-debitul nominal:
Q o =0.0153 m 3 /s
H o =30 m
-abaterea randamentuli:
o =0.03
CUPRINS
1.Memoriu justificativ
pag. 5
pag.5
pag.6
pag.7
pag.7
pag.8
pag.16
pag.20
pag.23
pag.30
3.4.Clasificarea pompelor
pag.34
pag.37
pag.41
pag.47
pag.47
pag.50
pag.51
pag.53
pag.54
pag.55
pag.56
pag.58
pag.59
4.5. Relatii intre marimile, functiile si coeficientii caract eristici pentru studiul si utilizarea T.M.H.
4.5.1. Rapiditatea rotorului si coeficientii lui Rateau
pag.60
pag.60
4.5.2. Relatii intre coeficientii caracteristici, randamen tului intern si gradul de reactie al rot orului
pag.64
pag.68
pag.74
pag.77
pag.78
pag.82
pag.88
7. CALCULUL TEHNICO-ECONOMOIC
pag.112
pag.118
pag.118
pag.119
pag.122
pag.130
pag.133
pag.134
pag.134
pag.138
pag.139
pag.139
BIBLIOGRAFIE
pag.140
pag.143
1.MEMORIU JUSTIFICATIV
cu apa
ale
carei
caracteristici
geometrice
principale
corespund
v2
const.
2 g
10
11
12
trecerea fluidului prin canal, pulsaiile sunt propagate ntre intrarea i ieirea din
pomp.
Relaia dintre configuraia pompei centrifuge i mrimea pulsaiilor
presiunii n sistemul de conducte a fost investigat de Simpson, Suyuki, Ugai,
Matsumura i Nakata. n aceste lucrri autorii compar rezultatele msurrii
pulsaiilor la intrarea n conducta de refulare, dar ei nu au elucidat problema
caracteristicii pulsaiei proprii a pompei.
Ohaski a obinut caracteristica dinamic a pompei centrifuge n raport
cu interferena dintre variaia curgerii (micarea turbulent) i rotor.
Anderson i alii determin experimental relaia variaiei de presiune
referitoare la variaia curgerii (micrii turbulente) n pompa centrifug.
Wylie i Streeter au descris, cu ajutorul unei matrici de transfer relaia
dintre variaia presiunii i micarea turbulent n seciunea de intrare n pompa
centrifug.
Studiile ndreptate spre obinerea experimental a relaiei matricei de
transfer n raport cu instabilitatea fenomenului de cavitate a pompei centrifuge a
fost fcut de Ng. and Brenner, Stirnemann i Eberl.
Toate aceste studii referitoare la frecvena inferioar
f ZN i la
caracteristicile de pulsaie care pot fi generate ntr-o pomp nu sunt definite clar.
Studiile care se refer la frecvena f ZN aparin lui Sano, Desmed i Barrand. Dei
Sano introduce noiunea de diametru echivalent i lungimea echivalent a conductei
pentru o pomp centrifug i elaboreaz o metod de evitare a rezonanei fluidului
13
l-lungimea conductei;
d-diametrul conductei;
A-aria seciunii conductei;
14
15
q(
ZPb3
)h
ZPb1
16
n care:
ZPb3
A
j ( d )tgl d 0
ZPb1
As
iar:
q j(
Ad
2f
)tg (
)l d 0 h
As
a
17
muchiei
paletei
rotorului
centrifug
determin
deteriorarea
performanelor pompei.
Profesorii Akinori Furukawa, Ci-ChangCheng i Jasua Takamatsu
de la Universitatea Kyushu Japonia, au pus la punct un stand pentru testarea
rotorilor unor pompe centrifuge, la care s-au strunjit muchiile exterioare ale
paletelor rotorilor.
n figura 1.a este desenat rotorul original nainte de strunjire, iar n
figura 1.b este desenat rotorul avnd marginile muchiilor paletei strunjite.
18
Fig. 2
19
Fig.3
Schimbarea provocat de curgerea fluidului prin interiorul
rotorului centrifug i performanele efectului de strunjire al paletei n seciunea de
ieire din rotor sunt msurate experimental pentru a verifica soluia curgerii
analizat pentru un rotor de pomp centrifug prin metoda suprafeelor singulare,
combinat cu calcularea tridimensional a stratului limit.
Aceast metod ia n considerare efectele teoretice a strujirii
marginii paletei cu performanele rotorului, i anume: strunjirea paletei n
seciunea de ieire din palet influeneaz n mic msur valoarea presiunii n
seciunea de ieire din rotor, ea rmnnd aproape neschimbat. Se constat
micorarea componentei radiale a vitezei absolute, care are ca efect scderea
debitului de curgere n seciunea de ieire din rotor, n comparaie cu originalul.
Distribuia circular a sarcinii statice n seciunea de ieire din rotor devine
20
21
Fig.4
22
23
in
cadrul
hidroamelioratiilor,
pentru
in
industria
metalurgica,
chimica,
siderurgica;
-
in
diferite
centrale
termice
si
atomoelectrice.
3.2. Parametrii fundamentali ai pompelor
Pentru a putea cunoaste buna functionare a pompelor este necesar
a se cunoaste cu precizie parametrii de functionare ai pompelor. Parametrii
fundamentali ai pompelor sunt:
- debitul pompei;
- sarcina pompei si sarcina retelei in care lucreaza
aceasta (reteaua de conducte);
- puterea pompei;
- randamentul pompei
- turatia pompei.
