezint 25,5% din retribuia direct:
25,5% x 71729 = 18290,89 Iei
3.Contribuia la fondul de sntate reprezint 7% din retribuia direct:
7% x 71729 = 5021,03 lei

116

4.Contribuii sociale la fondul de ajutor de omaj reprezint 5% din

retribuia direct:
5% x 71729 = 3596,45 lei
5.Cheltuieli materiale cuprinznd: foi, mine pix etc. - 12000 lei;
Total cheltuieli proiectare: 110627,37 lei

II. Cheltuieli de cercetare

1. Retribuia direct:
R=nxr
n - numrul de ore cercetare (3 ore);
r - retribuia orar (20494 lei);
R = 3 x 20494 = 61482 lei
2. Contribuia la asigurri sociale:
25,5% x 61482 = 15677,91 lei
3. Contribuia la fondul de sntate:
7% x 61482 = 4303,74 lei
4. Contribuia la fondul de ajutor de omaj:
5% x 61482 3074,1 lei
5. Cheltuieli materiale 15000 lei.
Total cheltuieli: 99537,75 lei
III. Retribuia personalului tehnico-economic i de conducere
IV. Amortizri cldiri
V. Dobnzi n spee bancare

117

Departamentul Construciilor de Maini

Ministerul Industriilor

S.C. NICOLINA S.A. Iai

Acord beneficiar
Contabil ef

Director
ANALIZA DE PRE

Nr.

Denumirea produsuluiROTOR.
...
Desen nr. .STAS nr. ..N.I. nr. U.Mkg...
Greutatea brut4,2.Greutatea net
Beneficiar..Comanda net
Cantitatea comandat
Nr. crt.

Articol de calculaie

Materiale(inclusiv CTA)

12500

Manoper direct

7000

CAS

25,5

1785

Ajutor omaj

3500

Chelt. comune ale seciei

720

36716

Total a (1+2+3+4+5)

S.D.V. - uri

Total b (6+7)

Chelt. gen. ale societii

10

Pre cost uzin

11

Cheltuieli service

12

Pre cost complet (10+11)

13

Profit

14

Pre cu ridicata (12+13)

Valori totale

43,8
80977
2

1620
82597

15

12390
94987

Iai 14.05.2005
Director general

Dir. Financiar contabil

ef Serv. Preuri

Ing. Bliuc Dan

Ec. Dumitracu Viorica

Ec. Ciuc M

118

8.PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE MECANIC A

REPERULUI ,,ROTOR

8.1. Date iniiale necesare proiectrii procesului tehnologic

Studiul desenului de execuie
Conform desenului de execuie trebuie elaborat tehnologia de fabricaie a
reperului - rotor pomp centrifug. Pentru aceasta, trebuie s studiem dac desenul
de execuie cuprinde:
- rugozitile de suprafa s corespund preciziei dimensionale
- toleranele la cote libere conform STAS 2300-88
- canalele de pan conform STAS 1004-71
- raze de racordare conform STAS 406-73
n urma verificrii celor prezentate mai sus se poate aprecia c desenul este
corect executat. Examinnd tehnologia de fabricaie a piesei se poate aprecia c:
- piesa se obine prin turnare sub presiune n clasa doi de precizie;
- materialul prescris (Fc - 200) este suficient de prelucrabil;
- forma constructiv a piesei nu necesit modificri pentru mbuntirea
tehnologicitii;
- analiznd prescrierea raional a toleranelor i rugozitilor suprafeei
prelucrate se observ c tolerana la limea canalului de pan (0,002) este mult
prea mic dect parametrul de rugozitate. Se recomand o toleran de 0,03 mm.
Alegerea materialului

119

Materialul piesei este Fc-200, STAS 568-85 i are urmtoarele caracteristici:

Rm(r)=25daN/mm2; Ri(i)=4OdaN; HB = 190.

