Sunteți pe pagina 1din 36

I PROFESIA LIBERALĂ DE EXPERT CONTABIL ŞI DE CONTABIL AUTORIZAT

1. Definirea profesiei liberale de expert contabil şi de contabil autorizat


• Profesiile liberale se exercită în anumite domenii de activitate şi sunt protejate, de
regulă, prin lege (experţi contabili, contabili autorizaţi, avocaţi, notari, medici, arhitecţi).
• Se exercită de către persoanele care au calitatea de expert contabil şi de contabil
autorizat, în condiţiile prevăzute de O.G. nr.65/1994.
• Exercitarea profesiei are la bază norme profesionale şi reguli de conduită etică
proprii, elaborate sau adoptate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi –
asociaţie profesională de utilitate publică autonomă.
• Normele profesionale şi regulile de conduită etică care stau la baza exercitării
profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat sunt convergente cu cele utilizate de
către asociaţiile profesionale de profil la nivel internaţional.
• Experţii contabili şi contabilii autorizaţi au obligaţia să respecte normele
profesionale şi regulile de conduită prevăzute de Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili.
• Pentru a asigura oferirea unor servicii de înaltă calitate în interesul public, experţii
contabili şi contabilii autorizaţi trebuie să se conformeze, de asemenea, prevederilor
Programului naţional de dezvoltare profesională continuă, elaborat de către Corp.

2. Secţiunile membrilor Corpului cu drept de exercitare a profesiei de expert


contabil sau de contabil autorizat
• Experţi contabili profesionişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau ca
persoane fizice.
• Experţi contabili care au statutul de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de
asigurări, educaţie şi cerecetare şi instituţii centrale sau locale.
• Persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului.
• Experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi, companii
sau cabinete membre ale Corpului.
• Contabili autorizaţi liber profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod
individual sau ca persoane fizice autorizate.

1
• Contabili autorizaţi care au statutul de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi
de asigurări, educaţie şi cercetare şi instituţi centrale sau locale.
• Contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor de
contabilitate, membre ale Corpului.
• Experţi contabili şi contabili autorizaţi onorifici.

3. Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat


3.1 Calitatea de expert contabil
• Definirea expertului contabil: persoana care a dobândit această calitate şi are
competenţă profesională de a (art.2, alin.(1) din O.G. nr.65/1994):
• Organiza şi conduce contabiliotatea;
• Supraveghea gestiunea societăţilor comerciale;
• Efectua expertize contabile.
• Dobândirea calităţii de expert contabil (art.3, alin.(1) din O.G. nr.65/1994):
• Examen de acces la profesie (cel puţin media 7 şi minimum 6 la fiecare
disciplină);
• Stagiu de 3 ani;
• Examen de aptitudini la terminarea stagiului.
• Condiţii pentru prezentare la examen de admitere (art.4, alin.(1) din O.G.
nr.65/1994);
• Are capacitate de exerciţiu deplină;
• Are studii economice superioare şi diplomă recunoscută de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării;
• Nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, intezice
dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

3.2 Calitatea contabil autorizat


• Profesia de contabil autorizat se exercită de către persoane care au această calitate,
în condiţiile prevăzute de O.G. nr.65/1994.
• Definirea contabilului autorizat: persoana care a dobândit această calitate şi are
comompetenţa profesională de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea
întocmirii situaţiilor financiare.

2
• Dobândirea calităţii de contabil autorizat (art.3, alin.(1) din O.G. nr.65/1994):
• Examen de acces la profesie (cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la
fiecare disciplină);
• Stagiu de 3 ani;
• Examen de aptitudini la terminarea stagiului.
• Condiţii pentru prezentare la examen de admitere (art.5 din O.G. nr.65/1994):
• Are capacitate de exerciţiu deplină;
• Are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educţiei şi
Cercetării;
• Nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare,
interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.
4. Exercitarea profesiei de expert contabil şi de coantabil autorizat
4.1 Expertul contabil
• Competenţe profesionale (art.6 din O.G.nr.65/1994):
• Ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi
semnează situaţiile financiare;
• Acordă asistenţă privind organizarea şi conducerea contabilităţii;
• Efectuează analize economico-financiare şi evaluării patrimoniale;
• Efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate
de persoane fizice ori juridice în condiţile prevăzute de lege;
• Execută alte lucrări cu caracter financiar – contabil, de organizare
administrativă şi informatică;
• Îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul
de cenzor la societăţile comerciale;
• Acordă asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi
reorganizarea societăţilor comerciale;
• Efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care
presupun cunoştinţe de contabilitate;
• Efectuarea de activităţi de audit financiar şi consultanţă fiscală cu
respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi (O.G. nr.75/2001
privind organizarea şi exercitarea activităţii de audit finaciar; O.G.
nr.71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă
fiscală);
3
• Aria activităţilor privind organizarea şi conducerea contabilităţii (anexa 1).
• Aria activităţii de cenzor/auditor financiar (anexa 2).
• Modalităţi de exercitare a profesiei (art.7 din O.G. nr.65/1994):
• Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (3) din
Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal);
• Societăţi comerciale de expertiză contabilă (art.8 din O.G. nr.65/1994,
Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale).

4.2 Contabilul autorizat


• Competenţe profesionale (art.9 din O.G.nr.65/1994):
• Ţine contabilitatea operaţiunilor economic – finaciare prevăzute în
contract;
• Pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor finaciare.
• Modalităţi de exercitare a profesiei (art.10 din O.G.nr.65/1994):
• Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (2) din
Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal;
• Societăţi comerciale (art.10 din O.G. nr.65/1994; Legea nr.31/1990 privind
societăţile comerciale).

5. Imaginea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat


5.1 Evoluţia efectivului de experţi contabili şi contabili autorizaţi (anexa 3)
5.2 Structura activităţilor (misiunile) exercitate de către experţii contabili şi
contabililor autorizaţi (anexa 4)

6. Standardele profesionale aplicabile


• Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare.
• Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii, intocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare.
• Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile comerciale.
• Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi divizări.
• Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.
• Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.
4
• Standardul profesional nr.39Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor.
• Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi
combatere a spălării banilor.

II DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ

1. Definirea deontologiei
• Termenul de deontolgie pune la prima vedere o problemă de semantică şi prin
acesta o problemă de logică.
• Conform micului dicţionar enciclopedic, „deontologia” provine de la cuvintele din
limba greacă „deont” = obligaţie şi „logos” = discurs.
• Din punct de vedere moral înseamnă teoria obligaţiilor.
• Deontologia reprezintă un ansamblu de reguli de drept aplicabile în exercitarea unei
profesii.

