Sunteți pe pagina 1din 46

Ecografia Doppler vasculara

ECOGRAFIE DOPPLER VASCULARA

Ecografia - metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept informatie ultrasunetele reflectate


de tesuturile corpului omenesc.
Ecografia Doppler are la baza efectul Doppler si da relatii asupra unor structuri aflate in miscare studiul fluxului sangvin arterial sau venos.
Ecografia Doppler ofera informatii despre:
structura peretilor vasculari - prezenta placilor de aterom la nivel arterial, tipul placilor de
aterom, gradul de ingustare arteriala determinata de prezenta placilor cu valoare prognostica si
terapeutica
caracterele fluxului arterial si venos, cuantificarea gradului de stenoza arteriala, functionalitatea
fistulelor de dializa
prezenta trombozelor venoase profunde si superficiale
preoperator in patologia venoasa, cuantificarea capitalului vascular necesar efectuarii fistulelor
pentru
hemodializa
inaintea unor manevre invazive - cateterism cardiac, implantate de catetere venoase centrale,
implantare de cardiostimulatoare.
Fata de alte tehnici radiologice examinarea echo Doppler are o serie de avantaje:
nu este invaziva
nu este dureroasa
nu necesita administrare de substanta de contrast

nu este iradianta putand fi repetata la nevoie

Oscilometria

OSCILOMETRIA
Este un test de apreciere a permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale la nivelul membrelor.
Indicele oscilometric sau oscilatia pulsatorie maxima corespunde diferentei maxime in diametru
sistolo-diastolic al arterei si depinde de mai multi factori: debitul cardiac; presiunea arteriala;
rezistenta periferica; elasticitatea vasculara.
Se utilizeaza oscilometrul Pachon.
Valori normale:
Se exprima in unitati relative (indice oscilometric I.O.) si variaza functie de nivelul segmentului de
membru explorat:
- brat = 2- 12;
- antebrat: sub cot = 1- 10, deasupra pumnului= 0 ,2- 2;
- coapsa, deasupra genunchiului = 4- 16;
- gamba: sub genunchi = 3- 10, deasupra gleznei = 0,2 - 9.
Valorile normale nu exclud leziunile anatomice, valorile subnormale confirma existenta leziunilor
dar
nu stabilesc cauza acestora (organica sau functionala).
Utilitate clinica:
Testul este utilizat in principal pentru:

a) determinarea permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale in zonele in care nu se poate palpa


artera (coapsa, gamba);
b) sindromul de coasta cervicala (variatia I.O. la membrul superior in raport cu miscarea capului).

Ingrijirea pacientului in chirurgia vasculara


INGRIJIREA PACIENTULUI IN CHIRURGIA VASCULARA

Examene preoperatorii:
1.examene specifice:
-ecografie Doppler de aorta si membre inferioare
-oscilometria
-arteriografia care arata ocluzia si stenoza arteriala
-bilantul lipidic si hepatic(colesterol, trigliceride, lipide)
-bilantul altor localizari ateromatoase:
-cardiaca: EKG, ecocord, scintigrafie, coronarografie
-cerebrala: CT sau ecodoppler
-cautarea focarelor infectioase la distanta:ORL, stomatologie
-bilantul respirator: rgf pulmonara
2.analize absolut obligatorii in
interventiile chirurgicale: HLG, VSH, gr sangvin si Rh, Tquick, TS,TC, uree, glicemie, TGP,TGO,
ionograma

Pregatirea pacientului:
1.cu citeva zile inainte:
-pregatiorea psihica si obtinerea consimtamintului scris
-pregtirea colica(regim alimentar care nu da flatulenta) daca abordul este transperitoneal
-se opreste trat cu anticoagulante(sintrom)
-se opreste trat cu antiagregante plachetare(aspirina)
-dus cu sapun dezinfectant
-verificarea functiilor vitale
-epilarea zoneleor unde se vor face inciziile
- seara dinainte nu mai maninca de la 18, nu mai bea de la 22
-se face clisma evacuatoare
2.in ziua operatiei:
-dus cu sapun dezinfectant
-dezinfectia tegumentului cu alcool iodat sau betadina
-premedicatie, functie de prescriptie
-lenjerie de corp curata
-masurarea functiilor vitale
-cu FO completa se insoteste la blocul operator

Perioada postoperatorie:
1.Intoarcerea de la blocul operator:
-pacientul are o incizie abdominala mediana si una inghinala(in portajul aorto-bifemural)
-poate avea o incizie inghinala, una pe fata interna a copasei si una la gamba(portaj femuopopliteo-gambier)
-inciziile sunt suturate si acoperite cu pansament steril
-uneori poate exista si drenajul aspirativ tip Redon

- masca cu oxigen
-cateter venos periferic si/ sau central pe care merg lichidele perfuzabile
-pacientul este racordat la monitor hemodinamic care ne indica TA, P. EKG, SaO2
-sonda urinara Foley
2. In cazul evolutiei postoperatorii necomplicate:
-se urmaresc perfuziile si se schimba dupa indicatia medicului
-se adm antalgice
-se adm antibiotice profilactic
-se adm trat anticoagulant
-pansamentul se schinma la doua zile, drenajul se scoate la 48-72 ore, firele se scot la 14 zile
Revascularizarea membrelor inferioare este obiectivul nr 1 in supraveghere. Pentru asta:
-se masoara pulsul la artera femurala, tibiala, retromaleolara si pedioasa, el
trebuind sa fie bine batut, regulat.Disparitia pulsului la unul din nivele indica o obstructie arteriala
-aspectul tegumentelor membrelor inferioare: roz, cald, mobil, nedureros
-toaleta se face pe regiuni
-alimentatia se reia treptat, dupa reluarea tranzitului intestinal
-dupa control doppler pacientul se externeaza, urmind sa vina la control dupa indicatii
3.complicatii postoperatorii:
a.Hemoragia;
-poate apare la nivelul suturilor vasculare si este accentuata de anticoagulare
Semne:
-paloare, hTA, tahicardie
-pansament imbibat cu sange
-hematom lanivelul plagii
-cresterea debitului pe drenajul aspirativ
-durere abdominala in caz de hemoragie intraperitoneala
Interventii:
-supravegherea drenajului si pansamentului
-urmarirea pulsului
-in cazuri grave, reinterventie chirurgicala
b.Tromboza venoasa:
Factori de risc:
-interventii pe membrele inf sau la niv bazinului
-risc dat de pacient(fumatul)
-imobilizare prelungita
Vezi chir toracica
c.Obstructia arteriala cu ischemie
cauze:
-infundarea bypasului
-embolia distala
Semne:
-disparitia pulsului distal perceput inainte
-crampe, senzatie de frig la extremitati
-durere intensa, parestezii la membrele afectate
Inteventii:
-supravegherea frecventa a membrelor inferioare(aspect, coloratie, caldura, mobilitate, durere,
prezenta pulsului la art femurala si distal)

-anuntarea chirurgului daca apar semnele obstructiei(netratata la timp poate determina gangrena
cu risc de amputatie)
d.Necroza cutanata:
cauze:
-vascularizatie arteriala ineficienta
-infectia
Semne:
-semne de infectie: febra, frison, cresterea numarului de leucocite, hemocultura pozitiva
-plaga nu se cicatrizeaza si apar semne de necroza
Interventii:
-excizarea zonei de necroza
-antibiotice conform antibiogramei
-reinterventie chirurgicala cu lambou muscular

Educatia sanitara
-regim alimentar hipolipidic
-abandonarea fumatului(vasoconstrictor pe vasele mici)
-mersul pe jos 1 ora pe zi
-folosirea cremelor de hidratare pentru membrele inferioare
-evitarea transpiratiei(responsabila de micoze cutanate)
-purtarea sosetelor de bumbac
-evitarea traumatismelor la membrele inferioare

Pregatirea generala a bolnavului pentru operatie pe cord


1.Analize de laborator:
-hematologie
-biochimie: CPK-MB(creatinfofokinaza)
-imunologie-inclusiv HIV, AgHBs, antivirusHCs, RBW sau VDRL
-bacteriologie:sputa, urina, scaun, exudat faringian
-alte secretii(ginecologie, ORL, tegumentare)
BOLNAVUL CARE URMEAZA SA FIE OPERAT NU TREBUIE SA AIBA NICI UN FOCAR DE INFECTIE!
2.Explorari cardiace si pulmonare:
-echocardiografie
-rgf pulmonara
-coronarografie
- cateterism cardiac la valvulari
-probe de
efort
-EKG
-spirograma
3.Examene interclinice:
-gastroenterologice, urologice, neurologice, ginecologice, endocrinologice, diabetologice,
oftalmologice, ORL, psihiatrie, stomatologice
4.Monitorizarea functiilor vitale
-TA, P, R, T

-oximetria

Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesita


interventie pe cord
Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesita
interventie pe cord
-tulburari de hemodinamica manifestate prin presiune venoasa crescuta, hepatomegalie, staza
venoasa, edeme la membrele inferioare cianotice;
-incapacitatea de orice efort datorita suferintelor cardiace;
-oboseala permanenta;
-dispnee de efort;
-dispnee paroxistica nocturna, ortopnee;
-tulburari de ritm, palpitatii;
-durere precordiala de tip anginos
Risc de complicatie moarte subita
In aceste conditii pacientii cunoscuti cu afectiuni cardio-vasculare sau malformatii ale cordului se
adreseaza Centrelor de cardiologie.
Centrele de cardiologie existente la ora actuala in Romania sunt in orasele
Bucuresti, Targu-Mures, Cluj, Timisoara si Iasi care deservesc populatia din regiunea respectiva a
tarii.
Un centru de cardiologie cuprinde:
1.
serviciul de primire urgente sau triajul;
2.

sectia de cardiologie unde se trateaza medical toate bolile cardiovasculare;

3.

sectia de ATI = terapie intensiva cardiologie trateaza urgentele cardiace;

4.

sectia de chirurgie cardiovasculara cu ATI chirurgie cardiovasculara;

5.
alte servicii: laboratoare pentru diverse analize biochimie, hematologie,
bacteriologie inclusiv laborator de imunologie, radiologie, cateterism cardiovascular,
farmacie, anexe gospodaresti.
Chirurgia cardio-vasculara lucreaza in colaborare cu serviciul de cardiologie. Astfel un bolnav care
urmeaza sa fie operat este internat si investigat la cardiologie, dupa evaluarea facuta de medicul
cardiolog cei care necesita interventie chirurgicala sunt trimisi la chirurgie. Majoritatea
interventiilor in chirurgia cardio-vasculara sunt programate din timp. Cei pentru transplant de cord
sunt trecuti pe liste de asteptare.

Metode de investigatie

Examenul clinic si toate investigatiile pacientului ce urmeaza a fi operat se fac la clinica de


cardiologie sunt repetate cele care se fac inainte de operatie.
Examenul clinic care consta in inspectie, palpare, ascultatie, masurare puls, TA, este efectuat mai
intai de medicul cardiolog apoi si de medicul chirurg care va stabili data cand bolnavul va fi operat.
Investigatii obligatorii pentru stabilirea diagnosticului:
EKG; fonocardiograma;
Ecografie cardiaca simpla sau cu Eco-Doppler;
Cateterism cardiac; aortografia; coronagrafia; arteriografia; flebografia;
Angiografie;
Radiografie cardio-toracica.
Computer Tomografie, RMN.
Analize de laborator: hematologice, biochimice, imunologice, bacteriologice.