8.2. Stabilirea succesiunii operaiilor de prelucrare mecanic

O corect succesiune a operaiilor se stabilete atunci cnd se ine seama de
condiiile tehnice, care asigur posibilitatea realizrii lor, dar i de considerentele
economice, care asigur cheltuieli minime de fabricaie. Avnd n vedere
principiile care stau la baza alegerii succesiunii operaiilor, n cazul de fa se
opteaz pentru urmtorul traseu:

120

121

122

8.3. Calculul regimului de achiere

1.Calculul regimului de achiere la strunjire

Suprafaa frontal 77
a) tipul prelucrrii: strunjire de degroare.
Scula: cuit 20x20 STAS 6382-80/P30 ; L =77
Adncimea de achiere: t = 2Ap/2 =4/2 =2 mm
Avansul: S =1,12 mm/rot

y1

Verificarea I: S

h
bh Rai
l
22.1 mm rot
6cn n1 t x1

b=20mm; h=20mm; L=125mm; cn=51,4; HB=190; x1=1; y1=0,75.

Viteza de achiere
V

Cv

T t S

200
m xv

k1...k9 42,2 m min

Yv

Cv 123; m=0,2; T=90min; Xv=0,22; Yv=0,5; n=1,5;

p

1
q
k1
0,98 ;
20 30

a
k3
k1

0 , 09

10

20

45 45
k2
k 15

0, 09

0,93 ;

r
k4
2

0, 6

1,93 ;

0 ,1

0,8 ;

k5=1; k6=1; k7=0,9; k8=0,8; k9=1.

n

1000V 1000 42,2

79,52
D
169

nef 80rot min

123

nef = 80 rot/min

Recalcularea vitezei de achiere:

Vef

Dn
1000

42,45 m min

Recalcularea durabilitii:
V
Tef T
V
ef

1m

89.46 min

b)tipul prelucrrii: strunjire de finisare.

Scula: cuit 2516 STAS 6378-80/P20L=170mm
Adncimea de achiere: t=2Ap,/2=2/2=1mm
Avansul: S=0,282mm/rot
Verificarea asigurrii rugozitii:
S=CSRRe52 re6 =0,282mm/rot
CSR=0,0909;e5=0,487; e6=0,528;

2.Calculul vitezei de achiere:

Cv

T m t xv S Yv

200

k1 ...k 9 51.524 m min

Cv=123; m=0,2; T=90min; Xv=0,22; Yv=0,5; n=1,5; k1=0,98; k2=1,93;

k3=0,93;
k4=0,8; k5=1; k6=1; k7=0,9; k8=0,8; k9=1; V=0,5.
Turaia: n

1000V
97.045 rot min . Se adopt pe main: n=100rot/min.
D

Recalcularea vitezei: Vef

Dn
1000

53.093 m min

124

V
Recalcularea durabilitii: Tef T
V
ef

1m

77.46 min

Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota de 25,4 00,3

Adaosul nominal recalculat pentru strunjirea de finisare:
2Apram=26.75-25.4=1.35mm.
c)Calculul adaosului de prelucrare la strunjirea de degroare:

RZ i1 Si 1 40m ; i 1 sf 1,056m

Pentru calculul dimensiunii nominale a gurii din semifabricatul turnat sunt

necesare abaterile limit la turnare:
As 1,2
Ai 0,8

Clasa a IV-a de precizie

d snom d strunjmin 2 Api min As 25,4 3,136 1,2 21,064mm

Se srunjete
d snom 22mm
d s max 22 1,2 23,2mm
d s min 22 0,8 21,2mm
2 A pnomrecalculat 25,4 22 3,4mm

Adaosul nominal total pentru suprafaa 25 00,,004

019 este:
2 Apnomt 25 22 3mm

125

Calculul adaosului de prelucrare i a dimensiunilor intermediare

Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru
suprafata 250.0004
.019
a)Adaosul pentru strunjirea de finisare (operaia precedent este strunjirea
de degroare).