Debitul pompei
Reprezinta cantitatea de lichid refulata de pompa in unitate de
timp. In functie de modul de exprimare a cantitatii de lichid refulat de pompa,
debitul poate fi:
24
V
t
(1)
G V
Q
t
t
(2)
m V
Q
t
t
(3)
Sarcina pompei
Sarcina pompei H reprezinta cresterea energiei specifice (pentru un
kg. de lichid) la trecerea lichidului prin pompa si este determinat de diferenta
dintre energiile specifice de la iesirea si la intrarea in pompa.
Pentru determinarea sarcinii pompei se considera ca pompa P, fig.
5 lucreaza intr-o instalatie oarecare.
In imediata apropiere a sectiunii de intrare in pompa se monteaza un
vacuumetru, iar la iesirea din pompa un manometru M. Considerandu-se o axa
de referinta O-O, se va putea scrie energia specifica totala de la aspiratia Ea si de
la refularea pompei Er prin relatia:
pa
V
Ea Z a
a
2 g
25
(4)
pr
V
Er z r
r
2 g
(5)
Fig.5
26
H Er Ea ( z r z a )
pr pa
Vr2 Va2
(6)
2 g
p at
si ordonandu-se
termenii, se va obtine:
H y
p at p a
p r p at
Vr2 Va2
2 g
(7)
Vr2 Va2
H y
2 g
pv
Facandu-se notatiile
pm
pm
H M si
pv
H V , sarcina H a pompei va
fi:
H y Hv HM
Vr2 Va2
2 g
(8)
27
mare si ca sectiunea de la intrare si iesire din pompa sunt egale (Va = Vr), ecuatia
(8) va lua forma:
H=Hv + HM + y
(9)
Asa cum rezulta din ecuatia (9) sarcina unei pompe este determinate
de suma indicatiilor celor doua aparate de masura, a vacuumetrului si
manometrului. Rolul principal al unei pompe este realizarea unei energii hidraulice
care sa permita transportul lichidului cu anumiti parametri printr-o retea de
transport.
Pentru acesta este necesar ca sarcina pompei H sa poata face fata
ridicarii lichidului la locul si inaltimea dorita, sa invinga toate rezistentele hidraulice
de pe reteaua de transport si sa asigure in punctul final parametrii solicitati,
presiunea pf si viteza medie a lichidului Vf . Pentru a realiza aceasta este necesar ca
intre sarcina pompei H si sarcina pompei Hr sa existe relatia:
H Hr
Puterea utila sau efectiva a pompei
Fie P puterea aplicata la arborele pompei. O parte din ea este
consumata pentru invingerea frecarii in lagare, in sistemul de etansare al arborelui
si prin frecarea discurilor inelului si coroanei rotorului de lichidul existent in
carcasa. Aceasta putere disipata mecanic se va nota prin ppm . Puterea ramasa este
puterea teoretica ce se aplica rotorului.
Puterea teoretica pt aplicata rotorului si transmisa de acesta
lichidului nevascos este:
pt p p pm q g Qt H t Qt Yt
28
(10)
Din aceasta putere, in realitate o parte este disipata datorita vascozitatii lichidului.
Puterea primita de lichidul real, vascos la trecerea prin rotor va fi:
g Qt H Qt Y
(11)
Fig.6
Din lichidul care paraseste rotorul, o parte este reciclata pe
la labirinturi, iar o parte este pierduta pe la etansarea arborelui.
Puterea transformata de rotor acestei parti a lichidului se poate
considera ca o putere consumata.
Puterea utila sau efectiva a pompei P u reprezinta energia
obtinuta la refularea pompei in unitate de timp, fiind determinata de
relatia;
Pu
(G)reprezinta
G H V H
Q H
t
t
greutatea
masei
transportata la o inaltime H.
29
de
lichid
(12)
ce
urmeaza
fi
m
In
P Ppm
P
functie
de
Ppm
(13)
pierderile
hidraulice
se
defineste
H t hr
H
Ht
Ht
v 1 (
Qp
Qt
(14)
(15)
Pu Q H
P
P
(16)
de unde:
P
Q H
102
kw
(17)
Turatia pompei
Reprezinta numarul de rotatii in unitate de timp pe care la
realizeaza arborele principal al pompei.
30
(18)
(19)
31
fig. 7
fig. 8
1 p
v1
Q
arctg n
u1
(20)
ceea ce permite stabilirea modului in care este dispusa paleta rotorului la intrare.
La iesirea din rotor, curentul paraseste paleta dupa o directie
tangenta la suprafata acesteia, conform unghiului constructiv al paletei la iesirea
32
Fig.9
33
Fig.10
In fig.10 este reprezentata variatia energiei specifice totale
transferate lichidului si a componentei sale cinetice in functie de vu 2 . Din triunghiul
de viteze la iesirea din rotor fig.8, se observa ca situatia vu 2 u 2 corespunde unghiul
de iesire 2 p 90 0 . Pentru vu 2 u 2 corepunde un unghi 2 p 90 0 , iar pentru
vu 2 u 2 corepunde un unghi 2 p 90 0 .