Activitati in chirurgia cardiovasculara


NURSING IN CHIRUGIA CARDIACA

Activitati in chirurgia cardiovasculara:


1.Circulatia extracorporeala(CEC) este o metoda care permite oprirea si golirea de sange a inimii
in timpul operatiei, functia acesteia este preluata de un aparat(cord pulmon artificial), care printrun sistem de conducte si pompe preia sangele din ea si-l deriva inafara organismului; la acest sistem
se anexeaza un dispozitiv de oxigenare a sangelui
2.Cord-pulmon artificial este un aparat alcatuit din pompa si oxigenator, care are rol de a
inlocui functia inimii si a plaminului in timpul cand aceasta este supusa actului operator.
3. Hipotermia indusa medie sau profunda consta in racirea organismului bolnavului in timpul
operatiei, la 28-29 grade Celsius in hipotermia moderata sau mai scazuta in hipotermia profunda;
hipotermia locala consta in
aplicarea pe cord de ser fiziologi steril cu gheata.
4 Balonul de contrapulsatie aortica este un dispozitiv tip cateter care se foloseste la asistarea
circulatiei postoperator pana la revenirea la normal a functiei inimii. Denumirea folosita pentru
balonul de contrapulsatie este de IABP- terapie. Balonul se insera de catre medic in urgenta.
Balonul cateter se introduce transcutanat prin artera femurala pana in aorta descendenta, umflarea
si dezumflarea lui fiind sincronizata cu ciclul cardiac. In diastola balonul se umfla si dezloca o
cantitate de sange din aorta trimitand-o spre coronare asigurand astfel oxigenarea miocardului, iar
in timpul sistolei se dezumfla pentru a permite trecerea sangelui din ventriculi in circulatie.

Indicatiile IABP terapiei sunt:


-dupa interventiile pe cord cand inima nu-si revine la normal;
-in soc cardiogen;
-in boala valvulara.
Rolul asistentei:
supravegherea bolnavului, puls, TA, R, diureza, functionarea cateterului, pansamentul;
informare medicului asupra modificarilor aparute in functiile vitale (respiratie, puls, TA), a
durerilor toracice sau abdominale, pentru a se institui la timp atitudinea terapeutica necesara;
se instituie la timp atitudinea terapeutica necesara;
ingrijirea bolnavului si supravegherea locului dupa scoaterea tecilor de catre medic;
pansamentul locului pentru a preveni hemoragia se efectueaza folosind o cantitate mai mare de
comprese care sunt fixate cu o fasa lata, iar deasupra se aplica o greutate; membrul inferior al
pacientului se imobilizeaza pentru 24 ore.

Scintigrafia pulmonara
SCINTIGRAFIA PULMONARA
Definitie:
-metoda de explorare a plaminilor cu ajutorul izotopilor radioactivi introdusi prin perfuzie IV
sau pe cale inhalatorie.Se efectueaza la serviciul de medicina nucleara
Indicatii:

-diagnosticul emboliei pulmonare


-diagnosticul neoplasmului pulmonar
-bilant etiologic in HTA pulmonara cr
-bilant functional preoperator in pneumectomie
Pregatirea bonavului si materialelor:
Psihica: se informeaza pacientul, se ia consimtamintul.Femeile insarcinate nu au voie sa faca
aceasta investigatie
Fizica:
-se avertizeaza bolnavul sa nu manince in
dimineata examenului
-se intrerupe medicatia cu o zi inainte
-se aseaza in decubit dorsal pe masa de investigatie
-se preg subst radioactiva: Technetiu 99 fiole pentru adm intravenoasa sau Xenon133 care se
adm inhalator.
Tehnica:
Este efectuata de medic.Asistenta preg materialele, pacientul si serveste medicul
Metode de efectuare:
1.Scintigrama de perfuzie:
-se adm in perfuzie IV subst radioactiva.Dupa injectare subst se distribuie in functie de
debitul de perfuzie pulmonara si se blocheaza in capilarele pulmonare, apoi cu pacientul
asezat in decubit dorsal va prelua imagini de la nivelul plaminilor cu ajutorul unei camere
scintigrafice; se inregistreaza pe hirtie imaginile selectate

2.Scintigrafia cu ventilatie:
-se cere pacientului, inainte de examen, sa inhaleze prin inspir profund substanta radioactiva,
apoi sa-si tina respiratia 10 sec inainte de un alt inspir.
Pacientul se aseaza in decubit dorsal si cu ajutorul camerei de scintilatie se vizualizeaza aria
pulmonara.

Pregatirea preoperatorie si supravegherea postoperatorie in chirurgia toracica


PREGATIREA PREOPERATORIE SI SUPRAVEGHEREA
POSTOPERATORIE IN CHIRURGIA TORACICA
PERIOADA PREOPERATORIE:
1.Examene specifice:
-radiografia pulmonara, fata si profil
-analiza gazelor sangvine
-probele functionale respiratorii
-scintigrafia pulmonara
-fibroscopia bronsica
-se cauta focare infectioase la distanta(ORL, stomatologice) care sa trateaza

-bilantul metastazelor(daca e neoplasm pulmonar) prin ecografie hepatica, scintigrafie osoasa,


markeri tumorali
-EKG
2.Analize de laborator pt bilantul preoperator:
-hemoleucograma
-factorii de coagulare
-gr sangvin si Rh
-ionograma, uree, glicemie,
TGP,TGO
3.Pegatirea pacientului:
a.cu citeva zile inainte:
-pregatirea psihica si obtinerea consimtamintului scris
-gimnastica respiratorie
-oprirea fumatului
-dus cu sapun dezinfectant
-masurarea functiilor vitale
-epilarea intregului torace
b.Seara dinaintea operatiei:
-dus cu sapun dezinfectant
-inspectarea integritatii tegumentului
-badijonarea toracelui cu alc iodat sau betadina
-clisma evacuatoare
-oprirea alimentatiei si hidratarii
c.In ziua operatiei:
-dus
-badijonarea toracelui
-premedicatie in functie de indicatie
-schimbarea lenjeriei de corp
-masurarea functiilor vitale
-verificarea foii de observatie si insotirea la sala de operatie
PERIOADA POSTOPERATORIE
1.Intoarcerea de la blocul operator
La iesirea din sala de operatie, pacientul prezinta:
-o incizie toracica laterala sau axilara, cusuta cu fir de sutura si acoperita de pansament
-o masca cu oxigen
-unul sau doua drenaje toracice
-linie venoasa periferica si/sau centrala
2.Ingrijiri postoperatorii:
a.in cazul operatiilor fara complicatii:
-se urmareste perfuzia si se adm medicatia prescrisa(sol perfuzabile, antibiotice,analgetice)
-se urmareste si goleste drenajul pleural
-se supravegheaza pansamentul care se schimba la doua zile sau ori de cite ori este nevoie, la
14zile se scot firele de sutura
-toaleta se face pe regiuni
-alimentatia se reia treptat, dupa verificare reluarii tarnzitului(eliminarea de gaze si materii
fecale)

-se adm tratament anticoagulant


- miscari active si pasive pt prevenirea complicatiilor imobilizarii
b.in cazul operatiilor complicate:
Dupa citeva ore, zile, saptamini pot apare diverse complicatii:
Suprainfectia bronsica:
Cauza: stagnarea secretiilor bronsice cu absenta expectoratiei si capacitate respiratorie redusa
la un pacient care nu tuseste pentru a nu simti durerea
Semne:
-cianoza si dispnee
-tuse quintoasa si productiva
Interventii:
-kinetoterapie respiratorie pentru facilitarea eliminarii
-aspiratie traheala
Decompensarea respiratorie:
Cauza:rezectia chirugicala(lobectomie, pneumectomie)
Semne:
-dispnee cu durere toracica
-tahicardie
-hipoxie si cianoza
-insuf cardiaca dr cu edeme ale membrelor inferioare, oligurie, turgescenta jugularelor
Interventii:
-oxigenoterapie
-bronhodilatatoare si diuretice
- kinetoterapie respiratorie
Tromboza venoasa:
Cauza:imobilizare prelungita
Semne:
-durere spontana sau la palpare in molet
-durere la dorsoflexia piciorului pe gamba
-dilatare venoasa
-edem unilateral
-febra
Interventii:
-tratament anticoagulant
-fasa elastica
-mobilizari active si pasive
Educatia pacientului:
-consiliere pentru abandonarea fumatului
-reeducare respiratorie
-educarea privind utilizarea metodelor si aparatelor pt trat inhalator

Toracoscopia

TORACOSCOPIA

Definitie:
-este examenul endoscopic al organelor din cusca toracica
-prin toracoscopie se vizualizeaza spatial pleural, cavitatea toracica, diafragmul, mediastinul,
pericardul, coastele, pleura viscerala, plaminul, coloana vertebrala.
-se efectueaza cu un endoscope rigid numit TORACOSCOP prevazut cu un system optic si sursa de
lumina.
Materiale necesare:
-manusi sterile, comrese sterile, tampoane, solutii dezinfectante
-med anestezice, sedative, antibiotice, codeine, antalgice
-toracoscop cu toate anexel sterile
-trusa de microchirurgie
-sursa de oxygen
Etape de executie:
Pregatirea materialelor
Pregatirea bolnavului:
-Psihica: se informeaza si se ia
consimtamintul scris
-Fizica:
-se recolteaza HLG, T, TS,TC, TQ, gr.sg si Rh
-se efectueaza EKG, Rgf toracica
-se masoara functiile vitale
-la sfirsitul toracoscopiei se recomanda totdeauna drenajul pleural
-cu o seara inainte se da un sedative si 1tb de codeine
-in ziua examinarii bolnavul nu maninca
Rolul asistentei:
-pregateste materilalele necesare si bolnavul pentru efectaurea tehnicii
-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa
-supravegheaza functiile vitale si mentine bolnavul in pozitie
- adm medicamentele indicate
Ingrijirea pacientului:
-se monitorizeaza functiile vitale
-se asigura repaosul la pat
-se asigura functionarea drenajului aspirativ
-se adm antalgice
-se verifica pansamentul din jurul tubului de dren
-se previn complicatiile, infectiile prin adm de antibiotice, la recomandare
Reorganizarea locului de munca:
-se spala instrumentarul folosit si se preg pt sterilizare
-se aseaza in ordine materialele reutilizabile
-se noteaza tehnica in FO
Ziua post toracoscopie:
-se efectueaza analize de laborator la indicatie
-adm medicatiei, oxigenului
-prev complicatiilor prin mobilizare, tapotaj,masaj

-monitorizarea functiilor vitale


-suprv drenului, pansamentului
-ingrijiri igienice, asigurarea confortului
-alim si hidratarea, educatia sanitara.