2 Api min 2( RZi 1 S i 1 ) 2 i21 i2 2012m

RZ i1 40m ; S i 1 0 ;

i 1 ksf 0,06 1085 65,1m ;

sf ax2 y l 2 12 0,005 84,52 1,085mm

ax h 1mm ; l=84,5mm; y=(310)m
i = f = 500m pierderea n universul cu trei bacuri pe suprafaa
neprelucrat.

2 Apinom 2 40 2 65 2 500 2

12

2012m

Ti 1 400m
d i l max d i max 2 Api max Ti 1 77 2,012 0,4 79,412mm

Se rotunjete:
d i l max 80mm d inom
d i l min 80 0,4 79,6mm
Apnom 79,4 77 2,4mm

Operaia la strunjirea de degroare se execut la cota 79,4 00, 4 .

b)Adaosul de prelucrare la strunjirea de degroare:
126

RZ i1 Si 1 400m; i 1 sf 1085m ; i f 500m

2 Apinom 2 400 2 10852 5002

As 1,3
Ai 0,9

12

3189m

Clasa a IV-a de precizie

d snom d strunjmax 2 Api max Ai 171 3,189 0,9 81,089mm

Se rotunjete:
d snom 82mm
d s min 82 0,9 81,1mm
d s max 82 1,3 83,3mm
2 Apnomrecalculat 83.3 80 3.3mm
2 Apnomtotal 83.3 77 6.3mm .

Calculul adaosului de prelucrare i a dimensiunilor intermediare

1.Calculul adaosului de prelucrare i a dimensiunilor intermediare pentru
suprafaa

25 00,,004
019
Prelucrrile succesive ale acestei suprafee sunt:
a) strunjire de degroare
b) strunjire de finisare
c) rectificare.
a) Adaosul pentru rectificare (operaia precedent este strunjirea de
finisare)
127

RZ i1 20m - nlimea neregularitilor profilului rezultate la operaia

precedent.

Si 1 - adncimea statului superficial defect format la operaia precedent;

Si 1 0 (pentru piese de form S se exclude dup prima operaie de prelucrare).

i 1 - abaterile spaiale ale suprafeei prelucrate fa de bazele tehnologice

rmase dup efectuarea operaiilor precedente.

i 1 ksf
i eroarea de instalare a suprafeei de prelucrat la operaia sau faza
considerat.

i ax2 y l 2 ; 0 0 ; f 50m

sf ax2 y l 2
ax h - abaterea limit la grosimea peretelui semifabricatului turnat.

y 3 10m ; l=68;

sf 12 0,005 682 1,056mm 1056m

- dup strunjirea de finisare k=0,002

i 1 0,002 1056 2,11m

Deci 2 Api min 2 20 2 2,112 502

12

140m

- tolerana pentru strunjirea de finisare este n treapta a IX-a de precizie:

Ti 1 70m

- dimensiunea minim dup strunjirea de finisare este:

128

d i l min d i min 2 Api min Ti 1 23,45mm

d i l min 23,45mm
d i ln om 25mm
d i l max d i l min Ti 1 23,45 0,07 23,52mm

Operaia de strunjire de finisare se va executa la cota 23,52 00,07

2 Apnom 25 23,52 1.48mm

b)Calculul adaosului de prelucrare pentru strunjirea de finisare, operaia

precedent este strunjirea de degroare
RZ i1 40m ; Si 1 0 ; i 1 ksf 0,06 1056 63m

- la prinderea n universal 0=0; f=50m

2 Ap min 2 40 632 5002

12

1087m

-tolerana pentru operaia precedent, strunjirea de degroare conform treptei

XII de precizie este 300m
d i l min d i min 2 Api min Ti 1 23,45 1,087 0,3 22,06mm