- Pompe etajateIn practica sunt intalnite situatii in care retelele hidraulice reclama
presiuni mult mai mari decat cele ce le pot realiza pompele monoetajate. In aceste
cazuri se construiesc pompe centrifuge etajate la care sunt folositi mai multi rotori
montati unul dupa altul pe un arbore comun, lichidul dupa ce paraseste un rotor
este dirijat prin intermediul unor canale de intoarcere, fig.11, spre intrarea in
rotorul urmator.
35
Fig.11
- Pompe cu rotor dublu flux Sunt pompe simple, monoetajate, la care rotorul are intrarea
dubla fig.12. Un astfel de rotor poate realiza la o sarcina constanta un debit
dublu de lichid. Aducerea lichidului lichidului la cele doua intrari ale rotorului
este realizata printr-o conducta de bifurcatie. Marele avantaj al acestor tipuri de
pompe este faptul ca pot functiona la turatii si sarcini mari. In cazul cand
practica cere ca pompa sa realizeze un debit mare la o presiune mica, aceste
tipuri de pompe sunt inlocuite cu pompe axiale sau cu pompe diagonale
36
Fig. 12
37
Fig .13
3.5. Pierderi si randamente la pompele centrifuge
Micsorarea reala a fluidelor in orice masina hidropneimatica este
insotita de pierderi hidraulice ceea ce face ca parametrii reali ai masinii sa fie
mai mici decat cei teoretici. Aceste pierderi in ansamblu sunt oglindite prin
randamentul total al masinii, definit ca raport intre puterea utila P (de la iesirea
din pompa) si puterea totala absorbita la motorul de antrenare Pk .
Randamentul total al pompei constituie un indiciu calitativ al masinii. Pentru a
construi o pompa cu un inalt randament se impune a se considera separat
natura pierderilor hidraulice ce apar la trecerea unui lichid prin pompa si apoi
sa se studieze marimile ce influienteaza asupra acestor pierderi:
38
. Daca sarcina
la iesire din pompa este H, datorita acestor pierderi rotorul va trebui sa imprime
curentului o energie specifica Ht H.
H t H hp
(21)
H
hp
1
Ht
Ht
hidraulic H .
(22)
39
fie pusa in legatura cu cea de la intrare, unde presiunea este mai mica,
stabilindu-se o pierdere de lichid q1 .
Debitul de lichid care circula in spatiul respectiv depinde de
diferenta de presiune p2 p1 , fig.14 cat si de dimensiunile interstitiului.
Desi la pompele actuale aceste pierderi prin inele de etansare,
presetube, labirinti, etc. Sunt in general foarte mici acestea nu au putut fi
anulate. La pompele mari la care impingerile axiale sunt substantiale, sunt
prevazute adesea dispozitive speciale de echilibrare.
Fig.14
40
(23)
(24)
Q Qt q
q
1
Qt
Qt
Qt
(25)
v 0.95 0.99
Pierderile care apar obisnuit la frecarile in lagarele, in bucsa de
etansare.
Acestea vor consuma o putere Pm care trebuie adaugata la puterea
consumata de pompa. In asemenea situatii raportul dintre puterea teoretica a
pompei Pt si puterea absorbita de pompa reprezinta randamentul mecanic m .
41
Pt Pk Pm
P
Pt
1 m
Pk
Pk
Pk 102 Pk
(26)
P
h v m
Pk
(27)
H Ht hf
(28)
(29)
42
(30)
Q
D2 b2
unde:
Q
( D2 b2 )
(31)
(32)
Inlocuind relatia (32) in relatia (30) si tinand seama de relatia (31) se va obtine:
g H t u 2 vu 2 u 2 (u 2
Q
ctg 2 p )
D2 b2
43
(33)
Fig.15
In cazul unui numar finit de palete, ghidarea curentului nu mai este
perfecta, ci exista o variatie a vitezei pe sectiunea canalului dintre palete. Acesta
conduce la micsorarea valorii (u vu ) 2 pe sectiunea de iesire, in cazul numarului
finit de palete, in comparatie cu valoarea (u vu ) 2 corespunzatoare numarului
infinit de palete. Astfel, in cazul numarului finit de palete, energia specica
transferata lichidului este mai mica. Se poate scrie:
44
g H t H t
1 p
g Ht
Ht
(34)
(35)
1 arctg
vm1
u1
(36)
45
Fig. 16
Pierderile produse de aceasta viteza de soc sunt de forma:
hr 2 k
ws2
2 g
(37)
ws u1 (1
vm1
Q
) u1 (1 )
vm1
Qn
QN
(38)
respectiv:
hr 2 k 2 (1
Q 2
)
QN
(39)
46
hr1 hr 2 k1 Q 2 k 2 (1
Q 2
)
QN
(40)
Fig.17
Determinarea teoretica a curbei caracteristice H(Q) a pompei
centrifuge necesita precizarea valorilor constantelor k1, k2, si p care se face pe o cale
destul de elaborioasa; de aceea de multe ori se prefera determinarea experimentala
a curbelor caracteristice energetice.