Drenajul pleural
DRENAJUL PLEURAL
Definitie:
-este un procedeu chirurgical terapeutic, important si indispensabil in chir.toracelui. Este efectuat
de medicul chirurg, prin toracostomie.
Toracostomia reprezinta interv chirugicala la nivelul peretelui custii toracice prin care se introduc
tuburi de dren, cu scopul de evacuare a colectiilor aeriene, lichidiene, purulente sau mixte
Materiale necesare:
-trusa de inetrventie chirurgicala(bisturiu, lama de bisturiu, foarfec, 2 pense Kocher, fir pentru
sutura la piele, ace)
-trocar cu mandren sau trocar toracic
-dren plural cu sectiuneadreapta perpendicular pe lungimea tubului, cu orificii laterale pe ambele
fete, cu dimensiuni mai mici decat diametrul tubului.
-casoleta cu tampoane si comprese sterile, cimpuri sterile.
-seringi si ace sterile
-xilina 2%
-solutie antiseptica-betadine
-sursa de aspiratie-pompa de vid actionata prin
motor electric , sau aspirator montat la statia centrala pentru fiecare pat
-manusi sterile
-racord steril pentru fixarea drenului la borcan
-eprubete sterile pentru prelevari bacteriologice si citologice

Trusa de aspiratie este formata din 3 borcane si tuburi de legatura dintre ele, care au ca scop:
1.Primul borcan este borcanul colector de secretii de la bolnav, prevazut cu 2 tuburi de sticla ce
trec prin dop si solutie sterila de ser fiziologic.
2.Al doilea borcan regleaza presiunea prin intermediul a 3 tuburi de sticla care trec prin dop(2
tuburi laterale sunt mai scurte care fac legatura unul cu borcanul colector, celalalt cu borcanul de
siguranta, tubul central este lung, prevazut cu supapa ce poate fi inchisa sau deschisa, ajunge pina
la 2cm de fundul borcanului in care este solutie dezinfectanta)
3.Borcanul al treilea este de siguranta, legat la sursa de aspiratie, este gol pentru a suplini borcanul
de drenaj cand acesta se umple.
Pe borcanul de drenaj se lipeste o banda de leucoplast semn care marcheaza nivelul lichidului
eliminat in ziua respectiva.

Etape:
Pregatirea materialelor
Pregatirea psihica
Pregatirea fizica:
se recolteaza singe pentru TS,TC, gr.sangvin si Rh.

Se pregateste FO cu rezultatele investigatiilor trecute


Se face radiografie pulmonara
Se adm medicatia prescrisa de medic(atropina IM)
Preg locului: se spala, se barbiereste zona, se dezinf tegumentul cu alcool iodat
Se aseaza bolnavul in decubit lateral,pe pertea sanatoasa, pentru toracostomia de evacuare a
revarsatului pleural
Pozitia decubit dorsal se foloseste in drenajul bilateral sau cind drenul este plasat anterior
Rolul asistentei:
-preg materialele necesare
-preg bolnavul psihic si fizic
-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa
-supravegheaza functiile vitale, mentine bolnavul in pozitie
-administreaza medicamentele indicate sau le pregateste in cazul in care le cere medicul
-transporta bolnavul la radiologie pentru verificarea drenajului prin examen radiologic, daca
medicul o cere.
Ingrijirea pacientului:
-se aseaza in pozitie antalgica(semisezind)

-se suprav functiile vitale, se urm aparitia tusei, durerea, tahicardia,hTA, transpiratie
-se face rgf de control pentru verificare pozitiei drenului.Suprav drenajului se face continuu prin
verificarea presiunii, a borcanului colector de secretii
-se mas cantit secretiilor eliminate pe ore(va fi marcata cu benzi de leucoplast lipite pe borcan, pe
care se noteaza data si ora)
-cind nivelul lichidului ajunge la tubul scurt se schimba bateria de aspiratie sau numai borcanul de
aspiratie, DUPA CLAMPAREA tubului de dren
-se respecta regulile de asepsie
-in caz de obstruare a tubului de dren, se schimba cu altul steril
-mobilizarea bolnavului tb facuta sub suprav asistentei
-suprimarea drenului este precedata de pensarea lui timpde 24 ore si control radiologic
-orificiul se sutureaza si panseaza steril
Reorganizarea locului de munca:
-se spala instrumentarul folosit
-se aseaza in ordine materialele reutilizabile
-se noteaza drenajul in FO

Interventiile asistentei medicale in clinica de chirurgie toracica


Interventiile asistentei medicale in clinica de chirurgie toracica:
Delegate:
-dezobstruarea cailor respiratorii
-pregatirea materialelor si bolnavilor pentru investigatii specifice(drenaj pleural, toracoscopie)
-pregatirea preoperatorie
-ingrijirea postoperatorie a bolnavilor
-recolatarea analizelor de laborator
-adm medicatiei, oxigenoterapie
-prevenirea complicatiilor prin mobilizare, tapotaj, masaj
-monitorizarea functiilor vitale

-supravegherea drenurilor si pansamentului


Autonome:
-ingrijiri igienice, asigurarea confortului si pozitiei bolnavului, masaj, ajutarea bolnavului
-adm de oxygen in caz de dispnee
-educatia sanitara a bonavilor

Identificarea problemelor de dependenta


NURSING IN CHIRURGIE TORACICA
Culegerea datelor:
-de la bolnav cind starea lui permite
-familie
-documente medicale
Este necesara cunoasterea unor afectiuni pulmonare in antecedente, daca este dispensarizat pt.
TBC, daca este fumator si cite tigari pe zi.

Identificarea problemelor de dependenta:


1.Hemoptizia: hemoragie la nivelul cailor respiratorii si plaminului. Se intilneste in toate
afectiunile traheo-bronhopulmonare ac sau cr, dar si in unele cardiopatii valvulare, boli de singe.
Poate da:
-soc hemoragic
-insuficienta respiratorie
-inundatie traheo-bronsica cu
singe.
Singele este rosu, aerat, aprins la culoare, evacuat pe gura si nas.
Oprirea hemoptiziei:
-hemostatice
-chirurgical.
Interventiile asistentei:
-bolnav in poz sezind sau semisezind, repaus absolut
-repaus vocal
-supravegheaza functiile vitale
-adm lichide reci, da bolnavului sa suga cuburi de gheata
-adm medicatia prescrisa
2.Durerea toracica violenta si aparuta brusc ca un pumnal, se intilneste in pneumotoraxul spontan,
embolie pulmonara, pleurezie, pneumonie.
Tratamentul: medicamentos, administrate parenteral sau prin infiltratie(facuta de medic)
Chirugical(rezectie de nervi intercostali)
3.Expectoratia mucoasa, spumata aerata, rozata, se intilneste in edemul pulmonar ac.
Cea purulenta in abces pulmonar si supuratie pulmonara.
Interventii:
-se trateaza cauza si se favorizeaza eliminarea sputei
4. Vomica- eliminarea unei cantitati mari de sputa(peste 1 litru) cu aspect:

-lichid limpede salciu, in chistul hidatic


-purulent sau singe cu puroi, in abces pulmonar.
Interventii:
-aseaza bolnavul in sezind sau semisezind
-asista si dreneaza expectoratia asezind bolnavul in pozitie de drenaj postural
-adm. Oxigen
-adm. Medicatia prescrisa.
5.Edemul glotic reprezinta inflamatia glotei.Se manifesta prin senzatie de sufocare cu lipsa de
aer.Apare mai ales la bolnavii alergici, cu astm bronsic infecto-alergi.Se intervine in urgenta-poate
produce stop respirator.
Trat de urgenta(HHC, antihistaminice, tonice cardiace)- intravenos sau in perfuzie.
Cind nu raspunde la tartament- traheotomie.
6.Dispneea- apare in toate bolile pulmonare, in caz de corpi straini traheo-bronsici si traumatisme
toraco-pulmonare, cardiopatii decompensate.
Intervntii:
-dezobstruarea cailor respiratorii
-se adm oxigen
7.Alte semne generale:
-febra, tahicardie, hTA, palpiattii
-semne fizice: paloare in hemoptizie, TBC, cancer,
cianoza in insuf. Respiratorie, pneumotorax
-transpiratie
-agiatatie sau somnolenta
METODE DE INVESTIGATII
1.Analize de laborator:
-singe: HLG, VSH, fibrinogen,TS,TC, gr. Sanguin, glicemie, uree, probe hepatice
-urina: examen sumar de urina
-sputa: ex.bacteriologic, citologic,micologic
2.Examene anatomo-patologice sau histopatologice din fragmentele recoltate de medic prin:
-biopsia pleurala(punctie pleurala)
-biopsia traheo-bronsica(prin bronhoscopie)
-biopsiile pulmonare(prin toracotomie)
-biopsiile ganglionare(incizie-excizie)
3.Metode imagistice:
a.radiologie:rgf.pulmonara si toracica, radioscopie, CT, bronhografia cu substanta de contrast,
esofagoscopia..
b.scintigrafice: scintigrafia pulmonara pentru depistarea emboliilor.
c.RMN
4.Investigatii endoscopice:
-esofagoscopia
-fibro/bronhoscopia
-mediatinoscopia/toracoscopia
5.Probe functionale respiratorii:
-spirograma
-teste farmacodinamice
-teste de efort

6.Alte examene:
-EKG
-EEG
-presiunea venoasa
-teste biologice(intradermoreactii):
Reactia Cassoni pentru depistarea chistului hidatic
IDR la tuberculina pentru depistarea tuberculozei
Terminologie specifica:
-pneumotorax=aer in cavitatea pleurala
-hemotorax=singe in cavitatea pleurala
-empiem=puroi in cavitatea pleurala
-traheostomie=deschiderea chirurgicala a traheei pentru introducerea unei sonde de traheostomie,
folosita la mentinerea functionalitatii cailor respiratorii fie permanenet, fie pina la restabilirea
functiei.
-toracotomie=incizie chirurgicala la nivelul toracelui
-toracoscopie=examinarea cavitatii pleurale cu endoscopul
-pleurotomie=incizie la nivelul pleurei
-pneumectomie=rezectei partiala sau totala a plaminului
-segmentectomie=rezectia unui segment din plamini

-toracoplastie=rezecta a doua sau mai multe coaste cu scopul de a grabi vindecarea proceselor
TBC.

Model plan de ingrijire.


PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTUI A
1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de date:
- PACIENTA ;
- ECHIPA MEDICAL ;
- FOAIA DE OBSERVAIE.
Date relativ stabile:
- Numele i prenumele:R.S.
- Vrsta: 73ani
- Sex: m
- Stare civil: cstorit
- Domiciliu:
- Ocupaie :
- Naionalitate
- Religie:
- Condiii de via:
Locuiete.. ;

- Obiceiuri: i place s ..
Elemente fizice
RH
Grupa sanguin
Date Antropometrice
Greutate
Inlime
Elemente biografice legate de sntate

- A.H.C : fr importan
- A.P.F. :
menarha ;
nateri la termen ;

- A.P.P. :
;
;
Motivele internrii (semne si simptome)
---Istoricul bolii
.
Diagnostic medical la internare
Durata internrii
15-25. V.2011
2. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
NEVOILE FUNAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTAL
MANIFESTRI SURSA DE
DE INDEPENDEN DE DEPENDEN DIFICULTATE
1. A respira i a
avea o bun
circulaie
-respiraie de tip costal superior
-ambele hemitorace prezint aceleai micri de
ridicare i coborre n timpul respiraiei i
expiraiei
-respiraie linitit n timpul somnului
-mucoasa respiratorie umed, secreii reduse
transparente
-zgomote cardiace bine btute
-dispnee
-palpitaii la efort
-T.A.: 200/100 mm Hg
-proces infecios
-afeciunea HTA st
II
2. A bea i a mnca -reflex de deglutiie, prezent
-mucoasa bucal roz i umed
-masticaie uoar
-dentiie bun (conform vrstei)
-vrsturi alimentare
-greuri
-fatigabilitate
-inapeten
-consum redus de lichide,
alimente, sruri minerale
-alterarea
mucoasei digestive
3. A elimina -urina clar diluat sau concentrat