Se rotunjete:
d i l min 22 d inom
d i l max 22.06 0,3 22.09mm
d i ln om 22.09mm

Recalcularea vitezei: Vef

Dn
1000

54.654 m min

129

V
Recalcularea durabilitii: Tef T
V
ef

1m

77.85 min

Calculul regimului de achiere la rectificare pentru suprafaa interioar 25

- discul abraziv D=0,9Dg=0,952=46,8; D=45; B=50; T=10min;
- adncimea de achiere i numrul de treceri: i

Ap max
t

0,14
1,4
2 0,05

- avans longitudinal: S1=B=0,5550=27,5mm/rot pies

- avans transversal St=0,05mm/cd
- viteza avansului principal: V=40m/s
- turaia discului: n

1000V 1000V

283 rot min

D
45

nef 280rot min

- viteza de rotaie a piesei:

Vp

0,025 d 0,7 k vT
3.56 m min ; kvT 2,25 ; d=25mm;
T 0,6 0,9 S 0f ,9

- turaia piesei: n p

1000V p

45.35 rot min ; nef 45rot min

Calculul regimului de achiere la mortezare:

- limea canalului b=9mm;
- avansul s=0,6mm/cd;
- viteza de achiere: V

18,5k v
25.05 m min ; T=240min;
T 0,15 S 0, 4

kv kVT klmkef kVx kVx1kVc kVe 1 1 1 0,91 1 1,25 1,1375

130

- numrul de curse duble pe minut:

ned

1000V
26.06 cd min
L1 n

L l li le

- lungimea suprafeei prelucrate l=68; li+le=80; k=1,4

8.4. Calculul normei de timp

Norma de timp pentru operaia 1 i 2
1. Strunjire de degroare
2. Strunjire de finisare
suprafaa frontal 77X2 (suprafee)
3. Strunjire de degroare
4. Strunjire de finisare
suprafaa 52
NT

TPi
tb ta tdt td 0 ton
n

Tpt 10 ;

n=100 piese;

t b1

L
25
i
1 1.108[min]
Sn
0.282 80

tb2

L
25
i
1 0.494[min]
Sn
0,22 230

t b3

L
25
i
1 0.162[min]
Sn
0.22 230

tb4

L
25
i
1 0.1302[min]
Sn
0,4 480

t b t b1 t b 2 t b3 t b 4 1.108 0.494 0.162 0.1302 1.894[min]

131

L lungimea de achiat [mm];

S avansul de lucru[mm/rot];
n turaia [mm/rot];
i numrul de treceri identice.
ta ta1 ta 2 ... ta9 0,46

- cuplarea micrii principale: ta1=0,02

- apropierea sculei la cot: ta2=0,03
- potrivirea sculei la cot: ta3=0,05
- cuplarea avansului: ta4=0,02
- decuplarea avansului: ta5=0,02
- ndeprtarea sculei: ta6=0,03
- rotirea port sculei: ta7=0,09
- msuri de control: ta8=0,12
- schimbarea turaiei: ta9=0,08
La acetia se adaug:
- timpul ajuttor pentru desprinderea piesei: ta10=0,27
- timpul pentru desprinderea piesei: ta11=0,27
ta 4ta ta10 ta11 2,38 min

- timpul ajuttor pentru deservirea locului de munc: td tdt td 0 6%tb

- timpul pentru odihn i necesitile fiziologice: ton=3%tb;
N Ti

10
1.894 2.38 6 3 13.374[min]
100

132

Norma de timp pentru operaia 3

Rectificarea interioar a suprafeelor 25
Timpul de pregtire ncheiere Tp=14min
Timpul de baz: t b

LAc k
18 1,2 0,14

0.677[min]
s1n p S t 25.5 35 0,005

Timpi ajuttori:
- timp pentru prinderea i desprinderea piesei: ta1=0,23
- timp pentru comanda mainii: ta2=0,04+0,03+0,04+0,05=0,15
- timp pentru msurri de control: ta3=0,4
ta 2ta1 ta 2 ta3 1,04 min