47
- viteza relativa
c - viteza absoluta
u - viteza de antrenare (tangentiala)
48
Fig.18
(41)
cm c sin
(42)
49
1
1
1
(c22 c12 )
(u 22 u12 )
( w12 w22 )
2g
2g
2g
(43)
1
(u 2 c2u u1 c1u )
g
(44)
(45)
g c 2u u 2
50
diametrul
suprafeei
de
control
superioare
(D2),
dimensiune
P 3
d k (mm)
n
(46)
(47)
Fig. 19
52
(48)
(49)
0.0336(nqtg1 ) 3
(50)
53
(51)
54
rmed
sin med
l
(52)
unde avem:
rmed- raza medie;
l-lungimea proieciei n plan meridian a paletelor;
med-unghiul mediu al paletelor;
Pentru paletele rotoarelor radiale:
K=6,5;
rmed
( D2 D1 )
;
4
( D2 D1 )
;
2
med (2 1 ) ;
astfel c rezult:
6,5
55
D2 D1
1
sin 2
D2 D1
2
Fig.20
56
2g
7200 g
2
0 ' ( ") 2
(a)
cu:
2
2
s1k D2 s
1 p
1 p
'
120kQ
k D2 s1
s2
1 p
(b)
ctg 2
2(1 p) 2 kb2
s2
s2
" tp 4
1
2
1
2
k
73
,
9
k
(
1
p
)
k
tp
Q
s
D
R
57
(c)
(d)
2 gH 7200 g H
ue2
2 n 2 De2
(53)
De
)
60
4Q
240 Q
2
2
De u e n De3
(54)
58
cem
, care, innd
ue
be
De
4.4.2.Coeficienii de vitez
c0
2 gH
(55)
Ku
ue
2 gH
(56)
59
4.4.3.Constante de trasaj
j=kjf
cu
f = n1-1=
(H )
n
1
2
60
60 2 g 1
nq
De
2
2 gDe 2
157,79 3
2
(57)
respectiv:
30 g
3
4
nq 2,98
(58)
3
4
61
n60 2 g
n
1
84,6
nDe
De
n1
(59)
sau:
7156,52
De2 n
(60)
Q1
2g 2
Q
De
3,48De2
4
(61)
de unde:
84,6 Q
1
Q
24,32 3
2
De n 3,48De
nDe
(62)
Q1'
Q1
Q
3,48
21 2 2
2
D1 K D DD
KD
(63)
n1' n1De
84,6
( )
n1'
1
2
, astfel c KH devine:
1,4 10 4
(64)
n1
2D
(65)
62
N 5,64 105
Prin
(66)
2D
aceasta,
complexele
adimensionale
specifice
studiului
(67)
Q
0,041
nDe3
(68)
N
5,64 105
n3 De5
(69)
c0
4
1 Q
0,287 Q
De
2
2
D0
2 g 2 g D0
D0
(70)
1
2D
(71)
De n1'
84,6
(72)
De n
1
2 g 60
(73)
63
De
84,6
1
2
1
2
3
4
28,4
(74)
Q
Qn
1
1
Q
n
1,05D0C0 D0 2 g 2 g D0
b1 7,1
(75)
(76)
cem
, (=0,81,05), se
cim
va obine:
be
Q
Qn
1
1
nQ
Decem De 2 g 2 g De
be 2,38
(77)
(78)
64
Di
rezult prin
De
D 0,335
(79)
d
C
1 eu
t
2U e
(80)
ceu 1 1 cem
ctg e
2 g 2 2 ue
(81)
ueceu ue
g
ip 2 gip
(82)
prin care:
ceu
2ue 4ip
(83)
4ip (1 )
(84)
65
4ip
(85)
Observnd c:
2 g 2 g
cem cim
1
cim
ue
ue
ue
ue
2 g
(86)
se poate scrie:
1 1
ctg e
2 2
(87)
forma care, mpreun cu cea anterior obinut pentru gradul de reacie, conduce la:
ctg e
2ip
(88)
66
(89)
67
2 4ip (1 ip ) 4ip
(90)
ip
0,
2ip
rezult:
1,
accept numai o rdcin:
2
1 1
ip
2 ip 1 ip
(91)
68
69
0,29 lg45 / nq
(92)
70
lund n considerare cele spuse mai sus, rezult c, pentru a asigura parametrii de
calcul (Q0,H0) printr-o transformare energetic cu randament maxim
(nq = 45), turaia de acionare trebuie s aib valoarea de calcul:
45
Q1
nc
H pc
3000
45 H
Q
H
(93)
n
H0
Q0
(94)
H0
nq nq 0
i4
r
(95)
1
2
71
nq 0
45 10
0,29
3
4
10
0 , 29
nq 0
(96)
45
Avnd n vedere c R
(97)
r
i
1
2
3
4
, turbopompei cu i = 1 i r = 1 i corespunde
0 , 29
10
45
a nq 0 1
(98)
45 10
):
0 , 29
b nq 0 1
(99)
72
a nq 0 2
(100)
45 r 3
ic
n
q
0
cu observaia c:
i1,i2N
i1 i0 i2 ,
(101)
cu:
45
k
n
q0
(102)
i:
qk nq 0
i
r
3
4
(4.12)
1
2
73
Q0
;
r
Hr
H0
i
(104)
Q1
Qr
i n1
Hr
n
Hr
(105)
74
Q'
, avnd de regul, ca i celelalte dimensiuni, o
DiCim
75
n Di
60
; cim
Q'
) si din conditia
Di bi
( i tan 1 (
cim
) ). Componenta de debit efectiva (cim) astfel determinate conduce la
ui
cim
2 g H
care, impreuna cu
( ue
2 g H
60 u e
n
) cu
Raportul diametrelor K D
Di
conduce la o inaltime a patratelor pe suprafata de
De
tangentiale effective ( u e
n De
60
): ceu
ip
g H t
, impreuna cu componenta de
ue
76
) si vitezei
cm
(u e ceu )
H 2 g
e - coeficientul de sarcina efectiv al rotorului, iar
u e2
Di
K D , devine:
De
1 k D tg i
e tan
1
2 ip
(106)
1.2 sin e 1
z 1 k D2
(107)
'
im
(108)
Q'
D1 b1 z b1 i '
'
cem
Q'
(109)
De be z be e '
ceu' K p ceu
si:
77
'
cem
'
u e ceu
e tan 1
(110)
In final se determina:
-
coeficientul de debit:
24.32 Q '
n De2
2.98 2
3
4
-
gradul de reactie:
c
1 eu
u
e
2
78
La ieirea din rotorul pompei fluidul are vitez mare chiar pentru
c2 cm2 2 cu22
rotoare cu grad de reacie ridicat (p>1,25), din aceast cauz, pompele sunt
prevzute dup rotor cu un organ special numit stator. Statorul majoreaz
seciunea de curgere a fluidului, reducnd corespunztor vitezele i n final
pierderile de sarcin.