2. Etica profesională
• Exercitarea profesiei liberale de expert contabil şi contabil autorizat presupune
asumarea răspunderii de a acţiona în interes public, nu numai de a satisface nevoile unui
client sau ale unui angajator.
• Acţionând în interes public, format din clienţi, finanţatori, autorităţi publice,
angajatori, investitori - expertul contabil şi contabilul autorizat ca membru al unei profesii
liberale, trebuie să onoreze încrederea care i s-a acordat, respectând anumite norme de
conduită, în mod deosebit conştiinţa profesională şi independenţa.
• Normele de conduită profesională a experţilor contabili sunt stabilite prin Codul etic
naţional al profesioniştilor contabili şi ordonanţa statutară privind organizarea activităţii de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi (O.G. nr.65/1994).

3. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili


3.1 Conţinutul Codului etic naţional al profesioniştilor contabili
• Normele de conduită a profesioniştilor contabili.
• Principiile fundamentale care trebuie respectate de către toţi profesioniştii
contabili – liber profesionişti sau angajaţi.

5
3.2. Obiectivele profesiei contabile
• Indeplinirea celor mai înalte standarde de profesionalism.
• Atingerea celor mai înalte niveluri de performanţă.
• Satisfacerea cerinţelor interesului public.
3.3. Cerinţele de bază pentru realizarea obiectivelor
• Credibilitatea – asigurarea credibilităţii informaţiei şi a sistemului informaţional.
• Profesionalism – identificarea şi formarea persoanelor profesioniste în domeniu
contabil.
• Calitatea serviciilor – prestarea la standardul cel mai ridicat de performanţă a
serviciilor de către profesionistul contabil.
• Încredere – încredinţarea utilizatorilor de servicii contabile că pentru prestarea
acestor servicii există un cadru al eticii profesionale.

3.4. Calităţile necesare profesioniştilor contabili


• Ştiinţă, competenţă şi conştiinţă.
• Independenţă de spirit şi dezinteres material.
• Moralitate, probitate şi demnitate.

3.5. Cerinţe pentru dezvoltarea calităţilor necesare profesioniştilor contabili


• Dezvoltarea continuă a nivelului cultural, nu numai profesional, a cunoştinţelor de
cultură generală, singurele capabile întăririi discernământului profesionistului contabil.
• Acordarea fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate atenţia şi timpul necesar pentru
fundamentarea unei opinii personale înainte de a face propuneri.
• Examinarea opiniei fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui ce îl
ascultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri.
• Exprimarea, dacă este cazul, a opiniei cu rezerve asupra ipotezelor şi concluziilor
fundamentale.
• Evitarea oricărei situaţii de a nu putea exercita libertatea de gândire sau de îngrădire
a îndatoririlor.
• Considerarea independenţei ca o manifestare deplină în exercitarea profesiei şi
protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

6
3.6. Caracteristica distinctivă a profesiei contabile
• Asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public.
• Responsabilitatea profesionistului contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile
unui client sau unui angajator individual.
• Acţionând în interes public profesionistul contabil trebuie să respecte şi să se
conformeze prevederilor Codului etic.
• Publicul profesiei contabile este format din: clienţi, instituţii de credit, autorităţi
guvernamentale, angajatori, angajaţi, patronate, investitori şi alte persoane care se bazează
pe obiectivitatea şi integritatea profesionistului contabil.
• Definirea interesului public: bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor
deservite de profesionistul contabil.
• Standardele profesionale – sunt puternic determinate de interesul public.
• Exemplificări:
• Profesioniştii contabili – prin misiunea de ţinere a contabilităţii şi de
întocmire a situaţiilor financiare – confirmă ţinerea corectă şi potrivit
dispoziţiilor legale a contabilităţii, regularitatea şi sinceritatea situaţiilor
financiare – suport pentru obţinerea de împrumuturi şi capital de lucru
pentru acţionari;
• Auditorii finaciari şi cenzorii – opinia privind imaginea fidelă, poziţia şi
performanţa financiară a entităţii – atât pentru cerinţele interne cât şi
pentru investitori prezenţi sau potenţiali, creditori financiari şi comerciali,
clienţi, autorităţi şi alţi utilizatori.
• Directorul financiar sau contabiluil şef – utilizarea eficientă a resurselor
entităţii;
• Auditorul intern – asigură un sistem de control care sporeşte încrederea în
informaţiile financiare ale entităţii;
• Expertul contabil – expertizele contabile jurdiciare efectuate constituie
mijloace de probă - prin calitatea lui personală contribuie la stabilirea
adevărului de către organele de drept.
• Consultantul fiscal – contribuie la stabilirea încrederii şi eficienţei
informaţiilot din declaraţiile fiscale, la aplicarea corectă a prevederilor
Codului fiscal.

7
4. Principiile fundamentale ale eticii profesionale
• Obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile pentru toţi profesioniştii
contabili, indiferent dacă practică în calitate de liber profesionişti sau ca angajaţi in diferite
entităţi economice sau sociale.

4.1 Integritatea
• Profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest.
• Să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele care apreciază că acestea conţin:
• Informaţii false sau care induc în eroare;
• Informaţii eronate;
• Omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
• Exemplificări:
• În „situaţia creanţelor şi datoriilor” (nota nr.5 de la bilanţul contabil
încheiat la data de 31.12....), societatea comercială în cauză nu a menţionat
garanţia angajată la bancă, constând în imobilul sediului central, pentru un
împrumut acordat pe o perioadă de 5 ani. Valoarea acestei garanţii nu se
reflectă nici în contul în afara bilanţului 8011 Giruri şi garanţii acordate.
• O societate comercială schimbă, în cursul anului, în condiţiile unei rate a
inflaţiei de 8%, metoda de evaluare stocurilor de materiale, trecând de la
metoda FIFO („primul intrat – primul ieşit”) la metoda LIFO („ultimul
intrat – primul ieşit”), fără să prezinte această schimbare, inclusiv
influenţa asupra rezultatelor, în nota nr.6 la bilanţul contabil încheiat la
data de 31.12... . În fapt, ca urmare schimbării metodei de evaluare a
stocurilor materiale, societatea a influenţat rezultatul exercitiului, inclusiv
impozitul pe profit aferent.
• La inventarierea anuală pentru încheierea bilanţului la 31.12.... se constată
că produsele finite din depozit, în valoare de 10 mil. lei, prezintă un grad
avansat de depreciere, de 60%, motiv pentru care urmează ca în cursul
anului următor să fie declasate şi valorificate.
Societatea nu constituie provizionul necesar, socotind ca din această cauză
ar înregistra pierdere pe anul respectiv, ceea ce constituie o abatere de la
principiul prudenţei, prevăzut de Reglementările contabile.