- timp de deservire a locului de munc: t d t d 0 t dt

- timp pentru odihn i necesitile fiziologice: t on
N T3

3t b
0.179
100

3t b
0.08 ;
100

14
0.677 1.01 0.179 0.08 2.086[min]
100

Norma de timp pentru operaia 4

Operaia de mortezare canal pan:
- timpul de pregtire ncheiere: tP=7min;
- timpul de baz: tb

b b1 b2
i 4,41min
ns

Timpi ajuttori:
- timpul de prindere i desprindere al piesei: ta1=0,91min;
- timpul pentru comanda mainii unelte: ta 2 0,09 0,22 0,06 0,37 min
- timpul pentru operaia de control: ta3=0,21min;
133

- timpul ajuttor specific fazei de lucru: ta4=0,19min;

ta ta1 ta 2 ta3 ta 4 1,68 min

Timpul de de3servire al locului de munc:

td

5,5tb
0,24 min
100

Timpul pentru odihn i necesiti fiziologice:

ton

4,5tb
0,19 min
100

NT4

7
4,41 1,68 0,24 0,19 6,59 min
100

Norma de timp total:

NTtotal NTi 13.374 2.086 6.59 22.05[min]

9.PROBLEME DE MONTAJ, EXPLOATARE I PROTECIA

MUNCII
Problemele ocazionate de montajul, reparaia i exploatarea instalaiilor,
respectiv echipamentele din staiile de pompare sunt multiple i diverse. n acest
capitol se dau noiunile generale, urmnd ca rezolvarea complet a problemelor s
se

fac

respectnd

instruciunile

furnizorului

de

utilaj,

recomandrile

proiectantului de instalaie sau regulamentul de exploatare al acestuia.

134

9.1 Montajul agregatelor i conductelor

Problema montajului agregatelor n staiile de pompare este adesea o
operaie dificil. Se impune cunoaterea temeinic a prescripiilor generale i
specifice fiecrui tip de agregat. Nerespectarea fazelor cu ntreaga lor ealonare
poate duce la avarii sau la imposibilitatea funcionrii instalaiilor.
Aplicarea ntocmai a instruciunilor obligatorii elaborate de furnizorul de
utilaj duc ntotdeauna la reuita operaiilor de montaj. O calitate corespunztoare a
montajului confer agregatelor de pompare posibilitatea unei funcionri continue,
sigure i de lung durat.
Normele generale de montaj sunt nsoite de recomandri specifice fiecrui
tip de agregat ce se monteaz, sau alte date ce intereseaz operaiunile de montaj.
Beneficiarul instalaiilor trebuie s cunoasc problemele i s urmreasc
ndeaproape desfurarea montajului, prin participarea direct la aceste operaiuni.
Experiena beneficiarului, dup participarea sa la operaiunile de montaj, uureaz
mult activitile legate de revizia i reparaia instalaiilor din dotare.

9.1.1 Aciuni premergtoare montajului

1. Studierea amnunit a utilajului nainte de montare

n aceast etap se identific toate reperele, ansamblele i subansamblele
agregatului de pompare, constituind n acest scop documentaia tehnic pus la
dispoziie de furnizor. Este necesar un control vizual amnunit al acestora,
deoarece n timpul transportului i manipulrilor din depozite apar adesea efecte

135

ale loviturilor, striviturilor, czturilor, cu urmri negative asupra strii tehnice a

agregatelor.
Tot n cadrul acestei etape se vor identifica i confrunta parametrii notai pe
plcua pompei i motorului, cu datele nscrise n oferta furnizorului pe baza cruia
s-a ncheiat contractul economic ntre pri. Este de dorit ca documentaia s
cuprind i caracteristica de funcionare garantat de furnizor.

2. Analiza desenelor de montaj aferente utilajului hidromecanic i

prile de construcie
La agregatele importante i la staiile de pompare mari, furnizorul, prin
reprezentantul su pune la dispoziia personalului ce execut montajul desene de
montaj detaliate. Este precizat frecvena i ordinea de realizare a operaiilor pe
faze. Constructorul asigur echipa de montaj cu desene ale ansamblului
construciei, respectiv a prilor acesteia care intereseaz montajul n vederea
corelrii unor cote.