Dup poziia statorului fa de rotorul pompei acesta poate fi:
- SAR - stator anterotoric,
- SPR - stator post rotoric i
- SIR- stator interotoric numit i directricea pompelor.
Soluia constructiv este funcie de o serie de factori dintre care cei
mai importani sunt: gradul de reacie al rotorului, mrimea pompei, parametrii
Q,H, tipul constructiv al rotorului etc.
La pompele mici i cu 2<40, statorul capt forma unui simplu
difuzor sau inel de conducere cu lime b=cst., fiind nglobat la zona de acces a
camerei spirale.
La pompele cu mai multe etaje prezena statorului numit directrice
este obligatorie, deoarece suplimentar acesta conduce fluidul ctre rotorul urmtor
asigurnd intrarea ortogonal cu 1=90.
79
Fig.10
Pompa prezentat n fig.10 are stator independent amplasat dup
rotorul 2 '' . n mod curent se noteaz: D4 - diametrul de intrare n stator,
D4=(1,41,8),- diametrul la ieirea din stator, b3=b2+(14)mm - limea statorului la
intrare, b4=b3+(12)mm - limea statorului la ieire, =0,5(D3 D2) - spaiu1 dintre
rotor i stator (ntre fier).
Deoarece interstiiul este foarte mic, se consider vitezele c3c2,
astfel c cu2cu3.
80
(111)
cm
.
cu
Q
gt
; cu 2
;
D2b2
u2
tg 2 tg 3
nQ
60 gbt
D2 n
60
, iar t
(112)
cu 2u2
.
g
81
Deoarece
(113)
cu 2u2
, rezult:
t , t (1 p)t , iar t
h
g
u2 1 tg 2 ctg 2 g t g
(1 p)
(114)
u22
2h
2 g (1 p)(1 tg 2 ctg 2 )
(115)
Deoarece n relaia (115) cel de-al doilea factor este constant pentru
un anume rotor, se poate scrie:
u22
D22 n 2
2g
(116)
82
83
Fig. 11
84
Dcr cu2
1 p
fr
dt
r
r
Dcu cu cr
1 p
fu
dt
r
(117)
cu2 1 p
0
r r
Dcu 1 p
0
dt
r
(118)
Dcu
1
p
ds
rd 0
dt
r
cu2
cst
2
ds
cu rezult:
dt
(119)
(120)
cu u 0
r
r
(121)
cu2
c
cu u 0
r
r
(122)
85
Deoarece Q b d r cu , iar Q m Q
n care k 94
360
360k
b( r )
dr
0
r
r
(123)
c u
c r
t
iar t u 2 2 u 2 2 n
g
30 g
n
b
2
2
Exprimnd iniial r a 2 de unde b 2 2 r a
2
rezult:
k
0
2 r a 2
720
(124)
dr
k
2 a2
2a r
720
dr
dr
Q r r 2 r a 2
2 r a 2
r
(125)
Introducnd notaiile:
a p
I1
a p
a p
dr
r 2 r a
i I 2
a p
2a r
r 2 r a
dr
(126)
720
k
2 a 2 I1 I 2
Q
86
(127)
I1
a
2
dx
a
2
(128)
a 2
2
I2
za
2 z2
dz a
(129)
720
k 2
a2 2
a C a a 2 2
2
Q
a
(130)
n care:
C
deoarece t
720 k 720
g 360 c
t 2 u 2
Q
Q
b 2 cm 2
cu 2 u2
; iar Q 2 r2 b2 2 cm2
g
Cteva transformri permit obinerea relaiei (131) cunoscut sub
2 r0
(131)
hidraulice. Aceasta face ca seciunile obinute s fie mai mici; din aceast cauz,
gabaritele urmeaz a se majora cu circa 56%.