8
4.2 Obiectivitate
Obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia, din cauza unor:
• Erori;
• Conflicte de interese;
• Influenţei nedorite a unor persoane.
Evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional.
• Relaţii de afaceri, financiare, familiare sau personale cu clientul sau cu persoane cu
funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului.
• Păstrarea integrităţii serviciilor profesionale şi menţinerea obiectivităţii
raţionamentului profesional.
• Atenţie următorilor factori:
• Exercitarea de presini care pot diminua obiectivitatea;
• Imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni;
• Evitarea influenţei ideilor preconcepute;
• Garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivităţii.
• Neacceptarea de carduri sau invitaţii (la masă,spectacole) care pot fi considerate a
avea o influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional.
• Măsuri de protecţie:
• Retragerea din echipa misiunii;
• Proceduri de supraveghere;
• Terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează ameninţarea.

4.3 Competenţa profesională şi prudenţa


• Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra uni lucru, pe
temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura
Academiei, 1975).
• Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să
studiezi este fatal. Să studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
• Principiul: menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar
exercitării profesiei.
• Acţionarea cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale.
• Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili.

9
• Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia
Internaţională a Contabililor (IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei
contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor publicului;
• Standardul profesional nr.38 privind dezvoltarea profesională continuă a
profesioniştilor contabili;
• Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.

4.4 Confidenţialitatea
• Obligaţiile profesionistului contabil:
• Abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii
angajatoare, excepţia cazului când a fost autorizat sau când există o
obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;
• Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării
sarcinilor de serviciu în avantajul persoanl sau în avantajul unei terţe
persoane;
• Respectarea confidenţialităţii:
• În mediu social (asociaţi de afaceri, rude);
• În relaţiile cu un potenţial client sau angajator;
• În cadrul entităţii angajatoare.
• Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă
confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate de
administrator, director, contabil şef, etc.).
• Obligaţia de confidenţialitate cotinuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul
contabil şi client sau angajator.
• Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:
• Autorizare de către client sau angajator;
• Autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie,
autoritatea fiscală, prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor);
• Conformare auditului de calitate;
• Investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);

10
• Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează
comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să recţioneze ca
atare (Exemplificare: solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor
RNE).

4.5 Comportamentul profesional


• Obligaţiile profesionistului contabil:
• Conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei
acţiuni care pot discredita profesia;
• Nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;
• Sa fie cinstit şi loial:
• Să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă,
calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţine;
• Să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de
fundament privind munca desfăşurată de alţii.

5. Independenţa – principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei


liberale de expert contabil şi de contabil autorizat
5.1 Definirea independenţei
• Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează
neinfluenţat de alţii.
• Independenţa trebuie înţeleasă în dublu sens:
• Independenţa de spirit (de drept) – o stare de spirit, de judecată
profesională care nu este afectată de influenţe exterioare pe de o parte;
• Independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în acţiune
care permite beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială obiectivitatea
profesionistului contabil, pe de altă parte.
• Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se
datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a
exercita influenţă directă asupra profesionistului contabil.
• Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt
semnificative înainte de acceptarea misiunii, se procedează astfel:

11
• Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe
sau, dacă nu este posibil,
• Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.

5.2 Circumstanţele care afectează independenţa


• Interes propriu.
• Autoexaminare (autocontrol).
• Favorizare.
• Familiaritate.
• Intimidare.

5.2.1 Interes propriu

• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
• Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
• A primit un titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a
fuzionat cu clientul în cauză.
• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client.
• 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client.
• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client.
• Profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.
• Interesul de a nu pierde un client.
• Pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a
cebinetului.
• Onorarii neprevăzute.
• Acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute
în contract.
• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia.
• Dacă cientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la
adresa independenţei, în condiţiile ca împrumutul să fie acordat conform
normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.

12
5.2.2 Autoexaminare
• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare.
• Reportarea asupra situţiei financiare a unei firme de către acceaşi persoană
implicată în elaborarea situaţiei financiare respective.
• Pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac
obiectul unei misiuni de certificare.
• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau
a fost angajat al clientului.
• Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.

5.2.3 Favorizare

• Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de
audit al situaţiilor financiare.
• Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
• Un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia
de director sau angajat al clientului.
• Acceptarea unor cadouri din partea clientului.
• Asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.

5.2.4 Intimidare
• Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
• Ameninţarea în litigiu.
• Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent
execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.

5.3 Măsuri de protecţie


5.3.1 Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei
• Cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie.
• Condiţii la examenul de acces la profesie;
• Efectuarea stagiului;
• Susţinerea examenului de aptitudini.
13
• Dezvoltarea profesională continuă.
• Reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei (anexa
7).
• Reglementări profesionale;
• Reglementări de drept comercial;
• Reglementări procedurale.
• Monitorizarea misiunilor (auditul de calitate).
• Raportarea activităţii desfăşurate.

5.3.2 Măsuri de protecţie în mediul de lucru


• Poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor
fundamentale.
• Idem, că membrii echipei acţionează în interes public.
• Politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea contrului calităţii
misiunilor.
• Documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale
şi la adresa independenţei.
• Comunicarea la timp a polticilor şi procedurilor, şi instruire a personalului şi a
partenerilor.
• Desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru
supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii.
• Implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi
consilierea misiunii.
• Consultarea unei terţe persoane (organism profesional – CECCAR, CAFR, CCF,
ANEVAR, UNPRL, sau normalizator – MFP, Consiliul concurenţei, etc.), sau alt
profesionist contabil membru al Corpului.
• Prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către
organele tutelare ale clientului.
• Implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru
a realiza din nou o parte din misiune.

5.3.3 Măsuri de protecţie din partea clientului

14
• Ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii
profesionistului contabil pentru realizarea misiunii.
• Alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie.
• Clientul are angajaţi aompetenţi care pot lua decizii manageriale.
• Clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilităţii, auditul intern,
sistemul informatic etc. – care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.

5.4 Acceptarea unui client


• Examinarea anticipată a situaţiei clientului, sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar
crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.
• Exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale
(spălare de bani), practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune
fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de
proprietate industrială, etc.
• Evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie, pentru a le
elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dacă este posibil.
• Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil , un
profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul.
• Examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei
profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie
realizate la nivelul corespunzător.
• Luarea în considerare a reputaţiei, experienţei şi a resurselor disponibile ale
profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză
în situaţii de natura celor arătate mai sus.
• Apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub
restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să obţină permisiunea
clientului (de regulă, în scris).