-pH 4,5-7,5
-cantitate 1200-1400 ml/24h
-scaun normal, de consisten bun
-frecven scaun 1/zi
-miciuni 10-12/zi
-polakiurie
-disurie
-micturie
-dureri lombare
-tulburri digestive, greuri,
vrsturi
-transpiraii
-proces infecios
4. A se mica, a -postur adecvat n ortostatism, eznd i -poziii antalgice -durerea
avea o bun
postur
clinostatism -dificultate n a se deplasa (a
merge, aeza, ridica)
5.A dormi, a se
odihni
-durata somnului 7-9 ore
-somn clar cu vise regulate
-somn profund
-adoarme greu
-ochii ncercnai
-aipiri n timpul zilei
-stare depresiv
-durerea
-spitalizarea
6. A se mbrca i
dezbrca
-veminte curate, ngrijite
- veminte adecvate climatului

7. Amenine
temperatura
corpului n limite
normale
-temperatura mediului ntre 18-25oC -temperatur 39-40oC
-frison
-transpiraii
-tegumente palide
-proces infecios
8. A fi curat, ngrijit -prezint deprinderi igienice
-prezint (dup baie) cile nazale libere, urechi
curate)
-pr, unghii curate bine ngrijite
-piele curat, cutat -vrsta
9. A evita pericolele -cunoate msurile de prevenire a accidentelor -risc de deshidratare
-risc de infecii, netratarea

ducnd la complicaii mai


mari
-agitaie, anxietate
-team, fric
-stare depresiv
-boal
10. A comunica -debit verbal normal
-ordin biologic, funcionare adecvat a organelor
de sim
-ordin psihologic: exprimare uoar
-ordin sociologic: relaii armonioase

11.A practica religia -credincioas


-particip la slujbe religioase
12. A se realiza -dezinteres fa de ce este
nou
-vrsta
13. A se recrea -tristee
-plictiseal
-lipsa treburilor zilnice
-afeciunea
14. A nva -receptiv la ceea ce este nou
PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENIALE
-disconfort datorit durerii
-eliminri inadecvate cantitativ i
calitativ
-alimentaie inadecvat n surplus
calitativ i cantitativ
-dificultate n a respira
-alterarea temperaturii corporale
-alterarea perfuziei tisulare
-dificulti n a se recrea
-lipsa cunotinelor despre boal
-dezechilibru hidro-electrolitic
-risc de infecii nosocomiale
-risc de complicaii
DIAGNOSTIC NURSING
1. Alterarea temperaturii corporale cauzat de procesul infecios manifestat
prin hipertermie, frisoane.
2. Eliminare urinar insuficient calitativ i cantitativ,cauzat de
procesului inflamator manifestat prin disurie i polikiurie.
3. Alterarea respiraiei cauzat de durere i HTA manifestat prin dispnee.
4. Alimentaie inadecvat calitativ i cantitativ cauzat de tulbulrile
digestive, manifestat prin greuri, vrsturi.
5. Dificultate n a se deplasa datorit durerii manifestat prin poziii
altalgice.
6. Alterarea perfuziei tisulare cauzat de inflamaia interstiiului renal
manifestat prin retenie hidric.
7. Dificultate n a se recrea manifestat prin dezinteres datorit afeciunii.
3, 4, 5, PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENII EVALUARE


AUTONOME DELEGATE
1. Disconfort Pacienta s
prezinte o
- am asigurat repaus la pat
- - am administrat
Pacienta s
prezinte - am recoltat snge
pentru : HLG, VSH,
UREE,
CREATININA
n urma
interveniilor
pacienta
3. Pacienta s se
am administrat pacienta susine
c
4. Pacienta s
prezinte pacienta nu mai
5. Pacienta s
prezinte
afeciunii pe
perioada
spitalizrii
am administrat pacienta nu prezint
TA n limite
normale
-respiraia este
corespunztoare
vrstei
-pacienta nu este
agitat
T.A. revine ntre
limitele normale
6. - Am administrat
pacienta este echilibrat
7. Pacienta s
aib
-
Recomandri la externare

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI A.S. cu HEMOPTIZIE.


PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI
A.S. cu HEMOPTIZIE
1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de date:
- PACIENTA ;
- ECHIPA MEDICAL ;

- FOAIA DE OBSERVAIE.
Date relativ stabile:
- Numele i prenumele: C.S.
- Vrsta: 47 ani
- Sex: masculin
- Stare civil: cstorit
- Domiciliu: Iai
- Ocupaie : inginer mecanic
- Naionalitate: romn
- Religie: ortodox
- Condiii de via:
Locuiete ntro
cas cu 3 camere, n condiii salubre ;
are 2 copii, adolesceni.
- Obiceiuri: nainte de a se mbolnvi aprecia lectura, muzica.
Elemente fizice
RH pozitiv
Grupa sanguin AII.
Date Antropometrice
Greutate 54 kg
Inlime 1.69 m
Anamneza
- A.H.C : prinii aparent sntoi
- A.P.P :
2010: diagnosticat cu hepatit cronica,
mare fumtor de la vrsta de 13 ani (1 pachet jumtate/zi );
consumator ocazional de alcool
Motivele internrii
- durere toracic;
- tuse cu expectoraie;
- hemoptizie n cantitate medie;
- greuri i vrsturi
- anorexie, caexie;
- astenie fizic i psihic
- anxietate;
Istoricul bolii
Pacient diagnosticat n urm cu un an cu neoplasm bronhopulmonar
urmeaz chimioterapie 6 luni. Se interneaz cu hemoptizie n cantitate medie
pentru tratament de specialitate.
Parametrii vitali la internare : T= 36,8 grade C; TA = 80/6 0mm Hg; Fc =
110 / min. Spo2 = 90 % n aerul ambiant.
Diagnostic medical
1. Neoplasm bronhopulmonar (hemoptizie)
2. Hepatit cronic
Explorri i analize de laborator
VSH=20mm/lh, Ht=31%, Hb=8,2g%, L=9000/mm3, uree=0,35g%,
glicemie=0,75g%, colesterol=183 mg%, TGO=58UI/L, TGP=68UI/L, Na=
132mEq/l, K= 3,8mg%, TS=4min., TC=8min.
Data internrii:17.02. 2011
Data externrii: 21.02. 2011
2. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTAL
MANIFESTRI SURSA DE
DE INDEPENDEN DE DEPENDEN DIFICULTATE
1. A respira i a
avea o bun
circulaie
respiraie
de tip abdominal;
ambele
hemitorace prezint aceleai
micri de ridicare i coborre n timpul
respiraiei i expiraiei;
zgomote
cardiace bine btute.
tuse
cronic ;
expectoraie
;
hemoptizie
I
boala
2. A bea i a mnca reflex
de deglutiie, prezent ;
mucoasa
bucal umed ;
masticaie
uoar ;
dentiie
: dentiie lips.
greuri
; vrsturi
anorexie;
caexie
consum
redus de
lichide, alimente, sruri
minerale.
procesul
proliferativ,
chimioterapia
3. A elimina urin
n cantitate 14001600
ml/24h
normocrome ;
scaun
normal, de consisten bun ;
frecven
scaun 1/zi.
hemoptizie
;

transpiraii.
procesul
proliferativ
4. A se mica, a
avea o bun
postur
micri
active de abducie , adducie,
flexie, extensie, pronaie i supinaie ale
membrelor corespunztoare
poziii
antalgice
dificultate
n a se
deplasa (a merge, aeza,
ridica)
durerea
5.A dormi, a se
odihni
durata
somnului 45
ore adoarme
greu, somn
agitat
ochii
ncercnai
aipiri
n timpul zilei
durerea
spitalizarea
6. A se mbrca i Dependent dezinteres
fa de boala;
dezbrca inuta vestimentar anxietatea
7. Amenine
temperatura
corpului n limite
normale
temperatura
mediului ntre 1825oC
transpiraii
tegumente
palide
durerea;
Boala
8. A fi curat, ngrijit
Dependent
dezinteres fat de
msurile de igien anxietatea
9. A evita pericolele cunoate
msurile de prevenire a
accidentelor

anxietate
boal
durere
mediul
de
spital
10. A comunica ordin
biologic, funcionare adecvat a
organelor de sim
ordin
psihologic: dorete s comunice
despre boal
vorbete
rar, cu pauze anxietate
11.A practica religia credincios
particip
la slujbe religioase
Independent
Nu exist
12. A se realiza Dependent diminuarea
interesului vrsta
13. A se recrea Dependent imposibilitatea
de a
efectua activiti
recreative
spitalizarea;
anxietatea
14. A nva dorete
s obin informaii despre
boal
nu
are cunotine
despre boal

PROBLEME
- alimenta ie inadecvat din cauza greurilor i vrsturilor ; caexie
- hemoptizia;
- deshidratare;
- disconfort legat de durerea toracic;
- anxietate;
- isomnie;
- alterarea respiraiei;
- alterarea stimei de sine manifestat prin dezinteres fa de inuta
vestimentar i msurile de igien;
- dificultate n a se recrea;
- lipsa cunotinelor despre boal ;
- risc crescut de apariie a complicaiilor.
Pacientul are nevoie de echipa de ngrijire pentru ai
redobndi
independena. Dup identificarea problemelor, asistenta medical
elaboreaz planul de ngrijire i aplic interveniile autonome i delegate

3, 4, 5, PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA NGRIJIRILOR


PROBLEME OBIECTIVE INTERVENII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1.Alimentai
e inadecvat
cauzat de
greuri i
vrsturi;
Caexie
Pacientul s
prezinte
diminuarea
senzaiei de
grea ;
Pacientul s
fie menajat
fizic i psihic
n timpul
vrsturilor.
se
asigur repaus la pat ;
se
obin informaii de la pacient despre
situaiile care accentueaz senzaia de
grea i vom;
se
protejeaz lenjeria de pat cu muama
i alez;
se
izoleaz patul cu paravan;
n
funcie de starea bolnavului, se
aeaz n poziie semieznd, eznd
sau n decubit dorsal, cu capul ntro
parte, aproape de marginea patului;
se
susine fruntea pacientului i se
linitete din punct de vedere psihic;
se
ofer un pahar cu ap aromatizat
pentru cltirea gurii;
se
educ pacientul s respire profund
pentru diminuarea senzaiei de vom;
se
schimb lenjeria de corp ori de cte
ori este nevoie ;
se
aerisete salonul;
se
pstreaz produsul eliminat pentru al

arta medicului.
se
administreaz
medicaia
prescris
Metoclopramid 1
fiol i.m. apoi
1x3tb/zi.
Cefort
2 grame
i.v. n priz
unic pe zi
n
urma
interveniilor,
vrsturile i
greaa
diminueaz
treaptat;
La internare:
T= 36,8grade C;
TA = 80/6 0mm
Hg;
Fc = 110 / min.
Spo2 = 90 % n
aerul ambiant.
Dup aplicarea
interveniilor:
T= 36,8grade C;
TA = 110/6 2mm
Hg;
Fc = 89 / min.
Spo2 = 95 % n
aerul ambiant.
Pacientul s
fie alimentat
corespuztor
i echilibrat
hidroelectrolit
ic i acidobazic
se
interzice consumul alimentelor i lichidelor
pentru aproximativ 24 de ore;
-se interzice administrarea de alimente fierbini;
apoi
se administreaz buci de ghea, ap cu
sare (1 linguri la un pahar cu ap);
alimentaia
oral la nceput lichide reci
cu linguria, apoi a doua zi , 1214
mese,