87
88
Date de baz:
- debitul volumetric:
Q0=0.0153m3/s
- sarcina pompei:
H0=30m
45 0
Q'
0
89
nq 0
n
0
Q'
nq 0 28.56 rot min
0
cu a
0 , 29
10
45
Sarcina real.
r 0 / i r 30m
Q1
Qr
Q1 0.003 m3 s
Hr
i
n1
n
n1 527.42 rot min
r
kD0
1
2
84,6
k
3 28,4
k D 0 40.7
1
2 4
91
0,048
ip 0,94
Q'
0 , 32
lg 45
ip 85.9[%]
0,29
n
q
- lungimea butucului:
lb 1 1,3d 1,3 0,052 0,068m
- diametrul echivalent:
De2 D02 Db2 De 0.072m
u1 nD1 / 60 u1 12.25 m s
- componenta meridian (de debit) a vitezei absolute:
92
tg1
c
c1m
1 a tan1 1m 1 18.04
u1
u1
c1m
i 0.165
2 g
2
1 1 0.901
ip
2ip 1 ip
- coeficientul de debit:
3
k 4
0.028
2,98
93
ui n Di / 60 ui 12.25 m s
2 g
u2 25.55 m s
u2
- diametrul exterior al rotorului:
D2
60 u2
D2 0.169m
n
- raport adimensional:
kD D1 / D2 kD 0.48
- nlimea paletelor pe suprafaa de control exterioar:
b2 kDb1 b2 0.01m
- coeficient de sarcin efectiv al rotorului:
94
2 g
e 0.901
ue2
g t
c2u 15.17 m s
u2
1 k D tg 1
2 tan
2
1
2ip
2 16.69
1 2 1 kD
1 kD
z ' 4.95
z = INT(z)=6 palete
- coeficientul lui Proskura:
p
1,21 sin 2
p 0.401
z 1 kD2
95
Q'
c1' m 3.455 m s
D1b1 zb11
Q'
c2' m 3.37 m s
D2b2 zb2 2
c2' m
2' 17.88
'
u2 c2u
2' tan 1
c2' m
0,975
c1' m
- coeficientul de debit:
k 2.98 2 4 k 0.54
- turaia specific:
nq 53 k nq 28.59 rot min
- randamentul intern:
2
ip 0,94 0,048Q
' 0 , 32
96
45
0,29 lg ip 85.9
n
q
- gradul de reacie:
c2u
0.703
2u2
Deoarece gradul de reacie este mai mare dect 0,5 rezult c pompa nu va avea
stator.
Camera spirala
Camera spiral servete ca dispozitiv de colectare i conducere a apei cu pierderi
hidraulice minime la ieirea din rotorul monoetajat.
Prin construcia ei n form de difuzor mai are i rolul de a transforma, n lipsa
dispozitivului de conducere, o parte din energia cinetic a apei de la ieirea din
motor n energie de presiune.
Raza de nceput a camerei spirale:
Ri R2 R1 0.084m
Produsul care arat c n camera spiral cuplul Euler rmne constant (legea
ariilor):
k R2cu 2 k 1.791m2 s
Fie raza cercului pentru o seciune cltoare, iar unghiul pentru aceast
seciune. Raza pentru = 0 este:
a R1 a 0.084m
Din ecuaia de continuitate se obine:
Notam: c
720k
c 179100 1/m
Q'
97
2 2
2 R1
2 R1
y x 2 2 x 2 2 y 4 2 b3 y b3 2
R=R1+x
Calculul difuzorului
Se impune o vitez cr n conducta de refulare, care s aib valori cuprinse n
intervalul cr=(46)m/s pentru 2<10, pentru a se evita desprinderea cursului de ap
de pe perei.
Vom adopta 2=9 i cr=4m/s, iar din relaia pentru debitul care circul prin
rotor vom determina diametrul de ieire.
Q'
d r2
4
4Q'
d r 0.071m
cr
cr d r
d r d360
2 tg
98
0.065m
3.2
90
10
4.6
92
20
5.6
94
30
6.5
97
40
7.3
100
50
8.1
103
60
8.7
105
70
9.4
107
80
10
108
90
10.6
109
100
10.6
110
110
11.1
111
120
11.6
113
130
12.1
114
140
12.6
115
150
13.1
116
160
13.5
117
170
14
117
180
14.4
118
190
14.9
119
200
15.3
120
210
15.7
121
220
16.1
122
99
230
16.5
123
240
16.8
124
250
17.2
125
260
17.6
126
270
18
126
280
18.3
127
290
18.7
128
300
19
128
310
19.4
129
320
19.7
130
330
20
131
340
20.4
132
350
20.7
132
360
21
133
100
Fig.27
101
dr
r tg p
(132)
dr
r tg p
r1
rad
180
dr
r tg
r1
(133)
(134)
p
102
max
180
dr
r tg
r1
(135)
p
unde p=f(r).
Rezolvarea acestor ecuaii se face prin metoda grafo-analitic aa cum
rezult din fig.26.
Fig.26
n abscis se consider la scar un segment de dreapt reprezentnd (r2-r1).
Se mparte acest segment ntr-un numr de pri egale. Se reprezint variaiile
'
vitezelor cm' i W ' n funcie de raz, obinuit variaie liniar, cunoscndu-se c1m
,
'
c2m
, W1' i W2' calculate anterior.
103
1
r1tg
Bi Bi 1
r
2
r1
ri
180
max
180
r2
r1
Unghiul maxim max este optim dac este cuprins ntre 90110. Dac
rezult max<90 nseamn c paleta este prea scurt i lungimea ei se poate obine
prin adoptarea unei variaii continue de form W(r) dup curba c (fig.24).
Cnd max>110 se adopt o nou variaie pentru scurtarea paletei,
adoptndu-se o variaie W(r) dup curba b (fig.24).