3. Verificarea fundaiei i a studiului lucrrilor de construcie legate de

operaiunile de montaj
Operaia este de mare importan, deoarece agregatele nu pot funciona n
siguran dac sunt montate pe fundaii necorespunztoare.
La recepia fundaiilor este important de urmrit amplasarea corect a lor,
respectarea cotelor de gabarit, cotelor de nivel fa de reperul fix prestabilit, a

136

poziiei gurilor pentru buloanele de fundaie. De asemenea, se va urmri ca

fundaia s fie bine ntrit i s aib compoziie omogen.

4. Amenajarea platformelor pentru montaj

La locul de montaj n imediata vecintate a fundaiilor, se vor amenaja
platforme din lemn sau beton de dimensiuni corespunztoare pe care s se poat
executa operaiile ce preced aciunea de montaj. Pe aceste platforme se vor efectua
splri de rulmeni i gresarea acestora, verificarea elementelor de mbinare a
garniturilor etc.

5. Asigurarea zonei cu instalaii sau dispozitive de ridicat

La staiile prevzute cu asemenea instalaii se va verifica corespondena ntre
sarcinile nominale pentru care a fost construit instalaia de ridicat i greutile ei
maxime ce urmeaz a se ridica. Se verific, de asemenea funcionarea optim a
acestora i condiiile de siguran.

6. Asigurarea iluminatului
Buna desfurare a operaiilor de verificare, de msurare a anumitor cote, de
asamblare la poziie etc., este condiionat i de o bun iluminare a spaiului de
montaj. Locurile de lamp fixe se vor alimenta la tensiunea uzual de 220V.

137

7. Asigurarea zonei de montaj cu aer comprimat

Pentru acionarea unor dispozitive i scule pneumatice, precum i pentru
curirea prin suflare cu aer comprimat a diferitelor piese se aduce n zon o
conduct de la compresor.

8. Pregtirea dispozitivelor i sculelor

Funcie de complexitatea operaiunilor de montaj, cu obligativitatea
respectrii recomandrilor furnizorului de utilaj, echipele de lucru vor fi dotate cu
suficiente scule (de tipuri i dimensiuni adecvate), respectiv cu dispozitive i aparate
de msur i control, n vederea desfurrii normale a tuturor fazelor montajului.

9. Dotri i activiti diverse

Este necesar s se prevad un spaiu special, la dispoziia echipei de montaj,
eventual prin instalarea provizorie a unei barci (din panouri i elemente tipizate),
demontabil, dotat cu utilitile strict necesare, precum i cu spaii i accesorii
pentru crearea condiiilor de ntocmire a graficelor de lucru i a altor lucrri de
eviden. Se vor asigura dulapuri pentru pstrarea sculelor, aparatelor de msur i
control sau reperelor mai mici ale ansamblelor utilajului ce se monteaz.
Dup ce s-au ndeplinit toate fazele obligatorii operaiunilor de montaj i s-au
asigurat condiiile de microclimat, cu respectarea normelor de tehnica securitii i
protecia muncii, operaiunile de montaj propriu-zise pot ncepe.