regimul se mbogete, adugnduse


supe mucilaginoase, legume fierte,
ajungnduse
la o raie caloric de 2002500
calorii;
se
face bilanul incretaexcreta;
se administreaz
n perfuzie ser
fiziologic 9%0
1000ml i
glucoz 5%
5ooml;
2. Alterarea
respiraiei
Pacientul s
prezinte o
respiraie
corespunzto
are
Pacientul s
fie hidratat
corespunzto
r
se
asigur repaus la pat obligatoriu n
poziia Fowler
se
asigur condiii optime n salon:
temp. 220C, aer curat, fr cureni de aer
i zgomot, bine luminat ;
umidifierea
aerului ;
hidratarea
oral;
se
monitorizeaz funciile vitale i
vegetative i se noteaz n foaia
pacientului.
- se recolteaz
snge pentru
determinarea
HLG,VSH,
transaminaze,
glicemie, uree etc.
se
administreaz 1
tb de codenal pt
calmarea tusei la
indicaia
medicului

oxigenoterapie
34
litri/minut
n
urma
interveniilor
respiraia se
amelioreaz,
pacientul se
hidrateaz
corespunztor.
P=84
pulsatii/min
T.A.=138/80mm
Hg; T=36,6C
R=18resp./min
ut
3. Alterarea
confortului
cauzat de
durerea
toracic
Pacientul s
prezinte
ameliorarea
durerii .
repaus
la pat obligatoriu;
educ
pacientul:
s adopte poziii antalgice;
se
pregtete pacientul explorri;
-se linitete i se calmeaz pacientul, se
nltur anturajul agitat i zgomotos;
-se asigur condiii de semiobscuritate cu
evitarea stimulilor zgomotoi;
se
administreaz
algocalmin 1fiol
i.v.conform
recomandrii
medicului.
durerea
se
amelioreaz
sub tratament;
perioadele
de
acalmie se
prelungesc;

4.Hemoptizi
e
Pacientul s
nu mai
prezinte
hemoptizie
Pacientul s
prezinte
recolorarea
tegumentelor
repaus
obligatoriu la pat;
se
educ pacientul s inspire lent, profund
pentru a evita tusea;
se
protejeaz lenjeria de pat cu muama
i alez;
se
susine i calmeaz pacientul n timpul
eliminrii;
se
aplic pung cu ghea n regiunea
toracic;
toaleta
cavitii bucale;
aspiraie
pentru evacuarea sngelui;
se
monitorizeaz funciile vitale i
vegetative.
( pulsul, tensiunea arteriala, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea corporal)
si se noteaz n foia de observaii;
se
pregtete fizic i psihic pentru
explorri;
-se recolteaz
snge pentru
determinarea
electroliilor, HLG,
VSH, grup
sanguin, Rh,
glicemie, uree;
T.C, T.S, Rh, grup
sanguin
- se administreaz
hemostatice la 6
ore
i.v etamsilat,
gluconat de

calciu,
adrenostazin
i.m. vitamina
K;
n
urma
interveniilor
hemoptizia se
remite;
starea
general
ameliorat
TA=110/50mm
Hg
P=95bat/min
R=17R/min
t0=36,60C
se
colecteaz ntrun
vas sngele eliminat de
bolnav i se prezint medicului ;
se
pregtete fizic i psihic pacientul pentru
recoltarea sngelui pentru determinarea probelor de
coagulare; se face proba de compatibilitate
sedative
pentru
linitire:
diazepam 1 tb/zi
se
administreaz
ser fiziologic 9%0
n perfuzie, apoi
transfuzie cu
snge izogrup,
izoRh
4.Risc
crescut de
complicaii
Pacientul s
nu prezinte
complicaii
-se asigur repausul total la pat al pacientului n
poziie semieznd pe partea leziunii;
- se aspir secreiile i se ndeparteaz
cheagurile de snge pentru a preveni obstrucia
i sufocarea pacientului;
- se efectueaz toaleta cavitii bucale.
La indicatia
medicului se
recoteaz

sanguin,
glicemie , uree,
creatinin,
transaminaze;
soluie
perfuzabil NaCl
9%0 500 ml;
glucoz 5%
500ml
Pacientul
prezint o stare
general bun,
este echilibrat
hemodinamic
postoperator
P=84
pulsatii/min
T.A.=136/81mm
Hg; T=36,9C
R=18resp./min
ut
4.Alterarea
stimei de
sine
Pacientul si
redobndeasc
stima de
sine.
se
educ pacientul s schimbe lenjeria
de cte ori este nevoie;
se
menin tegumentele intacte i curate;
se
explic legtura dintre inuta
vestimentar, imagine i stima de sine;
pacientul
contientizeaz
importana
igienei i a
inutei
se
stimuleaz pac. si
schimbe
atitudinea fa de aspectul fizic;
contientizeaz
pacientul n legtur cu
importana meninerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
mbolnvirilor.
vestimentare

pentru un
aspect fizic
plcut.
5. Dificultate
n a se recrea
Pacientul s
efectueze
activiti
recreative
se
exploreaz gusturile i interesul
pacienului pentru activiti recreative;
se
faciliteaz accesul la ziare, reviste, TV,
se
antreneaz i stimuleaz n aceste
activiti.
pacientul
prezint o stare
de bine fizic i
psihic
6.Insomnie Pacientul s
beneficieze de
somn
corespunzto
r.
pacientul
nva s practice tehnici de
relaxare nainte de culcare;
se
asigur condiii optime n salon:
aerisit cu temp. 220C, fr cureni de aer
i zgomot, bine luminat se
ofer pacientului un pahar cu lapte
cald
sau ceai de tei;
Se administreaz
la indicaia
medicului 1 tb.
diazepam 10 mg
la ora 21oo
pacientul
se
odihnete fr
ntrerupere 78
ore pe noapte;
se
trezete
dimineaa
odihnit.
7. Anxietate Pacientul s

aib o stare de
bine psihic i
fizic ;
se
pregtete pacientul fizic i psihic
pentru explorri;
se
asigur un climat de linite i
securitate ;
se
ncurajeaz pacientul si
exprime
pacientul
are
cunotinele
despre boal,
anxietatea sa
diminuat
Pacientul s
obin
informaii
despre boal
i tratament
temerile;
se
ofer informaii despre boal i
tratament
se
faciliteaz contactul cu familia.
1. EXTERNAREA
Epicriza
Pacient n vrst de 47 de ani, se interneaz pentru dureri toracice ,
greturi, vrsturi, hemoptizie n cantitate medie. La examenul clinic se
constat durere toracic, paloarea tegumentelor, caexie. Pacientul
urmeaz tratament cu hemostatice, se efectueaz transfuzie cu 2 uniti
de snge i monitorizare a funciilor vitale.
Se externeaz cu recomandrile:
- regim igienodietetic
- s respecte tratamentul prescris de medic;
- s revin la control peste o lun.

Limfedemul ( elefantiazisul )
LIMFEDEMUL(ELEFANTIAZISUL)
Def.Este rezultatul insuficientei circulatorii limfatice,cu retentie de lichid in interstitii,ceea ce duce
la fibrozarea si induratia tesutului celular subcutanat si care este limitata la anumite parti ale
corpului .Apar edeme aparent autonome ,adesea monstruoase (elefantiazis),localizate mai ales la
membrele inferioare si mai rar la cele superioare.
Etiopatogenie

Cauze generale-afectiuni cardiace,renale,endocrine


Cauze locale-sunt cele responsabile de predominanta edemului la membre:
Malformatii congenitale ca urmare a displaziilor limfatice
Infectii repetate produse de microbi(streptococ) ,paraziti(Wuchereria bancrofti-agentul
filariozei),ciuperci
Traumatisme diverse
Afectiuni venoase urmate de staza si cresterea transudatului limfatic in interstitii
Interventii chirurgicale laborioase ce produc lezarea trunchiurilor limfatice colectoare
Neoplazii in stadiu avansat ce invadeaza trunchiuri venoase sau limfatice
Radioterapia pre-si postoperatorie
Simptomatologie
diferita in raport de cauza care a generat edemul :astenie,inapetenta,scadere ponderala
in limfedemul congenital-edemul apare de la nastere ,se instaleaza progresiv ,cu remisiuni
nocturne ,este moale ,fiind bine suportat
in limfedemul dobandit ,edemul se instaleaza mai rapid sau mai lent in functie de gradul
obstructiei si aparitia stazei ,fiind precedat de pusee de limfangita acuta,tromboflebite acute
,interventii chirurgicale
inspectia-evidentiaza cresterea considerabila a circumferintei membrului respectiv,de pe dosul
piciorului pana la radacina sa;deformarea membrului devine monstruoasa luind aspectul unui picior
de elefant ;la barbati ,edemul poate cuprinde si scrotul iar la femei si labiile ;pielea este
alba,destinsa ,din loc in loc prezentand cute ce par sa stranguleze segmentul respectiv ;in cazurile
avansate ,se observa mici flictene pe partea superioara a coapsei si pe abdomenul inferior ,ce
contin un lichid alb-laptos ,cu aspect de chil si care se datoreaza refularii lichidului in limfaticele
superficiale ale dermului
palparea constata ca pielea este ingrosata ,dura ,aderenta la tesutul celular subcutanat ,edemul
nu lasa godeu,la inceput este moale ,diminua sau dispare in timpul noptii ;cu timpul edemul capata
un caracter lemnos
Investigatii paraclinice
limfografia-cu substanta de contrast ,urmareste progresia substantei radioopace ;in limfedem se
face lent iar trunchiurile limfatice apar dilatate
flebografia-arata obstructia trunchiurilor profunde
arteriografia-arata unele tulburari circulatorii
dozari ale proteinelor din lichidul de edem ,colectat printr-un tub special inserat subcutanat arata
valori peste 2 g%
Complicatii
celulita recurenta si limfangita
leziuni trofice ale pielii
Tratament
profilactic-vizeaza 2 obiective:prevenirea aparitiei limfedemului si evitarea complicatiilor
infectioase
prevenirea aparitiei limfedemului prin tratarea corecta a cauzelor si aplicarea de bandaje elastice
la membre ,la b.predispusi sau la care a inceput instalarea edemului
profilaxia infectioasa-se face prin igiena locala ,tratarea micozelor sau ulceratiilor interdigitale
,evitarea traumatismelor ;in cazul aparitiei infectiilor ,antibioticul de electie este penicilina
medical:
repaus la pat,cu ridicarea picioarelor pe o perna
masaj in directia scurgerii limfei
diuretice,antalgice,antiinflamatorii
metode mecanice-au la baza 2 procedee:
cand se obtine o scadere maxima a edemului ,se aplica un ciorap elastic bine mulat sau un bandaj
cu oxid de zinc in scopul de a realiza un invelis semirigid

exprimarea mecanica a lichidului interstitial prin infasurarea membrului in spirala ,cu un tub sau o
lama groasa de cauciuc pornind din zona distala spre radacina
chirurgical-se aplica la un nr. mic de bolnavi-indicatii:
marirea de volum a extremitatii,cu tot tratamentul medical efectuat
edem excesiv ce nu permite o activitate normala
tulburari trofice cutanate importante
pusee infectioase repetate
tulburari psihice ca urmare a aspectului monstrous al extremitatii
-obiective:
stimularea formarii de noi trunchiuri limfatice
ridicarea unor segmente intinse de tesut limfedematos
transfer de limfatice normale intr-o zona limfedematoasa
-metode folosite:
implantarea de fire de matase ,benzi de teflon sau tuburi subtiri din politen ,in tesutul celular
subcutanat in scopul formarii de noi limfatice si drenarii lichidului interstitial
excizia unor benzi largi de tesut celular subcutanat si de fascie profunda ,urmata de aplicarea unor
grefe de piele totala pe muschi si periost - realizeaza o diminuare apreciabila a dimensiunilor
extremitatii ,cu o recurenta scazuta de celulita si limfangita ;metoda pare sa obtina cele mai bune
rezultate