Pentru calculul limii paletei b=f(r) se folosete relaia:
Q'
t
b
'
2rc2 m t si'
n care:
- t reprezint pasul paletei la raza ri ( t
2ri
);
z
104
s
).
sin
Pentru uurina calculelor se trec datele n tabelul de mai jos. Paleta este
trasat astfel n vederea axial, n coordonate polare i n proiecie meridional. n
vederea axial se traseaz firul mijlociu care se mbrac cu grosimea s/2. Paleta este
obinut astfel cu rotunjire la intrarea n rotor i ascuit la ieirea din rotor.
Fig.27
105
cm'
sin '
W
()
tg
3.455
0.27
15.4
0.27
0.086
26.1
12.3
3.447
0.273
15.9
0.286
0.079
22.8
48.3
12
3.44
0.276
16.3
0.293
0.071
20.2
52.2
11.7
3.432
0.28
16.7
0.304
0.064
18.2
56.1
11.5
3.416
0.283
17
0307
0.058
16.55
60.04
11.3
3.409
0.286
17.2
0.31
0.056
15.2
63.9
11.2
3.401
0.29
17.4
0.314
0.05
14.1
67.8
11
3.393
0293
17.71 0.319
0.046
13.1
71.7
10.97
3.385
0.297
17.72
0.32
0.044
12.3
75.6
10.93
3.8
0.301
17.73
0.32
0.041
11.5
79.5
10.921 3.378
0.305
17.71 0.319
0.039
10.9
84.5
10.92
0.309
17.6
0.038
10.3
ri
cm'
(mm)
(m/s)
(m/s)
40.5
12.7
44.4
3.37
106
0.319
1
ritg
bi
Q
t
'
2ri cm t s '
Si
Bi Bi 1
r
2
ri
Si
r1
180
ri
S
r1
si'
s
sin
11.1
0.265
0.265
15.18
10.7
0.236
0.501
28.7
10.5
0.212
0.713
40.8
10.2
0.192
0.905
51.8
10
0.176
1.081
61.9
9.99
0.163
1.24
71.2
9.86
0.151
1.395
79.9
9.7
0.142
1.537
88
9.69
0.133
1.67
95.6
9.69
0.126
1.79
102.9
9.701
0.122
1.918
109.8
9.72
107
Q'
c2 m 3.05 m s
D2 b2
c 2u u 2
c2 m
c2u 19.15 m s
tg 2
1
u2c2u
g
1 2 u2
Q'
u2
t 49.9m.
g
g D2 b2 tg 2
u 22
A
A 66.54m
g
u2
B 1035m
gD2 b2 tg 2
tx
1 p
1 2
(r2 r12 ) s 0.00266m
2
r22
p 0.435
zS
A BQx
1 p
A1
A
A1 46.36m
1 p
B1
B
B1 731.2m
1 p
t A1 B1Qx
1 1
1 Q2
hr
A2 2 g
d A2
hrx tx htx
1 1
1 Qx2
hrx
2
d A2
A 2g
Adoptm h=0,85
2
Q
hrx Qx'
' hrx t (1 h ) x'
hr Q
Q
109
Q2
u12 1 x2 unde =(0,32/90)
2 g Q '
hsx2
u2 D2
1 x'
2 g 1 p D4 Q
Htx(m.c.a)
Htx(m.c.a)
hrx
hs1x
hs2x
hsx
66.54
46.37
3.717
7.347
11.064
0.003
61.23
44.06
0.209
2.379
4.702
7.081
0.006
55.92
41.76
0.836
1.338
2.645
3.983
0.01
50.61
39.45
1.881
0.595
1.176
1.77
0.013
53.29
37.14
3.344
0.149
0.294
0.443
0.016
49.98
34.83
5.226
0.019
46.67
32.53
7.525
0.149
0.294
0.443
0.022
43.36
30.22
10.24
0.595
1.176
1.77
0.026
40.05
27.91
12.3
1.337
2.645
3.983
110
111
c 2 c02
2
P2 Pat H t 2
325000 N m
2
g
112
113
5,333 h
96168,898 lei
114
115
Ca tb
81318,29 lei
Fa i
116
117
Ministerul Industriilor
Director
ANALIZA DE PRE
Nr.
Denumirea produsuluiROTOR.
...
Desen nr. .STAS nr. ..N.I. nr. U.Mkg...
Greutatea brut4,2.Greutatea net
Beneficiar..Comanda net
Cantitatea comandat
Nr. crt.
Articol de calculaie
Materiale(inclusiv CTA)
12500
Manoper direct
7000
CAS
25,5
1785
Ajutor omaj
3500
720
36716
Total a (1+2+3+4+5)
S.D.V. - uri
Total b (6+7)
10
11
Cheltuieli service
12
13
Profit
14
Valori totale
43,8
80977
2
1620
82597
15
12390
94987
Iai 14.05.2005
Director general
ef Serv. Preuri
Ec. Ciuc M
118
119
120
121
122
y1
Verificarea I: S
h
bh Rai
l
22.1 mm rot
6cn n1 t x1
Cv
T t S
200
m xv
Yv
1
q
k1
0,98 ;
20 30
a
k3
k1
0 , 09
10
20
45 45
k2
k 15
0, 09
0,93 ;
r
k4
2
0, 6
1,93 ;
0 ,1
0,8 ;
79,52
D
169
123
nef = 80 rot/min
Dn
1000
42,45 m min
Recalcularea durabilitii:
V
Tef T
V
ef
1m
89.46 min
Cv
T m t xv S Yv
200
1000V
97.045 rot min . Se adopt pe main: n=100rot/min.