138

9.1.2 Probleme de montaj ale pompei

Operaiunile de montaj sunt n general simple i constau din:
- fixarea pe fundaie a agregatului, operaie prin care se realizeaz o legtur
rigid ntre utilaj i fundaie n vederea prelurii de ctre aceasta a forelor,
momentelor i trepidaiilor din timpul funcionrii. n continuare se introduc
uruburi cu diametru D prin gurile de asiu i fundaie i se scot apoi n afar cu
maxim (1015)D, pentru a permite introducerea piulielor.
- se aeaz apoi placa de baz pe fundaie i se asigur orizontalitatea (prin
msurtori i rectificri succesive). uruburile de prindere a asiului pot fi
rigidizate n fundaie, prin betonare simpl sau prin sudare de armtura fundaiei.
Pentru asigurarea orizontalitii se folosesc pene metalice dispuse ntre placa de
baz i beton.
- centrifugarea agregatului de pompare (ca operaie final) se face prin
verificarea cu rigla sau trusa de spioni. O centrare corect face ca rigla s se aeze
pe cele dou semicuple fr abateri. La o bun centrare distana pe circumferin
ntre cele dou semicuple trebuie s fie invariabil, operaie ce se verific cu trusa
de spioni.
- rigidizarea sistemului se face dup terminarea centrrii i verificrii
acestuia prin umplerea cu beton pn la nivelul superior al ramei plcii de baz.
Dup ce betonul de adaos a fcut priz, piuliele se strng complet i uniform,
verificndu-se apoi din nou centrarea.

139

n unele cazuri centrarea este o operaie mai dificil ntruct implic att
centrarea pompei pe ram ct i a arborilor n raport cu semicuplele.
Se mai efectueaz o operaie de verificare a centrrii dup terminarea
racordului pompei cu reeaua, deoarece aceasta poate transmite agregatului
tensiuni care s solicite cuplajele peste limita admisibil.

9.1.3 Montarea conductelor n zona agregatelor de pompare

Racordarea la agregatul de pompare a conductelor de aspiraie, respectiv
refulare, se face astfel nct s rezulte asamblri demontabile prin flane cu
garnituri. Este important realizarea paralelismului perechilor de flane i
axialitatea tronsoanelor mbinate, astfel nct s nu apar solicitri suplimentare n
pomp datorate contactelor cu reeaua. Din aceast cauz conductele vor fi
asigurate cu reazeme de alunecare i conducte compensatorii de dilataie sau
montaj. Elementele geometrice ale flanelor la tuurile de aspiraie i refulare au
dimensiuni standard. Cnd elementele geometrice nu corespund se vor asigura
mbinrile utiliznd tuuri intermediare scurte, care au la capete flane.

9.2 Exploatarea agregatelor

Exploatarea agregatelor i instalaiilor presupune un complex de msuri
tehnice i organizatorice - administrative care au drept scop asigurarea funcionrii
acestora timp ndelungat, n siguran i la parametrii optimi proiectai.
Elementele unei exploatri moderne sunt multiple i n special difereniate n
funcie de tipul, caracteristicile instalaiilor, rolul i importana lor.

140

9.2.1 Probleme de exploatare a aparatelor

Odat asigurate instalaiile cu personal calificat i investit cu responsabiliti
pe locuri de munc, se poate trece la pornirea agregatelor de pompare sau a restului
instalaiilor. Cnd se face prima pornire se verific ca sensul de rotire al agregatului
s fie cel normal i corespunztor celui marcat prin sgeata existent pe carcas. n
situaia pornirilor dup oprire de scurt durat, fiind ndeplinite condiiile anterior
precizate se vor lua urmtoarele msuri:
1. Se face un control vizual al agregatului urmrindu-se existena
aprtorii de cupl, absena unor corpuri ce ar putea fi antrenate de prile n
rotaie ale pompei, existena spaiului de trecere i supraveghere, existena tensiunii
n tabloul electric etc.
2. Se va controla starea lagrelor agregatului, n sensul c acesta s
realizeze frecri minime i starea de funcionare a presetupelor.
3. Se va controla nivelul uleiului n corpul lagrelor ce au asigurat
ungerea n acest fel, cum i funcionarea instalaiei de rcire a acestora.
4. nainte de pornire se va asigura ca pompa s fie amorsat, prin
punerea n funciune a instalaiei de amorsare, urmrind nivelul apei din bazinul de
aspiraie, care trebuie s o necare corespunztoare.
5. Pompele se pornesc cu vana de pe tuul de refulare: nchis dac sunt
centrifuge, respectiv deschis dac sunt axiale. Dup consumarea timpului de