5.5 Conflicte de interese


• Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea un conflict de interese:
• Profesonistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o
participaţie la un competitor al clientului;

15
• Profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese
sunt în conflict.
• Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea
măsurilor de protecţie:
• Notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea apărea şi
obţinerea consimţământului acestuia de acţiona în asemenea împrejurări;
• Notificarea tuturor părţilor interesate;
• Utilizarea unor echipe distincte de misiuni;
• Îndrumarea echipei, confidenţialitatea.
• În cazul când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai
multor principii fundamentale, ameninţare care nu poate fi eliminată – profesionistul
contabil concluzionează că nu este corespunzător să accepte misiunea.

5.6 Onorarii şi alte forme de remuneraţii


• Dacă nivelul onorariului este atât de mic încât ar putea fi dificil realizarea misiunii
în conformitate cu standardele profesionale, generează o ameninţare la adresa
independenţei.
• Măsuri de protecţie faţă de potenţialele ameninţări în legătură cu nivelul
onorariului:
• Atenţionarea clientului cu privire la condiţiile realizării misiunii, baza de
calcul a onorariului şi serviciile oferite;
• Alocarea timpului şi personalului calificat necesar pentru realizarea
misiunii;
• Încheierea unui precontract privind baza de remunerare;
• Prezentarea politicilor şi procedurilor de control a calităţii;
• Examinarea de către o terţă persoană a activtăţii realizate de către
profesionistul contabil (exemplu: auditul de calitate).

5.7 Marketingul serviciilor profesionale


• Promovarea serviciilor trebuie să fie conformă cu principiile fundamentale.
• Ameninţare: interesul propriu (exemplificare, publicitatea făcută pentru certificarea
bilanţurilor, în perioada aplicării H.G.nr.483/1996, privind prestarea serviciilor în

16
domeniul contabilităţii, verificarea şi certificarea bilanţurilor contabile în baza prevederilor
Legii contabilităţii nr.82/1991).
• În promovarea serviciilor profesionale este necesară onestitatea şi loialitatea.
• Să nu se exagereze calitatea serviciilor oferite, calificarea deţinută,
experienţa câştigată;
• Să nu se facă referiri compromiţătoare cu privire la activitatea altora.
• Semnificaţia termenilor în înţelesul Codului:
• Publicitate – comunicarea către public a informaţiilor privind serviciile
oferite sau calificarea profesionistului contabil, în scopul obţinerii de
lucrări (Exemplu: Tabloul corpului).
• Anunţul – comunicarea către public a unor fapte privind profesionsitul contabil.
• Deschiderea cabinetului sau schimbarea adresei;
• Publicarea datelor de indentificare a cabinetului în anuare, cărţi de
telefon, cataloage etc.
• Oferta – directă sau indirectă conţinând demersurile întreprinse pe lângă un
eventual client, în scopul de a i se propune servicii profesionale.
• Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului.
• Interdicţii privind publicitatea şi oferta:
• Publicitate prin comparaţie cu alte cabinete, care aduc prejudicii în vreun
fel acestora;
• Oferirea de reduceri de tarife (remize, comisioane sau alte avantaje) sau
uzarea de un mandat politic, misiune sau funcţie administrativă.
• Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată
corespondenţei;
• Emblema corpului sintetizează rolul de crainic al profesionistului
contabil;
• Deviza „Ştiinţă, Independenţă, Moralitate” – atribute esenţiale ale
exercitării profesiei.

5.8 Profesionştii contabili angajaţi


• Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ, sau
într-o altă funcţie în cadrul entităţii economice sau sociale.
• Ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale:
17
• Interes propriu
• Interese financiare, împrumuturi sau garanţii;
• Convenţii de compensare prin stimulente;
• Utilizarea inadecvată a activelor firmei.
• Autoexaminare
• Întocmirea unor documente care fac obiectul examinarii şi
justificării (aprobării) de către acelaşi profesionist contabil
(exemplu, acordă viza de control financiar preventiv pentru
operaţiuni în documente pe care tot el le aprobă).
• Familiaritate
• Încheierea unui contract de prestări de consultanţă financiar –
contabilă cu un profesionist contabil membru apropiat ala familiei.
• Indimidare
• Ameninţarea cu concedierea sau schimbarea din funcţie dacă
profesionsitul contabil nu este de acord cu aplicarea unui principiu
contabil la prezentarea situaţiei financiare a firmei.
• Măsuri de protecţie
• Aplicarea standardelor profesionale;
• Respectarea reglementărilor;
• Implementarea sistemului de control intern, control financiar
preventiv;
• Monitorizarea performanţei angajaţilor;
• Aplicarea de politici şi proceduri proprii angajaţilor.
• În situaţia în care profesionistul contabil consideră că se vor continua acţiuni neetice
• Apelarea la consiliere juridică, sau
• In cazuri extreme – demisionare din cadrul entităţii angajatoare.

5.9 Conflicte potenţiale


• Presiuni asupra profesionistului contabil care privesc:
• Încălcarea reglementărilor;
• Încălcarea standardelor profesionale;

18
• Faclitarea unor proceduri ilegale de administrare a veniturilor sau a
costurilor;
• Prezentarea eronată a unor elemente în situaţiile financiare;
• Nerespectarea reglementărilor fiscale.
• Măsuri de protecţie
• Consiliere de către un profesionist independent;
• Apelarea la consultanţă juridică.

6. Incompatibilităţi şi interdicţii (anexa 5)


7. Responsabilitatea profesională
7.1 Conţinutul responsabilităţii profesionale
• Responsabilitatea profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi
cuprinde:
- Răspunderea disciplinară;
- Răspunderea contravenţională sau administrativă;
- Răspunderea civilă;
- Răspunderea penală;
• Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, administrativă, civilă şi
penală, după caz, se aplică tuturor experţilor contabili şi contabililor autorizaţi
înscrişi în Tabloul Corpului.
• În acest sens, OG nr. 65/1995 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă
şi a contabililor autorizaţi din România (art.15), precum şi Regulamentul de
organizare şi funcţionare a Corpului (pct.98), prevăd că „ În exercitarea profesiei
experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund disciplinar, administrativ sau
penal, potrivit legii...”
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se
stabilesc prin contractele de prestări de servicii în funcţie de uzanţele interne şi
internaţionale ale profesiei contabile.
7.2 Răspunderea disciplinară
7.2.1 Fundamentare
• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se
încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a
CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.