Boala varicoasa
BOALA VARICOASA

Este o afectiune frecventa caracterizata prin dilatarea ,alungirea si crearea unui desen sinuos
,neregulat al venelor.
Etiologie
Staza circulatorie venoasa
Factori hormonali sau ereditari:slabirea peretelui venos
Aplazia sau
hipoplazia valvulelor venoase
Troficitatea redusa a musculaturii membrelor inferioare
Profesia:chelneri,frizeri,bucatari,etc.sportivi de performanta(halterofili)
Compresiunea care se produce pe venele gambei la cei care stau picior peste picior
Este mai frecventa la femei ,in special la cele cu cu multe nasteri
Simptomatologie-pentru varicele membrelor inferioare
-incepe fara nici un simptom
La inspectie:desen venos vizibil pe traiectul venei safene(1/3 medie a gambei sau/si sub
genunchi);initial exista o simpla dilatare a venei apoi trunchiul venos se ingroasa vizibil si devine
sinuos
Tumefieri ale gambelor mai ales dupa perioade lungi de ortostatism si dureri care se accentueaza pe
masura ce boala evolueaza
Prurit suparator sau o senzatie de arsura permanenta in gambe
Evolutie si complicatii
Rupturi externe si interne
Tromboza varicoasa
Dermatita varicoasa si eczema varicoasa
Ulcer trofic
Tratament

Profilactic-evitarea ortostatismului prelungit,a statului picior peste picior,a bailor fierbinti,a


expunerii prelungite la soare;pozitia ideala cu membrele inferioare mai ridicate fata de planul
corpului;practicarea sportului-canotaj si ciclism moderat
Curativ-obiectiv:impiedicarea caderii sangelui din vena femurala in vena safena-aceasta se face prin
ligaturarea safenei interne la locul unde ea se varsa in vena femurala,adica la nivelul crosei venei
safene;dupa sectionarea si ligaturarea crosei venei safene,se face extragerea venei printr-un
procedeu numit stripping(smulgere) care consta in introducerea unei tije subtiri metalice pe vena
,de la nivelul maleolei tibiale pana la nivelul crosei si smulgerea ca un deget de manusa intors pe
dos,a venei;venele care mai raman se rezeca si ele separat sau prin smulgere ;in caz de tromboza a
venelor profunde ,nu se va extirpa vena safena varicoasa pentru ca acesata este singura cale
care,compensatoriu transporta sangele venos spre vasele iliace.

Fractura unui numar redus de coaste


FRACTURA UNUI NR.REDUS DE COASTE
Simptomatologie
Dureri care se intensifica in timpul respiratiei sau a miscarii bratelor
Crepitatii osoase zgomot caracteristic dat de frecarea capetelor osoase fracturate
Tratament
-repaus la pat ,antalgice,infiltratii ale nervilor intercostali ai coastelor fracturate cu Procaina
,Xilina +Hidrocortizon acetat

Sindromul de compresiune
SINDROMUL DE COMPRESIUNE
Este caracteristic strivirii toracelui pe o durata mai lunga.Apare ca urmare a prinderii toracelui intre
2 tampoane sau intre un vehicul si un zid ,prinderea toracelui sub un mal de pamant.
Simptomatologie
-masca echimotica-aspect marmorat ,rosu-violaceu a 1/3 superioare a corpului
-hemoragii conjunctivale cu tulburari de vedere
Tratament
-repaus la pat ,repaus de vedere

Rupturile musculare
RUPTURILE MUSCULARE
Se pot produce numai pe muschii mari,pectorali si marele dorsal.
Simptomatologie
-la locul rupturii se observa o adancitura data de absenta muschiului in spatiul respectiv apoi golul
este ocupat de un hematom
-impotenta functionala si durere extrem de vie la acest nivel
Tratament
-sutura muschiului
-imobilizarea regiunii actionate de muschiul respectiv timp de 2 saptamani

Hematomul subcutanat
HEMATOMUL SUBCUTANAT
Este o colectie serosangvinolenta care se produce la locul traumatismului si in alte parti ale corpului
.Colectia se evidentiaza prin bombarea pielii.
Tratament
-evacuarea colectiei prin incizie +pansament compresiv

Contuzia toracelui
CONTUZIA TORACELUI
Este produsa de traumatisme usoare care nu produc leziuni importante.Este bine suportata de tineri
datorita elasticitatii grilajului costal si greu suportata de varstnici care acuza dureri puternice si de
lunga durata .Pe piele apar echimoze.
Tratament
-antalgice sau infiltratii cu Novocaina
-durerea dispare complet dupa 2-4 saptamani

Trombozele venoase profunde


TROMBOZELE VENOASE PROFUNDE
Def.Ocluzia lumenului venos printr-un trombus asociat cu reactie inflamatorie a peretelui venos.
Etiopatogenie
alterarea endoteliului venos in :traumatisme accidentale sau operatorii(in special fracturi de bazin
si de membre inferioare),infectii sistemice,postpartum,postabortum
staza venoasa in :imobilizari prelungite ,obezitate,sarcina ,insuficienta venoasa pe fond varicos
hipercoagulabilitate in :defecte congenitale ale coagularii ,unele medicamente (contraceptive
orale,diuretice,corticoizi),deshidratari masive
Simptomatologie
TVP a membrului inferior-peste 90% din
cazuri,localizata ileo-femural:
stadiul preedematos(flebotrombotic):
semne generale:
stare subfebrila sau febra rezistenta la AB si antipiretice,sensibila la anticoagulante-semnul
Mikaelis tahicardie,anxietate
semne locale:
durere spontana de-a lungul pachetului vasculo-nervos, ca o crampa ,accentuata la mers ,pe partea
interna a plantei,la calcai
durere provocata la palparea digitala in reg.mediana a plantei ,la compresia moletului pe
membrana interosoasa
durere accentuata la manevre ca:flexia dorsala a piciorului pe gamba cu genunchiul in flexiesemnul Homans
impotenta functionala progresiva
cordon rosu dureros sau doar impastare locala
aparitia venelor santinela Pratt care traverseaza tibia

stadiul edematos
durerea se intensifica ,asociindu-se cu amorteala intregului membru
impotenta functionala marcata
edem voluminos dur apoi moale
piele intinsa ,alba ,lucioasa (flegmatia alba dolens)+/-circulatie venoasa colaterala sau piele
cianotica (flegmatia cerulea dolens)
cordon indurat superficial ,Ap inghinala
Investigatii
scintigrafia cu fibrinogen radioactiv-utila in flebitele superficiale
ecografia Doppler
flebografia permite vizualizarea cheagului si a obstructiei venoase prin injectarea substantei de
contrast ramane metoda de referinta
Tratament
1.profilactic:
combaterea stazei venoase prin mobilizare precoce postoperatorie ,postpartum si post-IMA,masaje
corectarea alterarilor biologice predispozante
anticoagulante pre-si postoperator
2.igienodietetic
repaus la pat in timpul perioadei febrile si dureroase (10 zile),cu membrul inferior ridicat la 20
grade ,cu sprijin in calcai si cu genunchii flectati la 20-30 grade
mobilizare ulterioara precoce+mers cu bandaj elastic compresiv pentru a preveni varicele
3.medicamentos
reechilibrare hidroelectrolitica ,acidobazica si proteica
anticoagulante heparina in perfuzie continua ajustand doza in fc.de TPP si de nr.de TR-6-10
zile;din ziua a 6-a se trece la anticoagulante orale(Trombostop) care se suprapun 72 ore cu cele
injectabile ;apoi la o zi dupa oprirea heparinei se ajusteaza doza zilnica de Trombostop pentru a
mentine IQ=25-35%;durata totala a trat.cu anticoagulante este de 4 luni
trombolitice in perfuzie -3-5 zile
4.chirurgical
trombectomia dupa flebografie prealabila, in primele 24-48 ore inainte ca cheagul sa devina
aderent-se face cu sonda cu balonas Fogarty care extrage cheagul prin suctiune;indicatii-flegmatia
cerulea dolens(risc de gangrena),TVP ileo-cava sau ileo-femurala cu risc de embolie pulmonara
masiva
ligature venei femurale superficiale-in emboli cu punct de plecare in molet
amplasarea transcutana a unui filtru pe VCI-in caz de contraindicatii pentru anticoagulante si
trombolitice sau in caz de tromboza recurenta cu risc de embolie pulmonara
5.trat.sdr.posttrombotic-evitarea eforturilor fizice mari si a ortostatismului prelungit ,compresiune
externa cu un ciorap elastic,gimnastica medicala ,masaje,cura chirurgicala a varicelor ,trofice
venoase (Venoton,Variterp),etc.

Tromboembolismul pulmonar
TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR
Def.Migrarea unui embolus in circulatia arteriala pulmonara,de obicei un fragment de trombus,mai
rar grasime,aer sau lichid amniotic.
Etiologie
Stari primare de hipercoagulabilitate-deficienta de antitrombina III(principalul inhibitor al
trombinei),deficienta de proteina S,C,fibrinoliza deficitara
Stari secundare de hipercoagulabilitatetromboza venoasa profunda cauzata de :
interventii chirurgicale recente,obezitate,,neoplasme ,contraceptive orale,sarcina;

tromboza atriului drept cauzate de:infarct miocardic,fibrilatie atriala,cateterism cardiac


Simptomatologie
in embolia masiva-moartea subita ,precedata uneori de sincopa bradicardica
in cordul pulmonar acut-durere toracica cu caracter pleuretic sau anginos,anxietate extrema
insotita de senzatia de moarte iminenta ,tahicardie,tahipnee,cianoza+semne de IC dr,.hTA,puls
filiform,extremitati reci,oligurie
Investigatii
-angiografia pulmonara singura metoda ce permite dg.de certitudine apare amputare pulmonara
Tratament
profilactic-mobilizare precoce si tratament anticoagulant (Heparina) pre-si postoperator la
pacientii cu risc:varsta peste 40 ani ,interventii cu durata peste 1 ora ,obezitate ,neoplasme,AP
tromboembolice;trat.trombolitic si anticoagulant in IMA ,la protezatii valvulari si vasculari,in Fb.A
igienodietetic(se recomanda a fi efectuat in unitatea de terapie intensiva)-repaus absolut la
pat ,minim 3-5 zile
tratament anticoagulant injectabil (heparina) sau pe cale orala (Acenocumarol,Warfarina)
tratament trombolitic(streptochinaza ,activator tisular de plasminogen)
tratament chirurgicalembolectomia-2 proceduri;chirurgical,pe torace deschis sau cu cateter se suctiune introdus
percutan transvenos in artera pulmonara
-indicatii:embolia pulmonara masiva in care tromboliticele au esuat ,HTAP cronica prin
embolii recurente
intreruperea fluxului VCI-3 proceduri:ligatura completa a VCI,clipsuri aplicate extern pe
VCI,dispozitive intraluminale tip umbrela