D
Dn
1000
53.093 m min
124
V
Recalcularea durabilitii: Tef T
V
ef
1m
77.46 min
RZ i1 Si 1 40m ; i 1 sf 1,056m
Se srunjete
d snom 22mm
d s max 22 1,2 23,2mm
d s min 22 0,8 21,2mm
2 A pnomrecalculat 25,4 22 3,4mm
125
2 Apinom 2 40 2 65 2 500 2
12
2012m
Ti 1 400m
d i l max d i max 2 Api max Ti 1 77 2,012 0,4 79,412mm
Se rotunjete:
d i l max 80mm d inom
d i l min 80 0,4 79,6mm
Apnom 79,4 77 2,4mm
12
3189m
Se rotunjete:
d snom 82mm
d s min 82 0,9 81,1mm
d s max 82 1,3 83,3mm
2 Apnomrecalculat 83.3 80 3.3mm
2 Apnomtotal 83.3 77 6.3mm .
25 00,,004
019
Prelucrrile succesive ale acestei suprafee sunt:
a) strunjire de degroare
b) strunjire de finisare
c) rectificare.
a) Adaosul pentru rectificare (operaia precedent este strunjirea de
finisare)
127
precedent.
i 1 ksf
i eroarea de instalare a suprafeei de prelucrat la operaia sau faza
considerat.
i ax2 y l 2 ; 0 0 ; f 50m
sf ax2 y l 2
ax h - abaterea limit la grosimea peretelui semifabricatului turnat.
y 3 10m ; l=68;
12
140m
128
d i l min 23,45mm
d i ln om 25mm
d i l max d i l min Ti 1 23,45 0,07 23,52mm
12
1087m
Se rotunjete:
d i l min 22 d inom
d i l max 22.06 0,3 22.09mm
d i ln om 22.09mm
Dn
1000
54.654 m min
129
V
Recalcularea durabilitii: Tef T
V
ef
1m
77.85 min
Ap max
t
0,14
1,4
2 0,05
1000V 1000V
Vp
0,025 d 0,7 k vT
3.56 m min ; kvT 2,25 ; d=25mm;
T 0,6 0,9 S 0f ,9
- turaia piesei: n p
1000V p
18,5k v
25.05 m min ; T=240min;
T 0,15 S 0, 4
130
ned
1000V
26.06 cd min
L1 n
L l li le
TPi
tb ta tdt td 0 ton
n
Tpt 10 ;
n=100 piese;
t b1
L
25
i
1 1.108[min]
Sn
0.282 80
tb2
L
25
i
1 0.494[min]
Sn
0,22 230
t b3
L
25
i
1 0.162[min]
Sn
0.22 230
tb4
L
25
i
1 0.1302[min]
Sn
0,4 480
131
10
1.894 2.38 6 3 13.374[min]
100
132
LAc k
18 1,2 0,14
0.677[min]
s1n p S t 25.5 35 0,005
Timpi ajuttori:
- timp pentru prinderea i desprinderea piesei: ta1=0,23
- timp pentru comanda mainii: ta2=0,04+0,03+0,04+0,05=0,15
- timp pentru msurri de control: ta3=0,4
ta 2ta1 ta 2 ta3 1,04 min
3t b
0.179
100
3t b
0.08 ;
100
14
0.677 1.01 0.179 0.08 2.086[min]
100
b b1 b2
i 4,41min
ns
Timpi ajuttori:
- timpul de prindere i desprindere al piesei: ta1=0,91min;
- timpul pentru comanda mainii unelte: ta 2 0,09 0,22 0,06 0,37 min
- timpul pentru operaia de control: ta3=0,21min;
133
5,5tb
0,24 min
100
4,5tb
0,19 min
100
NT4
7
4,41 1,68 0,24 0,19 6,59 min
100
fac
respectnd
instruciunile
furnizorului
de
utilaj,
recomandrile
134
135
136
6. Asigurarea iluminatului
Buna desfurare a operaiilor de verificare, de msurare a anumitor cote, de
asamblare la poziie etc., este condiionat i de o bun iluminare a spaiului de
montaj. Locurile de lamp fixe se vor alimenta la tensiunea uzual de 220V.
137
138
139
n unele cazuri centrarea este o operaie mai dificil ntruct implic att
centrarea pompei pe ram ct i a arborilor n raport cu semicuplele.
Se mai efectueaz o operaie de verificare a centrrii dup terminarea
racordului pompei cu reeaua, deoarece aceasta poate transmite agregatului
tensiuni care s solicite cuplajele peste limita admisibil.
140
141
142
urmrit
dintre
inscripionarea
consumatorului
cea
143
BIBLIOGRAFIE
ALEXANDRESCU A.
ALEXANDRESCU A.
2000;
ANTON V.
Hidraulic
maini
hidraulice,
Editura
1992;
DUCRAS L.
1977;
GAFITEANU M..
Materiale
pentru
construcii
de
maini.
MATEI P.
1980;
144
NICOLAE M.
PICO C. .a.
Calculul
adaosurilor
de
prelucrare
Colecia STAS
Scule
achietoare
port-scule,
pentru
145