19
• Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte, se întreprinde fie
în paralel cu acţiunea penală, civilă sau administrativă, fie în afara existenţei unei
asemenea acţiuni.
• Principiul „Penalul ţine în loc civilul” nu se aplică în materie disciplinară.

7.2.2 Reglementări
• OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi (art. 16)
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România (art.124-130)

7.2.3 Sancţiunile disciplinare (art. 16 din OG nr. 65/1994)


• Mustrare;
• Avertisment scris;
• Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la 1 an;
• Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat.

7.2.4 Abateri disciplinare (art. 124 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a


CECCAR)
• Comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului
Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de
conducere şi control ale Corpului;
• Absenţa nemotivată de la întrunirea adunării, generale a filialei sau de la
Conferinţa Naţională;
• Nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili
referitoare la publicitate;
• Absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesioanală
reglementate prin normele emise de Corp;
• Prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe
baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl
încheie : expert contabil sau contabil autorizat;

20
• Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
• Nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plată
cotizaţiei prevăzută în regulament;
• Fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care
aparţine, fişa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice
răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau
administratorului, după caz;
• Încălcarea dispoziţiilor pct. 98 cu privire la incompatibilităţile exercitării
profesiei;
• Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele
privind activitatea profesioanală;
• Declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea
producerii de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice
şi profesionale;

7.2.5 Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de


exercitare a profesiei (art. 125 din Regulamentul de organizare şi
funcţionare a CECCAR)

FAPTA SANCŢIUNEA
• Neplata cotizaţiei profesioanale sau/şi a Suspendarea dreptului de exercitare a
celorlalte obligaţii băneşti la termenele profesiei până la plata efectivă, dar nu
stabilite de Regulament, în cursul unui mai puţin de trei luni şi nici mai mult de
an calendaristic. un an.
• Condamnarea definitivă pentru Interdicţia dreptului de exercitare a
săvârşirea unei fapte penale care, potrivit profesiei
legii, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale.
• Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau Interdicţia dreptului de exercitare a
omisiune, a normelor de lucru privind profesiei
exercitarea profesiei , dacă fapta a avut
ca urmare producerea unui prejudiciu
moral sau material.

21
• Practicarea profesiei de expert contabil Interdicţia dreptului de exercitare a
sau contabil autorizat fără viza anuală profesiei
pentru exercitarea profesiei.

7.2.6 Radierea unui membru din Tabloul Corpului (art. 22 din OG nr. 65/1994)
• A fost condamnat pentru o infracţiune care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice
dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;
• Nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la
persoanele fizice;
• Neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;
• Nerespectarea reglementărilor cu privire la incompatibilitate;
• A fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu suspendarea
• acestui drept pe o perioadă de un an.

8. Asigurarea civilă
• Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civile a experţilor contabil şi
contabililor autorizaţi pentru serviciie profesionale prestate clienţilor.
Este o formă de asigurare a riscului profesional.
• Asigurarea civilă este obligatorie atât în cazul când activitatea profesională se
desfăşoară în mod individual cât şi în situaţia când aceasta se realizează prin
societăţi de profil.
Conform art.12 din OG nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi „Experţii contabili şi contabilii autorizaţi
garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei
poliţe de asigurări sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii”.
• Categoriile de riscuri care pot fi asigurate:
- Responsabilitatea civilă faţă de clienţi
- Reconstituirea arhivelor (cauzate de calamităţi, furt, viruşi, etc.)
- Incendiu
- Pierderi din exploatare (clienţi incerţi, rotaţia personalului, etc.)
• Societăţile de asigurare agreate de Corp pentru realizarea asigurărilor civile privind
riscul profesional al membrilor : ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ ASIROM S.A.;

22
ASIBAN S.A.; ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A.; SOCIETATEA
COMERCIALĂ DE ASIGURARE–REASIGURARE ASTRA S.A.; SC OTP
GARANCIA ASIGURĂRI S.A.; OMNIASIG S.A.; ASITRANS S.A.;
SOCIETATEA DE ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI EUROASIG S.A.
• Principalele elemente ale asigurării de răspundere civilă a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi prevăzute în convenţia nr. 012506/19.04.2001 încheiate între
SC OTP GARANCIA ASIGURARE S.A. (noua denumire a societăţii
ASIGURAREA CECCAR Romas S.A.) în baza căreia se emit poliţe de asigurare
pentru membrii Corpului sunt cele prezentate în continuare:
• Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contractuală ce revine asiguratului ca
urmare a faptelor şi/sau actelor de eroare sau omisiune datorate culpei în
desfăşurarea activităţii profesionale în baza unui contract scris de prestări servicii,
legal încheiat semnat de ambele părţi.
• Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontractuală ce-i poate reveni
asiguratului în legătură cu pagubele cauzate terţilor datorate faptelor proprii.
• Riscuri asigurate, respectiv despăgubiri acordate, pentru:
- Acoperirea prejudiciilor produse terţilor urmare unor lucrări profesionale,
executate acestora de către asigurat.
- Acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare
pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale şi/sau
suporturilor magnetice predate de aceştia asiguratului în vederea
înregistrării şi prelucrării datelor financiar – contabile
- Sumele cheltuite de asigurat sau clientul prejudiciat al acestuia pentru
reconstituirea, refacerea sau înlocuirea documentelor anterior menţionate.
- Cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacă a fost obligat la
desdăunare
• Nu se acordă despăgubiri pentru:
- Pierderi cauzate de alte activităţi decât cele prevăzute de lege
- Pagube produse cu intenţie sau din neglijenţă gravă a asiguratului
- Pagube produse ca urmare a nerespectării reglementărilor legale în
vigoare referitoare la desfăşurarea activităţii profesioanle şi a conduitei
etice.