Pleurezia purulenta netuberculoasa


PLEUREZIA PURULENTA NETUBERCULOASA

Def.Acumulare de lichid intrapleural cu caracter de exudat,fie liber(in marea cavitate ),fie


inchistat(in pleura compartimentata) ,consecutiva unui proces inflamator al foitelor pleurale.
Etiologie
Posttraumatice
Secundare unor procese bronhopulmonare(pneumonii ,abcese,bronsiectazii)
Secundare unor supuratii de vecinatate(abcese subfrenice,abcese hepatice,peritonite)
MTS hepatice
Simptomatologie
Sdr.pleuretic:bombarea peretului toracic+largirea spatiilor i.c.;diminuarea amplitudinii miscarilor
respiratorii la nivelul hemitoracelui afectat;matitate triunghiulara cu varful in axila;diminuarea
pana la abolire a murmurului vezicular;frecatura pleurala la ascultatie
Sdr.infectios-stare generala alterata,frisoane mari si repetate,febra hectica,hipocratism digital
Investigattii
Rdf.toracica
Punctie pleurala
Tratament
General-repaus la pat,in camera cu temp.de 18 grade;antalgice,antitusive
Etiologic-antibiotice precoce,in doze masive:
Pana la identificarea germenului :Ampicilina sau Oxacilina 4-6 g/zi+Kanamicina sau Gentamicina
Dupa identificarea germenului-conform antibiogramei-inca 4-6 saptamani

Tratament local asociat -5-7 zile-a)evacuarea puroiului;b)spalarea cu SF ;c)introducerea a 50-100 ml


aer,pentru a evita simfizarea ;d)introducerea AB si a enzimelor proteolitice-50-150 mg de Alfa
chimotripsina cu evacuare dupa 8 ore(risc alergic)
Chirurgical-in caz de esec sau de pneumotorax:pleurotomie minima +drenaj aspirativ continuu; in
caz de esec pleurotomie larga +drenajul cavitatii inchistate ;decorticare cu toracoplastie in
extremis

Chistul hidatic pulmonar


CHISTUL HIDATIC PULMONAR
Este o afectiune caracterizata prin prezenta in plaman a larvei de Taenia echinoccocus.
Etiopatogenie
Parazitul se dezvolta in intestinal cainelui ,gazda definitiva.Omul devine o gazda intermediara
,infestarea producandu-se pe cale digestiva(maini murdare,alimente infestate),mai rar prin
inhalare,pe cale respiratorie.
Simptomatologie
-evolueaza in 3 faze:
prima faza de chist inchis-este asimptomatica-uneori apar tuse, dispnee,urticarie,hemoptizie,edem
Quincke
a 2-a faza de chist deschis-are loc vomica hidatica ,tuse,dispnee
a 3-a faza de chist infectat-apar semnele unui abces pulmonar
Investigatii
ex.radiologic-in faza de chist inchis-opacitate rotunda ,net delimitata
eozinofilia > 5 %
RFC si IDR Casoni-pozitive
Tratament
-profilactic:igiena mainilor si alimentelor este obligatorie in special pentru cei care vin in contact
cu animalele
-chirurgical

Abcesul pulmonar
ABCESUL PULMONAR
Este o colectie purulenta in parenchimul pulmonar.
Etiopatogenie
Factori determinanti:germeni aerobi si anaerobistafilococi,streptococi,pneumococi,bac.perfringens,etc.
Factori favorizanti:frig,oboseala,diabet,alcoolism,pneumopatii cronice
Simptomatologie
Faza de constituire-febra ,frison,junghi
Faza de deschidere in bronhii are loc la 1-2 saptamani prin efractie rezultand vomica( evacuarea
prin efractie ,pe cale respiratorie a unei colectii lichidiene);sputa este purulenta si sangvinolenta
,fetida sau nu
Faza de drenare bronsica:tuse cu expectoratii purulente si sangvinolente,fetide ;febra
neregulata,astenie,inapetenta,scadere ponderala
Investigatii

Ex. sputei: cantitate de 200-400 ml/zi,depusa in 3 straturi:purulent la baza,mucos la mijloc,seros


deasupra,contine fibre elastice si germeni patogeni
VSH crescuta si leucocitoza
Ex.radiologic al plamanilor-opacitate omogena in faza de constituire si imagine hidroaerica dupa
vomica ,avand la baza puroiul-deci opacitatea si superior ,zona aerica transparent
Complicatii
Pulmonare:pleurezia purulenta,piopneumotorax,dilatatii bronsice,hemoptizii
Extrapulmonare:abcese hepatice,cerebrale,flebite,endocardite septice
Tratament
Profilactic-tratarea corecta a afectiunilor supurative ale CAS si a pneumoniilor bacteriene;evitarea
surmenajului,epuizarii,expunerii la frig,umezeala,a ingestiei de lichide reci,suprimarea fumatului
Igieno-dietetic:repaus,alimentatie completa,lichide in cantitate mare
drenaj postural(pozitii inclinate pentru favorizarea evacuarii bronsice)
bronhoaspiratie pe bronhoscop
fluidifiante,expectorante ,mucolitice,bronhodilatatoare
antibiotice in functie de antibiograma
tratament chirurgical-exereza segmentului sau a lobului pulmonar afectat
indicatii-absenta vindecarii supuratiei dupa un tratament medical corect de 4-6 saptamani;tendinta
la hemptizii masive si repetate ;tendinta evolutiva spre fibroza mutilanta;suspiciune de neoplazie
contraindicatii-risc operator major(varsta avansata,,organisme imunodeprimate);bilateralitatea
procesului supurativ;bronhoree abundenta
conditii optime-stare generala buna,cu afebrilitate si reducerea expectoratieisub 50 ml/zi ;rezerva
respiratorie suficienta obiectivata prin spirometrie

Anevrismul arterial
Anevrismul arterial
Este o dilatare partiala a peretului arterial.

Etiologie
-ATS
-Maladii generale sau locale infectioase,micotice,degenerative sau traumatice
-Spontan
Se dezvolta frecvent pe vasele mari :crosa aortei,aorta abdominala dar si pe vasele mici,mai ales
pe cele cerebrale .
Clasificare
-Fusiforme cand
dilatarea se datoreaza cedarii peretilor pe intreaga circumferinta a arterelor
-Sacciform cand peretele cedeaza unilateral
-Arterio-venoase cu prezenta unei fistule care permite trecerea sangelui din artera in vena
-Disecante frcvente la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne si patrunderea sangelui in
grosimea peretului aortic
Simptomatologie
-frecvent asimptomatic ; cand comprima un nerv sau o vena apare durerea
-anevrismul de aorta toracica : da eroziuni ale coastelor , bombeaza des la exterior sub forma unei
tumori pulsatile ( batai ritmice la fel ca ale inimii) la nivelul careia se aude un suflu sistolic ;
comprima organele vecine realizand sdr.de compresiune mediastinala : cianoza, circulatie venoasa
colaterala , edem , dureri anginoase , tulburari respiratorii
-anevrismul de aorta abdominala tumora abdominal pulsatila , durere , fenomene de subocluzie

-anevrismul disecant al aortei este cel mai grav, apare o durere violenta in toracele anterior si
posterior , cu iradiere in umeri, cervical si abdominal , transpiratii, dispnee, coma ; daca se rupe
anevrismul , se produce o hemoragie greu de stapanit
Complicatii
-embolii si rupturi ale sacului anevrismal
Investigatii
-eco Doppler
Tratament
-evitarea eforturilor fizice mari si a emotiilor care maresc presiunea sangvina
-chirurgical,folosind diverse metode de plastii
-pentru vasele terminale sunt suficiente simple ligaturi arteriale si daca este cazul si ligaturi
venoase

Stenoza aortica
Stenoza aortica
Def.Este valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului aortic, cu jenarea ejectarii
sangelui dinVS in aorta,printr-un obstacol situat la nivelul valvulelor aortice sau in imediata
lor apropiere.
Etiologie este mai frecventa la barbati
-Organica(valve lezate)-cauze: RAA,ATS,congenitala
-Functionala-valve intacte,orificiul aortic este mic in raport cu aorta si VS mult dilatate
Simptomatologie- SA usoare sau medii pot fi asimptomatice timp indelungat
-Simptome functionale:
-Dispnee de efort si
mai tarziu paroxistica(astm cardiac,EPA)
-Durere precordiala de tip anginos
-Lipotimie si sincopa de efort
-Ex.obiectiv al cordului:
-Inspectia-normala sau soc apexian deplasat la stanga si in jos
-Palparea-freamat systolic in sp.II-III i.c..
dr.;soc apexian in jos si la stanga
-Ascultatia-suflu sistolic in focarul aortei grd.IV-VI,de tip crescendo-descrescendo,cu timbru
aspru ,ce iradiaza in reg.supraclaviculara dr.si arterele gatului,se aude mai bine in pozitie
ridicata ,cu toracele aplecat inainte
Semne periferice
-Puls mic,in platou si intarziat(parvus et tardus)
-TA-normala sau scazuta
Investigatii
-Ex.rad.-VS marit,dilatarea aortei descendente,calcificari ale sigmoidelor aortice
-EKG-semne de HVS
-Ecocardiografie- masoara suprafata orificiului aortic
-Fonocardiograma
-Cateterism cardiac si angiografie coronariana
Tratament
A.Medical-etiologic,evitarea eforturilor fizice mari ,profilaxia grefei septice,profilaxia si
tratamentul decompensarii cardiace, a aritmiilor

B.Chirurgical-indicatii:b.simptomatici sau cei asimptomatici dar cu suprafata orificiului


aortic< 0,75 cm 2;supravietuire postoperatorie-85% la 5 ani
Metode:
-Incizie comisurala-la copii si adolescenti cu SA congenitala
-Inlocuire valvulara-de electie
-Pontaj aorto-coronarian
C.Valvuloplastie transluminala percutana-pe 2 cai:
-cateterism arterial
-cateterism venos
-indicatii:adolescenti si tineri cu SA congenitala sau reumatismala;varstnici cu SA calcificata
si c.i.pt.chirurgie ;IC severa; b.ce refuza chirurgia
D.Litotritia ultrasonica-in caz de SA calcificata

Stenoza mitrala (SM)


Stenoza mitrala (SM)
Def. Este valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului mitral ( normal are o suprafata
de 4-6 cm 2) avand drept consecinta crearea unui obstacol in calea scurgerii sangelui din AS
in VS, cu cresterea presiunii in AP si VD.
Etiologie
-RAA- 90% din cazuri ; este cea mai frecventa valvulopatie , cu incidenta mai mare la femei
-Endocardita bacteriana, miocardita
-Stenoza mitrala senila (calcificari , ateromatoza )
-Medicamente :Ergotamina
Simptomatologie
A.Simptome functionale
-Dispneea ,la inceput de efort, devine apoi permanenta
-Tusea, seaca la inceput , devine umeda
-Hemoptizie(datorita HTP)
-Palpitatii,durere precordiala,disfagie ( prin compresia AS dilatat ),disfonie (prin compresia
nervului recurent stg.de catre AS dilatat)
B.Ex.obiectiv
-Inspectia-facies mitral
-Palparea-freamat catar(echivalentul palpator al uruiturii diastolice) ,puls mic,pulsatii
epigastrice (semnul Harzer)
-Ascultatia- cea mai importanta metoda de diagnostic:
-Clacmentul de deschidere a mitralei (CDM)-este un zgomot scurt ,de tonalitate inalta ,cu
timbru pocnit ce se aude mai bine in sp.IV i.c.stg.
-Uruitura diastolica-semnul cel mai important-se percepe la apex ,dupa CDM,mai bine in
decubit lateral stg.si dupa effort;este un zgomot rugos,de tonalitate joasa ,da impresia de
rulare , de rostogolire a unui val lichidian continuu
Investigatii
-Ex.radiologic-cord mitral-cu bombarea arcului mijlociu stg.(secundara dilatarii arterei
pulmonare),reducerea spatiului retrocardiac (datorita dilatarii AS),uneori calcificarea mitralei