141

demaraj vana se va deschide progresiv, urmrind ca parametrii de funcionare ai

agregatului s nu depeasc valoarea normal.
6. n perioada de funcionare, agregatul nu trebuie s prezinte zgomote i
vibraii suprtoare sau periculoase. Parametrii de exploatare, evideniai prin
aparatura de nregistrare i control, vor fi n limitele admise prin instruciunile de
exploatare. Lagrele cu buce nu vor depi temperatura de 80C, iar uleiul va fi
schimbat cel puin o dat pe an (dup 1000 - 2000 de ore de funcionare).
7. Operaia de oprire a unei pompe este simpl, obinndu-se prin
deconectare de la reea a motorului electric de acionare. Se va urmri dinamica
ansamblului pomp-motor pn la consumarea timpului de oprire evideniind
nchiderea clapetului de reinere dac pompa l are. Se urmrete de asemenea cu
atenie modul de funcionare a instalaiei de protecie a staiei la fenomenele
loviturii de berbec.

9.3 Instruciuni de protecia muncii specifice pompelor

Pornirea instalaiilor de pompare se va face numai dup nsuirea

indicaiilor precizate de firma productoare.

Toate instalaiile de acionare electric a agregatelor prezint pericol n

cazul cnd nu sunt legate la pmnt. Se interzice folosirea instalaiilor improvizate

de for sau de lumin.

142


urmrit

Pornirea instalaiilor acionate electric se va face numai dup ce a fost

corespondena

dintre

inscripionarea

consumatorului

cea

ntreruptorului care-l deservete.

Pentru a evita unele avarii de natur electric electromotoarele */

220/380V se pornesc ntotdeauna n poziia stea comutndu-se apoi pe triunghi.

Instalaiile de pompare care au cuple n micare vor fi prevzute cu

aprtori de protecie. Este interzis staionarea n apropierea acestora.

Este interzis manevrarea brusc a organelor de obturare din circuitele

hidraulice ale instalaiei de pompare, datorit apariiei fenomenului loviturii de

berbec, care prin jocul care l produce poate duce la deteriorarea aparaturii
montate pe instalaie.

Pentru evitarea suprasolicitrii la pornirea motoarelor electrice, pompele

se vor porni cu robinetul de pe refulare nchis.

Interveniile pentru remedierea defeciunilor instalaiilor de pompare se

va face de ctre personal specializat.

143

BIBLIOGRAFIE

ALEXANDRESCU A.

Instalaii de pompare, Editura Cermi, Iai, 1998;

ALEXANDRESCU A.

Pompe centrifuge i axiale, Editura Cermi, Iai,

2000;
ANTON V.

Hidraulic

maini

hidraulice,

Editura

Pedagogic Bucureti, 1978;

CIOCAN L.

Mecanica fluidelor i maini hidraulice, I.P. Iai,

1992;
DUCRAS L.

Pompes hidrauliques et apareils electries Paris,

1977;
GAFITEANU M..

Materiale

pentru

construcii

de

maini.

ndrumar de proiectare, Rotaprint Iai, 1986;

TONESCU GH. .a.

Mecanica fluidelor i maini hidraulice, Editura

didactic i pedagogic, Bucureti, 1983;

MATEI P.

Mecanica fluidelor i maini hidraulice, I.P. Iai,

1980;

144

NICOLAE M.

ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnicoeconomice n proiecte de diplom, Rotaprint Iai,

1983;

PICO C. .a.

Calculul

adaosurilor

de

prelucrare

regimurilor de achiere, E.T., 1974;

SANTU I. .a.

Instalaii de pompare, Editura didactic i

pedagogic, Bucureti, 1982;

Colecia STAS

Scule

achietoare

port-scule,

pentru

prelucrrile metalelor, vol. I i II, E.T., 1988.

145