23
- Pagubele cauzate din neexecutarea sau executarea parţială a
angajamentelor contractuale.
• Perioada de acoperire a pretenţiilor de despăgubiri solicitate de clienţi (răspunderea
asiguratului):
- Până la 5 ani - pentru obligaţii fiscale (corelată cu termenul de prescripţie
prevăzut de art. 89 alin (1) din Codul de procedură fiscală)
- Până la 2 ani de la data producerii pagubei (corelată cu termenul de
prescripţie de 2 ani prevăzut de art. 3 alin (2) din Decretul nr. 167/1958
privitor la prescripţia extinctivă, în cazul raporturilor ce izvorăsc din
asigurare)

9. Răspunderea administrativă
9.1 Fundamentare
• Răspunderea administrativă sau contravenţională intervine în cazul abaterilor de la
reglementările şi procedurile judiciare, fiscale, contabile şi alte acte normative
emise de autorităţile administraţiei publice.
9.2 Reglementări
• Codul de procedură civilă
• Codul de procedură penală
• Codul de procedură fiscală
• Legea contabilităţii nr. 82/1991

9.3 Fapte sancţionabile administrativ


• Înlocuirea expertului contabil de către instanţă (art. 205, alin. (2), din Codul de
procedură civilă), în cazul în care acesta nu se înfăţişează.
• Aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat (art. 188, alin(2), din Codul de
procedură civilă), în caz de pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se
cere (art. 211 din Codul de procedură civilă).

9.4 Amenzi judiciare


• Art.108¹ din Codul de procedură civilă

24
„Dacă legea nu prevede altfel, instanţa potrivit dispoziţiilor acestui capitol, va
sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul...cu amenda
judiciară de la 300 000 la 500 000 lei...”
c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul
fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute;
d) neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o
expertiză, a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru
efectuarea la timp a expertizei;
e) neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de către cel care îl deţine, la
termenul fixat în acest scop de instanţă;
f) refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau altei persoane de a comunica la
cererea instanţei la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă din actele
şi evidenţele ei;
g) cauzarea amânării judecării sau executării silite de către cel însărcinat cu
îndeplinirea actelor de procedură”.
• Art. 198 din Codul de procedură penală
„Sancţionarea cu amendă judiciară a următoarelor abateri săvârşite de expertul
contabil în cursul derulării procesului penal”:
)a lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal, atunci când este citat;
)b tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a
efectuării şi depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

9.5 Despăgubiri (art. 108³ din Codul de procedură civilă)


„ Cel care, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau a executării
silite, prin una dintre faptele prevăzute în art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea părţii
interesate va putea fi obligat de către instanţa de judecată ori, după caz, de către
preşedintele instanţei de executare, la plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată
prin amânare.”

9.6 Contravenţii fiscale (art. 189 din Codul de procedură fiscală)

9.7Contravenţii la prevederile legii contabilităţii (art. 35 şi 36 din Legea contabilităţii


nr. 82/1991)
25
10. Răspunderea Penală

10.1 Fundamentarea:
• sunt supuse dreptului penal infracţiunile:
- comerciale sau de afaceri
- de fals intelectual sau bancruta frauduloasă
- fiscale
- de serviciu
- de spălare a banilor

10.2 Reglementări:
- Codul penal
- Codul civil
- Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
- Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului
- Codul de procedură fiscală, aprobat prin OG nr. 92/2003
- Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
- Legea contabilităţii nr. 82/1991
- Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

10.3 Infracţiuni comerciale sau de afaceri (Legea nr. 31/1990)


• Fondatorul, administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al
societăţii
• Administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii
• Administratorul
• Cenzorul
10.4 Infracţiuni de fals intelectual sau bancrută frauduloasă
10.5 Infracţiuni fiscale (art 3-12/Legea nr. 241/2005)
10.6 Infracţiuni de serviciu (în cursul exercitării profesiei)
10.7 Infracţiuni de spălare a banilor (art. 23 alin (1) din Legea nr. 656/2002
pentru prevenire şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea

26
unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism (M. Of.
nr. 904/12.12.2002))

III EXPERTIZA CONTABILĂ


.1 Definirea expertizei contabile
• Cuvântul „expertiză” vine de la latinescul „expertus”, adică priceput – lucrarea unei
persoane experimentate, specializate.
• Expertiza este o noţiune care cuprinde în sine ideea de exprimare a punctului de
vedere al expertului în ceea ce priveşte fapta sau faptele asupra cărora s-a efectuat
expertiza.
• Este o lucrare personală a expertului contabil.
• Expertiza contabilă este o activitate de cercetare şi investigaţie efectuată de către un
specialist care are calitatea de expert contabil, cu scopul de a stabili într-o anumită situaţie,
problemă sau litigiu.
• Obiectul principal al cercetării şi investigaţiei expertizei contabie ăil constituie
documentele, datele şi informaţiile contabile.
• Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizată în rezolvarea unor cauze care
necesită cunoştinţe de strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de
expertţi contabili.
• Reglementarea profesională a expertizelor contabile: Standardul nr.35 Expertizele
contabile şi Ghidul de aplicare, emise de CECCAR, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită.
2. Clasificarea expertizelor contabile
• Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă; Codul de
procedură civila penală; alte legi speciale.
• Expertize contabile extrajudiciare, în afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului judiciar.
Nu au calitatea de mijloace de probă, ci, cel mult de argumente pentru solicitarea de
către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau a rezolvării unor
litigii pe cale amiabilă.
• După natura obiectivelor la care trebuie să răspundă expertul contabil:

27
• Expertize contabile civile – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor
civile;
• Expertize contabile penale – dispuse sau acceptate în rezolvarea unor
aspecte civile ataşate litigiilor penale;
• Expertize contabile comerciale – dispuse sau acceptate în rezolvarea
litigiilor comerciale;
• Expertize contabile fiscale – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor
fiscale;
• Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept
sau extrajudiciare solicitate de către clienţi.
2.1 Expertize contabile judiciare
• Expertizele contabile judicare sunt mijloace de probă în justiţie, dispuse din oficiu
sau acceptate, la cererea părţilor implicate în procesul judiciar, în toate fazele de
desfăşurare a acestuia (cercetare, judecată, recurs, apel).
• Expertiza contabilă judiciară este o probă individuală adminitrată de organul
judiciar.
Concluziile acesteia nu pot fi însuşite automat de către organul judiciar, aprecierea
forţei probante a expertizei contabile fiind în funcţie de calitatea expertizei contabile şi
corelaţia acesteia cu celelalte probe administrate în cauzele supuse cercetării şi judecării.
• Este un mijloc de probă în justiţie care intervine numai atunci când organele
judiciare o consideră necesară pentru elucidarea clauzelor în curs de anchetă sau judecată.
2.2 Expertize contabile extrajudiciare
• Sunt solicitate de către partea sau părţile care îşi stabilesc singureobiectviele de care
trebuie să răspundă expertul contabil.
• Sunt destinate pentru fundamentarea:
• Deciziilor de alegere a partenerilor comerciali şi de afaceri;
• Concilierilor derulării tranzacţiilor comerciale şi de afaceri;
• Acţiunilor adresate justiţiei în legătură cu eventualele prejudicii create în
gestiune;
• Acţiunilor de contestare a actelor de control administrativ, îndeosebi de
ordin fiscal;
• Acţiunilor arbitrale în relaţii comerciale şi de afaceri între parteneri.
3. Reglementarea expertizelor contabile
28
3.1 Legal
• O.G. nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi (art.6 lit.d)
„Expertul contabil (...) efectuează expertize contabile dispune de organele judiciare
sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege.”
• O.G. nr.2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi
extrajudiciară (art.15 – 24).
3.2 Procedural
• Codul de procedură civilă (art.201 – 214).
• Codul de procedură penală (art.116 – 124).
3.3 Profesional
• Codul etic naţional al profesioniştilor contabili:
• Standardul profesonal nr.35 Expertizele contabile.