-la ex.plamanilor marirea umbrelor hilare ,prezenta liniilor Kerley,voalarea


campurilor pulmonare
-ECG-P mitral,semne de HVD
-Ecocardiografie-permite calcularea suprafetei mitrale , cea mai utila metoda de dg.
Tratament
Medical-evitarea eforturilor fizice mari,dieta hiposodata ,profilaxia secundara a RAA,a
endocarditei infectioase ,control cardiologic bianual
-diuretice,betablocante ,antitusive, digitalice, anticoagulante ,etc.
Chirurgical-indicatii-SM simptomatica (aria orificiului mitral sub 1,5 cm 2)
-contraindicatii IC ireductibila,insuficienta hepatica sau renala
grava
Metode
-Comisurotomia pe cord inchis-fie prin fracturare digitala transatriala,fie cu ajutorul unui
dilatator transventricular; repara VM fara protezare
-indicatii
-valve suple,necalcificate,fara tromboza atriala
-supravietuirre la 18 ani=90%
-Comisurotomia pe cord deschis-avantaje-control vizual,indepartarea trombilor atriali
,debridarea calcificarilor valvulare
-Valvele biologice-xenogrefe porcine,autogrefe care nu dau tromboemboli,hemoliza si lasa un
flux valvular fiziologic;sunt dificil de recoltat,au rezistenta mecanica modesta si tendinta la
endocardita fibroasa si calcificare
-indicatii :femei tinere ,varstnici ,afectiuni asociate cu risc
hemoragic(ulcer,coagulopatii),tratament anticoagulant dificil de controlat
-Valvele mecanice(metal)-sunt rezistente ,accesibile in orice cantitate dar sunt
trombogene(necesita anticoagulante toata viata),sunt deformabile
-indicatii-endocardita infectioasa ,reinterventii pentru inlocuire,HTA,copii si tineri
-Valvuloplastia percutana transluminala-se introduce percutan un cateter prevazut cu un
balonas gonflabil,pe cale venoasa pana in ADtransseptalAS,se umfla balonasul sub
control radiologic cu substanta de contrast ; balonul forteaza deschiderea VM , marindu-i
suprafata
-indicatii-tineri cu valve suple, necalcificate ,;varstnici cu contraindicatii pt.chirurgia
generala ;persoane ce refuza chirurgia
-CI.-tromboza AS,IM importanta asociata
-rezultate-mortalitate intra-si postoperatorie < 1%

Pericardita constrictiva
Pericardita constrictiva
Def. Este inflamatia cronica a pericardului caracterizata prin simfizarea ( sudarea ) si fixarea
pericardului datorita unui proces de fibroza retractila +impregnarea calcara a sacului
pericardic.Acesta se va transforma intr-o carapace dura care va strange inima si va limita
permanent expansiunea diastolica a cordului.
Etiologie
-TBC ,infectii virale,bacteriene
-Neoplasme,traumatica ,radiatii,etc.

Simptomatologie
-Semne de staza periferica:
-Ascita care se reface rapid dupa evacuare
-Edeme la membrele inferioare
-Hepatomegalie dureroasa + jugulare turgescente
-Semne cardiace;dispnee de effort, ortopnee,astenie,tuse,durere precordiala ,hTA,puls
mic,presiune venoasa crescuta in repaus si effort
-Plaman curat , fara semne de staza
Investigatii
-Ex.radiologic-cord normal sau usor marit , calcificari pericardice mai ales pe VD si santurile AV,revarsate pleurale
-ECG-Fb.A,microvoltaj,tulburari de conducere intraatriale si A-V
-Ecocardiografia-revarsat pericardic,ingrosarea pericardului+calcificarea lui ,dilatarea VCI,
deformarea VD,etc.
-CT,RMN-aceleasi ca la eco
-Cateterismul cardiac si angiografia-indicate pt.masurarea presiunilor in ventricule si AD, a
volumului sistolic si a debitului cardiac,etc.
Tratament
-Medical-regim alimentar hiposodat ,diuretice, digitalice (in Fb.),anticoagulante,perfuzii cu
plasma,hidrolizate proteice , albumina umana in caz de evacuari repetate ale ascitei si revarsatului
pleural (paracenteza )
-Chirurgical-de electie-pericardectomia ( decorticarea pericardica) pe VD si VS cu extindere , la
nevoie, pe marile vase si santurile ventriculare ;da rezultate excelente (vindecare)intr-o etapa
timpurie
-se prefera in ultimul timp operatia cu circulatie extracorporeala si prin sternotomie mediana cu
debridarea depozitelor calcare cu ultrasunete

Tetralogia Fallot
Tetralogia Fallot
Def. Este un defect cardiac congenital in care sangele oxigenat se amesteca cu cel dezoxigenat in
VS.
-10% din totalul bolilor de cord , cea mai intalnita boala cianogena
-este compusa din 4 anomalii anatomice:
-Stenoza arterei pulmonare leziunea cea mai importanta de care depind prognosticul si gravitatea
formei clinice
-Comunicarea interventriculara este larga si nerestrictiva
-Dextropozitia aortei (deplasarea Ao de la minim pana la 50-75%)
-Hipertrofia VD
Este un ex.tipic de sunt dreapta stanga , volumul acestui sunt depinzand de gradul stenozei
pulmonare si de rezistenta vasculara sistemica.Cea mai importanta consecinta a suntului este
hipoxia tradusa clinic prin cianoza .Exista forme roz de boala in perioada de sugar cand acesta
nu are cianoza dar pe masura ce creste , aceasta devine evidenta.
Etiologie
-Rubeola in timpul sarcinii (sau alte infectii virale )
-Nutritie prenatala foarte saraca

-Consum de alcool la gravida


-DZ matern necontrolat
-Mama> 40 ani
Simptomatologie
-Formele obisnuite de boala nu prezinta semne de IC in primul an de viata si nici cianoza in
perioada de nou-nascut
-Cianoza se instaleaza progresiv,inaintea varstei de 6 luni , initial la buze si unghii apoi devine
evidenta si permanenta
-Degete hipocratice
-Dispnee, crize anoxice: crize de cianoza + tahicardie + tahipnee cu maximul de incidenta intre 14 ani asociate cu sincopa , uneori convulsii ; crizele sunt mai frecvente dimineata
-Tegumente palide (prin vasoconstrictie periferica) sau cianotice
-La ascultatie- suflu in sp.II-III i.c.stg.care se transmite in spate
Investigatii
-Rdf.cardiopulm.-cord in sabot, hipervascularizatie pulmonara ,dextropozitia aortei
-ECG-HVD
-Ex.hematologic-poliglobulie-6-7 mil.GR/mm 3,Hb-20 g%,Ht-50-60%
-Ecografia de mare utilitate in dg.-aorta calare pe septul interventricular , continuitate aorticomitrala
-Ecocardiografia Doppler-evidentiaza gradientul pulmonar si anomaliile arterei pulmonare
-Cateterismul si angiografia indispensabile pentru bilantul preoperator
Tratament
Medical-in crizele anoxice-oxigen, morfina subcutan,bicarbonat de sodiu in acidoza; medicamentul
de electie ramane Propanolol i.v.
-in perioada de nou-nascut crizele de cianoza beneficiaza de perfuzii cu Prostaglandina E
Chirurgical-anastomoza Blalock-Taussing-este o ATT intre a.subclavie si artera pulmonara ;se face
la sugarii de varsta mica , cu greut.mica si forme anatomice dificile
-dilatarea stenozei pulmonare cu balon gonflabil
-reparatia completa ideal in jurul varstei de 2 ani , pe cord deschis

Persistenta canalului arterial (PCA)


Persistenta canalului arterial (PCA)
Canalul arterial este o structura vasculara reziduala din timpul vietii fetale care asigura drenarea
sangelui din cordul drept catre circulatia sistemica , scurt-circuitand circulatia pulmonara ,
nefunctionala in timpul vietii intrauterine.
Etiologie
-Sdr.Down ,rubeola congenitala
-DZ matern necontrolat
-Consum de alcool , medicamente , droguri in timpul sarcinii
-Expunerea la radiatii si la substante chimice in timpul sarcinii
-Prematurii foarte mici (sub 1750 gr)
-Nou-nascutii la termen , la care persistenta permeabilitatii CA se datoreaza unor
anomalii ale peretului vascular si la care inchiderea spontana devine improbabila
PCA -10% din bolile congenitale de cord , la sexul feminin,face parte din complexul malformativ al
rubeolei congenitale
CA este situat intre artera pulmonara si istmul aortei .In mod normal , se inchide functional dupa
10-15 ore de viata si anatomic, inaintea varstei de 2 ani.In timpul vietii intrauterine ,prin CA
dreneaza 55% din sangele cordului drept , ocolindu-se circ.pulmonara nefunctionala.Persistenta unui

CA permeabil realizeaza un sunt stanga-dreapta care duce la un debit pulmonar crescut si apoi la o
hipertensiune pulmonara care in timp duce la inversarea suntului( derivarea circulatiei sangvine pe
alte cai circulatorii decat cele ,normale ).Rezulta o suprasolicitare a VS , cresc presiunea si
rezistenta pulmonara si secundar , are loc si suprasolicitarea VD.
Simptomatologie
-tb.clinic variabil in functie de debitul suntului :
-CA cu < 7 mm nu se soldeaza cu mari perturbari hemodinamice
-CA cu > 7 mm realiz.tabloul clinic al hiperdebitului pulmonar , cu repetate infectii
pulmonare repetate , polipnee, dispnee, transpiratii profuze , hipotrofie ponderala , anorexie
-la ascultatia se aude un suflu sistolic in sp.II i.c stg.si in reg.subclaviculara +freamat la acelasi
nivel sau/si in furculita sternala ;in CA cu debit mare ,suflul sistolo-diastolic a fost comparat cu
zgomotul de tunel
Investigatii
-Rgf.cardiopulmonara cardiomegalie cu bombarea arcului mijlociu stg si staza pulmonara
-ECG-HVD
-Ecocardiografia bidimensionala + eco Doppler esentiale pentru dg.
Tratament
-La prematurii cu G < 1750 g la care apare detresa respiratorie neonatala ,CA se poate inchide
spontan intre 1- 4 saptamani de viata ;se mai poate inchide si prin adm. de inhibitori de PG de tip
Indometacin
-Restrictie hidrica; oxigenoterapie cu mentinerea presiunii partiale a O la 60 mm Hg; transfuzie de
masa eritrocitara
-In semnele de insuficienta cardiaca : Furosemid, Digoxin
-La restul copiilor exista 2 solutii:
Tratament chirurgical-varsta optima -1-2 ani se recomanda sectiunea urmata de sutura ,pe cord
inchis ,fara riscuri pt.bolnav
-Ocluzia canalului pe cale percutana prin cateterism interventional, cu o structura speciala ca o
dubla umbrela care poate fi plasata pe cale venoasa la nivelul orificiului de comunicare ; se utiliz.
numai la copii peste 6 kg