Fr [ Zc ( Zd Zs )] ns
t s kp
[ore/an]
Zc numarul zilelor calendaristice dintr-un an ; Zc=365 zile/an;
Zd numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an;
Zd = 52 zile/an;
N pp N p n N r N rc N ri
[piese/an]
Np planul de productie pentru produsul respective, dat prin
tema; Np = 300 000 unit/an;
n numarul de piese de acelasi tip pe produs; n=1;
Nr numarul de piese de rezerva, livrate odata cu produsul;
Nr=0;
Nrc numarul de piese de rezerva livrate la cerere (pentru
reparatii). Se adopta in functie de durabilitatea piesei intre 0 si
200...300 % din (Npn); Nrc=0;
Nri numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze
inevitabile. Se adopta 0.5% din (Npn + Nr + Nrc).
Npp = 301 500 piese/an
1.3.3 Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice
Ritmul liniei tehnologice:
Fr 60
N pp
= 1,466 min/piesa
N pp
Fr
60
R
= 40,91 piese/ora
N lot
N pp Z r
Zl
[piese/lot]
BIBLIOGRAFIE Capitolul 1
1. Bejan, N. , Iozsa, D. Fabricarea si repararea industriala a
autovehiculelor Indrumar de proiect, 1995
2. Marincas, D. , Abaitancei, D. Fabricarea si repararea
autovehiculelor rutiere, 1982
3. Mateescu, V. Calculul si Constructia Automobilelor curs
anul 1980, in
lei/kg semifabricat
Bronz turnat
Aluminiu turnat
Alama turnata
Otel forjat
Otel matritat
Tabla si profile sudate
(Sn 93284)
(Al 93273)
28289
82219
0,7517,25
3,5914,81
Tabelul 2.2 Caracteristicile principalelor procedee tehnologice ale deformarii plastice la cald
Metoda tehnologica
Deformare plastica la cald
Procedeul tehnologic
Forjare
Matritare la Matritare la
Laminare
Matritare
libera
ciocan
masini de
profilata
prin
forjat
extruziune
orizontale
fara nervuri
Dimensiunil maxim nelimitate
de obicei
de obicei
de obicei
pana la
e sau masa
e
pana la
pana la
pana la
diametrul de
100kg
100kg
50kg
200 mm
minime
grosimea
grosimea
grosimea
grosimea
peretilor:2,5 peretilor:2,5 peretilor(Al): peretilor(Al):
mm
mm
peste
peste
1,5mm
1,5mm
Complexitatea
simple
limitata de
limitata de
simple
simple
formei obtinute
posibilitatea posibilitatea
confectionar confectionari
ii matritei
i matritei
Precizia de executie 1,52,5
0,42,5 in
0,42,5 in
0,42,5
0,20,5
a
semifabricatului,
directia
directia
mm
deschiderii
deschiderii
matritei,cev matritei,ceva
a mai mica
mai mica
Rugozitatea
foarte
rugoasa
rugoasa
rugoasa
neteda
rugoasa
Materialul
oteluri
oteluri
oteluri
oteluri
oteluri
carbon
carbon
carbon,otelu carbon,otelu carbon,otelu
aliate,aliaj aliate,aliaje
ri
ri
ri
e
neferoase
aliate,aliaje aliate,aliaje aliate,aliaje
neferoase
neferoase
neferoase
neferoase
Tipul productiei
individual
serie
de serie si
de serie si
de serie si
a si de
mijlocie si
de masa
de masa
de masa
Matritare la
prese de
calibrare
de obicei
pana la
100kg
grosimea
peretilor:1,5
mm
limitata de
posibilitatea
confectionari
i matritei
0,41,8
neteda
oteluri
carbon,otelu
ri
aliate,aliaje
neferoase
de serie si
de masa
serie mica
mare
tehnologica
recomandat
Matritare succesiva
cu plan de separatie
(prematritare
pe
valturi de forjare si
matritare finala pe
maxipresa)
Matritare
frontala
din bara laminata
pe piese mecanice
sau pe ciocane.
Matritare succesiva
pe masini de forjat
frontale
Matritare succesiva
(de
pregatire,
indoire,
matritare
propriu-zisa
in
doua, trei faze) in
matrite deschise
Matritare
combinata:
- pe presa si pe
ciocan;
- pe presa si pe
m.o.f.;
- pe m.f.o. si pe
masina de
indoit
orizontal;
- pe presa sau
pe ciocan si
pe m.f.o.
specificatii
suplimentare
arbori in trepte,
arbori cu pinion,
axe
planetare,
biele
roti dintate, cruci
cardanice, supape,
flanse cu butuc,
flanse fara butuc
Arborii cotiti se
matriteaza utilizand
semifabricate
fasonate
in
prealabil.
Forjarea in matrita
si apoi extruziunea
se utilizeaza pentru
supape de m.ai.,
fuzete,
furci
cardanice si arbori
homocinetici.
crt.