4. Numirea (desemnarea) expertului contabil şi aria expertizei contabile judiciare


pe domenii de activitate
4.1 Numirea (descompunerea) expertului contabil
• Numirea se face la cererea părţilor sau din oficiu – de către instanţa de judecată sau
organul de urmărire penală (art.201 din Codul de procedură civilă şi art.118 din Codul de
procedură penală).
• Actul de numire: încheierea de şedinţă sau ordonanţa.
• Numirea experţilor contabili au la bază „Lista cu experţii contabili pe domenii de
activitate” care se întocmeşte conform Regulilor pentru întocmirea, actualizarea şi
difuzarea către beneficiar, aprobate prin Decizia nr.06/148/19.05.06 a Biroului Permanent
al Consiliului superior al Corpului.
4.2 Aria expertizei contabile judiciare pe domenii de activitate
(anexa 6)
5. Acceptarea expertizelor contabile
• Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea expertizelor contabile nu
pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice.
• Înainte de acceptare, expertul contabil trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi
îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile privind:
• Independenţa

29
• Competenţa
• Incompatibilitatea

6. Abţinerea şi recuzarea experţilor contabili


• În toate cazurile în care experţii contabili soclicitaţi să efectueze expertize contabile
judiciare şi extrajudiciare se află în stare de incompatibilitate, au obligaţia deontologică să
se abţină de la efectuarea acestora.
• În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de
abţinere, el poate fi recuzat (art.50 şi 51 din codul de procedură civilă).
• Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul
există la această dată; în celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul
(art.204 din Codul de procedură civilă).
7. Resposabilitatea efectuării expertizei contabile
• Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită prin jurământ
iar cea a expertizei contabile extrajudiciare prin contract.
• Jurământul se depune în instanţă.
8. Obiectivele (întrebările) la care trebuie să răspundă expertul contabil
• La expertizele contabile judiciare care stabilesc de către instanţa prin încheierea de
şedinţă, respectiv ordonanţă (art.201 din Codul de procedură civilă şi art.120, alin.(2) din
Codul de procedură penală.
• Obiectivele (întrebările) trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi
fără a se solicita expertului contabil să se pronunţe asupra încadrărilor juridice a faptelor
supuse judecării (Norma profesională nr.3521).
• Dacă obiectivele stabilite nu întrunesc aceste condiţii, expertul contabil are obligaţia
să ceară instanţei clarificarea lor, înainte de începerea lucrării.
9. Convocarea părţilor
• Convocarea părţilor se face prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire,
care se ataşează la raportul de expertiză (art.208 din codul de procedură civilă).
• Cu această ocazie se solicită părţilor documente şi explicaţii suplimentare faţă de
cele existente la dosar.
• Expertul contabil trebuie să se abţină de la contactarea părţilor în afara procedurii
legale.

30
• În procesele penale legătura cu inculpaţii se ia numai cu încuviinţarea şi în
condiţiile stabilite de organul de urmărire penală.

10. Raportul de expertiză contabila


10.1 Redactarea raportului de expertiză contabilă
• Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de
expertiză contabilă.
Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în
cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anex+ a acestuia (art.122 din Codul
de procedură penală; norma profesionalaă nr.3531).

10.2 Conţinutul (structura) raportului de expertiză contabilă


(art.123 din Codul de procedură penală; norma profesională nr.3531.1)
Cap.I Introducere
• Datele de identificare a expertului (ţilor) contabil(i)
• Numele şi prenumele;
• Domiliul;
• Numărul carnetului de expert contabil şi poziţia din Tabloul Corpului.
• Organul care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care
solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare:
• În cazul expertizelor contabile judiciare: actul numirii care a stat la baza
numirii (încheiere de şedinţă – în cazurile civile sau ordonanţă – în
cazurile penale), cu menţionarea datei acestuia, numărul şi anul dosarului
şi natura acestia (civil sau penal);
• În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului,
domiciliul sau sau sediul social al acestuia al acestuia, numărul şi data
contractului în baza căruia se fectuează exprtiza contabilă solicitată.
• Denumirea şi calitatea procesuală părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora,
în funcţie de natura şi fazele procesului (anexa 7).
• Împrejurările şi circumstanţele litigiului.
• Obiectivele (întrebările) expertizei contabile:

31
• În cazul expertizei contabile juridicare: preluarea întocmai – „ad-literam”
din încheierea de şedinţă sau din ordonanţă;
• În cazul expertizei contabile extrajudiciare conform contractului.
• Identificarea datei sau persoanei şi a locului ăn care s-a efectuat expertiza contabilă.
• Identificarea materialului documentar care are o legătură cauzală cu obiectivele
expertizei contabile.
• Menţionarea expresă:
• Dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile având aceleaşi
obiective;
• Dacă s-au folosit lucrările altor experţi (contabili, tehnici, etc.), probleme
ridicate de părţile interesate în expertiză şi explicaţiile date acestora.
• Identificarea termenului iniţial de depundere a raportului ţi a eventualelor perioade
de prelungire.
Cap.II Desfăşurarea expertizei contabile
• Descrierea amănunţită a operaţiilor expertizei pe fiecare obiectiv.
• Documentele, actele şi faptele examinate.
• Locul şi data procedurii tranzacţiilor.
• Evetualele obiecţiuni sau explicaţii date de părţi.
• Calculele şi interpretarea rezultatelor acestora. (Calculele pot fi prezentate în anexe
la raport).
• Concluziile pentru fiecare obiectiv, care ar trebui să fie:
• Precise
• Concise
• Fără echivoc
Cap.III Concluzii
• Concluziile pentru fiecare obiectiv, aşa cum au fost formulate în cap.II Desfăşurarea
expertizei contabile.
Cap.IV Consideraţii personale ale expertului contabil
• În cazuri deosebite, limitele la obiectul necesar impus de lege.
• Trebuie să se conformeze cu normele de etică şi deontologie, în special cu cele
privind confidenţialitatea.

32
10.3 Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile

• Inexistenţa documentelor jursitficative şi contabile care să ateste evenimentele şi


tranzacţiile supuse expertizării.
• Anexele la raport:
• Fac parte integranta din raport;
• Au menirea de a degreva conţinutul raportului;
• Sunt un produs al muncii expertului contabil;
• Nu pot constitui anexe documentele sau registrele contabile originale sau
reproduse prin tehnici de multiplicare.

10.4 Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă


• Se semnează şi parafează fiecare filă, inclusiv anexele de către expertul contabil
numit şi expertul contabil al părţii, după caz.
• În cazul de opinii diferite, expertul contabil în cauză semnează „cu opinii” (cuprinse
în cadrul raportului sau în anexa la raportul de expertiză).
• Depunerea raportului de expertiză contabilă judiciară:
• Instanţei sau organului de cercetare;
• Părţilor;
• Un exemplar rămâne la dosarul expertului contabil.
• Depunerea raportului de expertiză contabilă judiciară la instanţă sau organul de
cercetare, inclusiv exemplarele destinate părţilor se face prin biroul local de expertize
judiciare (art.22 din O.G. nr.2/2000).
• Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune cu cel puţin 5 zile înainte de
termenul fixat pentru judecată (art.209 din Codul de procedură civilă; norma profesională
nr.3532.3).

33
• Termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început,
nici ziua când s-a sfârşit termenul (art.101 din Codul de procedură civilă).
• Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului la termenul
prevăzut în contract.

11. Onorariile cuvenite experţilor contabili pentru expertizele contabile efectuate


(anexa 8)
12. Auditul de calitate al expertizelor contabile judiciare
12.1 Reglementări privind auditul de calitate
• Standardele internaţionale emise de IFAC
• Standardele internaţionale de control al calităţii (ISQC) nr.1;
• Declaraţia Internţională de Practică profesională (IPPS) nr.1, intitulată
„Asigurarea calităţii serviciilor profesionale”.
• Recomandarea CEE din 15 noiemnrie 2000 (nr.2001/256/CE) privind exigenţele
minime în materie de control de calitate al serviciilor profesionale.
• O.G. nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, aprobată şi modificată prin Legea nr.42/1995, cu modificările şi
completările ulterioare (art.19).
„Corpul Experţilor contabili şi contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:
(...)
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi.”
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea nr.1/1995 a experţilor
contabili şi contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare (pct.65)
„Consiliul filialei sre următoarele atribuţii:
a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil
autorizat în raza de activitate a filialei.”
• Normele nr.12264/2002 privind activitatea de expertiză contabilă judiciară aprobate
prin Decizia nr.02/90 din 12.12.2002 a Biroului Permanent al Consiliului Superior al
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, cu modificările şi completările
ulterioare (art.3)

34
„Experţii contabili, în efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară au
obligaţia să respecte şi să aplice prevederile Normei profesionale nr.35/2000 aprobată prin
Hotărârea Consiliului Superior nr.01/42 din 11 august 2001 şi să prezinte rapoartele de
expertiză, opiniile separate sau rapoartele experţilor - parte, pentru a fi supuse auditului de
calitate potrivit prezentelor norme”.

12.2 Obiectivele auditului de calitate al expertizelor contabile


• Întărirea credibilităţii expertizei contabile în faţa beneficiarilor acesteia şi a
publicului.
• Respectarea codului etic naţional al profesioniştilor contabili, a normelor
profesionale emise de Corp, precum şi a reglementărilor în domeniul care formează
obiectul expertizei contabile.
• Contribuie la îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de expertiză contabilă în
beneficiarilor acestora .
12.3 Atribuţiile auditorilor de calitate în domeniul expertizelor contabile
• Verificarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora
la organele care le-au socilitat.
• Întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de
expertiză contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale filialelor, la cererea acestor
comisii.
• Elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea.
12.4 Procedurile auditului de calitate a expertizelor contabile judiciare
• Studierea raportului de expertiză, urmărind dacă:
• În elaborarea lucrării, experţii contabili au respectat în totalitate
prevederile standardului profesional nr.35/2000;
• Obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au
fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza;
• Autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la
încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări care
presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;
• Experţii contabili au respectat prevederile Codului etic naţionalal
profesioniştilor contabili.

35
• Analizează opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili – consilieri ai
părţilor, urmând aceleaşi obiective in cazul raportului de expertiză.
• Verifică starea de independenţă a expertului contabil în raport cu cauza şi mandatul
primit pe baza declaraţiei semnate şi date pe propria răspundere de către expertul contabil;
declaraţia se apostilează de către auditorul de calitate cu menţiunea „dată în faţa noastră”.
• Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi normele profesionale, auditorul de
calitate solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să le revadă, în funcţie de
observaţiile făcute şi procedează astfel:
• Dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, aplică pe prima
pagină a lucrării analizate ştampila dreptunghiulară de verificare,
semnează şi aplică ştampila filialei;
• Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt
refăcute şi în spiritul observaţiilor auditorului de calitate, întocmeşte un
referat cu constatările şi observaţiile sale, pe care îl ataşează la raportul de
expertiză contabilă judiciară ce urmează a fi depus organului judiciar care
a solicitat expertiza, spre informare şi decizia acestuia.
13. Verificarea tehnică profesională a lucrărilor de expertiză contabilă aflate pe
rolul comisiilor de disciplină ale filialelor
• Comisiile de disciplină de pe lângă consiliile filialelor sunt competente să judece
abaterile disciplinare săvârşite de membrii Corpului prin încălcarea cu vinovăţie a
obligaţiilor acestora, inclusiv a regulilor privind conduita etică şi profesională.
• La cererea comisie de disciplină, auditorul de calitate are competenţa să verifice
modul de respectare a Standardului profesional nr.35 şi a prevederilor Codului etic
naţional al profesioniştilor contabili în lucrările respective.

14. Proceduri utilizate pentru efectuarea expertizelor contabile


14.1 Calculul dobânzilor legale pentru obligaţii băneşti (anexa 9)
14.2 Calculul majorărilor (penalităţilor, dobanzilot) de întârziere datorate pentru
neplata la termen a obligaţiilor fiscale
14.3 Calculul pagubelor (prejudiciilor)constatate în gestiune (anexa 10)

15. Cazuistică privind modul de respectare a normelor profesionale şi a regulilor


prevăzute de Codul etic al profesioniştilor contabili (prezentere orală)

36