1
2
3
4
semifabricare
Incalzirea
semifabricatului initial
Prematritarea
Matritarea intai
Matritarea a
doua(finala)
Debavurarea
Netezirea
Indreptarea
Tratament termic
BIBLIOGRAFIE Capitolul 2
1. Bejan, N. , Iozsa, D. Fabricarea si repararea industriala a
autovehiculelor Indrumar de proiect, 1995
2. Marincas, D. , Abaitancei, D. Fabricarea si repararea
autovehiculelor rutiere, 1982
16
Lunstruirea arborelui pe
portiunea cilindrica
17
Frezarea canelurilor
18
Control ferolux
19
20
Debavurare
Spalare
21
Control final
Dispozitiv si
instalatie de
lustruit
Masina de frezat
caneluri
Agregat de
control ferolux
Banc de lucru
Instalatie de
spalare
Banc de lucru
Tip
suprafata
Conditii tehnice
impuse
Dimensiune si
precizia
S1
Suprafata
cilindrica
exerioara
S2
Suprafata
cilindrica
exterioara
S3
Suprafata
canelurilor
44,5h1100.160
4300.5
44,5h1100.160
Abaterir
i de
forma si
pozitie
Rugozitate
6,3
3,2
6,3
Procedee
posibile de
aplicat
Strunjire de
degrosare
Strunjire de
finisare
Strunjire de
degrosare
Strunjire de
finisare
Masina de
frezat caneluri.
Debavurare
Strunjirea
de
finisare la unul din
capetele arborelui
Prelucrarea cailor
de rulare sferice
Rodarea
axelor
pereche
Spalare
Control intermediar
Degrosare
prin
copiere
Acelasi utilaj ca
operatia precedenta
11
Frezarea
canelurilor
Semiautomat special
pentru executarea
canelurlor cu freza melc
12
Masina de ajustat
13
Ajustarea tuturor
muchiilor
Tratament termic
14
Redresare
15
16
17
Control feroflux
Demagnetizare
Rectificarea
de
finisare
a
suprafetelor
cilindrice si frontale
Rectificarea
canelurilor
Control final
Marcare
Conservare
6
7
8
9
10
18
19
20
21
Freza
sferica
degrosare
la
de Urmeaza
doua
treceri la finisare
Cu petrol
Masa de control
La treptele si
dimensiunile
indicate
Canelurile se mai
pot obtine prin
deformare
plastica urmata
de o prelucrare
mecanica
de
rectificat
Masina
de
exterior
Banc de lucru
rectificat
Verificatoare
Subler
Subler
Rugozimetru
Calibre
dimensional
e
AT
determinarea
adaosurilor
A
i 1
,
unde m este numarul total de operatii de prelucrare mecanica aplicate
suprafetei respective. Calculul se bazeaza pe premisa ca marimea
adaosului intermediar trebuie sa acopere erorile de prelucrare la faza
precedenta si cele de asezare, la
faza curenta, componentele acestuia fiind, deci: adancimea medie a
rugozitatii, Rzp, adancimea stratului superficial defect , S p si abaterile
spatiale , p ; eroarea de bazare si fixare la operatia curenta, c .
La stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor dimensiunilor
intermediare , se mai recomanda:
- adaosurile trebuie sa fie cat mai mic atat pentru obtinerea unui
coeficient ridicat de utilizare a materialului, cat si pentru reducerea
duratei prelucrarii;
adaosurile pentru operatiile ce se executa dupa tratamente
termicetrebuiesa fie marite cu valoarea deformarii piesei in timpul
tratamentului;
- in cazul pieselor mai putin rigide, se va tine seama de deformarea
piesei datorita fortelor de fixare si de aschiere;
- tolerantele la adaosul de prelucrare pentru fiecare operatie un
trebuie sa treaca de limitele preciziei economice a prelucrarii respective ,
au valori de
25-40 % din dimensiunea medie a adaosului si se considera, pentru
arbori si suprafete plane, in minus, iar pentru alezaje , in plus , adica in
corpul piesei,
de la dimensiunea intermediara respectiva.
Metodologia de calcul , presupune determinarea succesiva a
adaosurilor de prelucrare la fiecare operatie , incepand cu ultima
si,implicit, determianrea dimensiunilor intermediare. Aceste valori se
mentioneaza in schitele planului de operatii si sunt utile la calculul
regimurilor de aschiere
BIBLIOGRAFIE Capitolul 3
1. Bejan, N. , Iozsa, D. Fabricarea si repararea industriala a
autovehiculelor Indrumar de proiect, 1995
2. Marincas, D. , Abaitancei, D. Fabricarea si repararea
autovehiculelor rutiere, 1982
Tm
cv k
v t xv s yv
calculul
vitezei
de
aschiere
nD
V
m / min
1000
,
unde , n este turatia;
D diametrul piesei de prelucrat .
v,
cu
relatia
ns
650
[rot/min]
650
[rot/min]
Obs.
Obs
.
operatiei
1
2
3
4
Strunjire
Burghiere
Strunjire
Frezare
1,06
3,9
1,06
16,5
0,4
1,2
0,4
2,4
1,7
6,8
1,7
25,7
0,2
6,46
0,2
13
1,9
13,26
1,9
38,7
BIBLIOGRAFIE Capitolul 4
1. Bejan, N. , Iozsa, D. Fabricarea si repararea industriala a
autovehiculelor Indrumar de proiect, 1995
2. Marincas, D. , Abaitancei, D. Fabricarea si repararea
autovehiculelor rutiere, 1982